Sunteți pe pagina 1din 39

FUNDAȚIA ECOLOGICĂ GREEN

ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG

SPECIALIZAREA AGENT VAMAL

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR, ABSOLVENT,

PROF. DAN BORȘINSCHI ALEXANDRA OLARIU

IULIE 2020

1
SCOALA POSTLICEALĂ F.E.G

SISTEMUL DE DECIZII VAMALE

2
CUPRINS

Introducere

Capitolul I: Prezentarea prevederilor vamale și dispoziții tranzitorii

Capitolul II: Scopul și impactul sistemului de decizii vamale

Capitolul III: Utilizarea sistemului de decizii vamale

Capitolul IV: Portalul destinat operatorilor economici din ue („UE trade portal”)

Capitolul V: Sistemul de referinţe pentru clienţi și pentru agenți vamali

Concluzie

Bibliografie

Anexe

3
Introducere

Codul vamal al Uniunii cuprinde că toate schimburile de informaţii privind

cererile şi deciziile, între operatorii economici şi autorităţile vamale, consultarea

între administraţiile vamale ale statelor membre, precum şi stocarea acestor

informaţii să se efectueze printr-un sistem electronic de gestiune a deciziilor

vamale.

Autoritățile vamale sunt responsabile în primul rând de supravegherea

comerțului internațional al Uniunii, contribuind astfel la un comerț echitabil și

deschis, la punerea în aplicare a dimensiunii exterioare a pieței interne, a politicii

comerciale comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu un impact asupra

comerțului, precum și la securitatea de ansamblu a lanțului de aprovizionare.

Am decis să abordez această temă în cadrul proiectului meu pentru a

aprofunda modificările aduse sistemului vamal și a asimila cât mai multe

cunoștinte despre acesta. Consider că este esențial să înțelegi prevederile de lucru

ale codului vamal pentru a-ți putea desfășura activitatea într-un mod ireproșabil.

Pe parcusul lucrării mele, am realizatat prezentarea prevederilor vamale și

dispoziții tranzitorii, unde am vorbit despre strutura sistemului vamal și rolul

acestuia. A urmat abordarea scopului și impactul sistemului de decizii vamale,

utilizarea sistemului de decizii vamale, portalul destinat operatorilor economici

din ue („UE trade portal”) și sistemul de referinţe pentru clienţi și pentru agenți

vamali.

4
Capitolul I: Prezentarea prevederilor vamale și dispoziții tranzitorii

Începând cu data de 02 Octombrie 2017, la nivelul Uniunii Europene a intrat

în vigoare noul Sistem de Decizii Vamale. Astfel, codul vamal al Uniunii

menționează ca totalitea schimburilor de informaţii legate de cererile şi deciziile,

între operatorii economici şi autorităţile vamale, consultarea între administraţiile

vamale ale statelor membre, precum şi stocarea acestor informaţii va presupune

utilizarea sistem electronic de gestiune a deciziilor vamale.

De aici reiese că, pentru aranjamentele tranzitorii pentru aplicarea deciziilor

vamale care urmează a fi încheiate, operatorii economici vor trebui să introducă

toate noile cereri de decizii vamale sau autorizații în format electronic și în

conformitate cu noile cerințe.

Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene au dezvoltat un

nou „sistem de decizii vamale” în acest scop, a fost utilizată o arhitectură IT care

conține atât componente naționale, cât și componente comune ale Uniunii

Europene.

Prin acest proces, codul vamal urmărește promovarea utilizării tehnologiilor

informației și comunicațiilor, acest proces fiind un element esențial în facilitarea

comerțului și a eficacității controalelor vamale, datorită faptului că reduce astfel

costurile suportate de întreprinderi și riscurile la care este supusă societatea. Vor

fi prelucrate prin tehnici electronice schimburile de informații între autoritățile

vamale și între operatorii economici, precum și stocarea acestor informații.

5
Pentru a asigura condiții de concurență echitabile între operatorii poștali și

alți operatori, ar trebui să se adopte un cadru uniform pentru vămuirea trimiterilor

de corespondență și a coletelor poștale pentru a permite utilizarea de sisteme

electronice. Pentru a asigura facilitarea comerțului și, în același timp, pentru a

preveni frauda și pentru a proteja drepturile consumatorilor, ar trebui să se

stabilească norme adecvate și fezabile pentru declararea trimiterilor poștale în

vamă în așa fel încât să se țină seama în mod corespunzător de obligația

operatorilor poștali de a presta servicii poștale universale în conformitate cu

actele Uniunii Poștale Universale.

Teritoriul vamal al Uniunii cuprinde teritoriile următoare, inclusiv apele lor

teritoriale și interioare, respectiv spațiul lor aerian: teritoriul Regatului Belgiei;

teritoriul Republicii Bulgaria; teritoriul Republicii Cehe; teritoriul Regatului

Danemarcei, cu excepția Insulelor Feroe și a Groenlandei; teritoriul Republicii

Federale Germania, cu excepția insulelor Helgoland și a teritoriului Büsingen

(Tratatul din 23 noiembrie 1964 între Republica Federală Germania și

Confederația Elvețiană); teritoriul Republicii Estonia; teritoriul Irlandei; teritoriul

Republicii Elene; teritoriul Regatului Spaniei, cu excepția teritoriilor Ceuta și

Melilla; teritoriul Republicii Franceze, exceptând țările și teritoriile franceze de

peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din TFUE; teritoriul

Republicii Croația; teritoriul Republicii Italiene, cu excepția municipalităților

Livigno și Campione d’Italia și a apelor naționale ale lacului Lugano, cuprinse

între țărm și frontierele politice ale zonei situate între Ponte Tresa Și Porto

6
Ceresio; teritoriul Republicii Cipru, în conformitate cu dispozițiile Actului de

aderare din 2003; teritoriul Republicii Letonia; teritoriul Republicii Lituania;

teritoriul Marelui Ducat al Luxemburgului; teritoriul Ungariei; teritoriul Maltei;

teritoriul Regatului Țărilor de Jos în Europa; teritoriul Republicii Austria;

teritoriul Republicii Polone; teritoriul Republicii Portugheze; teritoriul României;

teritoriul Republicii Slovenia; teritoriul Republicii Slovace; teritoriul Republicii

Finlanda; teritoriul Regatului Suediei; și teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii

și Irlandei de Nord, precum și Insulele Anglo-Normande și Insula Man.

