PLANIFICAREA VOIAJULUI PE RUTA GIOIA TAURO - VALENCIA

PROIECT SISTEME INTEGRATE DE NAVIGATIE

ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

NTMF

PROFESOR INDRUMATOR : KATONA COSMIN

STUDENT : ALDEA ADRIAN GEORGE

ANMB-NTMF

GR. 4111 FR
 CUPRINS

2.1 - Introducere

2.2 - Documentarea asuprea voiajului

2.3 - Alegerea hartilor si lista punctelor de schimbare a drumului

2.4 - Caracterizarea fizico-geografica si hidro-meteorologica a marsului

2.5 - Descrierea porturilor

2.6 – Concluzii

5 – Anexe

Anexa 5 – British Admirality Paper Charts

Anexa 5.1 – Admirality Raster Chart Service

Anexa 5.2 – Electronic Chart Display and Information System

Anexa 5.3 – Sailing Directions

Anexa 5.4 – Admirality Tide Table and Total Tide

Anexa 5.5 – Admirality List of Lights

Anexa 5.6 – Admirality Digital List of Lights

Anexa 5.7 – Admirality List and Radio Signals

Anexa 5.8 – Admirality Digital Radio Signals

Anexa 6 – Tabel WayPoint pe ruta Gioia Tauro – Valencia

Anexa 7 – ECDIS (Monitorizarea voiajului in timp real cu ajutorul ECDIS-ului)

 Planificarea și monitorizarea voiajului. Marșul preliminar pe ruta Gioia Tauro-Valencia.
Documente nautice utilizate pentru planificarea și monitorizarea voiajului.

2.1. Introducere

Planificarea voiajului constă în mai multe etape. Prima etapă este evident informaţia
care o primeşte comandantul de la armator sau navlositor, care pe lângă destinaţie poate să
impună acestuia o anumită rută. Totuși, în majoritatea cazurilor, alegerea unei rute este
responsabilitatea comandantului și ofiţerului cu navigaţia. A doua etapă este alegerea hărţilor
pentru ruta respectivă și corectarea lor unde este necesară, hărţi care trebuie să ofere informaţii
cât mai precise, dar să fie şi la o scară adecvată ( de exemplu, nu alegem hărţile de apropiere de
coaste în zonele în care doar le tranzităm). A treia etapă este culegerea de informaţii despre
terminalele de destinaţie, informaţii hidrometeorologice și despre condiţiile de navigaţie ale
zonelor tranzitate.

Planul de navigație trebuie pregătit de la dană și trebuie să conțină:

• Îndeplinirea misiunii

• Identificarea de pericole, cum ar fi ape mici, roci, epave,maree și

schimbările de vreme

• Cursul pe care trebuie să-l urmeze

• Planuri de urgenta care trebuie urmate în cazul în care nava întâlnește un

pericol

Executarea voiajului în siguranta și în conformitate cu reglementările maritime

international care au la bază un bun BTM (Bridge Team Management) și o bună implementare a
codului ISM. În acest scop se vor folosi checklist-uri, se vor marca pe hărţi zonele care pot
impune probleme navigaţiei, se vor identifica clar pe fiecare segment de drum adâncimile,
curenţii, ETA-ul și alte informaţii care sunt esenţiale unei executări în siguranta a voiajului.
Figura 2.1 Risk Assessment
2.2. Documentarea asupra voiajului care urmează a fi efectuat

Obținerea informațiilor privind zonele maritime pe care urmează să le parcurgă nava se

realizează, în mod tradițional, consultând documentația nautică existentă și care se referă la
respectivele arii geografice. Acest volum de informații este destul de mare, chiar dacă ne referim
numai la publicațiile tipărite. Cu toate acestea, există un minim de date și informații care
trebuiesc cunoscute cu exactitate, astfel încât să se poată face o evaluare cât mai exacta asupra
riscurilor si pericolelor.
Conform rezoluției IMO A.893, principalele categoriile de informații și sursele care
trebuie avute în vedere la planificarea unui voiaj sunt:
• Acțiunea care trebuie îndeplinită
• Distanțele pe diferite rute
• Disponibilitatea și cantitateade combustibil necesară
• Recomandările din “Ocean Passages of the World” apropierea de riscuri de
navigație de genul gheta, activități din larg cât și ostile
• Condiții meteorologice predominante
• Curenți favorabili sau contrari
• Timpul disponibil
• Precizia în determinarea poziției
• Existent riscului de avarie
• Munca de întreținere planificată a fi executată pe durata marșului
• Totalitatea traficului probabil care poate fi întâlnit
• Pescajul la diferite ape ale marșului
În alegerea efectivă a drumurilor de urmat de către navă, trebuie să se tină cont de
următoarele elemente foarte importante:
• ora plecării/sosirii, în funcție de care se poate calcula înălțimea mareei la
momentul respectiv sau care trebuie modificată pentru ca nava să poată profita de
mareea înaltă;
• poaibilitatea întâlnirii unor zone cu ceata sau vizibilitate redusă, în special pe
trecerile înguste sau dificile, ceea ce ar implica reducerea substanțiala a vitezei
navei;
 • posibilitatea apariției unor furtuni, direcția predominanta a vântului și valului,
necesitatea găsirii unui loc de refugiu (adăpost) sau stabilirea unei rute alternative
care să ocolească zona de furtună;

