Transformarea machetei în proteză finită

metalică sau nemetalică.

Pregătirea pentru ambalare.
Ambalarea și obținerea tiparului .

Șef Lucrări Dr. Pop Daniela Maria

Materiale utilizate pentru confecționarea protezelor dentare
I. Metale si aliaje dentare
II. Polimeri
Tehnologii cu
III. Mase ceramice machetare
IV. MC/ MP =mixte

Tehnologii fără
machetare
 TEHNOLOGIILE CU MACHETARE PRESUPUN URMĂTORUL PROTOCOL:
 pregătirea machetei pentru ambalare
 ambalarea machetei și a rețelei de turnare/ presare/ injectare
 obținerea tiparului
 imtroducerea materialului în tipar

•topire – turnarea unui metal sau aliaj denatar

•ştanţarea unui aliaj –folie de Wipla
•polimerizarea unei răşini introduse manual sau prin presare în tipar
•frezare prin copiere exclusiv mecanică dintr-un bloc metalic, ceramic, din compozit
•topirea şi turnarea/ presarea sau injectarea unei mase ceramice
•electroeroziune
•sonoeroziune
TEHNOLOGII FĂRĂ MACHETARE

•sinterizarea pulberilor metalice / nemetalice Protocolul

•ambutisarea prin adapatrea unei folii de Au pe bont cu o presupune în
presă izostatică =fălţuirea şi ambutisarea unor folii de Au anumite
•sinterizarea maselor ceramice tehnologii
•polimerizarea RDC utilizarea de
•galvanoformarea model sau bont
•frezare computerizată CAD/CAM duplicat:
•printarea de polimeri Sinterizare, galvanoformare, sudare

•SLS /SLM
•sudarea
 Metale si aliaje dentare

REALIZAREA MODELULUI DE LUCRU CU BONT MOBILIZABIL CU PIN, TEHNOCĂ CLASICĂ

REALIZAREA CAPEI INIȚIALE A MACHETEI DIN FOLIE TRMOPLASTICĂ PLASTIFIATĂ CU ERKOFORMUL

DEFINITIVAREA MACHETEI SCHELETULUI METALIC AL VIITOAREI RESTAURĂRI MIXTE METALO-POLIMERICĂ

Metale si aliaje dentare

Pentru
PREGĂTIREA MACHETI PENTRU AMBALARE definitivarea
proetzei
urmează
realizarea
componentei
fizionomice

ASPECTUL SCHELETULUI METALIC DUPĂ DEZAMBALARE ȘI PRELUCRAE

 MASE CERAMICE PRESATE / TURNATE/INJECTATE

Aspectul piesei presate

ceramice după dezambalare

pregătirea machetei pentru ambalare

ambalarea machetei și a rețelei

POLIMERI TERMOPLASTICI PRESAȚI/ INJECTAȚI

BioHPP (Bredent)
Pekkton® (Cendres+Métaux)
 ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZAREA A PROETZELOR FIXE PRIN
PROCEDEE TENOLOGICECU MACHETARE
1. Examen clinic, diagnostic, stabilirea planului de tratament
2. Preparare dinți: cavitate, bont, endodontică în funcție de tipul de proteză
3. Realizarea restaurării provizorie tehnică directă
4. Amprentarea câmpului protetic( dinți preparați, vecini, antagoniști)
5. Determinarea înregistrarea și transferul RIM
6. Realizarea modelului de lucrucu bonturi mobilizabile și antagoniștilor
7. Montarea modelelor în simulator
8. Pregătirea bonturilor pentru machetare
9. Realizarea machetei protezei (full contour) sau a scheletului (metalic /nemetalic)
10. Pregatire pentru ambalare, realizarea rețelei de turnare/ presare/ injectare
11. Ambalarea machetei și a rețelei de turnare/ presare/ injectare
12. Dezambalarea turnăturii/ piesei presate/ injectate
13. Prelucrarea, sablarea și lustruirea protezei (full contour) sau a scheletului
14. În cazul scheletelor metalice / nemetalice realizarea componentei fizionomice sau
placarea
15.Fixare în cavitate bucală : provizorie /lungă durată
Machete ale scheletelor metalice ale viitoarelor coroane mixte metalo-polimerice /ceramice