Dispoziții tranzitorii

Dispozițiile tranzitorii sunt organizate în jurul următoarelor 3 date-cheie:

> I mai 2016: data implementării CVU;

> 2 octombrie 2017: data implementării CDS;

I mai 2019: sfârșitul perioadei de tranziție.

Utilizarea CDS este obligatorie începând cu 2 octombrie 2017. Orice cerere

de autorizare trebuie lansată în CDS.

Autorizațiile emise înainte de I mai 2016 au fost acordate în baza vechiului

Cod Vamal Comunitar. Prin urmare, acestea trebuie să fie reevaluate de către

autoritatea vamală competentă până la 1 mai 2019, în baza condițiilor și criteriilor

stabilite de CVU. Dacă aceste condiții și criterii sunt îndeplinite, autorizațiile ar

trebui revocate și reemise în CDS. Dacă aceste condiții și criterii nu sunt

îndeplinite, autorizațiile ar trebui revocate.

7
Autorizațiile acordate după I mai 2016 sunt conforme cu CVU și trebuie să

fie introduse manual în sistemul CDS de către autoritatea vamală competentă

până Ia I mai 2019. Dacă este nevoie, trebuie solicitate informații suplimentare

din parte comerciantului pentru a exista o documentație adecvată a autorizației în

CDS.

8
Capitolul II: Scopul și impactul sistemului de decizii vamale

Sistemul central de decizii vamale (CDS) trebuie utilizat pentru toate cererile

și deciziile care pot avea impact în mai multe state membre și pentru orice

eveniment ulterior care poate afecta cererea sau decizia inițială (anulare,

suspendare, revocare, modificare ).

Unele state membre vor folosi CDS, de asemenea, pentru a-și gestiona

deciziile vamale naționale, adică care au doar un impact național, în timp ce alte

state membre vor implementa sistemul lor de decizii vamale naționale.

Aranjamentele tehnice ale sistemului sunt descrise într-un nou regulament de

punere în aplicare a UCC (Union Customs Code), care se află în ultimele etape

ale adoptării.

Sistemul de decizii vamale, dezvoltat prin proiectul de decizii vamale din

cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, are drept

obiectiv armonizarea proceselor de aplicare a deciziilor vamale, de luare și de

gestionare a deciziilor la nivelul întregii Uniuni, prin utilizarea exclusivă a

tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Prin urmare, este necesar să se

stabilească normele care reglementează acest sistem electronic. Domeniul de

aplicare al sistemului trebuie să fie determinat prin referire la deciziile vamale

pentru care trebuie să se depună cereri și care trebuie luate și gestionate cu

ajutorul respectivului sistem. Ar trebui stabilite norme detaliate pentru

componentele comune ale sistemului (portalul comercianților din UE, sistemul

central de gestionare a deciziilor vamale și serviciile de referință pentru clienți)

9
și pentru componentele naționale (portalul național al comercianților și sistemul

național de gestionare a deciziilor vamale), prin specificarea funcțiilor acestor

componente și a interconexiunilor dintre ele.

În plus, trebuie să fie stabilite norme cu privire la datele referitoare la

autorizațiile care sunt deja stocate în sistemele electronice existente, cum ar fi

sistemul serviciilor de transport maritim regulat (RSS) și în sistemele naționale și

care trebuie să fie migrate în sistemul de decizii vamale.

CDS își propune să armonizeze procesul legat de depunerea cererilor pentru

deciziile vamale, luarea deciziilor și gestionarea acestora, prin standardizarea și

gestionarea electronică a cererilor și datelor autorizațiilor Ia nivelul întregii UE.

CDS:

- permite prelucrarea și stocarea a cererilor și autorizațiilor,

> le oferă comercianților posibilitatea de depune cereri și de a-și gestiona

deciziile vamale prin intermediul unei interfețe unice armonizate a UE,

> facilitează consultările între autoritățile vamale referitoare la acordarea și

gestionarea ulterioară a autorizațiilor,

> oferă un acces de la sistem la sistem pentru sistemele existente, cum ar fi

NCTS, ECS și ICS. Accesul se referă la datele autorizațiilor pentru a verifica,

printre altele, existența și valabilitatea deciziilor vamale.

Câteva dintre avantajele CDS: un singur sistem transeuropean pentru

abordarea celor 22 de tipuri de cereri/autorizații, armonizarea procedurilor pentru

cereri, autorizații și gestionarea acestora, armonizarea cerințelor în materie de

10
date, crearea unui punct unic de acces pentru comercianți: Portalul pentru

comercianți, utilizarea unui sistem unic de autentificare și acces pentru

comercianți, permite tuturor autorităților vamale „să acționeze la unison", o mai

mare eficiență pentru comercianți.

Comercianții vor accesa CDS prin intermediul portalului pentru comercianți,

iar agenții vamali prin intermediul CDMS. În funcție de soluția aleasă de statul

membru, CDS poate folosi în combinație sistemul UE și sistemul național. Există

3 configurări posibile: configurarea centrală, configurarea combinată și

configurarea hibridă.

La nivelul Uniunii Europene din anul 2017 funcționează Sistemul de Decizii

Vamale care facilitează consultările şi gestionarea online a procesului de

autorizare, precum şi schimbul şi stocarea de informaţii necesare pentru 22 de

cereri şi autorizaţii. Operatorii economici pot aplica de la distanță prin portalul

online EU Trader Portal pentru obținerea sau extinderea a 22 de tipuri de

autorizații vamale precum perfecționare activă, înscrierea datelor în evidențele

declarantului (i.e. vămuire la domiciliu), vămuire centralizată, utilizarea garanției

globale și altele.