• existența unor drumuri recomandate sau obligativitatea înscrierii pe TSS;

• posibila prezenta a unor flote de pescuit în activitate, care ar trebui ocolite la o

distanta suficientă;

• necesitatea traversării unor zone înguste (strâmtori, pasaje printre insule sau
recifuri), ceea ce ar putea necesita ajustarea vitezei navei astfel încât trecerea sa se
facă pe cât posibil pe timp de zi;

• identificarea zonelor unde există o concentrare a traficului maritim și asigurarea

unui spațiu suficient pentru manevrele de evitare, mai ales dacă coasta se afla la
tribord;

• menținerea la o distanta suficienta fata de zonele cu adâncimi mici (în raport cu

pescajul navei).

2.3 Alegerea hărților și lista punctelor de schimbare a drumului

Mai jos este atașată lista hărților folosită la planificarea voiajului pe ruta Gioia Tauro –
Valencia. Unele hărți adiacente ajung să nu fie folosite pe durata voiajului dar totuși este bine să
se traseze ruta și pe acestea (chiar dacă, de exemplu, doar o foarte mică parte dintr-un segment
de rută trece prin harta respectivă) în ideea unei eventuale devieri neplanificate de la rută datorita
diverselor hazarde.
Figura 2.2 Passage plan
Figura 2.3 Passage Plan
 2.4.1 Marea Mediterană de Vest

2.4.1.1 Configurație geografică

Peninsula Italica împreună cu insula Sicilia separă apele Mării Mediterane în două mari bazine :
vestic și estic.
 Din bazinul vestic al Mediteranei (890 000 km2 ) fac parte :

- Marea Iberica ( 110 000 km2 ) dintre țărmurile sudice ale Spaniei , cele nordice ale
Marocului și partea vestică a țărmurilor Algeriei
- Marea Balearelor (70 000 km2 ) dintre insulele omonime și coastele estice ale Spaniei
- Marea Galica ( 140 000 km2 ) ce scaldă coastele sudice ale Franței
- Marea Ligurica ( 30 000 km2 ) dintre țărmul nord-vestic al Italiei și insula Corsica
- Marea Tireniana ( 200 000 km2 ) dintre Corsica, Sardinia, Sicilia și insulele apusene ale
Italiei
- Marea Sardiniei (340 000 km2) care acoperă toată partea centrală a bazinului vestic
- Marea Mediterana este o mare cu numeroase insule, în bazinul vestic se găsesc
urmatoarele insule :
- Arhipelagul insulelor Baleare (5 000 km2) din apropierea tarmului estic al
Spaniei, de care apartine teritorial, format din două insule principale - Mallorca (
3 391km2) și Menorca (669 km2) și cateva insulițe dimprejur
- Arhipelagul insulelor Pitiuze format din insulele Ibiza și Formentera, ce apartine
deasemenea Spaniei
- Insula Corsica (8 722 km2) ce aparține Franței
- Insula Sardinia (23 799 km2)
- Insula Sicilia (25 426 km2) - cea mai mare insulă a Mediteranei
- Insulele Liparice (115 km2) cu vulcanii activi Stromboli și Vulcano
- Insula Elba (221 km2)
- Insulele Malta (246 km2), Gozo (67 km2) și Comino (2,6 km2) ce formează
Republica Malta

Țărmurile nordice și nord - vestice ale Mediteranei sunt puternic crestate,

delimitând numeroase golfuri și peninsule, spre deosebire de cele răsăritene și sudice care sunt
mult mai drepte.

