dinamica Haos

The map defined by x → 4 x (1 – x ) and y → x + y if x + y < 1 ( x + y – 1 otherwise)

displays sensitivity to initial conditions. Harta definite de x → 4 x (1 - x) şi → y x + y
dacă x + y <1 (x + y - 1 altfel) afişează sensibilitate la condiţiile iniţiale. Here two series
of x and y values diverge markedly over time from a tiny initial difference. Aici două
serii de valori x şi y diferă semnificativ în timp dintr-o diferenţă iniţială mica.

In common usage, " chaos " means "a state of disorder", [ 20 ] but the adjective "chaotic" is
defined more precisely in chaos theory. În limbajul comun, " haos "înseamnă" o stare de
dezordine ", [20] , ci adjectivul "haotic" este definit mai precis în teoria haosului. Although
there is no universally accepted mathematical definition of chaos, a commonly used
definition says that, for a dynamical system to be classified as chaotic, it must have the
following properties: [ 21 ] Deşi nu există o definiţie universal acceptată matematic de haos,
o definiţie utilizată în mod obişnuit spune că, pentru un sistem dinamic de a fi clasificate
ca haotic, aceasta trebuie să aibă următoarele proprietăţi: [21]

1. it must be sensitive to initial conditions; trebuie să fie sensibil la conditiile

initiale;
2. it must be topologically mixing ; and trebuie să fie topologic de amestecare ; şi
3. its periodic orbits must be dense . sale orbite periodice trebuie să fie dens .

The requirement for sensitive dependence on initial conditions implies that there is a set
of initial conditions of positive measure which do not converge to a cycle of any length.
Cerinţa pentru dependenţa de sensibile la condiţiile iniţiale implică faptul că există un set
de condiţii iniţiale de măsură pozitivă, care nu converg la un ciclu de orice lungime.

Sensibilitatea la conditiile initiale

Sensitivity to initial conditions means that each point in such a system is arbitrarily
closely approximated by other points with significantly different future trajectories.
Sensibilitatea la conditiile initiale inseamna ca fiecare punct într-un astfel de sistem este
arbitrar îndeaproape aproximat prin alte puncte cu diferite traiectorii viitoare
semnificativ. Thus, an arbitrarily small perturbation of the current trajectory may lead to
significantly different future behaviour. Astfel, o perturbare arbitrar de mici de la actuala
traiectorie poate duce la un comportament viitor semnificativ diferite. However, it has
been shown that the last two properties in the list above actually imply sensitivity to
initial conditions [ 22 ] [ 23 ] and if attention is restricted to intervals , the second property
implies the other two [ 24 ] (an alternative, and in general weaker, definition of chaos uses
only the first two properties in the above list [ 25 ] ). Cu toate acestea, sa demonstrat că
ultimele două proprietăţi în lista de mai sus implică de fapt, sensibilitate la condiţiile
iniţiale [22] [23] şi în cazul în care atenţia este limitată la intervale , a doua proprietate
implică celelalte două [24] (o alternativă, şi în general, mai slabe, definirea de haos
foloseşte doar primele două proprietăţi în lista de mai sus [25] ). It is interesting that the
most practically significant condition, that of sensitivity to initial conditions, is actually
redundant in the definition, being implied by two (or for intervals, one) purely
topological conditions, which are therefore of greater interest to mathematicians. Este
interesant faptul că, practic, condiţia cea mai importantă, că de sensibilitate la condiţiile
iniţiale, este, de fapt concediaţi în definirea, fiind implicat de două (sau pentru intervale,
unul) pur topologice condiţii, care sunt, prin urmare, de un interes mai mare pentru
matematicieni.