• Autorizația pentru înscrierea în evidențele declarantului (i.e. vămuire la

domiciliu) permite operatorilor economici plasarea mărfurile sub un regim vamal

(e.g. libera circulație, export, perfecționare activă) cu următoarele avantaje: –

vămuire la sediul, depozitul operatorului economic sau alt loc aprobat de

autoritățile vamale; – declararea mărfurilor se face în evidențele operatorului

11
economic într-o formă simplificată urmând ca într-un termen de până la 30 de

zile să se depună o declarație vamală suplimentară recapitulativă pentru

operațiunile efectuate; – plata taxelor la import şi regularizarea plăţii TVA şi a

accizelor, după caz, se fac în momentul depunerii declaraţiei suplimentare,

rezultând într-o amânare a taxelor vamale de până la 30 de zile. Menționăm că

operatorii economici autorizați pentru simplificări vamale (AEOC) se califică

automat pentru această autorizație dar trebuie să depună o cerere. Totodată,

operatorii economici autorizați au dreptul în baza unei cereri, la o derogare de la

obligația prezentării mărfurilor. În acest caz, se consideră că liberul de vamă a

fost acordat la momentul efectuării înscrierii în evidențele declarantului.

Autorizația pentru depunerea declarațiilor vamale simplificate permite

operatorilor economici plasarea mărfurilor sub un regim vamal cu următoarele

avantaje: – omiterea anumitor elemente din declarație și a documentelor necesare

pentru calculul taxelor vamale de import sau export; – plata taxelor la import şi

regularizarea plăţii TVA şi a accizelor, după caz, se fac în momentul depunerii

declaraţiei suplimentare, rezultând într-o amânare a taxelor vamale de până la 30

de zile. Menționăm, că legislația vamală prevede posibilitatea de a utiliza

declarațiile vamale simplificate fără autorizare prealabilă în cazul utilizării

neregulate sau ocazionale. Conform legislației, prin utilizare regulată se înţelege

efectuarea de transporturi de marfă, având același destinatar şi acelaşi expeditor,

care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: – au frecvenţă mai mare de două

transporturi pe zi; – marfa transportată se încadrează la acelaşi cod tarifar; – ţara

12
de expediţie şi ţara de destinaţie, precum şi regimul vamal şi cel tarifar aplicabile

rămân neschimbate. Operatorii economici autorizați pentru simplificări vamale

AEOC se califică automat pentru această autorizație în măsura în care evidențele

lor sunt adecvate pentru plasarea mărfurilor sub un regim vamal pe baza unei

declarații simplificate.

Autorizația pentru vămuire centralizată permite operatorului economic să

depună declarația vamală la un alt birou vamal din România decât cel la care sunt

prezentate mărfurile. Procedura de vămuire centralizată presupune disocierea

între locul de prezentare a mărfurilor în vamă și locul de depunere a declarației

vamale, ceea ce conduce la posibilitatea centralizării și reducerii costurilor din

partea operatorilor economici. Menționăm că procedura de vămuire centralizată

poate fi utilizată doar de operatorii economici autorizați pentru simplificări

vamale (AEOC). • Certificatul de amânare a plății TVA la import permite

operatorilor economici cu importuri mai mari de 100 de milioane de lei sau cei

care au autorizația AEO să nu efectueze plata TVA la momentul importului ci să

o declarare în decontul de TVA prin mecanismul taxării inverse atât ca TVA

colectată cât și deductibilă. Astfel, această facilitate va îmbunătăți considerabil

fluxul de numerar al companiei. Menționăm că pe perioada începând cu 30 martie

2020 și până la 30 zile de la data încetării stării de urgență în România, companiile

care importă bunuri destinate diagnosticării și tratării persoanelor cu virusul

COVID-19 beneficiază de amânarea plății TVA în vamă. • Regimul vamal 42

permite operatorilor economici să beneficieze de o scutire de la plata TVA în

13
vamă atunci când mărfurile importate urmează să fie transportate și livrate în alt

stat membru. TVA-ul urmând să fie exigibil în statul membru de destinație prin

declararea în decontul de TVA prin mecanismul taxării inverse. Astfel, operatorii

economi implicați în importul și distribuția de mărfuri în Uniunea Europeană pot

să-și îmbunătățească fluxul de numerar considerabil.

Autorizația pentru exportatori autorizați permite operatorilor economici implicați

în operațiuni comerciale cu parteneri din țări terțe cu care au fost încheiate

acorduri preferențiale de către Uniunea Europeană, să certifice ei însuși originea

preferențială a produselor exportate pe factură sau orice alt document comercial

Astfel, operatorii economici nu vor mai trebui să solicite eliberarea certificatelor

de origine pentru fiecare transport de mărfuri exportate. • Autorizațiile de

expeditor agreat / destinatar agreat pentru regimul de tranzit unional și destinatar

agreat pentru operațiuni TIR – Statutul de expeditor agreat pentru regimul de

tranzit unional permite titularului autorizației să plaseze mărfurile sub regimul de

tranzit unional fără a le prezenta în vamă; – Statutul de destinatar agreat pentru

regimul de tranzit unional permite titularului autorizației să primească mărfurile

care circulă sub regimul de tranzit unional într-un loc autorizat pentru a încheia

regimul fără a fi prezentate la biroul vamal de destinație; – Statutul de destinatar

agreat pentru operațiuni TIR permite titularului autorizației să primească

mărfurile expediate în conformitate cu Convenția TIR într-un loc autorizat pentru

a încheia regimul, fără a fi prezentate la biroul vamal de destinație; Întrucât

14
mărfurile nu trebuie prezentate la birourile vamale competente, autorizațiile în

cauză permit accelerarea operațiunilor vamale de tranzit și reducerea costurilor.

Mai multe prevederi ai legislației vamale prevăd facilități de plată și permit

autorităților vamale pe baza unei evaluări documentate a situației debitorului de

la caz la caz, să țină seama de dificultățile economice sau grave ale acestora.

• Suspendarea executării unei decizii vamale care implică plata de taxe

la import sau la export

• Plata în rate a datoriilor vamale fără dobânzi

Articolul 112, alin. (1) și (3) din UCC prevede că autoritățile vamale se

pot abține de la a solicita o garanție sau de a percepe o dobândă de credit pentru

facilități de plată (e.g. plata în rate) dacă se stabilește pe baza unei evaluări

documentate că acest lucru ar provoca grave dificultăți de ordin economic sau

social debitorului.

• Scutire de la plata dobânzilor aferente datoriilor vamale identificate

în urma controlului vamal ulterior sau prin nerespectare

Articolul 114, alin. (3) din UCC permite autoritățile să se abțină de la

perceperea dobânzilor asupra arieratelor, dacă se stabilește pe baza unei evaluări

documentate că ar provoca grave dificultăți de ordin economic sau social

debitorului.