Machete ale viitoarei coroane coroane integral ceramică /polimerică și a

unui viitor DCR care poate fi metalic sau ceramic
 Machete full contoure ale viitoarei integral
ceramică/ metalică dar poate fi și provizorie polimerică.
Machete full contoure ale viitoarei incrustații MOD
integral ceramică/ metalică
Machete full contoure ale viitoarei coroane
coroane de înveliș / parțiale și DCR
integral ceramică/ metalică
ATENȚIE LA MANIPULAREA MATERIALELOR
în timpul machetării, o manipulare grșită reprezintă
o sursă de eroare privind adaptarea protezei pe
câmpul protetic
 CE ȘI CUM AMBALĂM?
 model de lucru din material refractar și macheta de ceara: se ambalează ,macheta,
rețeaua și modelul pentru turnarea componentei metalice
 model de lucru dintr-un gips extradur sau răşină epoxidică pe care se obţine
macheta din ceară, aceasta se detaşează apoi de pe model în vederea ambalării şi
turnării componentei metalice /ceramice/ polimerice.
 modele de lucru din gipsuri extradure și macheta din răşini care este dezinserată
de pe model iar apoi ambalată şi turnată.
 Machetele din răşini sunt preferate celor din ceară datorită rigidităţii şi stabilităţii
dimensionale mai mari.
 După trasarea limitelor şi izolarea modelului, RA, este aplicată cu ajutorul
pensulei, prin aportul succesiv de amestecuri pulbere – lichid.
 Model de lucru din
material refractar și
macheta de ceara
împreună cu rețeaua de
turnare
Se ambalează împreună
pentru a nu se deforma
macheta
Etapele machetării:
1. Obținerea capei inițiale și definitivarea suprafeței interne
2. Realizarea modelajului fețelor axiale și ocluzale /incizale
3. Realizarea închiderii marginale cu ceară de colet
4. Finisarea machetei

Pregătirea machetei pentru ambalare

1. Toaleta machetei
2. Detensionarea machetei
3. Realizarea rețelei de turnare/presare /injectare
PREGATIREA MACHETEI ȘI AMBALAREA
MATERIALE NECESARE
Detensionant ;
Degreseant ;
Tije de ceară de turnare de diferite diametre ;
Liner;
Masă de ambalat ;
Lichid corespunzător;
Vacuum malaxor ;
Con de turnare ;
Ring de turnare:metalic sau siliconic
Măsuță vibratoare.
 PREGATIREA MACHETEI PENTRU AMBALARE
Pregătirea machetei pentru ambalare presupune:
• Detensionarea machetei , toaleta ei după finisare.
• Realizarea și fixarea rețelei de turnare.

 Curățare –perie moale

 Degresare- alcool, eter, acetonă, spray special
 Detensionare internă- 30min baie termostat 350C
 PREGATIREA MACHETEI PENTRU AMBALARE

Pentru a permite expansiunea laterală a

masei de ambalat, pereţii interni ai
chiuvetei se tapeteaza cu un liner pe bază
de celuloză, umezit, cu grosimea de 1 mm
Conformatorul de turnare căptuşit
cu liner, înainte de ambalarea
machetei
CĂPTUSIREA CU LINER.
• pentru a face posibilă expansiunea masei de ambalat; dacă nu există spaţiu
de expansiune în afară forţele de expansiune vor fi orientate spre interior,
distorsionând tiparul;
• pentru a permite înlăturarea uşoară a masei de ambalat din conformator;
• permite contracţia termică a conformatorului metalic după ce a fost scos din
cuptorul de preîncălzire , care se răceşte mai repede decât masa de ambalat ,
în timp ce aliajul folosit pentru turnare este încă topit;
• dacă este umezită , reprezintă un mediu favorabil în care se realizează
expansiunea higroscopică a masei de ambalat.
 Pe macheta finisată se aplică

• la nivelul fiecărui element câte o tijă de ceară 1,8 – 2 mm

• tija principală se plasează la 3 mm de machetă, din ceară de 3,5 mm.
• din tija principală de compensaţie ( rezervor de aliaj) pornesc tijele de
conducere continuându-se cu conul de turnare.
• firele pentru canalele de evacuare a gazelor din tipar sunt ataşate
cervical, lungimea lor nu trebuie să depăşească 10 mm.
• Tija principală, care joacă rolul unui rezervor de compensaţie plasată la
3 mm distanţă de machetă, extinzându-se distal de ambele părţi.
• Din tija rezervor pornesc corespunzător fiecărui element al machetei Rețea de turnare
tije secundare de conducere de 2 – 3 mm care se unesc Tijă principală
• tija principală de turnare ce se termină la nivelul conului de turnare Tijă secundară
Tije de evacuare gaze
• aliajul topit trebuie să pătrundă în tipar fără modificări bruşte ale Rezervor aliaj
direcţiei de curgere, se poziţioneaza tija la un unghi de 45˚, rotunjit faţă Con de turnare
de machetă.
 Rețea de turnare
Tijă principală
Tijă secundară
Tije de evacuare gaze
Rezervor aliaj/ bilă de contracție
Con de turnare
Lungimea și diametrul tijei de turnare depinde de
• tipul și mărimea tiparului,
• tipul aparatului de turnat,
• dimensiunea chiuvetei,
• de aliajul turnat
• tipul piesei protetice
 Legile turnării
1. Aliajul curge din zone groase spre cele subtiri (implantarea tijelor)
2. Două zone groase separate de o zonă subțire prevăzute cu canal separat
3. Direcția de proiectare a capătului tijelor plasate pe machetă nu trebuie
să abordeaze părțile subțiri ale acesteia.
4. Rețeaua de turnare dimensionată astfel încât să asigure tiparului
rezervă de aliaj topit pentru a compensa contracția volumetrică.
5. Alimentarea tiparului prin puncte suficient de numeroase pentru o
umplere cvasiinstantanee.
6. Rezervorul de aliaj plasat cât mai aproape de machetă.
7. Orientarea machetei se realizează în funcție de repartiția temperaturii
astfel încât solidificarea să se realizeze dinspre tipar spre rezervor.
8. Aliajul pătrunde în tipar pe calea cea mai scurtă ( lungime tije)
9. Orientarea canalelor să nu contravină forțelor centrifuge –în sensul de
rotație al brațului centrifugii.

