Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(DUREROASA si NEDUREROASA)
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
A. Moartea subita
B. Angina pectorala
C. Infarctul de miocard
1. acut
2. vechi (sechelele de infarct)
D. Insuficienta cardiaca
E. Tulburarile de conducere si aritmii
Tipuri de angina pectorala
1. de efort (tipica) – debut recent <1 luna, de novo, de
efort stabil, de efort agravata
2. spontana/(atipica) Printzmetal – cu orar fix, instabila.
Durata 15’ orar fix, fara efort, modificare EKG
3. functionala, ce poate complica alta boala
a) intricata – reflex viscero-visceral cu spasm
coronar – ex.: ulcer, spondiloza, hernie hiatala;
b) de decubit – „marca” insuficientei vetriculare
stângi. Creste debitul de întoarcere si se asociaza
debitului rezidual, cu cresterea presiunii telediastolice;
c) nocturna – apare în a doua jumatate a noptii si
este determinata de starea de acidoza (improprie
miocardului) + tahicardie.
DUREREA TORACICA ANTERIOARA-
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Topografic: retrosternala, toracica
anterioara extinsa, iradiere,
simptome asociate
Principalele cauze ale durerii
toracice: cardiovascular, pulmonare,
pleurale, perete toracic,digestive.
Testul diagnostic si terapeutic la
nitroglicerina
Dureri toracice anterioare de cauza
cardiovasculara
Bolile vaselor mari si ale cordului
• anevrismul disecant de aorta – durerea este
lancinanta, iradiaza pe aria toracica anterioara,
dureaza peste 15 minute, cedeaza la antalgice si
reapare.
Pericardita si miocardita
• frecatura pericardica si semne de insuficienta
cardiaca hipodiastolica
• ficatul cu staza, cu hepatomegalie dureroasa, în
„armonica”
• în conditii sugestive infectii virale, bacteriene
Prolapsul de valva mitrala
• tineri
• crize de palpitatii
• dureri >15’
• dispnee si suflu sistolic
Dureri toracice anterioare de cauza
respiratorie
Bolile pulmonare
1. Pleurezie – durerea e ritmata de respiratie
– însotita de dispnee
– febra, frison
– durata >, accentuata de miscari respiratorii
2. Embolia pulmonara – dispnee, durere(junghi
toracic),hemoptizie si matitate la percutie
3. Pneumotorax- dispnee si lipsa murmurului
vezicular
4. Tumorile mediastinale
10 indici ca nu sunt angine…
Angina intricata
normala;
EKG de efort
Toleranta la nitrati
Se pierde efectul antianginos
ISDN oral 6/6 – 1 saptamâna de terapie
Administrarea de ISDN oral la 12 ore
Efecte secundare
1. cefalee
2. la vârstnici – hipotensiune, sincopa, scade pre- si
post-sarcina
3. fenomene ischemice cerebrale
TRATAMENTUL ANGINEI PECTORALE
Primul acces de angina
pectorala – starea grava, Nitroglicerina determina vasodilatatie pe
anxietatea pacientului în toata musculatura neteda, intestin, cai
fata acestui prim atac de biliare si vene. Administrata rapid
angina (ce poate fi si
sublingual, ea are o absorbtie rapida
infarct miocardic); se
recomanda ferm (actiune instalata în 3 minute si care
internarea. dureaza 20 minute).
Schimbarea caracterului
crizelor cu: Nitroglicerina, tb 0,5 mg – 4, 5 tablete,
• cresterea frecventelor, administrate sublingual, cu atentie la TA
• cresterea duratei, (nu se sfarâma între dinti);
• raspunsul lent la NG spray sublingual;
nitroglicerina, NG tablete retard – Nitromint retard tb
de asemenea recomanda 2,6 mg, 1 tbx2/zi, cronic
internarea.
Isodinit mono/di, de 5, 10, 20 sau 60
Daca e o criza obisnuita, ce
apare la domiciliu, mg – actiunea e rapida, imediata, dureaza
atunci avem 4 ore.
drept obiective: Mononitron EP tb 60 mg; se
1. scaderea necesarului de administreaza 2 tb/zi, dimineata si dupa
oxigen, prânz, pâna în ora 16. Nu se
2. cresterea aportului de administreaza niciodata seara preparate
oxigen. de nitroglicerina, întrucât provoaca
insomnie.
Nifedipina tb 20 mg sau 30 mg, 1-2
tablete sfarâmate sublinguale.
Indicatiile nitratilor- preparate
Se vor da in:
1. anginele sporadice
2. angina cu recurente foarte frecvente
3. angina vasospastica
4. angina asociata în fenomene de disfunctie
ventriculara stânga
Nitroglicerina s.l.