Articolul 45, alin. (2) și (3) din Regulamentul nr. 952/2013 de stabilire a

Codului vamal al Uniunii (“UCC”) permite autorităților vamale suspendarea

executării unei decizii vamale care implică plata de taxe la import sau la export

15
chiar și fără garanție, dacă se stabilește pe baza unei evaluări documentate că o

astfel de garanție ar provoca grave dificultăți de ordin economic sau social ale

debitorului.

 Suspendarea termenului de plată în cazul datoriilor vamale care au luat

naștere prin nerespectare

Articolul 91, alin. (2), lit. (b) din Regulamentul nr. 2446/2015 (“UCC-

DA”) prevede suspendarea termenului de plată a unei datorii vamale care a luat

naștere prin nerespectare, chiar și fără garanție, dacă se stabilește că furnizarea

unei astfel de garanții ar provoca grave dificultăți de ordin economic sau social

debitorului.

 Suspendarea termenului de plată în cazul unei cereri de remitere

Articolul 89 din UCC-DA prevede că autoritățile vamale suspendă în anumite

condiții termenul de plată a unei datorii vamale în legătură cu care există o cerere

de remitere. Atunci când mărfurile care fac obiectul unei astfel de cereri nu mai

sunt sub supraveghere vamală, autoritățile nu vor solicita o garanție dacă se

stabilește că furnizarea unei astfel de garanții ar provoca grave dificultăți de ordin

economic sau social debitorului

• Prelungirea termenului pentru luare a deciziilor cu privire la cererile de

autorizare Articolul 22, alin. (3) din UCC prevede o derogare de la termenul

general de 120 de zile prevăzut pentru luarea deciziilor vamale și / sau pentru

16
acordarea autorizațiilor. Prevederea în cauză permite o prelungire a termenului

pentru a lua o decizie la cererea solicitantului, atunci când are nevoie de timp

suplimentar pentru a asigura îndeplinirea condițiilor și criteriilor relevante.

Această situație ar putea apărea, de exemplu, în cazurile în care solicitanții nu pot

permite autorităților vamale să inspecteze locațiile implicate în operațiuni vamale

din cauza restricțiilor de circulație și a măsurilor de carantină. În astfel de cazuri,

se poate solicita autorităților vamale să amâne o astfel de vizită din cauza

restricțiilor aplicate.

 Depozitarea temporară pentru o perioadă mai lungă de 90 de zile

Întrucât termenul maxim de 90 de zile pentru depozitarea temporară nu poate

fi extins, intervine exigibilitatea datoriei vamale pentru mărfurile care nu sunt

declarate pentru o procedură vamală (sau reexportate) în termenul de 90 de zile.

Astfel, dacă nu se reușește ca mărfurile să fie plasate într-un regim vamal sau

reexportate din cauza circumstanțelor legate de răspândirea COVID-19,

operatorul economic poate invoca forța majoră și solicita rambursarea sau la

remiterea cuantumului taxelor la import sau la export, din motive de echitate în

conformitate cu articolul 120 din UCC. Totuși, menționăm că această prevedere.

• Prelungirea termenului de depunere a declarației suplimentare

Termenele de depunere a declarației suplimentare prevăzute la articolul 146

din UCC-DA sunt determinate prin raportare la data înregistrării în evidența

contabilă care nu se aplică în cazuri de imprevizibilitate sau în cazuri de forță

majoră. În consecință, dacă un operator economic nu poate respecta termenul


17
limită pentru a depune declarația suplimentară din motive legate de pandemia

COVID-19, acesta trebuie să informeze biroul vamal de supraveghere cât mai

curând posibil. Cererea de prelungire a termenului urmează să fie transmisă

autorităților vamale și justificată de circumstanțe imprevizibile justificate în mod

corespunzător.

• Prelungirea termenului de prezentarea a mărfurilor plasate sub regimul

de tranzit unional la biroul vamal de destinație

Operatorii economici se pot aștepta ca biroul vamal de destinație să ia în

considerare posibilele durate de transport mai lungi datorită măsurilor de

prevenire a pandemiei atunci când stabilesc termenul în care mărfurile vor fi

prezentate la biroul vamal de destinație. Atunci când mărfurile sunt prezentate

biroului vamal de destinație după expirarea termenului, autoritatea vamală poate

presupune că întârzierea nu a fost imputabilă transportatorului în baza

prevederilor art. 306, alin. 3 din Regulamentul nr. 2447/2015 (“UCC-IA”).

Totodată, termenul de trimitere a rezultatelor controlului la biroul vamal de

destinație poate fi prelungit până la șase zile, în conformitate cu articolul 309,

alin. (1) din UCC-IA.

• Amânarea invalidării declarației vamale pentru export sau a declarației de

re-export

În cazul în care biroul vamal de export nu a primit nicio informație sau

dovadă că mărfurile au părăsit teritoriul vamal al UE în termen de 150 de zile de

la data eliberării mărfurilor pentru procedura de export, re-export sau

18
perfecționare pasivă, biroul vamal poate invalida declarația în cauză, în

conformitate cu articolul 248 din Regulamentul UCC-DA. Având în vedere

circumstanțele excepționale actuale, conform recomandărilor și ghidurilor

Comisiei Europene, biroul vamal de export la solicitarea operatorului economic

nu ar trebui să inițieze o astfel de invalidare, cu excepția cazului în care este

solicitat în mod explicit de declarantul declarației în cauză.

 Scutirea totală a taxelor de import prin plasarea sub regim special de

admitere temporară a echipamentelor medicale

Conform recomandărilor și ghidurilor recente ale Comisiei Europene,

situația excepțională actuală ar trebui considerată un „dezastru” în termenii

articolului 221 din UCC-DA, care stabilește cazurile în poate fi acordată scutirea

totală de la plata taxelor la import pentru mărfurile plasate sun regim special de

admitere temporară. Astfel, toate mărfurile aduse pe teritoriul vamal al Uniunii

pentru a combate efectele COVID-19, cum ar fi ambulanțele sau unele

echipamente medicale de sprijin, ar trebui să fie eligibile pentru a fi declarate

pentru admitere temporară, cu scutire totală a taxelor de import (taxe vamale și

TVA). Articolul 139 din UCC-DA poate permite declararea acestor bunuri prin

orice alt act, de ex. prin actul unic de trecere a frontierei, în conformitate cu

articolul 141 alin. (1), lit. (d) din UCC-DA. O altă posibilitate pentru operatorii

economici ar fi să depună o declarație orală, în conformitate cu articolul 136, alin.