Canalele de evacuare a gazelor auextremitate în apropierea marginii cervicale , spre

vestibular , iar cealaltă extremitate – pe conul conformatorului , pentru a se deschidec în
porţiunea superioară a pâlniei de turnare
 Plasarea tijeler de
turnare secundare
abordează zonele masive
ale machetei

Calibrarea
corectă a
joncțiunii tijă/
machetă
 Dispunerea corecta a
bilei de contractie/
rezervor de aliaj în
raport cu macheta și
rezervorul de aliaj

Tija trebuie să fie suficient de largă, cu diametrul corect, astfel încât canalul
care rezultă să rămână deschis în timpul solidificarii materialului introdus,
dar și cu o lungime mică pentru a permite umplerea rapidă a tiparului.
 Ambalarea
reprezinta înglobarea machetei intr-un material
refractar compatibil cu aliajul / materialul ce urmeaza
sa fie turnat / presat/ injectat/ îndesat manual.
Masele de ambalat conțin trei componenți de bază:
1. Masă refractaă –silice ca material de bază
2. Liantul care face priza si legă particulele de masă
refractară
3. Adaosuri ce influențează expansiunea de priză

Masele de ambalat: MASELE DE AMBALAT

pe bază de sulfați PENTRU MASE CERAMICE
pe bază de fosfați PENTRU TITAN ȘI ALIAJE Ti
pe bază de silicați PENTRU TITAN ȘI ALIAJE Ti
PENTRU POLIMERI
 METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Exista doua tehnici de ambalare :

Tehnica într-un timp, la care masa de ambalat se prepara manual
sau în vacum pentru obtinerea unor defecte de suprafata cat mai
reduse, se înglobează macheta și rețeaua și simultan se umple
ringul;
Tehnica in doi timpi- cu nucleu ce utilizează două tipuri de masă
de ambalat.
 METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Etapele ambalării într-un timp :

Omogenizarea în vacuum malaxor a pulberii cu lichidul;
Acoperirea întregii machete cu masă de ambalat. Se vibrează continuu se
acoperă suprafaţa internă şi marginile machetei;
Plasarea conformatorului căptuşit cu liner în jurul machetei , şi prin
vibrare , se toarnă materialul ambalat;
Când materialul de ambalat atinge nivelul machetei , se balansează
conformatorul pentru a acoperi şi a descoperi macheta , minimalizând
astfel captarea aerului;
Se aşteaptă îpriza materialului de ambalat (40 – 60 minute );
METALE ȘI ALIAJE
DENTARE Ambalarea

Tehnica in doi timpi- Tehnica într-un timp

 CERAMICA
DENTARĂ PRESATĂ Ambalarea

Poziționarea machetei
 Ambalarea
 Preîncălzirea la 8500
 Presarea
 CERAMICA
DENTARĂ PRESATĂ

Cuptorul de plastifiere
și presare ceramică
CERAMICA
DENTARĂ Placarea și glazurarea
PRESATĂ
 Placarea cu ceramică E.max  Sinterizarea la 740 0C

 Glazurarea la o temperatură de 730 0C

 POLIMERI Ambalarea
TERMOPLASTICI ȘI
CHEMOPLASTICI Biohpp

- Macheta ambalată se introduce în cuptorul de preîncălzire unde se arde ceara fără

reziduri ,
- în tiparul încalzit se introduc granulele de BioHPP
-se introduce chiuveta in cuptor la o temperatură de 850 grade timp de 60 minute pentru a
plastifia granulele de BioHPP
-după care se scade temperatura până la 400 grade urmâmd presarea polimerului se face
timp de 3 minute după care se aşteaptă 35 minute răcirea
Dezambalarea, prelucrarea și placarea scheletului nemetalic cu polimer fotopolimerizabil

