Motivarea investiţiei

Lumea de astăzi se află într-o perioadă foarte dinamică şi dacă în anii trecuţi fast-food-
urile erau considerate nişte binefaceri ale lumii moderne, astăzi oamenii au început să se
reorienteze către produsele tradiţionale şi cel mai important, produsele ecologice.

În România, nicio ramură a agriculturii şi niciun sector al zootehniei nu a rămas, ca formă

de exploatare, atât de mult în urmă ca sectorul de creştere a caprelor. De altfel, România este
singura ţară europeană, cu o economie Agricola mai importantă, care nu are nicio exploataţie
mare (peste 400 de capre), cu flux tehnologic industrial, capabilă să producă eficient cantităţi
mari de lapte pentru piaţă.

În prezent, brânzeturile din lapte de capră se importă în super-marketuri la preţuri foarte

mari, chiar şocante am putea spune (50 RON/kg), şi sunt consummate cu precădere de oamenii
de afaceri din vestul Europei stabiliţi în România.

Ţinând cont de toate acestea, o invesţiei într-o astfel de fermă poate genera profituri tot
mai mari în perioada imediat următoare şi, în acest moment, iniţierea investiţiei poate oferi un
avantaj concurenţial faţă de fermele ce vor apărea ulterior.

1. Introducere

O îndeletnicire cu caracter tradiţional la origine, creşterea caprelor, poate dovedi un mare

dinamism, manifestându-se ca o activitate cu producţie naţională şi specializată prin organizare,
tehnicitate, calitate şi importanţă.
Pentru a putea lua decizia de a adopta o investiţie într-o astfel de activitate, trebuiesc
parcurşi o serie de paşi pentru a analiza avantajele şi dezavantajele generate de investiţie. Astfel,

1
se realizează o analiză pe baza mai multor diagnostice: juridic, tehnologic, comercial, al
resurselor umane, financiar. Dincolo de acestea se realizează şi o analiză a criteriilor de evaluare
a proiectului atât în mediu cert, cât şi în mediu incert.
În momentul fundamentării planului de investiţie se analizează toate oportuniăţile ce se
găsesc pe piaţă, restricţiile legislative, sursele de finantare, costurile şi evenimentele ce pot
influenţa în mod negativ rentabilitatea previzionată.
Restricţiile legislative sunt legate de acordarea finanţării şi condiţiile ce trebuie îndepinite
pentru ca proiectul să devină eligibil. O altă categorie de restricţii sunt cele pentru asigurarea
protecţiei mediului, respectarea normelor sanitar-veterinare şi obţinerea tuturor autorizaţiilor de
construcţie şi utilizare a spaţiilor.
Sursele de finanţare alese pentru acest proiect sunt două: o parte din proiect va fi finanţat
din fonduri proprii, iar o altă parte din fonduri europene nerambursabile. Astfel procentele
atribuite fiecărei surse de finanţare sunt de 50%.
Costurile pentru construcţii şi cele pentru echipamente tehnologice din această investiţie
au fost estimate de o firmă specializată în construcţii zootehnice. Costurile pentru efectivele de
animale sunt cele ce se regăsesc pe piaţă în acest moment.
Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere conjunctura economică actuală. Nu este deloc
de neglijat faptul că traversăm o perioadă de criză financiară, care poate avea efecte negative în
toate domeniile economice de la furnizori până la consumatorii finali de produse.

2. Diagnostic juridic

Denumirea societăţii comerciale: S.C. AGRIROM S.R.L.

Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J40 / 10463 / 13.12.1996

Cod fiscal / Cod unic de înregistrare: 1589754

Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată

Adresă, Telefon, Fax de la:

- Sediu social: Str. Avrig, Nr. 97, Sector 3, Bucureşti

Tel: 021 40 56 476

Fax: 021 40 56 477

- Punct de lucru: Str. Principala, Nr. 5, Com. Remetea Mare, Timiş

Tel: 0256 97 87 77

Tipul activităţii principale actuale şi codul CAEN:

0145 - Creşterea ovinelor şi caprinelor

2
 Tipul activităţii secundare actual şi codul CAEN:

150 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea

animalelor)

Natura capitalului: Capital integral privat

Capital social: 200,00 lei

Tabel 1: Asociaţi, acţionari principali

Asociaţi / Acţionari
Persoane fizice Adresă şi Număr telefon Valoare (lei) Pondere (%)
Ionescu Paul Str. Paler, Nr. 14, 021 70 80 990 100,00 50%
Marinescu Ion Str. Calerdian, Nr. 78, 021 34 51 234 100,00 50%
Persoane juridice Adresă şi Număr telefon Valoare (lei) Pondere (%)
- - - -
Total 100%