(1) din UCC-DA. Furnizarea formularului stabilit în anexa 71-01 este obligatorie

în acest caz (a se vedea articolul 165 din UCC-DA, dar o asemenea prevedere ar

19
putea fi amânată până la 120 de zile de la eliberarea mărfurilor, dacă autoritățile

vamale o permit (a se vedea articolele 166 alin. (2) din UCC și 147 alin. (2) din

UCC-DA). Aceeași abordare se poate aplica și în cazul plasării, sub regimul

special de admitere temporară, a echipamentelor medicale, chirurgicale și de

laborator, menționate la articolul 222 din UCC-DA, prin orice alt act, în

conformitate cu articolul 139 din UCCDA, sau printr-o declarație orală în baza

articolului 136 alin. (1) lit. (d) din UCC-DA.

20
CAPITOLUL III: UTILIZAREA SISTEMULUI DE DECIZII VAMALE

Operatorii economici care doresc să depună o cerere trebuie să se conecteze

la portalul comerciantilor din UE, un singur punct de acces electronic

implementat la nivelul UE pentru accesarea sistemului de decizii vamale.

Portalul comerciantilor din UE va folosi soluțiile de autentificare acoperite

în cadrul proiectului Uniform User Management & Digital Signature (UUM &

DS). În plus, statele membre pot oferi un portal național.

Operatorii economici trebuie să dețină un număr EORI și rolurile

corespunzătoare atribuite accesului la sistem (profil consultativ pentru decizii

vamale, profil administrativ, profil executiv).

Pentru a obține un număr și un rol EORI, operatorii economici trebuie să

contacteze autoritatea competentă pentru înregistrarea EORI în țara în care va fi

depusă cererea de decizie vamală.

Fluxul standard al procesului de decizii vamale

Ciclul de viață al unei autorizații poate fi împărțit în trei etape: cererea de

emitere a unei decizii, luarea deciziei și gestionarea deciziei.

Depunere Atunci când un comerciant depune o cerere pentru o decizie

vamală, sistemul înregistrează și notifică solicitantul. Autoritatea vamală verifică

dacă sunt îndeplinite condițiile pentru depunerea cererii.

Gestionare După acordarea unei decizii vamale, autoritatea vamală trebuie

să monitorizeze dacă titularul deciziei îndeplinește în continuare condițiile și

criteriile. Titularul deciziei trebuie să respecte obligațiile aferente autorizației.

21
Autoritatea vamală – activități de gestionare: Autoritatea vamală

competentă poate, în orice moment: să reevalueze, să modifice, să suspende, să

revoce sau să anuleze decizia. Autoritățile vamale implicate pot iniția, în orice

moment, reevaluarea unei decizii.

Comerciantul – activități de gestionare: Comerciantul poate solicita, în orice

moment reevaluarea, modificarea, suspendarea sau revocarea deciziei. De

asemenea, comerciantul își poate exercita dreptul de a fi ascultat și dreptul Ia o

cale de atac în eventualitatea în care decizia este: modificată, suspendată, revocată

sau anulată.

PREZENTAREA PREVEDERILOR VAMALE

Transmiterea și prelucrarea cererilor, precum și emiterea și gestionarea

ulterioară a autorizațiilor vamale, respectiv modificarea, revocarea, anularea și

suspendarea acestora, se efectuează prin utilizarea Sistemului de decizii vamale,

dezvoltat la nivelul Uniunii Europene și pus la dispoziția operatorilor economici

și a autorităților vamale din statele membre de Comisia Europeană în

conformitate cu dispozițiile Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/578 a

Comisiei din 11 aprilie 2016 de stabilire a programului de lucru referitor la

dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul vamal al

Uniuni.

În M. Of. nr. 1014 din 21 decembrie 2017, a fost publicat OPANAF nr.

3533/2017 privind utilizarea Sistemului de decizii vamale. În continuare, vom

prezenta dispozițiile respectivului ordin. Art. 1 din OPANAF nr. 3533/2017

22
Potrivit art. 1, transmiterea și prelucrarea cererilor, precum și emiterea și

gestionarea ulterioară a autorizațiilor vamale, respectiv modificarea, revocarea,

anularea și suspendarea acestora, se efectuează prin utilizarea Sistemului de

decizii vamale, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene și pus la dispoziția

operatorilor economici și a autorităților vamale din statele membre de Comisia

Europeană în conformitate cu dispozițiile Deciziei de punere în aplicare (UE)

2016/578 a Comisiei din 11 aprilie 2016 de stabilire a programului de lucru

referitor la dezvoltarea și instalarea sistemelor electronice prevăzute în Codul

vamal al Uniunii.

Prevederile respectivului ordin se aplică următoarelor tipuri de cereri de

autorizații și autorizațiilor vamale prevăzute în anexa A la Regulamentul delegat

(UE) 2015/2.446 și în anexa A la Regulamentul de punere în aplicare (UE)

2015/2.447:

a) cererea și autorizația pentru simplificarea determinării sumelor care fac

parte din valoarea în vamă a mărfurilor, astfel cum se menționează la art. 73 din

Regulamentul (UE) nr. 952/2013 (denumit în continuare Codul vamal al Uniunii);

b) cererea și autorizația pentru utilizarea garanției globale, cuprinzând o

eventuală reducere sau exonerare, astfel cum se menționează la art. 95 din Codul

vamal al Uniunii;

c) cererea și autorizația pentru amânarea plății cuantumului taxelor de plătit,

în măsura în care permisiunea nu este acordată în legătură cu o singură operațiune,

astfel cum se menționează la art. 110 din Codul vamal al Uniunii;

23
d) cererea și autorizația pentru exploatarea spațiilor de depozitare temporară,

astfel cum se menționează la art. 148 din Codul vamal al Uniunii;

e) cererea și autorizația de instituire a serviciilor de transport maritim

regulat, astfel cum se menționează la art. 120 din Regulame f) cererea și

autorizația pentru statutul de emitent autorizat, astfel cum se menționează la art.