POLIMERI
TERMOPLASTICI ȘI
CHEMOPLASTICI
Injectare de rășină acetalică:
Ambalarea machetei
Pbținerea tiparului
Introducerea rășinii în tipar
deza,mbalare și prelucrarea protezei finite
 POLIMERI
CHEMOPLASTICI Ambalarea
autopolimerizabili

Ambalare în gips
Obtinerea tiparului
Îndesarea manuală a polimerului în tipar

Realizarea de protreze fixe

PROVIZORII
din rășini autopolimerizabile
PMMMA
 POLIMERI
TERMOPLASTICI

Injectarea de polimeri
termoplastici în tipar pentru
obținerea porotezelor totale
Ambalăm macheta cu tot cu
model în gips de
clasa aIV-a

Injectare polimeri pentru

realizarea unei proteze totale
 METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Ambalarea
 TIPARUL
este o cavitate , incastrată
într-un conformator , care
are pereţi rezistenţi din
punct de vedere
mecanic , chimic și termic
ceea ce permite
introducerea sub presiune a
metalului, ceramicii sau
polimerilor.
Obţinerea tiparului.
După priză masei de ambalat, la 25-30 minute se îndepărtează coformatorul de cauciuc
ce conţine conul de turnare de pe ring,
Urmează topirea și evacuarea cerii şi apoi ansamblul se introduce la peâncălzire în
cuptorul de preâncălzire cu pâlnia în jos.
Temperatura este programată să se ridice lent în 60-90 de minute la 250ºC.
Pentru ca tiparul să nu se fisureze este foarte important ca rimgul să nu fie introdus în
cuptoul prea cald sau temperatura să nu fie ridicată brusc

Macheta de ceară şi tijele

de turnare ard fără
reziduri.
De asemenea trebuie ca
tiparul obtinut să aibe o
temperatură ce să nu
permită apariţia de
fracturi şi fisuri în timpul
turmării
 Obținerea tiparului
După o oră de la introducerea masei de ambalat în mufă se trece la faza de evacuare
a cerii într-un cuptor de preîncălzire, în care se ridică temperatura la 350 °C,
În cuptorul de încălzire unde temperatura se ridică treptat la 750 °C pentru aliajele
nobile şi 950 – 1000 °C pentru aliajele nenobile, tiparul urmând să rămână la această
temperatură încă o oră, după ce în prealabil s-a introdus în creuzet aliajul.
Tiparul se obține prin poziţionarea
ansamblului conformator masa de ambalt
macheta în cuptorul de preîncălzire, iar
pentru a permite scurgerea cerii conul se
poziţionat în jos.
În timpul preîncălzirii pe lângă eliminarea
cerii şi uscarea tiparului se declanşează şi
expansiunea termică.
Procedeul constă în încălzirea
ansamblului într-un cuptor controlat
termostatic. Cuptor de preîncălzire Cuptor de turnare cu vacuum Heareus Kulzer
METALE ȘI ALIAJE
DENTARE
 ALIAJELE
ÎN DENTARE
FUNCTIE DE COMPOZITIA PENTRU
ALIAJELOR TURNARE
ALIAJE DENTARE NOBILE
- Cu continut crescut de Au
- Cu continut redus de Au
- Pe baza de Ag-Pd (cu si fara Cu)
- Pe baza de Pd (cu continut crescut de Pd, aliaj Pd-Cu, Pd-Ag)
ALIAJE DENTARE NENOBILE
- Pe baza de Ni-Cr
- Pe baza de Co-Cr
- Pe baza de Fe
- Pe baza de Ti
 Alegerea aliajului în funcție de mai multe criterii
• culoarea
• compoziția
• costul
• performanțele clinice
• proprietățile biologice
• proprietățile mecanice
• performanțele de laborator
• capacitatea de manipulare
• biocompatibilitatea
PIESA PROTETICĂ G~PROTEZĂ (g) G~ALIAJ TOPIT (g)

Incrustație (Au) Cls. I 0.8 - 0.5 2.5 - 3

Incrustație Cls. II 1.5 - 2 4-5
MOD (Au) 1.8 - 2.3 5-6
Coroană parțială 1.5 - 2 3-5
Coroană de înveliș 2.5 - 3 5-7
Corp de punte 3 - 3.5 6 - 7 / element
Proteză scheletată 10 +/- 3 30

Stabilirea cantității de aliaj are în vedere greutatea piesei

turnate dar și a rețelei de turnare
 TOPIREA este o transformare de fază, proces în care o
substanță trece din faza solidă în faza lichidă, datorită
acumulării energiei în atomii sau moleculele unui corp solid.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Topire