Sensitivity to initial conditions is popularly known as the " butterfly effect ", so called
because of the title of a paper given by Edward Lorenz in 1972 to the American
Association for the Advancement of Science in Washington, DC entitled Predictability:
Does the Flap of a Butterfly's Wings in Brazil set off a Tornado in Texas? The flapping
wing represents a small change in the initial condition of the system, which causes a
chain of events leading to large-scale phenomena. Sensibilitatea la conditiile initiale este
cunoscută popular ca " efectul fluture ", numit aşa datorită titlul unui document dat de
Edward Lorenz in 1972 a Asociatiei Americane pentru Progresul Stiintei in Washington,
DC Previzibilitatea intitulat: Are Lambouri unui de aripi de fluture în Brazilia a pornit o
tornadă în Texas? Aripa aripi reprezinta o schimbare mica in starea iniţială a sistemului,
care provoacă un lanţ de evenimente care au dus la scară largă fenomene. Had the
butterfly not flapped its wings, the trajectory of the system might have been vastly
different. A avut fluture pendulat nu aripi, traiectoria sistemului ar fi putut fi foarte
diferite.

A consequence of sensitivity to initial conditions is that if we start with only a finite

amount of information about the system (as is usually the case in practice), then beyond a
certain time the system will no longer be predictable. O consecinţă a sensibilităţii la
condiţiile iniţiale este că, dacă vom începe cu doar o cantitate finită de informaţii despre
sistem (cum se întâmplă de obicei în practică), apoi dincolo de un anumit interval de timp
sistemul nu va mai fi previzibil. This is most familiar in the case of weather, which is
generally predictable only about a week ahead. [ 26 ] Acest lucru este cel mai familiar în
caz de vreme, care este, în general previzibil doar aproximativ o săptămână înainte. [26]
The Lyapunov exponent characterises the extent of the sensitivity to initial conditions.
The Exponentul Lyapunov caracterizează gradul de sensibilitate la condiţiile iniţiale.
Quantitatively, two trajectories in phase space with initial separation Cantitativ, două
traiectorii în spaţiul fazelor cu separare iniţială diverge în dezacord

where λ is the Lyapunov exponent. unde λ este exponentul Lyapunov. The rate of
separation can be different for different orientations of the initial separation vector. Rata
de separare pot fi diferite pentru diferite orientari a vectorului de separare iniţială. Thus,
there is a whole spectrum of Lyapunov exponents — the number of them is equal to the
number of dimensions of the phase space. Astfel, există un întreg spectru de exponentii
Liapunov - numărul lor este egal cu numărul de dimensiuni ale spaţiului de fază. It is
common to just refer to the largest one, ie to the Maximal Lyapunov exponent (MLE),
because it determines the overall predictability of the system. Este comună pentru a face
referire doar la cea mai mare, adică la maximă exponent Lyapunov (MLE), deoarece
acesta determină previzibilitatea de ansamblu a sistemului. A positive MLE is usually
taken as an indication that the system is chaotic. Un MLE pozitiv este luată de obicei ca o
indicaţie că sistemul este haotic.

topologice de amestecare

The map defined by x → 4 x (1 – x ) and y → x + y if x + y < 1 ( x + y – 1 otherwise) also

displays topological mixing . Harta definite de x → 4 x (1 - x) şi → y x + y dacă x + y <1
(x + y - 1 altfel), de asemenea, afişează topologice de amestecare . Here the blue region is
transformed by the dynamics first to the purple region, then to the pink and red regions,
and eventually to a cloud of points scattered across the space. Aici regiunea albastră este
transformat de dinamica în primul rând la regiune violet, apoi din regiunile roz şi roşu, şi
în cele din urmă la un nor de puncte împrăştiate în spaţiu.

Topological mixing (or topological transitivity ) means that the system will evolve over
time so that any given region or open set of its phase space will eventually overlap with
any other given region. Topologice de amestec (sau tranzitivitatii topologice), înseamnă
că sistemul va evolua în timp, astfel încât orice anumită regiune sau set deschis din
spaţiul fazelor sale în cele din urmă se va suprapune cu orice dat altă regiune. This
mathematical concept of "mixing" corresponds to the standard intuition, and the mixing
of colored dyes or fluids is an example of a chaotic system. Acest concept matematic de
"amestec" corespunde intuiţia standard, şi amestecarea colorate coloranţi sau fluide este
un exemplu de sistem haotic.