128 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2.446;

g) cererea și autorizația pentru utilizarea regulată a declarației simplificate,

astfel cum se menționează la art. 166 alin. (2) din Codul vamal al Uniunii;

h) cererea și autorizația pentru vămuirea centralizată (atunci când implică

două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene), astfel cum se

menționează la art. 179 din Codul vamal al Uniunii;

i) cererea și autorizația de depunere a unei declarații vamale sub forma unei

înscrieri în evidențele declarantului, inclusiv pentru regimul de export, astfel cum

se menționează la art. 182 din Codul vamal al Uniunii;

j) cererea și autorizația pentru autoevaluare, astfel cum se menționează la

art. 185 din Codul vamal al Uniunii;

k) cererea și autorizația pentru statutul de cântăritor autorizat de banane,

astfel cum se menționează la articolul 155 din Regulamentul delegat (UE)

2015/2.446;

l) cererea și autorizația de utilizare a regimului de perfecționare activă, astfel

cum se menționează la art. 211 alin. (1) lit. (a) din Codul vamal al Uniunii;

24
m) cererea și autorizația de utilizare a regimului de perfecționare pasivă,

astfel cum se menționează la art. 211 alin. (1) lit. (a) din Codul vamal al Uniunii;

n) cererea și autorizația de utilizare a regimului de destinație finală, astfel

cum se menționează la art. 211 alin. (1) lit. (a) din Codul vamal al Uniunii;

o) cererea și autorizația de utilizare a regimului de admitere temporară, astfel

cum se menționează la articolul 211 alin. (1) lit. (a) din Codul vamal al

Uniuniintul delegat (UE) 2015/2.446;

p) cererea și autorizația de exploatare a spațiilor de depozitare pentru

antrepozitarea vamală a mărfurilor, astfel cum se menționează la art. 211 alin. (1)

lit. (b) din Codul vamal al Uniunii;

q) cererea și autorizația pentru acordarea statutului de destinatar agreat

pentru operațiunile TIR, astfel cum se menționează la art. 230 din Codul vamal

al Uniunii;

r) cererea și autorizația pentru statutul de expeditor agreat pentru regimul de

tranzit unional, astfel cum se menționează la art. 233 alin. (4) lit. (a) din Codul

vamal al Uniunii;

s) cererea și autorizația pentru statutul de destinatar agreat pentru regimul de

tranzit unional, astfel cum se menționează la art. 233 alin. (4) lit. (b) din Codul

vamal al Uniunii;

t) cererea și autorizația pentru utilizarea sigiliilor speciale, astfel cum se

menționează la art. 233 alin. (4) lit. (c) din Codul vamal al Uniunii;

25
u) cererea și autorizația pentru utilizarea unei declarații de tranzit cu cerințe

reduse privind datele, astfel cum se menționează la art. 233 alin. (4) lit. (d) din

Codul vamal al Uniunii;

v) cererea și autorizația pentru utilizarea unui document electronic de

transport ca declarație vamală, astfel cum se menționează la art. 233 alin. (4) lit.

(e) din Codul vamal al Uniunii.

Art. 2 din OPANAF nr. 3533/2017

Conform art. 2, Sistemul de decizii vamale se utilizează pentru cererile și

autorizațiile cu valabilitate pe teritoriul României, precum și pentru cele care

implică mai mult de un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu art.

22 alin. (1) din Codul vamal al Uniunii.

Fac excepție de la aceste prevederi:

a) autorizarea unui regim special prin intermediul unei declarații vamale,

întocmită cu respectarea prevederilor art. 163 alin. (1) din Regulamentul delegat

(UE) 2015/2.446;

b) autorizarea regimului de admitere temporară pentru declarații vamale de

admitere temporară efectuate verbal sau prin altă acțiune;

c) autorizarea regimului de admitere temporară prin intermediul unui carnet ATA

sau CPD;

d) cererea și decizia privind rambursarea sau remiterea cuantumurilor taxelor la

import sau la export, astfel cum se menționează la art. 116 din Codul vamal al

Uniunii.

26
Art. 3 din OPANAF nr. 3533/2017

Art. 3 prevede faptul că structura din cadrul Agenției Naționale de Administrare

Fiscală competentă să primească și să prelucreze cererile, precum și să emită și

să gestioneze ulterior autorizațiile, respectiv să modifice, să revoce, să anuleze și

să suspende aceste autorizații, este:

a) Direcția Generală a Vămilor în cazul cererilor și autorizațiilor care implică sau

care sunt valabile în mai mult de un stat membru al Uniunii Europene, precum și

al celor prevăzute la art. 1 lit. a), e), f), j), t), u) și v);

b) biroul vamal la care se desfășoară formalitățile vamale în cazul cererilor și

autorizațiilor prevăzute la art. 1 lit. c), g), i), k), q) r) și s);

c) direcția regională vamală în a cărei arie de competență se află locul în care

contabilitatea principală în scopuri vamale a solicitantului este ținută sau

disponibilă și în care urmează a fi desfășurate cel puțin o parte dintre activitățile

care fac obiectul autorizației, pentru cererile și autorizațiile vamale care nu se

încadrează la lit. a) și b).

27
Capitolul IV: Portalul destinat operatorilor economici din ue („UE trade

portal”)

UE trade portal este singurul punct de acces la sistemele online pentru

„Operatorii economici autorizați” (AEO), precum și „Informațiile tarifare

europene obligatorii” (EBTI).

Întrucât scopul acestui portal este de a armoniza accesele la diferitele

sisteme vamale ale UE, este de așteptat ca într-un viitor apropiat toate celelalte

sisteme vamale ale UE să fie conectate la acest portal.

AEO și utilizatorii delegați ai acestora având un cont valabil pentru

accesarea unei cereri vamale naționale într-un stat membru pot solicita, la biroul

vamal al statelor membre, responsabil cu gestionarea operatorilor economici, un

cont de utilizator pentru a obține rolurile de autorizare necesare pentru accesarea

portalului pentru comerciantii din CDS al UE.

Accesul la Portalul Comerciant al CDS al UE este validat și gestionat prin

intermediul sistemului de gestionare și semnătură digitală a utilizatorilor (UUM

și DS).