Țărmurile Franței sunt dominate spre vest de golful Lion în care se varsă fluviul Ron, iar spre
răsărit de culmile Alpilor Maritimi la poalele cărora se desfășoară celebra Coasta de Azur ce se
continuă cu Riviera Italiană pe malurile Marii Ligurice. Țărmurile sudice ale Mediteranei de
vest sunt aproape rectilinii. Doar între capul Bon și strâmtoarea Gibraltar, țărmurile Africii, mai
înalte și dominate de ramificațiile nordice ale Munților Atlas, sunt mai ospitaliere, înscriind
căteva golfuri mai adânci: Tunis, Bizerta, Bone, Alger, Oran.

2.4.1.2 Considerații generale

Marea Mediterană, datorită așezării sale în apropierea Tropicului Racului și la adăpostul coastei
înalte a sudului Asiei Mici și a Europei, ferită de curenții reci dinspre nord, are un climat
subtropical. Verile sunt călduroase și secetoase, iar iernile relativ calde și bogate în ploi.
 Temperatura atmosferei

Figura 2.5 Temperatura Bazinului Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

Repartizarea temperaturii este dependentă de caracteristicile coastei ce o înconjoară.

În general se poate spune că nu există diferența de temperatură sub aspectul sezoanelor,

aceasta remarcându-se numai între vara și iarna. Sub aspectul coastelor adiacente, este de
remarcat faptul că temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de sud, de-a lungul litoralului
african și în estul Mediteranei. Pe coasta de sud, respectiv în apropierea litoralului Africii,
începând de la Ceuta și până la Capul Bon, coasta fiind înaltă și împădurită, temperaturile sunt
mai scăzute în raport cu cele înregistrate spre est, respectiv pe coastele Tunisiei, Libiei și
Egiptului. De altfel este recunoscută regiunea Libiei, în special în Golful Gabes, ca un pol al
căldurii, unde temperaturile sunt în mod curent peste 400. Litoralul, în porțiunea dintre punctele
amintite este arid și nisipos.

În largul mării media temperaturilor este mai constantă, iar cantitatea de precipitații mai
uniformă.
Regimul vânturilor

O caracteristică a Mării Mediterane este aceea că nu există vânturi dominante care să bată
peste toată suprafața ei în mod regulat și într-un anumit anotimp. În mijlocul mării bat vânturi
care uneori au direcția est - vest. În general, vânturile străbat marea cu o frecvență mai mare în
jurul axului nord-sud, explicația fiind depresiunile locale formate în apropierea litoralul

Figura 2.6 Vanturile Bazinului Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

Vânturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite denumiri:

- Sirocco este un vânt uscat din direcția sud sau sud-est ce bate în bazinul mediteranean
când deasupra nordului Africii se instalează un maxim barometric, iar în Marea
Mediterană, o zona depresionară. În cazul extinderii anticiclonului Azoric, în nord-
vestul Africii vântul suflă deasupra mării, se încarcă în scurt timp cu mari cantități de
 vapori de apă, astfel că în partea centrală și nordică a Mediteranei, Sirocco devine un
vânt cald și umed.
- Gregale este un vânt rece care bate din direcția nord-est , în partea centrală a Mării
Mediterane, dinspre Grecia înspre Marea Ionică. Suflă mai ales în timpul iernii, când
atinge adeseori forța 8Bf pe coastele Șiciliei și ale insulei Malta.
- Libeccio este un vânt cu caracteristici șimilare care bate din sud-vest și vest pe
coastele Sardiniei și Italiei de Sud.
- Ponientes este un vânt de vest care bate în strâmtoarea Gibraltar, alternând în cursul
anului cu Levânter.
- Leveche este un vânt de sud, cald uscat și încarcat de pref, care suflă în vecinătatea lui
Ponientes.
- Provenza este un vânt de nord-nord-vest ce suflă în timpul iernii în regiunile de
coastă ale Italiei, cuprinse între Genova și La Spezia.
- Raggiature acționează pe coastele de est ale insulei Corsica, între Cap Corse și Bastia
ca gren (vijelie) de vest. Acest tip de vânt izbucnește brusc și bate cu viteze cuprinse
intre 40-60Nd. În timpul acțiunii lui, presiunea atmosferică crește brusc cu
aproximativ 4mb, temperatura scade cu până la 100C, iar umezeala relativă a aerului
crește senșibil. Pe de altă parte vântul "sare brusc" rotindu-se în sens retrograd.
- Brizele , vânturi care bat tot timpul anului în regiunile de litoral marin, sunt
obișnuite , diferențiindu-se numai prin direcția și intensitatea lor.
 Figura 2.7 Vânturile Beufort în Bazinul Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

Regimul ploilor

Datorită aspectului și caracteristicilor uscatului, regimul ploilor este foarte diferit. În general
ploile sunt mai abundente pe coasta de nord decât pe coasta de sud, în special la est de Capul
Bon, unde coasta este joasă, nisipoasă și lipsită de vegetație, până în Peninsula Sinai inclusiv
Gaza.