TOPIREA
• Direct in conul de turnare intr-un creuzet special
• Materialul creuzetului nu trebuie sa interactioneze cu topitura

https://www.turnatoriametalu.ro/wp-content/uploads/2016/10/turnatoria-metal
 TURNAREA
operatia de introducere a metalului sau aliajului
lichid in cavitatea tiparului pentru a realiza piesa
turnata

statica (gravitationala)
centrifugala
in plan orizontal
in plan vertical
sub presiune
de vapori
de gaz
prin vacuumare
combinata
Gießen mit der neuen BEGO Gussschleuder Fornax®
Heareus cuptor topitr turnare cu vacum
https://obiecteturnate.ro/wp-content/uploads/2017/07/m
 CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE TOPIRE TURNARE
DUPA NATURA SURSEI DE CALDURA
Cu flacara
Cu arc electric
Prin incalzire rezistiva (efect joule)
Prin inductie
Temperaturi utilizate în
tehnică dentară
8500C
14500C
17000C

Dupa mediul de lucru

Medii gazoase de protectie
Gazele inrte (argon, heliu)
Atmosfere controlate
• Atmosfera normala (aer)
• Mediu de gaz / gaze protector
• vid- vid grosier,- vid fin,- vid înalt,- vid
ultraînalt, topirea si turnarea aliajelor dentare nu
necesita vidarea incintei sub 102 torr (1,33 pa)
 Creuzete utilizat pemtru topire turnare de metale și aliaje dentare
Creuzetele din grafit
- pentru topirea prin inducție a metalelor și aliajelor cu
conductibilitate electrică foarte mare
- Dezavantaj major: arderea lor în timpul încălzirii
Creuzetele din ceramica
- Pentru topirea aliajelor alternative
METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Preîncălzirea metalului şi a
creuzetului
Aspectul ringului după turnare
TOPIREA CU FLACĂRĂ FLACARA OXIGEN + GAZ
• metan - 22000C
FLACARA AER + GAZ • propan - 25000C
urban – 15000C • butan - 26000C
propan - 18000C • acetilena - 31700C
• hidrogen – 21000C
butan - 19000C
acetilena - 24000C OXIGEN+ VAPORI DE BANZINA 25000C

ZONA RECE
•
zona de amestec neaprins
NUCLEU LUMINOS
FLACARA PRIMARA (ZONA REDUCATOARE)
• zona cu cea mai mare temperatură
• această zonă este utilizată pentru topirea
metalului / aliajului
FLACARA SECUNDARA (ZONA OXIDANTA)
• volum mare
TOPIREA CU ARC ELECTRIC
ARCUL ELECTRIC fenomenul care apare în timpul descărcării electrice stabile, la den
de curent, între electrozii aflați într-un mediu gazos
Alimentarea cu curent : continuu | alternativ | pulsat
Topirea cu arc electric : direct / indirect
TOPIRE CU ARC DIRECT
• electrod din wolfram răcit de apă sau gaz și aliajul ce urmează să fie topit
• Ti și aliajele sale
TOPIRE CU ARC INDIRECT
• 2 electrozi de grafit cuprați la exterior și montați sub formă de clește
• Temperatura ~ 40000
• Mască de protecție cu sticle de protecție (colorate), manuși, șort de sudură
• pentru Co-Cr, Ni-Cr etc.
• dezavantaje: supraîncălzire, durificarea și fragilizarea piesei turnate, incluziuni
TOPIREA PRIN ÎNCĂLZIRE REZISTIVĂ
Utilizează energia termică degajată la trecerea curentului electric
printr-un conductor cu o rezistivitate relativ ridicată
TEMPERATURI MAXIME
Cr - Ni 12000C
Fe - Cr - Al13000C
Pt 14000C
Mo 20000C
W 30000C

REZISTOARELE
aliaje: Cr-Ni, Fe-Cr-Al, etc.
metale: Pt, Mo, W etc.
TOPIREA PRIN INDUCȚIE
Piesa metalică este situată într-un câmp magnetic variabil în timp,
produs de o bobină prin care trece curent alternativ; în piesa apar
curenți de inducție (turbionari) a căror energie se transformă în
căldură prin efectul joule-lenz.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
• atât în vid cât și în atmosferă • momentul optim pentru turnare este
protejată dificil de controlat
• încălzire rapidă și eficientă, având • pericol de supraîncălziri locale
loc chiar în masa aliajului
• agitarea puternică a aliajului în
creuzet – omogenizare a
temperaturilor și a compoziției