Topological mixing is often omitted from popular accounts of chaos, which equate chaos
with sensitivity to initial conditions. amestecare topologice este adesea omis din conturile
populare de haos, ceea ce înseamnă haos cu sensibilitate la condiţiile iniţiale. However,
sensitive dependence on initial conditions alone does not give chaos. Cu toate acestea,
dependenţa de sensibile la conditiile initiale doar nu dă haos. For example, consider the
simple dynamical system produced by repeatedly doubling an initial value. De exemplu,
ia în considerare sistemul dinamic simplu produs de dublarea în mod repetat, o valoare
iniţială. This system has sensitive dependence on initial conditions everywhere, since any
pair of nearby points will eventually become widely separated. Acest sistem are
dependenta sensibila de conditiile initiale peste tot, din moment ce orice pereche de
puncte apropiate vor deveni în cele din urmă separate la mare distanţă. However, this
example has no topological mixing, and therefore has no chaos. Cu toate acestea, acest
exemplu nu are nici o amestecare topologice, şi are, prin urmare, nu haos. Indeed, it has
extremely simple behaviour: all points except 0 tend to infinity. Într-adevăr, aceasta a
comportamentului extrem de simplu: toate punctele cu excepţia 0 tind la infinit.

[ edit ] Density of periodic orbits [ edit ] Densitatea de orbite periodice

Density of periodic orbits means that every point in the space is approached arbitrarily
closely by periodic orbits. Densitatea de orbite periodice înseamnă că fiecare punct din
spaţiu este abordat arbitrar îndeaproape de orbite periodice. Topologically mixing
systems failing this condition may not display sensitivity to initial conditions, and hence
may not be chaotic. Topologic sisteme de amestecare în caz contrar această condiţie nu
poate afişa sensibilitate la condiţiile iniţiale, şi, prin urmare, nu poate fi haotic. For
example, an irrational rotation of the circle is topologically transitive, but does not have
dense periodic orbits, and hence does not have sensitive dependence on initial conditions.
[ 27 ]
The one-dimensional logistic map defined by x → 4 x (1 – x ) is one of the simplest
systems with density of periodic orbits. De exemplu, o rotaţie iraţională a cercului este
topologic tranzitive, dar nu are orbite periodice dense, şi, prin urmare nu are dependenţă
sensibile la conditiile initiale. [27] Cel de-dimensional Harta logistice definite prin → x 4 x
(1 - x) este unul dintre cele mai simple sisteme cu o densitate de orbite periodice. For
example, De exemplu, →→ →→ (or approximately 0.3454915 →
0.9045085 → 0.3454915) is an (unstable) orbit of period 2, and similar orbits exist for
periods 4, 8, 16, etc. (indeed, for all the periods specified by Sharkovskii's theorem ). [ 28 ]
(Sau aproximativ 0.3454915 → → 0.9045085 0.3454915) este un instabil) orbita (din
perioada de 2, şi orbite similare există pentru perioade de 4, 8, 16, etc (într-adevăr, pentru
toate perioadele specificate de Teorema lui Sharkovskii ). [28]
Sharkovskii's theorem is the basis of the Li and Yorke [ 29 ] (1975) proof that any one-
dimensional system which exhibits a regular cycle of period three will also display
regular cycles of every other length as well as completely chaotic orbits. Teorema lui
Sharkovskii este baza de Li şi Yorke [29] (1975) dovada că orice-dimensional sistem de
unul care prezintă un ciclu regulat de perioade de trei va afişa, de asemenea, cicluri
regulate de fiecare lungime alte activităţi, precum orbite complet haotic.

atractori Strange

The Lorenz attractor displays chaotic behavior. Atractor Lorenz afişează comportament
haotic. These two plots demonstrate sensitive dependence on initial conditions within the
region of phase space occupied by the attractor. Aceste două parcele demonstrează
dependenţa de sensibile la condiţiile iniţiale în cadrul regiunii din spaţiul fazelor ocupat
de atractor.

