Sunteți pe pagina 1din 5

Orientari strategice privind dezvoltarea serviciilor în România

Experienta acumulata de România în anii de tranzitie furnizeaza suficiente argumente cu


privire la rolul serviciilor în dezvoltarea economica a tarii noastre, si anume: expansiunea
activitatilor de servicii poate contribui la redresarea dezechilibrelor economice fundamentale si,
respectiv, la reducerea fluctuatiilor economice severe care afecteaza economia pe parcursul
procesului de ajustare.
Economia României, dupa o lunga perioada de regres a început sa semnaleze, dupa anul
2000, o oarecare înviorare, în conditiile revigorarii procesului investitional si a exportului. Totusi,
se mentin înca o serie de dezechilibre macroeconomice reflectate în marirea deficitului bugetar si a
balantei de plati externe.
Ca urmare a progreselor lente în directia formarii unor structuri economice moderne,
România se confrunta si în prezent cu o serie de dificultati în satisfacerea cererii pentru o gama
larga de servicii de înalta calitate, reclamate de procesul reconstructiei si consolidarii pietei.
Aceasta situatie afecteaza în mod negativ functionarea pietei, care este indisolubil legata (strâns
legata) de disponibilitatea de servicii moderne si performante, corespunzatoare standardelor
occidentale.
Totodata, trebuie sa mentionam ca sectorul industrial si agricol sunt private de diversitatea
input- urilor de servicii, atât de necesare în procesul de adaptare la exigentele pietei externe.
Gradul redus de realizare a investitiilor straine directe în economie se datoreaza si lipsei unor
facilitati infrastructurale si de servicii moderne, indispensabile desfasurarii activitatilor de afaceri
si racordarii la retelele de operare de anvergura globala
În urma analizei de ansamblu a sectorului de servicii, suntem de parere ca, datorita starii de
subdezvoltare relativa a acestui sector în România, reconsiderarea locului serviciilor în strategia
dezvoltarii economice a tarii noastre, se impune cu stringenta. Prin urmare, demersurile
promovate în sfera serviciilor trebuie sa se fundamenteze pe întelegerea rolului strategic a
fluxurilor de servicii în cadrul procesului relansarii si dezvoltarii economice durabile a României,
al modernizarii economiei si al integrarii acesteia în structurile economice europene si mondiale.
Totodata, trebuie sa amintim ca, pentru o fundamentare riguroasa a directiilor de dezvoltare
viitoare a sectorului tertiar, analiza diagnostic de ansamblu a sectorului trebuie sa fie completata cu

1
analize complexe ale fiecarei ramuri a serviciilor în parte pentru a identifica acele domenii ale
tertiarului care dispun de cele mai mari oportunitati de dezvoltare – si care, prin urmare, vor fi
incluse în strategiile de dezvoltare ulterioare.
Se impune ca România sa îsi valorifice principalele atuuri de care dispune – si care se refera
la: nivelul educational ridicat, care constituie o oportunitate importanta pentru dezvoltarea
serviciilor intensive în cunoastere (servicii informatice, cercetare, sanatate); costul redus al fortei
de munca , care reprezinta un element de atractie pentru investitorii straini, atât în domeniul
serviciilor, cât si în celelalte sectoare economice; potentialul de resurse naturale, insuficient
exploatat la ora actuala si care poate reprezenta o importanta sursa a cresterii economice (în
special, turismul, industria agroalimentara, agricultura, silvicultura) – si totodata, sa îsi solutioneze
problemele cu care se confrunta înca – în special, infrastructura (de transport, telecomunicatii,
utilitati publice) insuficient dezvoltata, care influenteaza negativ atragerea de investitii straine
directe în România; restructurarea lenta a întreprinderilor de stat, ponderea mare a activitatilor
cu valoare adaugata scazuta, care genereaza o competitivitate scazuta a produselor românesti pe
piata interna si internationala; slaba dezvoltare a sistemelor de management al mediului (apa
potabila, apa reziduala, deseuri etc.)
Cele mai importante oportunitati pentru dezvoltarea viitoare a României se refera la:
aderarea la Uniunea Europeana, care contribuie la propulsarea dezvoltarii economice, potentialul
uman foarte valoros pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adaugata ridicata (informatica,
telecomunicatii s.a.), în timp ce amenintarile cele mai mari sunt legate de: migratia fortei de munca
superior calificata peste granita, socurile pietei muncii privind restructurarea întreprinderilor de
stat, alti competitori din Europa Centrala si de Est capabili sa-si mareasca avantajul competitiv.
Reconsiderarea serviciilor în strategia dezvoltarii viitoare a României – si, implicit,
amplificarea pozitiei si rolului serviciilor în cadrul economiei nationale - presupune doua directii
de actiune, si anume:
1. adâncirea relatiilor de interconexiune si integrare dintre sectorul serviciilor si restul economiei
în general, si dintre servicii si industrie în special, printr-o politica activa de dezvoltare a
capacitatilor nationale generatoare de servicii (fundamentata în principal pe dezvoltarea serviciilor
de productie, a celor din domeniul IT s.a.); totodata, printr-o integrare mai ampla a functiilor de
servicii în sectoarele productiei materiale (agricultura, industrie, constructii), aceste sectoare vor