Ceata. Din 365 de zile, aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer senin, renumit pentru Marea
Mediterană. Masele de aer rece, transportate de vânturile de la nord sau din zona insulelor Azore,
în contact cu aerul cald al Mediteranei produc cețuri mai ales în bazinul vestic și în apropierea
coastelor Italiei, Franței, Spaniei și Africii până la Capul Bon sau Insula Malta. În estul mării
ceața este mult mai rară. Fenomenul este mai frecvent în sezonul rece.
2.4.1.3 Considerații hidrologice

Adancimile și modul de repartizare

Marea Mediterană este o mare cu adâncimi mari. La 100 mile sud-vest de Capul Tainaron
adâncimea este de 4.597 m. În acest punct pe o distanță de 2 km diferența de nivel este de 2.200
m, cu o pantă de 410. În dreptul Insulelor Baleare adâncimea este de 3.150 m, iar în Marea
Tireniană de 3.730 m.

Ape cu adâncimi mai reduse se întâlnesc doar în Golful Lion.

Natura reliefului subacvatic este foarte diferită, de la stâncoasă cu fund neted sau neregulat
și pietriș în partea de nord, la nisipuri și mâl în partea de sud și la gurile fluviilor. Locurile de
ancoraj sumt indicate în cartea pilot a Măriii Mediterane.
 Transparență, culoarea și salinitatea apei

Figura 2.8 Temperatura apei Bazinul Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

Transparența Mediteranei este renumită, aceasta atingând valori până la 50-60 m, iar culoarea
mării este bleumarin deschis.

Temperatura apei la suprafață atinge valoarea de +240 C iar de la 350 m adâncime în jos o
temperatură constantă de +12,70C (homotermie) până la fund. Acest lucru se explică prin faptul
că Mediterana cu Oceanul Atlantic prin Str. Gibraltar, pe al cărui fund se găsește un prag situat la
circa 350 m. Temperatura de la suprafața Mediteranei este în general mai mare decât a Oceanului
Atlantic. De la suprafața și până la nivelul orizontal al pragului de la Gibraltar temperatura scade
în ambele părti ale lui la +12,70 C. Apele care trec pragul au o temperatură de +12,70C, apele mai
reci sunt oprite de praguri care mențin o stratificație constantă. În Oceanul Atlantic temperatura
scade până la +20 C.
 Marea Mediterană are o salinitate mai ridicată (36-39 0/00 ) decât a Oceanului Planetar
datorită evaporației foarte intense, 4.200.000 m3 pe an, ce nu este decât parțial acoperită de
aportul puțin substanțial al fluviilor care se varsă în cuprinsul ei (doar 1.000.000 m3 anual). De-a
lungul țărmurilor sudice, singurul fluviu însemnat care se varsă în Marea Mediterană este Nilul
(6.671 km) - cel mai lung din lume - ce debusează printr-o imensă delta, dar al carui debit este
destul de modest (2.300m3/s) ocupând doar locul 23 în lume. Pe țărmurile europene ale
Mediteranei se varsă doar câteva fluvii mai importante: Ebrul, Ronul, Tibrul, Padul, Marita.

Enorma diferență dintre evaporație și debitul apelor curgătoare ce se varsă în Mediterană este
completat prin aportul precipitațiilor (mai abundente în perioada octombrie - martie) și al apelor
pe care le primeste din Oceanul Atlantic și din Marea Neagră.

Curenții

Figura 2.9 Curenții Bazinului Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

În Marea Mediterana există un curent circular general în sens direct, cu direcția vest-est pe
coasta Africii și est-vest în partea de nord și care urmărind configurația coastei, are diferite
ramificații și direcții.
 Elementele valurilor

Figura 2.10 Valurile de hula a Bazinului Vestic al Mării Mediteraneene în luna Noiembrie

Bazinul de est este mai puțin agitat fiind mai larg și mai puțin bântuit de furtuni, în schimb
bazinul de vest care este și mai îngust și cu diferențe mari de clima, pe distanțe mici este bântuit
mai des de furtuni. Valurile din zona Sicilia, Corsica, Sardinia, Baleare precum și din zona
coastei Africii de la Tunis la Capul Bon, pun navele în dificultate din cauza spațiului de manevră
redus.

