TÂRGU MUREȘ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent :
2020
ȘCOALA POSTLICEALĂ FUNDAȚIA ECOLOGICĂ “GREEN”
TÂRGU MUREȘ
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATOR:
INDRUMATOR :
ABSOLVENT:
Roland-Tihamér MÁTÉ
2020
CUPRINS
ARGUMENT......................................................................................................... 2
ISTORICUL BOLII.............................................................................................. 3
Capitolul II GONARTROZA
1. Definiția............................................................................................................ 25
2. Etiopatogenie.................................................................................................... 27
3. Simptomatologie............................................................................................... 31
5. Evoluție și prognostic...................................................................................... 37
6. Complicații........................................................................................................ 39
7.Tratament........................................................................................................... 42
CAZUL I............................................................................................................... 49
CAZUL III.............................................................................................................54
Capitolul IV CONCLUZII............................................................................... 56
BIBLIOGRAFIE
1
ARGUMENT
“Sunt un singur om, dar totusi sunt unul. Nu pot face totul, insa pot face ceva. Si
doar pentru ca nu pot face totul, nu voi refuza sa fac ceva ce pot face.”
E.E. Hale
Gonartroza fiind o boală întâlnită în ultimii ani tot mai des cu oameni in
vârstă dar nu numai.
Sunt destul de interesat de acest subiect pentru că și bunica mea are tot acest
problemă cu genunchiul drept și atunci m-am gândit de ce să nu scriu despre acest
diagnostic pentru proiectul de absolvire și să aflu cât mai multe lucruri bune despre
gonartroză.
Am avut ocazia de-a lungul celor 3 ani de practică să întâlnesc diferite tipuri
de pacienți care suferă in acest diagnostic dar suportă durerea in diverse moduri.
2
ISTORIC
4
CAPITOLUL I
1. Anatomia genunchiului
5
Curburile femurului şi ale tibiei sunt explicate astfel:în plan frontal tibia poate
fi considerată ca o coloană incarcată, fixata la ambele extremităţi, ceea ce
determină apariţia unei curburi situate în cele două pătrimi medii ale coloanei.
6
Axa condililor femurali rămânând în plan frontal, femurul şi tibia vor suferi
în cursul dezvoltării o serie de torsiuni, realizindu-se anteversia colului femural şi
rotaţia în afară a axului articulaţiei tibio-tarsiene. Eşalonate în lungul membrului
inferior, aceste torsiuni se anulează reciproc, astfel încat axul articulaţiei gleznei se
gaseşte aproape în aceeaşi direcţie cu axul colului femural. În timpul mersului,
inaintarea membrului oscilant duce şoldul omolog înainte, bazinul pivotează, astfel
încât axul piciorului este dirijat direct anteroposterior, ceea ce permite derularea
optimă a pasului.
Condilul femural medial este mai divergent, mai lung (măsoară 10 mm, deci
cu 2 mm mai mult decât cel lateral) şi coboară mai jos (2 - 7 m) decât cel lateral,
astfel încat femurul, aşezat cu cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direcţie
oblică în sus şi în afara. Din profil, forma condililor realizează o volută - raza de
curbură crescand dinapoi-înainte de la 17 la 38 mm, pentru cel medial, şi de la 12 la
60 mm, pentru cel lateral (fig 2). De la aceste valori maxime, raza de curbură
începe să scadă din nou până la 15 mm pentru condilul medial şi până la 16 mm,
pentru cel lateral.
7
Fig. 2 Condilii femurali au o formă de volută
Din cauza decalajului dintre cele două glene tibiale, fiecare din ele primeşte
transmisia fortelor de presiune pe un plan orizontal, dar la niveluri diferite.
8
Fig. 3. Corespunzator condililor femurali, tibia prezinta
doua cavitati glenoide cu raze de curbura deosebite ( după Kapandji)
9
altele care rezistă la tracţiunefibrele substanţei fundamentale. Structura acestuia
este asemanatoare betonului armat.
10
2. Structurile de fixare
12
Fig. 8 Planul capsulo-ligamentar medial al genunchiului
În afara acestui fascicul principal, care este subţire, lung şi uşor răsucit
,există un al doilea fascicul, denumit ligamentul colateral fibular scurt, care se
îndreapta de la capul peroneului spre calota externă, alcătuind un arc pe sub care
trece tendonul popliteului (fig. 9).