Sistemul UUM & DS pune în aplicare federația de identitate între Comisie

și toate cele 28 de state membre ale sistemelor de identitate și gestionare a

accesului în scopul furnizării unui acces securizat autorizat la sistemele

electronice vamale ale UE pentru operatorii economici din UE și alte persoane

decât operatorii economici.

28
Operatorii economici și alte persoane trebuie să dețină un număr de

înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI) și rolurile

corespunzătoare atribuite accesului la sistem.

Pentru a obține un număr și un rol EORI, operatorii economici și alte

persoane trebuie să contacteze autoritatea competentă pentru înregistrarea EORI

în țara în care sunt stabiliți. După ce au fost autentificați în UUM și DS, utilizatorii

finali vor putea:

 să interacționeze cu obiceiurile prin intermediul sistemelor informatice

conectate;

 să gestioneze sarcinile și notificarea;

 să înregistreze adresa de e-mail pentru a primi notificările și prin e-mail;

 să aibă o vedere completă asupra cererilor și cererilor depuse;

 să salveze o schiță a unei cereri sau o cerere de depunere ulterioară și

gestionați aceste proiecte;

 să gestioneze atașamentele, care sunt utilizate în aplicații și solicitări.

Sistemul UUM și DS poate fi utilizat și de către operatorii economici pentru

gestionarea atribuțiilor de autorizare (delegații) către utilizatorii delegați, cum ar

fi:

- delegația de nivel 1: reprezentanți vamali pentru operatorii economici (CR)

sau angajații operatorilor economici (EMPL)

29
- delegația la nivelul doi: angajat al unui reprezentant vamal pentru un

operator economic pentru statele membre care au selectat să utilizeze serviciul de

delegare centrală, așa cum este prezentat în tabelul de mai jos.

Noile sisteme, cum ar fi Sistemul de decizii vamale (CDS), din care face

parte Portalul Comerciant al UE, vor spori eficiența proceselor pentru toate părțile

implicate (autoritățile vamale și operatorii economici).

CDS este un instrument esențial pentru a permite procesarea și gestionarea

cererilor și deciziilor cu o valabilitate la nivelul întregii Uniuni. Autorizațiile,

atunci când vor fi acordate, vor oferi operatorilor economici simplificări pentru

a-și desfășura activitatea în întreaga UE. Împreună cu Portalul Comerciantilor din

UE, oferă condiții de concurență adecvate între toți operatorii economici din UE,

mari și mici, și se asigură că întreprinderile din UE rămân competitive pentru a

rezista la globalizare.

CDS va sprijini, de asemenea, autoritățile vamale ale statelor membre în

gestionarea corespunzătoare a cererilor și deciziilor și în protejarea intereselor

financiare, deoarece permite verificări automate în sistemele de declarații.

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1026 AL

COMISIEI din 21 iunie 2019 privind modalitățile tehnice pentru

dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate

schimbului de informații și pentru stocarea acestor informații în temeiul

Codului vamal al Uniunii

30
COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea

Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a

Codului vamal al Uniunii ( 1 ), în special articolul 8 alineatul (1) litera (b) și

articolul 17, întrucât: (1) Articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr.

952/2013 (denumit în continuare „codul”) prevede că toate schimburile de

informații – cum ar fi declarațiile, cererile sau deciziile – care au loc, pe de o

parte, între autoritățile vamale, iar pe de altă parte, între operatorii economici și

autoritățile vamale, precum și stocarea acestor informații în conformitate cu

legislația vamală, trebuie să se efectueze prin utilizarea tehnicilor de prelucrare

electronică a datelor. (2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei

( 2 ) stabilește programul de lucru pentru implementarea sistemelor electronice

necesare pentru aplicarea codului, care urmează să fie dezvoltate prin intermediul

proiectelor enumerate în secțiunea II din anexa la respectiva decizie de punere în

aplicare. (3) Este necesar să se specifice modalități tehnice importante pentru

funcționarea sistemelor electronice, cum ar fi modalitățile de dezvoltare, testare

și instalare, precum și cele referitoare la întreținere și la schimbările care urmează

să fie introduse în sistemele electronice. Este necesar, de asemenea, să se

specifice modalitățile referitoare la protecția datelor, actualizarea datelor,

limitarea prelucrării datelor, precum și cele referitoare la dreptul de proprietate

asupra sistemelor și la securitatea acestora. (4) Pentru a proteja drepturile și

interesele Uniunii, ale statelor membre și ale operatorilor economici, este

31
important să se stabilească normele procedurale și să se prevadă soluții alternative

care urmează să fie puse în aplicare în cazul unei avarii temporare a sistemelor

electronice. (5) Sistemul de decizii vamale, dezvoltat prin proiectul referitor la

deciziile vamale din cadrul CVU menționat în Decizia de punere în aplicare (UE)

2016/578, are drept obiectiv armonizarea proceselor pentru solicitarea deciziilor

vamale, pentru luarea deciziilor și gestionarea acestora la nivelul întregii Uniuni,

prin utilizarea exclusivă a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Prin

urmare, este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem

electronic. Domeniul de aplicare al sistemului trebuie să fie determinat prin

referire la deciziile vamale pentru care urmează să fie solicitate, luate și gestionate

cu ajutorul respectivului sistem. Trebuie stabilite norme detaliate pentru

componentele comune ale sistemului (portalul comercianților din UE, sistemul

central de gestionare a deciziilor vamale și serviciile de informații despre clienți)

și pentru componentele naționale (portalul național al comercianților și sistemul

național de gestionare a deciziilor vamale), prin specificarea funcțiilor acestor

componente și a interconexiunilor dintre ele.