Some dynamical systems, like the one-dimensional logistic map defined by x → 4 x (1 –

x ), are chaotic everywhere, but in many cases chaotic behaviour is found only in a subset
of phase space. Unele sisteme dinamice, cum ar fi unidimensională Harta logistice
definite prin → x 4 x (1 - x), sunt haotice pretutindeni, dar în multe cazuri
comportamentul haotic se găseşte numai într-un subset de spaţiul fazelor. The cases of
most interest arise when the chaotic behaviour takes place on an attractor , since then a
large set of initial conditions will lead to orbits that converge to this chaotic region.
Cazurile de cel mai mare interes apar atunci cand comportamentul haotic are loc pe un
atractor , de atunci o serie largă de condiţii iniţiale va duce la orbite care converg la
această regiune haotic.

An easy way to visualize a chaotic attractor is to start with a point in the basin of
attraction of the attractor, and then simply plot its subsequent orbit. O modalitate uşoară
de a vizualiza un atractor haotic este de a începe cu un punct din bazinul de atracţie a
atractorului, şi apoi pur şi simplu complot ulterioare orbitei sale. Because of the
topological transitivity condition, this is likely to produce a picture of the entire final
attractor, and indeed both orbits shown in the figure on the right give a picture of the
general shape of the Lorenz attractor. Din cauza condiţiei tranzitivitate topologice, acest
lucru este posibil pentru a produce o imagine a atractorului final întregul, şi într-adevăr
atât orbite se arată în figura din dreapta oferă o imagine a forma generală a atractor
Lorenz. This attractor results from a simple three-dimensional model of the Lorenz
weather system. Acest rezultat atractor de la o perioadă de trei-dimensional model simplu
de Lorenz sistemului de vreme. The Lorenz attractor is perhaps one of the best-known
chaotic system diagrams, probably because it was not only one of the first, but it is also
one of the most complex and as such gives rise to a very interesting pattern which looks
like the wings of a butterfly. Atractorului Lorenz este probabil una dintre cele mai
cunoscute diagrame-sistem haotic, probabil pentru că nu a fost doar una dintre primele,
dar este de asemenea una dintre cele mai complexe naştere şi, ca atare, pentru a da un
model foarte interesant, care arata ca aripi de un fluture.

Unlike fixed-point attractors and limit cycles , the attractors which arise from chaotic
systems, known as strange attractors , have great detail and complexity. Spre deosebire
de -atractori punct fix şi cicluri limită , atractori care decurg din sistemele haotice,
cunoscut sub numele de atractori stranii , au mare detaliu si complexitate. Strange
attractors occur in both continuous dynamical systems (such as the Lorenz system) and in
some discrete systems (such as the Hénon map ). atractori stranii apar în ambele continuu
sisteme dinamice (cum ar fi sistemul Lorenz), iar în unele discrete sisteme (cum ar fi
harta Hénon ). Other discrete dynamical systems have a repelling structure called a Julia
set which forms at the boundary between basins of attraction of fixed points – Julia sets
can be thought of as strange repellers . Alte sistemelor dinamice discrete au o structura
numita respinge set Julia care formeaza la granita dintre bazinele de atractie de puncte
fixe - seturi de Julia poate fi gândit ca protecţie contra ciudat. Both strange attractors and
Julia sets typically have a fractal structure, and a fractal dimension can be calculated for
them. Atât atractori stranii şi Julia seturi au de obicei un fractal structură, şi o dimensiune
fractal poate fi calculat pentru ei.

[ edit ] Minimum complexity of a chaotic system [ edit ] complexitate

minimă a unui sistem haotic

Bifurcation diagram of the logistic map x → r x (1 – x ). Diagrama bifurcare a hărţii

logistice x R → x (1 - x). Each vertical slice shows the attractor for a specific value of r .
Fiecare felie verticale prezinta atractor pentru o valoare specifice de cercetare. The
diagram displays period-doubling as r increases, eventually producing chaos. Diagrama
afişează perioadei dublarea odată cu creşterea r, care produc haos în cele din urmă.