13
Ligamentul postero-intern pleacă de pe suprafaţa tibială retrospinală, merge
în sus şi înainte, pentru a se inseră pe suprafaţa orizontală de pe faţa externă a
condilului femural medial. Ligamentul postero-intern este mai scurt decât cel
antero-extern, reprezentând 3/5 din acesta. Acest raport reprezintă una dintre
caracteristicile esenţiale ale genunchiului şi determină modul de funcţionare a
ligamentelor şi forma condililor. Prin direcţia pe care o au, ligamentele încrucişate
se întretaie atât în plan sagital, cât şi în plan frontal. În acelaşi timp, fiecare din cele
două ligamente (antero- extern şi postero-intern) se înciucişează în spaţiu şi cu
ligamentul colateral omolog.
3. Structurile de alunecare
- semimembranosul
- semitendinosul
15
- Accesori
- gemenii
- popliteul
- plantarul subţire
- croitorul
flexie.
Intern
Forţa de acţiune a extensorilor (în total 142,7 kgf) este cu mult mai mare
decât cea a flexorilor (45,7 kgf), deoarece primii au de luptat împotriva gravitaţiei.
17
Pornind de la o extensie de 180 grade, flexia activa atinge o amplitudine de
120 grade pâna la 140 grade, iar cea pasivă de 160 grade.
18
b. Fiziologia meniscurilor
c. Articulația femuro-patelară
19
superioară de la 60 grade.Atașată de tibie prin puternicul ligament rotulian
inextinsibil, în cursul mișcării de flexie rotula suferă o translație circumferențială în
plan sagital și față de tibie.
c.3. centralizează forțele divergente ale celor patru porțiuni ale cvadricepsului
c.4. după opinia lui Barnett, rotula reglează tensiunea capsulară a genunchiului
20
Viscozitatea sa mare se datorește prezenței acidului hialuronic, de fapt
hialuronatului de sodiu, în concentrație de 0,35-0,40%.
e. Stablitatea genunchiului
21
parte, împreună cu tendonulpopliteului,tractul ilio-tibial și tendonul bicepsului, din
aparatul stabilizator lateral.
22
Fig. 13 Stabilizarea genunchiului în flexie – valgum rotație externă și in flexie -
varum rotație internă
f. Statica genunchiului
23
centrului de greutate. Oscilația anterioară este mai importantă,grație lungului levier
podal anterior.
24
CAPITOLUL II
GONARTROZA
1. Definitie
Forma primara este cea mai frecventa dintre ele, si teoretic toți oamenii
ajung intrun final, în funcție de speranța de viața, să faca această boal. Este legata
în special de procesul de imbatrînire și apare la persoane mai în varsta, la care se
asociaza si alti 3 factori( obezitatea, diabetul). Practic odata cu înaintarea in vîrsta,
cartilajul articular își pierde propietațile si astfel apar leziuni, si ulterior gonartroza.
26
predispozanți, cel mai adesea un traumatism sau o anomalie congenitala de deviație
a axului biomecanic al membrului pelvin, și apare la persoane relativ tinere.
2. Etiopatogenie
27
Rolul eredității în determinarea calității cartilajului acrticular - și în
consecință și în determinismul artrozei – ar putea fi important, fără să existe însă în
prezent dovezi sigure în această privință.
Mult mai bine cunoscută și înțeleasă și mult mai frecventă este ruperea
echilibrului articular normal prin excesul sau defectuoasa repartiție a încărcării
articulare.
28
Traumatismul, prin cascada de reacții locale și la distanță pe care o
antrenează, poate fi o cauză generatoare de artroză, cu atât mai mult, cu cât este
repetat sau însoțit de leziuni majore ale elementelor constitutive ale articulației. Un
simplu traumatism va fi urmat de 3 feluri de recții posttraumatice:
- circulatorii
- biologice
- reflexe la distanță
c. Cauzele extraarticulare.
29
Una dintre cele mai frecvente cauze extraarticulare care pot realiza creșterea
presiunii unitare pe cartilajul articular este devierea în plan frontal a axului mecanic
al membrului inferior. Deformarea genunchiului în varum sau valgum realizează i
încărcare asimetrică, cu creșterea efortului unitar de presiune pe partea concavă.