În Mediterana predominantă este hula de vest sau de nord-vest. Hula puternică este mult mai
des întalnită în bazinul vestic decat cel estic. Între Corsica și Insulele Baleare, valurile de hulă au
o înălțime mai mare de 4 m atingând procentajul de 10% în intervalul noiembrie-martie.
2.5. Descrierea porturilor de plecare şi de sosire pe ruta Gioia Tauro - Valencia

2.5.1 Gioia Tauro, Italia

Figura 2.14 Port Gioia Tauro

Localizare:

- 38°27’ N, 15°53’ E
- este situat la 15 mile Nord-Est de strâmtoarea nordică Messina cea care face legătura
cu Coasta de vest a Italiei.
Documente:

- toate documentele impuse de SOLAS, MARPOL, și alte convenții internationale

- documente necesare ancorajului:
- - certificatul de control al statului (convenția de la Paris)
- 6 copii cu lista echipajului
- 6 copii cu lista pasageriilor
- documente customs:
- timpul plecării cât și a sosirii
- documente despre sănătate:
- certificatele deratizăriilor
- certificatele vaccinării echipajului

Pilotajul:
- navele trebuie să contacteze stația pilotului portului Gioia Tauro pe canalele 16 și 12 în
VHF
- telefonul pilotului de la stație: tel: (090) 312544 (biroul oficial este situat în Messina,
fax: (090) 310756)
- nava trebuie sa anunțe sosirea cu cel puțin 2 ore înainte
- culoarea navei pilotului este neagră cu dungi albe de 20 cm pe ambele părți a navei,
litera „P” de la cuvântul „Pilota” este înscripționat pe bordaj
- pilotul se apropie de navă la o milă de stavilopozi dar în condiții meteorologice
nefavorabile nu există un punct de întâlnire prestabilit, pilotul căzând de acord cu comandantul
navei asupra locului de întâlnire.

Ancorajul:
- adâncimea în port este între 12.5 și 14.0 metri
Restricții:
- navelor le este interzis să arunce ancora sau să stea în așteptare la mai puțin de o milă
față de stavilopozi
Sănătate:
- comandatul navei trebuie să trimită un fax sau un telefax către „Sanita Maritima di
Reggio Calabria” (tel: (0965) 48379, fax: (0965) 47056) pentru a arăta certificatele de
sănătate ale echipajului cu 4 până la 12 ore înainte de sosire
- dacă acestea nu sunt posibile comandantul navei trebuie să fie de acord cu o vizită
medicală din partea persoanelor acreditate

Radio:
- stația radio Messina: VHF canalul 16 sau HF 2,182 kHz

Remorchere:
- 2 x 4000 h.p (“San Ferdinando” and ”Gioia Tauro”) valabile 24 de ore
- Sunt operate de către Contug S.R.L

Dane:
- “Levânte 1 Tratto” între BF1 - BF2 cu o lungime de 1,250 m și o adâncime între 13.0
– 14.0 m
- “Levânte 2 Tratto” între BF2 – BF3 cu o lungime de 1,761 m și a adâncime între 11.0
– 13.0 m
- “RO-RO” rampa numărul 3 între BF3 – BF4 cu o lungime de 144 m și o adâncime de
13.0 m.
- “Dana de Nord” înte BF4 – B cu o lungime de 265 m și o adâncime de 13.0 m
- “Dana Ponente” între C – C1 cu o lungime de 240 m și o adâncime între 10.0 – 13.0
m
- “Dana Ponente” între BC1 – Terminalul RO-RO cu o lungime de 270 m și o
adâncime de 10 m
- “Terminalul RO-RO numărul 1 și Terminalul RO-RO numărul 2 Ponente” cu o
lungime de 200 respectiv 220 m și o adâncime de 9.0 m
 - Facilități:
- Sănătate: spital civil Gioia Tauro, tel: (0966) 52228, sunt valabile facilitățile
medicale precum și inspecția navei
- Densitatea apei: 1025 g/𝑐𝑚2
- Combustibil: este valabil în port precum și apa potabilă care se aduc cu cisterna
- Reparații: reparații minore se pot face dar din nou trebuie să ai aprobarea portului
- Docuri uscate: fără, dar la 21 de mile față de port sunt 5 astfel de docuri, cel mai mare
având 256 m în lungime
- Surveyors “R.I.NA” este localizat în Messina
- Aeroport: cel mai apropiat aeroport de Gioia Tauro este Lamezia Terme la
aproximativ 65 de km nord fata de Gioia Tauro și aeroportul Reggio Calabria tot la
aproximativ 65 de km sud fata de Gioia Tauro
- Numere de telefon: - poliția – (0966) 500666 sau 133
- ambulanta – (0966) 52203
- Carduri de identificare: ca sa poți părăși dana ai nevoie de carduri emise de către
Poliția de Frontieră
- Deșeuri: această facilitate nu este valabilă dealungul țărmului, dar sunt firme
specializate pentru această operațiune