Discrete chaotic systems, such as the logistic map, can exhibit strange attractors whatever
their dimensionality . haotic sisteme discrete, cum ar fi harta logistic, pot expune atractori
stranii indiferent de dimensionalitate . However, the Poincaré-Bendixson theorem shows
that a strange attractor can only arise in a continuous dynamical system (specified by
differential equations ) if it has three or more dimensions. Finite dimensional linear
systems are never chaotic; for a dynamical system to display chaotic behaviour it has to
be either nonlinear , or infinite-dimensional. Cu toate acestea, teorema-Bendixson
Poincaré arată că un atractor straniu se poate apărea doar într-un continuu sistem dinamic
(specificate de ecuaţii diferenţiale ), în cazul în care are trei sau mai multe dimensiuni.
finit dimensionale sistemelor liniare nu sunt niciodată haotice, pentru un sistem dinamic
pentru a afişa un comportament haotic trebuie să fie neliniare , sau infinit-dimensionale.

The Poincaré–Bendixson theorem states that a two dimensional differential equation has
very regular behavior. Poincaré-Bendixson teorema afirmă că o ecuaţie diferenţială doi
dimensional are un comportament foarte regulate. The Lorenz attractor discussed above
is generated by a system of three differential equations with a total of seven terms on the
right hand side, five of which are linear terms and two of which are quadratic (and
therefore nonlinear). Atractorului Lorenz discutat mai sus este generată de un sistem de
ecuaţii diferenţiale trei cu un total de şapte termeni pe partea dreaptă, dintre care cinci
sunt termeni liniară şi două dintre care sunt pătratice (şi, prin urmare, neliniare). Another
well-known chaotic attractor is generated by the Rossler equations with seven terms on
the right hand side, only one of which is (quadratic) nonlinear. Un alt cunoscut atractor
haotic bine este generat de ecuaţii Rössler cu sapte termeni pe partea dreapta, dintre care
doar una este (pătratic) neliniare. Sprott [ 30 ] found a three dimensional system with just
five terms on the right hand side, and with just one quadratic nonlinearity, which exhibits
chaos for certain parameter values. Sprott [30] găsit un sistem cu trei dimensiuni, cu doar
cinci termeni pe partea dreaptă, şi cu doar o neliniaritate pătratice, care haos exponate
pentru anumite valori parametru. Zhang and Heidel [ 31 ] [ 32 ] showed that, at least for
dissipative and conservative quadratic systems, three dimensional quadratic systems with
only three or four terms on the right hand side cannot exhibit chaotic behavior. Zhang şi
Heidel [31] [32] a arătat că, cel puţin pentru şi conservatoare pătratice sistemelor disipative,
trei sisteme de dimensiuni patratica cu doar trei sau patru termeni pe partea dreapta nu
poate manifeste un comportament haotic. The reason is, simply put, that solutions to such
systems are asymptotic to a two dimensional surface and therefore solutions are well
behaved. Motivul este, pur şi simplu pune, că soluţiile la aceste sisteme sunt asimptotic la
o suprafaţă bidimensională şi, prin urmare, soluţiile sunt comportat bine.

While the Poincaré–Bendixson theorem means that a continuous dynamical system on

the Euclidean plane cannot be chaotic, two-dimensional continuous systems with non-
Euclidean geometry can exhibit chaotic behaviour. [ citation needed ] Perhaps surprisingly,
chaos may occur also in linear systems, provided they are infinite-dimensional. [ 33 ] A
theory of linear chaos is being developed in the functional analysis , a branch of
mathematical analysis. În timp ce-Bendixson teorema Poincaré înseamnă că un dinamice
sistem continuu pe euclidian planul nu poate fi haotic,-dimensional continuu sistemele de
două -euclidian geometrie non pot prezenta un comportament haotic. [ necesită citare ] Poate
surprinzător, haos poate să apară, de asemenea, în sistemele liniare, cu condiţia ca acestea
sunt infinit-dimensionale. [33] O teorie a haosului liniară este în curs de dezvoltare în
analiza funcţională , o ramură a analizei matematice.