!!! EFECT PELICULAR

DIMENSIUNEA PIESELOR CARE TREBUIE TOPITE ESTE INVERS PROPORȚIONALĂ CU INTENSITATEA
CURENTULUI DIN INDUCTOR
TOPIREA ȘI TURNAREA TITANULUI
CONDITII PENTRU INSTALARE FACTORI TEHNOLOGICI CARE AFECTEAZA
• INCALZIREA SUFICIENTĂ A TURNABILITATEA
MATERIALULUI (INDUCTIE • TIPUL SI MARIMEA FORTEI DE
ELECTROMAGNETICA IMPINGERE A TOPITURII IN
• CREUZETE SPECIALE, DIN GRAFIT CAVITATEA TIPARULUI
SAU OXID DE ZIRCONIU • FORMA SI DIMENSIUNILE
(PURITATEA CANALELOR DE TURNARE
• FORTA MARE DE IMPINGERE A • PREZENTA SAU ABSENTA
METALULUI IN TIPAR (viteza mare CANALELOR DE EVACUARE A
de centrifugare, pornire catapultata, GAZELOR
vacuum combinat cu presiune de gaz) • TEMPERATURA TIPARULUI
• CONSUM DE ENERGIE SI PRET • GROSIMEA MACHETEI
REZONABILE • CALITATEA MEDIULUI DE LUCRU
• CONSTRUCTIE COMPACTA
 METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Instalaţia de topire – turnare

Echilibrarea pentru turnare

ASPECTE IMPORTANTE ALE TURNĂRII SUNT INFLUEENȚATE DE:
• FLUIDITATEA ALIAJULUI TOPIT
• durata de umplere a tiparului
• tendința aliajului de a forma la răcire retasuri sau microretasuri (goluri în material)
 METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Aspecte după turnarea şi

Sablarea scheletului metalic
dezambalarea componentei
metalice
SABLAREA
Curățarea piesei după
dezambalare cu nisip de
sablare ( trioxid de aluminiu)
cu diametrul diferit și la
presiuni diferite în funcție de
materialul utilizat.

particule de corindon de 50 – 150 μm

METALE ȘI ALIAJE
DENTARE

Dezambalare turnătură

DEFECTELE DE TURNARE POT FI
• lipsuri GRESELI DE AMBALARE
• plusuri
• porii și retasurile
• supradimensionarea
• subdimensionarea
CAUZE
priză prea scurtă a masei de ambalat
pîlnia de turnare nu este fixată corespunzător ăn masa de ambalat
interval scurt de preîncălzire
canale secundare scurte sau subțiri
prea multe canale de turnare
canal de turnare strangulat
canal de turnare cu bila de contracție prea mare
manipulare greșită a cerii și machetei
expansiunea de priză higroscopică a masei de ambalat
ERORI DE TURNARE
aliaj insuficient
topire incompletă - vâscozitatea topiturii
tiparul nu a fost încălzit la temperatura optimă (rece - vâscozitatea
topiturii)
tipar cu zone de grosime redusă
gaze în tipar
fragmente rupte din tipar - obturare
forța de împingere a aliajului a acționat prea puțin sau forța a fost prea
mică aliaj insuficient topit - solidificat înainte de turnare
aliaj scurs în pâlnia de turnare înainte de a se declanșa forța de
împingere
SUBDIMENSIONAREA
• contracția cerii la introducerea machetei într-un mediu cu temperatura mai
scăzută
• coeficientul de dilatare al masei de ambalat este mai mic decât cel de
contracție al aliajului
SUPRADIMENSIONAREA
• tensiuni interne în macheta din ceară în ruma îndesării cerii (la ambalare, expansiune volumetrică sub influența
căldurii eliberate de reacția de priză a masei de ambalat)
• inegalitate între coeficientul de dilatare termică a masei de ambalat și cel al aliajului în timpul solidificării (ideal
aceștia ar trebui să fie egali)
PORII SI RETASURILE
gaze dizolvate în metalul topit
gaze reziduale din tipar
supraîncălzirea înainte de turnare
contracția care apare la solidificarea aliajului
apar la locul de aplicare a tijei în macheta, pe suprafața și în masa piesei turnate
PLUSURILE - CAUZE
bule de aer | film de apă | încălzire rapidă | preîncălzire insuficientă
raport apă / pulbere | încălzire prelungită | temperatura aliajului lichid
ETAPE DE LUCRU:MACHETAREA ȘI AMBALAREA VIITORULUI SCHELET METALIC
 ETAPE DE LUCRU:OBȚINEREA SCHELETULUI METALIC
PRIN PROCEDEU DE TOPIRE/ TURNARE, DEZAMBALARE ȘI
PRELUCRARE
TITANUL CARACTERISTICI
 Rezistențăridicată la coroziune (TiO2)
Biocompatibil –nu produce reacți tisulare nedorite
Culoare alb argintie
Rezistență mecanică ridicată
Densitate mică- piese piese protetice ușoare
Conductivitate termică redusă
Ieftin