2
reusi sa aduca un plus de valoare produselor lor, devenind mai competitive si cu o capacitate mai
mare de satisfacere a exigentelor consumatorilor;
2. extinderea sferei tranzactiilor internationale cu servicii, prin sporirea competitivitatii serviciilor
românesti pe pietele internationale, pentru a putea beneficia în mod real de integrarea sa în reteaua
globala de servicii; printr-o amplificare a participarii României la tranzactiile internationale cu
servicii si, în particular, printr-o sporire adecvata a încasarilor din turismul international deficitul
balantei de plati externe ar putea fi redus si, de asemenea ar putea fi atrase resursele financiare
necesare dezvoltarii infrastructurii, modernizarii tehnologiilor, precum si ameliorarii nivelului de
trai al populatiei.
Prin urmare, domeniile tertiarului care trebuie incluse prioritar în obiectivele si strategiile
de dezvoltare viitoare sunt cele al caror potential a fost insufficient valorificat pâna în prezent. În
acest sens, amintim ca resursele naturale si antropice valoroase de care dispunem, resursele umane
de o calitate superioara si costurile salariale reduse, toate acestea reprezinta de fapt un fundament
solid pentru dezvoltarea de servicii competitive pe plan national si international150.
Concret, domeniile de importanta vitala pentru relansarea sectorului tertiar în
tara noastra si pentru dezvoltarea întregii economii nationale sunt :
• serviciile bazate pe cunoastere (industria de software);
• transporturile;
• serviciile pentru populatie (de consum);
• serviciile pentru productie;
• serviciile care contribuie la dezvoltarea resurselor umane;
• serviciile de protectie a mediului;
• serviciile de administratie publica.
Cu privire la industria de software, trebuie sa mentionam, potentialul ridicat de care dispune
România - pentru dezvoltarea de servicii moderne si competitive - bazat pe existenta unui nucleu
de specialisti cu înalta calificare în domeniul IT (si pe o industrie software în continua crestere) si
sprijinit de un efort guvernamental constant. Conditia esentiala în procesul de valorificare a acestui
potential o constituie dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii,
însotita de cresterea nivelului de instruire a întregii populatii în acest domeniu.
Industria de software si serviciile informationale beneficiaza de resurse informationale de
înalta calificare – numarul de informaticieni fiind în continua crestere, în România, înregistrându-

3
se anual aproximativ 5000 de absolventi în domeniul IT – însa se constata un fenomen de emigrare
masiva în rândul acestora, explicabil prin cererea de pe piata fortei de munca IT în tarile dezvoltate
si prin salariile comparativ mici oferite în România. Numarul specialistilor în domeniul TIC
(Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor) care lucreaza în sectorul privat a crescut în ultimii doi
ani cu 82%. De asemenea, 39,34% din totalul fortei de munca este implicata în activitati de TIC. În
prezent în România sunt înregistrate circa 4800 societati cu activitate principala în domeniul
serviciilor informatice , numarul lor fiind în continua crestere în ultimii doi ani, cu o rata anuala de
20%.
Sectorul TIC este unul dintre cele mai dinamice ale României, cunoscând o rata de crestere
medie de 15%, comparativ cu 8% pe plan mondial si contribuind la cresterea economica a tarii si
crearea de locuri de munca. El a fost sprijinit în ultimii ani si de masuri de ordin legislativ, asociate
cu proiecte guvernamentale si cu cresterea economica în domeniile mari consumatoare de TIC
(industrie, inclusiv IMM-uri, finante-banci, comert etc.).
Îmbunatatire si dezvoltarea infrastructurii de transporturi sunt apreciate a fi cheia integrarii
României pe pietele mondiale si o conditie strict necesara pentru atragerea investitiilor private.
Serviciile de consum, în special turismul si alte servicii privind petrecerea timpului liber
sunt factori vitali pentru relansarea economiei românesti, fiind mentionate ca obiective importante
în cadrul Planului National de Dezvoltare 2007- 2013.
De asemenea, o alta prioritate a strategiei de dezvoltare a sectorului tertiar în România o
reprezinta dezvoltarea serviciilor pentru afaceri – respectiv a serviciilor de cercetare-dezvoltare,
consultanta pentru afaceri, servicii de studiere a pietelor si promovare a produselor, servicii de
inginerie, servicii privind formarea si perfectionarea fortei de munca etc.- care pot contribui la ame
liorarea competitivitatii economiei românesti în ansamblul sau.
Referitor la serviciile destinate dezvoltarii resurselor umane si cresterii gradului de ocupare,
necesitatea perfectionarii acestora este reclamata în special de emigrarea fortei de munca înalt
calificate în strainatate si, totodata, problemele structurale legate de somaj si neconcordanta dintre
cererea de pe piata muncii si oferta educationala.
Dezvoltarea infrastructurii de mediu, construirea de sisteme de management pentru
protectia resurselor naturale prin extinderea serviciilor destinate protectiei mediului constituie
cerinte obligatorii pentru integrarea României în UE, dar totodata, ele reprezinta o premisa pentru
ameliorarea calitatii vietii.

4
Perfectionarea si modernizarea serviciilor de administratie publica, impusa de aderarea la
Uniunea Europeana, are ca principale obiective154: formarea si consolidarea unui mediu
institutional necesar procesului de functionare a economiei, aplicarea masurilor organizatorice,
institutionale si legislative pentru a asigura functionarea adecvata a pietei bunurilor si serviciilor,
îmbunatatirea sistemului fiscal si bugetar, ameliorarea nivelului de pregatire a resurselor umane si
a nivelului calitativ al serviciilor de administratie publica etc.
Toate considerentele mentionate cu privire la aceste domenii ale serviciilor de importanta
vitala, ne permit sa facem aprecierea ca, strategia dezvoltarii durabile a sectorului tertiar în tara
noastra este, de fapt, sinonima cu transformarea economiei românesti într-o economie a serviciilor
care defineste astazi fara exceptie toate tarile dezvoltate.