Generalități:
- Caracteristica principală portului este canalul dragat pe lângă coastă cu o suprafață
de 171 de hectare constituind astfel un bazin mare cu un diametru de 750 m localizat
în sud
- Portul are deasemenea o suprafață de 644 hectare divizate în 3 : 171 hectare de apă
de suprafata, 255 de hectare de pământ și 218 hectare de apă pentru facilitățile
industriale ale portului.

Autoritate:
- Ministero Dei Trasporti E Navigazione, Capitaneria Di Porto Di Gioia Tauro,
Contrada Lamia, 89013 Gioia Tauro (RC), Italy. Tel: (0966) 52130, 501344. FAX:
2.5.2 Valencia, Spania

Figura 2.15 Port Valencia

Localizare:

- Este localizat pe coasta de est a Spaniei, în poziția Latitudine 39°26’9” N,

Longitudine 00°18’1” W

Documente:

- 3 liste cu membrii echipajului

- 2 liste cu pasagerii
- 2 liste cu provizii incluzând țigării, cafea, bautură în poseșia echipajului
- 2 liste cu declarațiile echipajului
- 2 liste cu pasagerii în limba spaniolă
 - 2 copii ale navelor de tip cargo în Tranșit
- 1 listă a declarațiilor de sănătate

Pilotajul:

- Valabil 24 de ore
- Nava pilotului se află la 4 cabluri distanta de la intrarea în port, iar nava este vopșită
în negru cu litera „P” vopșită pe ambele părți ale navei

Ancorajul:

- Navele ancorează la o milă în S.E fata de farul de intrare de la capul Dique Norte
- Ancorajul este expus vânturilor de est
- Solul este foarte bun pentru ancorare
- Navele sunt rugate să țină liberă intrarea în canal
- Vânturile de N.N.E cauzează de obicei hulă pe când vânturile din S.S.W sunt de
alungul intrării în port

Restricții:

- Intrarea în port se face prin S.E și este de 500 m lățime cu o adâncime minimă de 17
m
- Cele mai mari nave care au intat în port au LOA 290 m, pescaj 12.67 m
LOA 246 m, pescaj 13,71 m

Sănătate:

- Nava poate opta pentru verificări dicale imediat după ancorare sau în timp ce este la
ancoră
- Dacă există cazuri de oameni bolnavi la bord comandantul navei trebuie să anunțe
natura acestei boli pentru a se face un control amănunțit asupra navei de către
organelle abilitate

Radio:

- Nava trebuie să anunțe soșirea în port cu 24 de ore înainte

Remorchere:

- De obicei sunt foloșite 2 remorchere

Name H.P. Length Year Built
(m.)
Bosca I 50 9.40 1965
Boluda Set 2,640 28.50 1997
Boluda Mari 2,550 27.46 1989
V.B. Balear 4,200 29.50 1998
V.B. Coral 4,200 30.25 1999
V.B. Mediterraneo 4,200 29.50 1998
V.B. Tirreno 4,200 29.50 2000
V.B. Adriatico 4,200 29.50 2000

Acostare:

Name Length Depth Use

(m.) (m.)
Norte (Xita) 600 16 Solid bulks/timber
Pantalan Norte (Xita) 80 11 Solid bulk cement
Muelle Dique Norte 200 7.5 Various cargoes

Espigon Norte (TCV) 176 9 General cargo,solid bulk

Levânte 1 (TCV) 81 9 – 14 General cargo, Ro-Ro,
containers, solid bulk

Levânte 2 (TTT) 235 9 Containers, Ro-Ro

Levânte 3 (TTT) 430 12 General cargo, Ro-Ro,

containers, solid bulk

Transversal Poniente 179 7 General cargo, Ro-Ro
Exterior
Poniente, Tramo 1 159 9 General cargo, Ro-Ro
Poniente, Tramo 2 220 11 General cargo
Facilități:

Poluare: comandantul navei are un remorcher de a lupta împotriva poluarii

Apă potabilă: valabil[ la toate danele cu 15 m/hr până la 20 m/hr
Combustibil: C.L.H poate așigura aprovizionarea de la dana Turia cu o forta de la 100 t.p.h până
la 280 t.p.h
Consulate: Austria, Belgium, Benin, Bolivia, Brazil, Colombia, Chile, Denmark, Dominican
Republic, Ecuador, El Salvador, Finland, France, Gabon, Germany, Greece, Guatemala, Haiti,
Honduras, Iceland, Italy, Ivory Coast, Liberia, Monaco, Norway, Netherlands, Peru, Seychelles,,,
Șierra Leone, Sweden, Switzerland, United Kingdom, U.S.A., Uruguay, Venezuela.
Reparații: toate tipurile de reparații se pot efectua
Aeroport: cel mai apropiat aeroport este la 15 km distanta, Aeroportul Valencia
Deșeuri: nu aparține de port, sunt firme private care duc deșeurie în afara portului
Numere de telefon: - Poliție – 091
- Pompieri - +34 (963) 730080
- Ambulanta - +34 (963) 606211

Autoritate:
Autoridad Portuaria de Valencia, Muelle de la Aduana S/n, 46024 Valencia, Spain. Tel:
34 (963) 939500. FAX: +34 (963) 939599. Telex: 64508 PAVE E. Email:
apv@valenciaport.com
WWW: www.valenciaport.com Contact: D. Rafael del Moral Carro, Chairman. D. Jaime Ronda
Agudo, General Manager.

AGENT:
Perez y Cia, Paseo del Puerto 271, Entresuelo, 46011 Valencia, Spain. Tel: +34 (963)
676800. Fax: +34 (963) 674450. Telex: 62044
2.6. Concluzii

Necesitatea planificării marșului s-a dovedit a fi foarte importantă pentru evitarea erorilor
accidentale ce pot avea urmări grave.

Pentru efectuarea unui voiaj reuşit va fi nevoie de proiectarea unui passage plan cu toate
informaţiile necesare şi utile acelei rute. În acest capitol au fost prezentate toate informaţiile
pentru efectuarea unui voiaj în deplină siguranta.
Anexe

Anexa 5– British Admirality Paper Charts

Product Product Product Title Scale

Type Number
Paper 165 Menorca to Sicilia including Malta 1:
Charts 1100000
Paper 172 Isole Eolie 1:
Charts 125000
Paper 1018 Approaches to Stretto di Messina 1:
Charts 125000
Paper 1439 Sicilia to Nisos Kriti 1:
Charts 1100000
Paper 1440 Adriatic Sea 1:
Charts 1100000
Paper 1700 Cartagena to Cabo de San Antonio including Isla 1:
Charts Formentera 300000
Paper 1701 Cabo de San Antonio to Vilanova I la Geltrú 1:
Charts 300000
Paper 1702 Ibiza- Formentera and Southern Mallorca 1:
Charts 300000
Paper 1703 Mallorca and Menorca 1:
Charts 300000
Paper 1780 Barcelona to Napoli including Islas Baleares Corse and 1:
Charts Sardegna 1100000
Paper 1941 Capo Passero to Capo Colonne 1:
Charts 300000
Paper 1976 Capo di Bonifati to Capo San Vito 1:
Charts 300000
Paper 1983 Capo Carbonara to Capo San Vito 1:
Charts 300000
Paper 1990 Oristano to Arbatax including Golfo di Cagliari 1:
Charts 300000
Paper 2717 Strait of Gibraltar to Barcelona and Alger including Islas 1:
Charts Baleares 1100000
Paper 4004 A Planning Chart for the North Atlantic Ocean and 1:
Charts Mediterranean Sea 20000000
Paper 4300 Mediterranean and Black Seas 1:
Charts 4200000
Paper 4301 Mediterranean SeaWestern Part 1:
Charts 2250000
Paper 4302 Mediterranean SeaEastern Part 1:
Charts 2250000