BINE TOLERAT DE ORGANISM

A!!!! Probleme de turnabilitate
 TITANUL CARACTERISTICI

 Elasticitate mai mare decât aliajele dentare obișnuite

corpuri de punte lungi, proteze scheletate
DEFICIENȚE  Turnabilitate deficitară (fluiditate redusă)
incrustații, croșete, punți adezive
 Temperatură de topire ridicată -17000C
tehnologie de topire turnare
 Reactivitate chimică mare (crește cu temperatura)

Grosimi mari ale scheletelor metalice (minim0,4mm)

Instalații de topire –turnare speciale
SOLUȚII Atmosfere de turnare protejate vid, gaz inert
Turnare după metoda tiparului rece
Prelucrare prin tehnologii alternative: frezare/
electroeroziune
 POLIMERIZAREA
reactia chimica prin care un compus
(monomer) se transforma in polimer
MMA+PMMA
POLIMERI TERMOPLASTICI ȘI CHEMOPLASTICI

MECANISMUL DE INITIERE AL REACTIEI DE POLIMERIZARE

CHIMIC- CHEMOPOLIMERIZARE =Autopolimerizare
APORT ENERGETIC EXTERN:
Termopolimerizare
Fotopolimerizare Presiunea nu inițiază
rreacția de
Termobaropolimerizare polimerizare
Termobaropolimerizare
AUTOPOLIMERIZARE
Nu necesită aport energetic extern
RA SI RDC - autopolimerizabile
Indicații: PPF provizorii
coroane provizorii
reparatii fatete la cm
AVANTAJE:
nu necesita aparatura speciala
polimerizare uniforma indiferent de grosimea materialulu
DEZAVANTAJE:
• instabilitate cromatica
• toxicitate (accelerator aminic)
• inglobare de aer la preparare
• omogenizare incerta
• timp de lucru limitat
• creste vascozitatea
Tehhnica directă: În cabinet utilizând amrente conformator sau
cape de celuloid
Tehnica indirectă pe modelul de lucru, urmând protocolul clasic:
machetă, ambalare machetă, tipar, indesare manuală,
dezambalare și prelucrare
Tehnica combinată: scutan, unde se realizează modelul de lucru
iar pe model se aplică amprenta conformator cu rășina
autopolimerizzabilă
Termopolimerizarea necesită pentru inițierea
reacției aport caloric energetic extern
Ansamblul chiuvetă cu polimerul îndesat în tipar se
introduce sub presiune în baie de apă caldă la 1000C
Există și opțiune de modelare directă pe schelet și
introducerea în termobaropolimerizator pentru RDC

Termopolimerizarea se poate
realiza și la procedeele cu
machetare (metoda clasică) și
fără machetare (modernă)
 Termopolimerizarea
•DEZAVANTAJE:
– aparatura auxiliara
– aparitia bulelor prin evaporarea monomerului
– timp de lucru crescut
– cost crescut
•AVANTAJE:
– proprietati mecanice superioare
– scade procentul monomerului rezidual
– creste biocompatibilitatea
– polimerizare sigura in toata masa
Fotopolimerizarea:
Polimerizare initiata prin aportul
extern de radiatie electromagnetica,
prin iradiere cu radiatii uv sau vizibile
(coerente sau incoerente
NU NECESITĂ MACHETARE
AVANTAJE:
• interval de lucru prelungit in functie de complexitatea manopere
•DEZAVANTAJE:
• dotare suplimentara
• polimerizare neuniforma i
Foto-Termo-Baro- -polimerizarea
pentru inițierea reacției mai multe mecanisme:

-sursa de lumina de halogen

- căldură 95°C

- initial vid – apoi presiune (2-4 bar)

Pentru ceromeri
ceramic optimized polymers) Indicații:
TARGIS VECTRIS Proteze unidentare fixe
Proetze parțiale fixe
GALVANOFORMAREA
disocierea electrolitica a ionilor metalici din solutiile apoase ale sarurilor si
depunerea lor prin suprapunere la cotod rezultând o piesa protetica pura din punct
de vedere chimic
GALVANOFORMARE: Realizarea unei piese protetice noi
GALVANIZAREAcoperirea unor piese metalice (proteze) deja confectionate

