MINISTERUL EDUCŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “ DIMITRIE CANTEMIR”

TG-MUREŞ
FACULTATEA DE DREPT

Justiţie restaurativă şi mediarea conflictelor

Rolul medierii în negocierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei
 Tg- Mureş
2018
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea faptei şi acceptarea
încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi are în vedere felul şi
cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia. În cursul urmăririi penale,
inculpatul şi procurorul pot încheia un acord , ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către
inculpat. Acordul poate fi iniţiat atât de către procuror cât şi de către inculpat. Acordul de
recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării
juridice pentru care e fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei,
precum şi forma de executare a acesteia, respective felul mţsurii edicative ori, dupa caz, soluţia
de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a pedepsei.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie numai cuprivire la infracţiunile pentru

care legea prevede pedeapsa amenyii sau a închisorii de cel mult 15 ani. Acordul de recunoaştere
a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la
existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia
inculpatului . 1La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este
obligatorie.
Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevazute de lege
în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de
lege în cazul pedepsei amenzii.2
După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul sesizează insţanta de
judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond şi trimite acesteia acordul de
recunoaştere a vinovăţiei.
Potrivit art 483 alin 3 din Codul de Procedură Penală, în cazul în care sunt incidente
dispoziţiile art 23 alin 1, procurorul înaintează instanţei acordul de recunoaştere a vinovăţiei
însoţit de acordul de mediere. Instanţa va lua act de acordul de mediare, încheiat între părţi cu
privire la acţiunea civilă, în cazul în care admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Dacă nu s-a încheiat tranzacţie sau acord de mediere, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea
civilă. În această situaţie, hotârarea prin care s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu
are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în faţa instanţei civile.
Medierea penală este posibilă pentru toate infracţiunile în care există făptuitor şi victimă/
parte vătămată. Medierea reprezintă soluţionarea conflictului dintre faptuitor şi partea vătămată a
faptei sale. Conflictul penal se mediază sub aspectul raporturilor private dintre aceste părţi, în
scopul soluţionării şi stingerii conflictului pe cale amiabilă, prin discuţii facilitate de mediator,
prin negocieri directe sau indirecte cu ajutorul mediatorului, negocieri care privesc o soluţie de
întelegere totală în conflictul penal.

1
Ş. G. Daniel, Rolul procurorului în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Probleme practice şi teoretice
în desfăşurarea procedurii speciale prevăzute de Noul Cod de procedură penală, articol disponibil online pe
www.juridice.ro
2
Codul de Procedura Penala , art 480
 Nici o parte din conflictul penal nu poate fi obligată ori constrânsă în vreun fel să
participle la procedura medierii, ci medierea se poate demarata şi desfăşurata doar în baza
decizei voluntare a fiecărei părţi din conflictul penal.
Medierea presupune discuţii ale mediatorului cu fiecare parte din conflict, în sesiuni-
întâlniri comune, ori în sesiuni- întâlniri separate care privesc analiza conflictului penal,
viziunea părţilor din conflict asupra efectelor conflictului şi punctele lor de vedere privind soluţia
amiabilă.
În urma medierii, acordul de mediere, care reprezintă actul redactat de mediator în care se
stipulează în mod exact şi concret întelegerea părţilor aşa cum a fost discutată şi agreată de
acestea, poate privi orice obligaţii civile între acestea. Acordul de mediere este actul final al unei
medierei, în care părţile unui conflict penal au ajuns la înţelegere. Din acord trebuie să reiasă ca
părţile s-au înţeles definitiv şi în totalitate, că acel conflict este stins, ca nu mai au nici o pretenţie
una faţă de cealaltă.
În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplica numai în cazurile
privind infracţiunile pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea
părţilor înlătură răspunderea penală, dacă autorul a recunoscut fapta în faţa organelor judiciare,
sau în faţa mediatorului. Medierea penală are ca scop protejarea drepturilor persoanei vătîmate şi
negocierea în bune şi echitabile condiţii a unei înţelegeri, prin participarea mediatorului ca factor
care echilibrează discuţiile şi înţelegerile între părţi să fie în cadrul şi limitele legale, fără
presiuni sau intervenţiile terţilor.
Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o
tranzacție intermediată de mediator care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea
prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii
penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de
acord pentru orice fel de infracțiune.3
Concluzii
Obiectul negocierii acordului de recunoastere a vinovăţiei este felul şi cuantumul
pedepsei. Avantajul major al medierii laturii civile în conflictele penale este acela că procurorul
poate renunţa la urmarirea penală în cazul infractiunilor cu pedepse mai mici de 7 ani , sau dacă
este trimis deja în judecată , insţanta poate reduce semnificativ cuantumul pedepsei prin
individualizarea acesteia .
Efectele procesual penale ale unui acord de mediere vor fi beneficii pentru faptuitor în
ceea ce priveşte individualizarea unei pedepse mai mici, luând în considerare atitudinea acestuia
de reparare sau încercare de reparare a prejudiciilor produse de fapta sa , şi de înţelegerea
amiabila cu victima faptei sale.
Astfel un acord de mediere poate avea ca efect dezicia judecatorului de a suspenda
executarea pedepsei, ori de a stabili o pedeapsă mai mică .
Pentru partea vatamată de multe ori interesul nu este trimiterea celui care a săvâraşit
infraţiunea la închisoare, fără posibilitatea recuperării vreunui prejudiciu, ci restaurarea situaţiei
anterioare prin repararea prejudiciului moral, financiar şi material.

3
Asist. univ. drd. Radu Slăvoiu, Procuror Alexandra Lăncrăjan - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei- unele
controverse- www.juridice.ro