ANEXA 5.1 – Admirality Raster Chart Service

Product Product Product Title Scale

Type Number
ARCS 1439 Sicilia to Nisos Kriti 1:
1100000
ARCS 4300 Mediterranean and Black Seas 1:
4200000
ARCS 4302 Mediterranean SeaEastern Part 1:
2250000
ANEXA 5.2 – Electronic Chart Display and Information System

Product Product Product Title Scale

Type Number
ECDIS 9 (F) Mediterranean West 1:00
ECDIS 9 (S) Mediterranean West 1:00
ECDIS 9 (T) Mediterranean West 1:00

ANEXA 5.3 – Sailing Directions

Product Product Product Title Scale

Type Number
SDs NP45 Mediterranean Pilot Vol 1 1:00
SDs NP46 Mediterranean Pilot Vol 2 1:00

ANEXA 5.4 – Admirality Tide and Total Tide

Product Product Product Title Scal

Type Number e
ATT NP202 Volume 2, Europe (excluding United Kingdom and Ireland), 1:00
Mediterranean Sea and Atlantic Ocean
TotalTid Areas 1-4 Europe, Northern Waters and Mediterranean 1:00
e
ANEXA 5.5 – Admirality List of Lights

Product Product Product Title Scale

Type Number
ALL NP78 Volume E: Mediterranean, Black and Red Seas 1:00

ANEXA 5.6 – Admirality Digital List of Lights

Product Product Product Title Scale

Type Number
ADLL Area 4 Mediterranean and Black Seas 1:00

ANEXA 5.7 – Admirality Digital List of Lights

Product Product Product Title Scal

Type Number e
ALRS6 NP286(3) Volume 6 - Part 3, Pilot Services, Vessel Traffic Services and 1:00
Port Operations (Mediterranean and Africa - including Persian
Gulf)

ANEXA 5.8 – Admirality Digital Radio Signals

Product Product Product Title Scale

Type Number
ADRS6 Area 4 Mediterranean and Black Seas 1:00
ANEXA 6 – Tabel WayPoint pe ruta Gioia Tauro – Valencia

WayPoint Latitudin Longitudin Port/Stb Spee ROT[deg/mi Time Name

e e d d n] Zone
[kn]
0 38° 27.72' 15° 54.47' - - - 0:00 Gioia
N E E Tauro Term
1 38° 26.57' 15° 53.95' 0.5 nm 18 17 0:00 Basin
N E E
2 38° 26.66' 15° 53.46' 0.5 nm 18 17 0:00 Breakwater
N E E
3 38° 27' N 15° 52.27' 0.5 nm 18 17 0:00 Gioia
E E Tauro Pilot
4 38° 24.6' 15° 30' E 0.5 nm 18 17 0:00 Rascolmo
N E
5 38° 18' N 15° 0' E 0.5 nm 18 17 0:00 Vulcano
E
6 38° 26' N 13° 22.5' E 0.5 nm 18 17 0:00 Capo Gallo
E
7 39° 0.3' N 2° 54.7' E 0.5 nm 18 17 0:00 Cabrera
E
8 39° 17' N 1° 35' E 0.5 nm 18 17 0:00 Ibiza
E
9 39° 24.87' 0° 17' W 0.5 nm 18 17 0:00 Valencia
N E Pilot
10 39° 26.35' 0° 18.84' W 0.5 nm 18 17 0:00
N E
11 39° 26.06' 0° 19.11' W 0.5 nm 18 17 0:00
N E
12 39° 26.25' 0° 19.6' W 0.5 nm 18 17 0:00 Valencia
N E Terminal
Ruta realizata cu ajutorul softului Navi Sailor 3000
Anexa 7 – ECDIS

Figura 7.1 Plecare Port Gioia Tauro

Figura 7.2 Plecare Port Gioia Tauro

Figura 7.3 Peninsula Italică

Figura 7.4 Peninsula Italică

Figura 7.5 Marea Mediterană

Figura 7.6 Marea Mediterană

Figura 7.6 Insula Cabrera

 Figura 7.7 Insula Mallorca

Figura 7.8 Insula Mallorca - Ibiza

Figura 7.9 Marea Mediterană

Figura 7.10 Insula Ibiza

Figura 7.11 Palma de Mallorca

Figura 7.12 Nava este la ancoră

Figura 7.13 Visible light communications

Figura 7.14 Nava a ridicat ancora

 Figura 7.15 Visible light communications

Figura 7.16 Pe lângă visible light communications

Figura 7.17 Pe lângă visible light communications

Figura 7.18 Acostare Port Valencia