3. Simptomatologie
31
În cazul gonartrozei durerea de genunchi este principalul simptom al
bolii. Aceasta poate să iradieze la nivelul coapsei, dar şi la nivelul gambei. Alte
simptome ce pot anunţa apariţia gonartrozei sunt:
Pe langa durere, pot aparea tumefactii locale repetate, sau zgomote la nivelul
articulatiilor, sub forma unor pocnituri. Blocajul articular este o alta caracteristica a
gonartrozei, afectiune ce se poate manifesta atat la un singur genunchi, cat si
bilateral.
4. Diagnostic
33
Doar în 4% din cazuri debutul este brutal, printr-o hidartroză sau un blocaj.
Mersul, la început doar dureros, după o distanță mai mare devine din ce în ce
mai limitat din cauza durerilor și se însoțește de șchiopătare.
35
Fig. 15 Poziționarea în radiografiile “forțate” ale genunchiului
36
Durerile proiecte la nivelul genunchiului din cadrul coxalgiei, al coxartrozei,
al nevralgiei crurale sunt excluse pe baza aspectului clinic și radiografic normal al
genunchiului și a existenței, la alt nivel, a simptomatologiei specifice acestor
afecțiuni.
5. Evolutie si prognostic
Posibilitpțile terapeutice actuale, mai ales cele chirurgicale, pot opri evoluția
unei gonartroze, mai ales în cazul celor secundare unor vicii arhitecturale ale
37
genunchiului. Acest efect este cu atât mai pregnant, cu cât momentul intervenției
terapeutice este plasat într-un stadiu mai precoce al evoluției artrozei.
Reluînd pe plan clinic ceea ce s-a arătat din punct de vedere fizio-patologic
despre evoluția gonartrozei, putem distinge și schematiza trei stadii:
38
într-un singur compartiment articular, acela al debutului, existându-e apoi întreaga
articulație.
6. Complicatii
Acumularea de lichid
Exista și alte complicații care pot lua naștere în urma artrozei netratate:
39
• infecția articulației
Uneori pot să apară complicații rare în cazul artrozei genunchiului, asa cum
mai este numită forma de osteoartrita de la nivelul genunchiului, inclusiv
depunerile de cristale de calciu in cartilajul pacientului și chisturi care se formează
in zona din spatele genunchiului.
• temperature crescută
40
• în general, persona nu se simte bine
b. Chistul Baker
Chisturile Baker se pot forma atunci cand lichidul articular este produs in
exces, iar o parte din acest lichid sinovial este prins intr-un fel de saculet (hernie),
care iese din membrana articulara. De cele mai multe ori, chisturile Baker sunt
nedureroase, dar este posibil ca pacientul sa simta o umflatura moale sau ferma in
spatele genunchiului. Uneori, un chist poate sa provoace durere pacientului sau
sensibilitate in timpul exercitiilor fizice.
41
7. Tratament
a. Antalgicele și antiinflamatoriile:
Tratamentul etiologic:
a. Sulful este unul dinre cele mai vechi produse folosite în terapeutica
artrozei. În pofida unei vechi tradiții clinice, tratamentul cu sulf s-a
dovedit a fi complet ineficace.
42
b. Iodul are actualmente aceeași soartă, ca și sulful.
a. Stare generală bună, mai ales în cazul persoanelor în etate. Vârsta nu este
o contraindicație a intervenției, ea trebuie însă evaluată mai mult în
accepțiunea ei biologică, și nu atât ăn cea calendaristică.
45
CAPITOLUL III
Pregătirea pshică
Pregătirea fizică
46
Atribuțiile asistentului medical de radiologie
47
Supraveghează colectarea materialelor și instrumentarului de unică folosință
utilizat și se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii.
48
CAZUL I
49
-am fixat parametrii aparatului (kilovoltaj, amperaj, timp de expunere)
-am pregătit două casete cu filme de 18*43 cm (de menționat că, casetele a
-casetele cu filmele le-am dus în camera obscură, unde la lumina roșie le-am
- pana cand au ieșit ambele filme, casetele le-am alimentat cu filme noi
și incidenta AP și LL.
50
Fig. 16 Imaginea radiologica de gonaratroza la cazul 1
51
CAZUL II
52
După ce procedura a fost realizată am intrat înapoi în camera de examinare și
am ajutat pacientului să ne coboară de la masa radiologică și am ajutat șă se
imbrace.
53
CAZUL III
54
- am folosit două casete de cu filme de 18*43 (de menționat că, casetele a
fost, în prealabil, alimentat cu film).
- am fixat parametrii aparatului (kilovoltaj, amperaj, timp de expunere).
55
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
56
Bibliografie
57