In plus, trebuie stabilite norme cu privire la datele referitoare la autorizațiile

care sunt deja stocate în sistemele electronice existente, cum ar fi sistemul

serviciilor de transport maritim regulat (RSS), și în sistemele naționale și care

trebuie să fie migrate în sistemul de decizii vamale. (7) Sistemul de gestionare

uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală, dezvoltat prin Proiectul privind

accesul direct al comercianților la sistemele europene de informații (gestionarea

32
uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală) menționat în Decizia de punere în

aplicare (UE) 2016/578, urmează să gestioneze procesul de autentificare și de

verificare a accesului pentru operatorii economici și alți utilizatori. Este necesar

să se stabilească norme detaliate cu privire la domeniul de aplicare și la

caracteristicile sistemului, prin definirea diverselor componente (atât a celor

comune, cât și a celor naționale) ale sistemului, a funcțiilor acestor componente

și a interconexiunilor dintre ele. Cu toate acestea, funcționalitatea „semnătură

digitală” nu este încă disponibilă ca parte a Sistemului de gestionare uniformă a

utilizatorilor și de semnătură digitală. Prin urmare, prin prezentul regulament nu

se pot stabili norme detaliate cu privire la funcționalitatea respectivă. (8) Sistemul

de informații tarifare obligatorii europene (ITOE), modernizat prin proiectul

referitor la informațiile tarifare obligatorii (ITO) în cadrul CVU menționat în

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, are scopul de a alinia procesele de

solicitare, de luare și de gestionare a deciziilor ITO cu cerințele codului, prin

utilizarea exclusivă a tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. Prin urmare,

este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem. Trebuie

stabilite norme detaliate pentru componentele comune ale sistemului (portalul

comercianților din UE, sistemul ITOE central și monitorizarea utilizării ITO) și

pentru componentele naționale (portalul național al comercianților și sistemul

național ITO), prin specificarea funcțiilor acestor componente și a

interconexiunilor dintre ele. În plus, proiectul își propune să faciliteze

monitorizarea utilizării obligatorii a ITO, precum și monitorizarea și gestionarea

33
utilizării extinse a ITO. (9) Sistemul de înregistrare și identificare a operatorilor

economici (EORI), modernizat prin proiectul referitor la Sistemul de înregistrare

și identificare a operatorilor economici (EORI 2) în cadrul CVU menționat în

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, vizează modernizarea sistemului

EORI transeuropean existent, care permite înregistrarea și identificarea

operatorilor economici din Uniune și a operatorilor economici din țările terțe,

precum și a altor persoane, în scopul aplicării legislației vamale a Uniunii. Prin

urmare, este necesar să se stabilească normele care reglementează acest sistem,

prin specificarea componentelor (sistemul EORI central și sistemele EORI

naționale) și a utilizării sistemului EORI.

Sistemul operatorilor economici autorizați (AEO), modernizat prin proiectul

referitor la operatorii economici autorizați (AEO) în cadrul CVU menționat în

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578, vizează îmbunătățirea proceselor

operaționale legate de cererile și autorizațiile AEO și de gestionarea acestora. De

asemenea, sistemul vizează implementarea formularului electronic care trebuie

utilizat pentru cererile și deciziile AEO și punerea la dispoziția operatorilor

economici a unei interfețe armonizate pentru comercianți la nivelul UE (Acces e-

AEO direct pentru comercianți) pentru depunerea cererilor AEO și primirea

deciziilor AEO pe cale electronică. Trebuie stabilite norme detaliate pentru

componentele comune ale sistemului. (11) Regulamentul de punere în aplicare

(UE) 2017/2089 al Comisiei ( 3 ) prevede modalități tehnice pentru dezvoltarea,

întreținerea și utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului de informații

34
și pentru stocarea acestor informații în temeiul codului. Acest regulament de

punere în aplicare acoperă în prezent sistemul de decizii vamale și sistemul de

gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală, care au devenit

operaționale în octombrie 2017. Alte trei sisteme (ITOE, EORI și AEO) vor

deveni în curând operaționale, așadar trebuie prevăzute modalități tehnice și

pentru acestea. Având în vedere numărul de modificări necesare ale

Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2089 și din motive de claritate,

regulamentul respectiv trebuie abrogat și înlocuit.

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile

recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special

dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Atunci când, în scopul aplicării

legislației vamale a Uniunii, este necesar să se prelucreze date cu caracter

personal în sistemele electronice, datele respective trebuie să fie prelucrate în

conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 ( 4 ) și (UE) 2018/1725 ( 5 ) ale

Parlamentului European și ale Consiliului. Datele cu caracter personal ale

operatorilor economici și ale altor persoane prelucrate de sistemele electronice

sunt limitate la setul de date definit în anexa A titlul I capitolul 1 grupa 3 – Părți,

în anexa A titlul I capitolul 2 grupa 3 – Părți și în anexa 12-01 la Regulamentul

delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei ( 6 ). (13) Măsurile prevăzute de prezentul

regulament de punere în aplicare sunt conforme cu avizul Comitetului Codului

vamal.

35
Capitolul V: Sistemul de referinţe pentru clienţi pentru agenții vamali

CDS — pentru comercianți (prin intermediul Portalului UE pentru

comercianți: https://customs.ec.europa.eu/tpui-cdms-web/)

(Anexa 1)

Depunere:

 Accesarea Portalului UE pentru comercianți

 Completarea și transmiterea cererii

 Furnizarea de informații suplimentare (Depunere)

 Notificare de acceptare a cererii

Decizie:

 Primirea solicitării de informații suplimentare (Decizie)

 Solicitare de modificări și prelungire a termenului

 Dreptul de a fi ascultat

Gestionare:

 Solicitare de gestionare a autorizației: exemplu de modificare

CDS —pentru agenții vamali

(prin intermediul EU CDMS:

https://ohs-service.pubvip.dc0.prod.ccn2.taxud/coui/)

Depunere

 Accesarea sistemului CDMS al UE și Crearea unei autorizații noi

(faza de tranziție)

36
 Selectarea sarcinii

 Solicitarea și primirea de informații suplimentare (cerere)

 Acceptarea/respingerea cererii

Decizie:

 Verificarea condițiilor și criteriilor (pași suplimentari)

 Consultarea statului membru implicat

 Prelungirea termenului

 Luarea deciziei

Gestionare:

 Sugerarea de acțiuni (stat membru implicat)

 Gestionarea autorizațiilor: exemplu de reevaluare

37
ANEXA 1

38
BIBLIOGRAFIE

 https://www.customs.ro/e-customs/dv

 https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/customs-

procedures/customs-decisions_en

 https://ec.europa.eu/taxation_customs/eu-training/general-overview/ucc-

elearning-programme_en#UCC%2018

 Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15

ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și

comerț (JO L 23, 26.1.2008, p. 21)

 Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire

a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al

Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253,

11.10.1993, p. 1)

 Actul normativ publicat în Monitorul Oficial – OPANAF nr. 3533/2017

(M. Of. nr. 1014 din 21 decembrie 2017)

39