Nitroglicerina retard- NITROMINT tb 2,6 mg
2/zi, dimineata si amiaza, niciodata seara
ISMN MONONITRON EP , tb 60 mg, 2 tb/zi
ISDN
BETA BLOCANTELE IN ANGINA PECTORALA
Beta blocantele
Indicatii AP:
• AP de efort
• AP conditii de stimulare simpatica(stress, frig)
• tahicardici
• HTA
• anginosii tineri
Terapia cronica cu beta blocante – creste numarul de beta receptori, trebuie întrerupta
treptat cu scaderea progresiva a dozei (up regulation)
BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU
III. Blocantele canalelor de calciu
3 grupe
– derivati de papaverina DIHIDROPIRIDINELE(Nifedipina)
– derivati de benzodiazepine : DILTIAZEM
– derivati micsti :VERAPAMIL– blocheaza Ca+2, Na+
Forma de HTA
Stadiul HTA
Gradul HTA
Riscul cardiovascular
PREVALENTA HTA
NaCl/zi),
suplimentare de K;
dieta echilibrata;
combaterea stresului.
PRINCIPII ALE TRATAMENTULUI
FARMACOLOGIC
Folosirea de doze mici la initierea
tratamentului
Terapia combinata (studiul HOT)
Schimbarea unui medicament
ineficace cu o alta clasa,înainte de a
creste doza sau de a adauga alt
drog!
Folosirea medicamentelor cu actiune
retard, doza unica
Initierea si individualizarea
tratamentului antihipertensiv
Inhibitorii de enzima de conversie:
de prima intentie în
• HTA cu HVS (efect hemodinamic si antiproliferativ);
urmeaza, în ordinea eficientei, blocante Ca,
diuretice, beta blocante
• HTA cu boala coronara, IMA recent (previn remodelarea
si dilatatia dupa infarct, amelioreaza rezerva de
flux coronar si reduc disfunctia endoteliala coronara)
• HTA cu IC manifesta (scad mortalitatea)
• HTA cu DZ, cu microalbuminurie si nefropatie
diabetica
• HTAE cu microalbuminurie
scad rata filtrarii glomerulare, dar la o creatinina peste 2
mg/ dl nu se recomanda.
Efecte adverse: tuse, hiperkaliemie.
Initierea si individualizarea
tratamentului antihipertensiv
Beta blocantele (selective):
HTA cu anxietate si stres
HTA la coronarieni, dupa IMA
Efectele adverse au fost exagerate, IC si Nyha II, Nyha
III nu mai constituie contraindicatii
Antagonistii de calciu:
Neutri metabolic
HTA cu boala coronara cronica
HTA la vârstnic
HTA cu sindrom metabolic
HTA cu boala vasculara periferica, cu BPOC
HTA cu disfunctie sistolica a VS (verapamil)
HTA + IC;
HTA la vârstnic;
HTA sistolica izolata.
TERAPIA COMBINATA VERSUS
MONOTERAPIA
Protectia organelor tinta este mai buna la valori mici ale
TA, sub 140/90 mmHg.
Monoterapia realizeaza nivele ale TA sub 140/90
mmHg la doar 30% dintre pacienti.
Ghidul OMS- ISH acorda prioritate urmatoarelor
combinatii:
• Diuretic tiazidic- IEC
• Diuretic tiazidic –beta blocant
• DHP – beta blocant
• DHP – IEC
• Beta blocant – alfa blocant.
Terapia combinata ca treapta initiala de tratament este
necesara în HTA cu diabet zaharat sau boala renala
Avantajele terapiei combinate:
• Combinatia fixa permite controlul HTA cu un
numar redus de tablete zilnic
• Pret de cost mai mic decât componentele separate
Complianta sporita
Forme speciale de HTA
1. HTA la copii si adolescenti
Boala e absenta sub 6 ani, foarte rara sub 9
ani.
Predispozitie au copiii obezi, cu istoric
familial de HTA.
Frecventa HTA secundara e de 90% –
complicatii si
evolutie severe, deci:
• determinari sistematice ale TA în scoala
• urmarirea celor cu TAD peste 90% v.n.
• prevenirea obezitatii
• tratament: betablocante sau IEC
Forme speciale de HTA
2. HTA la vârstnici:
Sistolo-diastolica (ATS)
Sistolica pura, peste 65 ani („fiziologica”)
HTA secundara, debut la vârsta a III-a (stenoza ATS de
artera renala)
Caracteristici: labilitate vasculara cu hipotensiune
postprandiala, pin scaderea sensibilitatii baroreceptorilor
HTA sistolica creste riscul de AVC de 4 ori, iar riscul de
IMA de 3 ori.
Tratament:
Nu se face restrictie severa de sare
Nu se dau alfablocante (hTA)
Diuretic tiazidic + diuretic economizator de K
Blocante de calciu (DHP retard)
Creatinina!
FORME SPECIALE DE HTA
3. HTA si sarcina
Definitie: peste 130/75mmHg în trim. II si peste
140/85
mmHg în trim. III
În timpul sarcinii pot apare 4 tipuri de HTA:
HTA tranzitorie
HTA cronica (se da tratament doar daca TAD > 100
mmHg)