Protocol de lucru:
1. Realizarea modelului de lucru
2. Duplicarea bontului mobilizabil
3. Aplicarea la pe bază de argint
4. Aplicare tijă de cupru la bont
5. Pregatirea soluției de galvanoformare
6. Conectarea bontului la sistem
7. Galvanodepunere
8. Dizolvarea bontului
9. Adaptarea capei /scheletului galvanoformat
GALVANOFORMAREA Preciano Combilabor CL-GF
Protocol de lucru:
Sinterizarea
Realizarea unei piese protetice (metalice, ceramice, plastice) prin topirea
superficiala a unor particule
Temperaturile de prelucrare sunt inferioare intervalului de topire a
materiei prime
Prelucrarea in conditii mai usoare
Eliminarea unor etape tehnice (machetare,
Ambalare, tipar, dzambalare)
DEZAVANTAJE
Structura mai putin densa
Proprietati mecanice inferioare
Porozitate de suprafata
SINTERIZAREA
Protocol de lucru metale și aliaje:
1. Duplicarea Bontului din masa refractară termorezistent
2. Obținerea pastei din pulbere metalica (aliaj Au – Pd) + liant
3. Modelarea direct pe bont a pastei
4. Uscare –/ nu, lampa cu radiatii infrarosii
5. Sinterizaare in cuptor (ex. Sinterloy processor sau unele sisteme nu necesita
dotare specială cuptoare obisnuite)
SINTERIZAREA
PROTOCOL DE LUCRU CERAMICĂ:
Pe bont duplicat din masă refractară
Pe schelete metalice
1 Realizarea bontului duplicat din masă refractară
2. Aplicarea pastei de ceramică supradimensioant ,
denntină, smalț, sinterizare în vid
3. Glazurarea în atmosferă normală

1. OXIDARE Temperaturile de sinterizare conform

2. OPAQ recomandărilor producătorilor, se realizează
3. DENTINĂ sinterizare în vid
4. SMALT Doar glazurarea se realizează în atmosferă normală
5. GLAZURĂ
SUDAREA: Îmbinarea a două suprafețe cu sau fără aportde material,
în mediu proetjat (Ar) sau atmosferă normală
Laser
Plasmă Alegerea tehnicilor de sudare sau lipire are în vedere
Electrică parametrii de funcționare ai instalației dar și tipul de
Prin presiune aliaj sau metal solidarizat

EROARE DE TURNARE ȘI CORECTARE PRIN SUDARE CU LASER

SUDARE ELECTRICĂ
APARATUL DE SUDARE ORION 150 S
CORECTAREA DEFECTELOR DE TURNARE PRIN TEHNICI DE SUDARE
SUDARE ELECTRICĂ
APARATUL DE SUDARE ORION 150 S
TEHNOLOGIILE DIGITALE DE LABORATOR
Sunt parte integranta a proteticii dentare contemporane
Sistemele sunt alcatuite din 3 părți componente :
1. Scanner: transformă imaginile preluate din cavitatea bucală / model în date ce
urmează a fi procesate de computer;
2.Soft specializat: procesează datele preluate din cavitatea orală /model și ajută la
conceperea restaurărilor; utilizatorul are libertatea de a prelucra datele conform
câmpului protetic;
3.Unitate de producție (de frezare, printare sau SLS): transformă datele procesate în
produs finit ; se realizează frezarea unui bloc de material prin utilizarea a 3 – 5 axe
de frezare; frezarea poate fi efectuată prin process umed sau uscat;
 TEHNOLOGIILE DIGITALE DE LABORATOR
Etapele designului realizat CAD-ului nu diferă cronologic față de procedeul tradițional de machetare,
-se stabileste și traseză a limitelor preparației, ulterior se stabilește axa de inserție.
-atribuirea spațiului pentru ciment cu variații intre 0 și 50 µm,
- apoi aplicarea distanțatorului, cu variații de la 0,5 mm pâna la 1,0 mm
-putem selecta din bibiotecă softului sugestii care să ne permită optimizarea desingului protezei.
- prin adiție ,substracție, netezire, reducere dar și efecte speciale se realizază a aliniamentul vestibular
al dinților dar și a designul fiecărui element în parte
TEHNOLOGIILE DIGITALE DE LABORATOR
Putem realiza cu ajutorul tehnologiei digitale:
• Modele de lucru printate
• Machete frezate din ceară pentru schelete metalice și nemetalice
• Machete frezate din ceară full contour pentru proetze fixe metalice /nemetalice
• Schelete / proteze metalice
• Schelete ceramice și proteze fixe full contour
• Proteze fixe polimerice provizorii
• Proteze mobile și mobilizabile frezate din polimeri
• Schelete metalice SLS/SLM (selectiv laser sintering/ selectiv laser melting
TAKE HOME MESSAGE
Există tehnologii cu machetare și fără machetare.
În cazul tehnologiilor cu machetare există posibilitate mai mare de
apariție a erorilor cauzare de numărul mai mare de etape și
materiale utilizate.
Scopul machetării este obținerea tiparului.
Introducerea materialului topit sau plastifiat în tipar presupune
utilizarea de diferite forțe.
Dezambalarea după răcire cu risc de deteriorare.
Prelucrarea și sablarea după dezambalare în funcție de material.
MULTUMESC.