2.1. Amplasarea judicioasă a fermei zootehnice

Amplasarea fermelor zootehnice în teritoriu şi a construcţiilor în interiorul fermelor este

reglementată de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, iar proiectul de amplasare se
întocmeşte pe baza unor studii de organizare şi de sistematizare a teritoriului sub coordonarea
autorităţii administrative.
Legea menţionează o serie de criterii ce trebuie îndeplinite de locaţia în care se doreşte
amplasarea fermei zootehnice, şi anume:
- Terenul destinat pentru construcţii zootehnice trebuie să fie pe cât posibil ferit de
vânturile dominante, puternice şi reci, preferându-se pantele dealurilor opuse acestora.
Terenurile plane nu se recomandă, deoarece complică lucrările pentru scurgerea şi
evacuarea apelor meteorice şi a dejecţiilor. Pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5-
3 %, sunt mai avantajoase, deoarece permit totodată şi o bună expunere la radiaţia solară.
Fermele de animale însă este bine să fie amplasate mai jos decât nivelul localităţilor
apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor meteorice şi a dejecţiilor spre acestea. Se
vor prefera solurile cu permeabilitate mare pentru apă şi aer, capilaritate şi capacitate de
reţinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezintă o capacitate maximă de
autopurificare naturală. Se vor evita văile strâmte, neînsorite şi terenurile din apropierea
bălţilor, unde se dezvoltă uşor insectele transmiţătoare de boli şi generatoare de
disconfort. Locul trebuie să fie cu cel puţin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil
al apelor în cursul inundaţiilor. Pentru fermele zootehnice mari, ca nivel maxim al
apelor se consideră cel care poate fi atins odată la 100 de ani (risc 1 %), iar pentru

3
 fermele mici - nivelul ce poate fi atins cu ocazia inundaţiilor ce au loc odată la 50 de ani
(risc 2 %).
- Sursele de apă potabilă condiţionează direct amplasarea fermelor de animale. Acestea
trebuie să asigure apa potabilă la calităţile cerute de standardele în vigoare şi în cantităţi
suficiente, luând în considerare şi perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se vor
lua numai după studierea atentă a hărţilor hidrografice ale regiunii şi a forajelor de probă.

- Distanţa faţă de drumuri trebuie să asigure o zonă de protecţie care să prevină

contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mijloacele de transport şi praf.
Normativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea şi sistematizarea
obiectivelor zootehnice şi de industrie alimentară, aprobat prin Ordinul nr. 76 / 1979 al
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, prevede că perimetrul fermei de
animale să nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile naţionale, europene şi liniile de
cale ferată, 20 m de la şoselele judeţene şi 18 m de la drumurile comunale.

- Distanţele dintre diferitele unităţi zootehnice trebuie să asigure prevenirea transmiterii

bolilor prin curenţii de aer şi insectele vectoare. Sunt stabilite oficial următoarele distanţe
minime:100 - 200 m - între unităţile cu animale de blană şi celelalte unităţi zootehnice;

- Distanţele faţă de unităţile industriale şi faţă de locurile publice de odihnă şi

recreaţie se stabilesc în baza prevederilor Legii de protecţie a mediului nr. 137/1995 şi a
Ordinului ministrului Pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996. Conform acestor
reglementări, iniţierea unei lucrări de construcţii şi montaj, la un obiectiv nou, este
permisă numai după obţinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obţine, de regulă,
după efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. Studiile de impact asupra
mediului se solicită pentru toate obiectivele şi activităţile pentru care este obligatorie
obţinerea autorizaţiei de mediu: creşterea animalelor; industrializarea produselor agricole
şi zootehnice; epurarea şi evacuarea apelor uzate etc.

- Distanţele de protecţie sanitară între zonele locuite şi construcţiile zootehnice, cu

anexele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii populaţiei şi a
mediului înconjurător, luându-se în considerare Normele de igienă şi recomandările
privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536
din 1997. Distanţele minime dintre zonele protejate şi fermele de animale, recomandate
prin acest Ordin, sunt, după cum urmează: 100 m - pentru fermele de cabaline şi de ovine
şi acoperire. Asigurarea acestor distanţe între fermele de animale şi centrele locuite este
necesară, deoarece obiectivele zootehnice generează mirosuri, gaze nocive, pulberi şi
microorganisme. Desigur, potenţialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult
redus, prin respectarea regulilor de igienă în incinta fermelor şi prin utilizarea filtrelor
pentru reţinerea prafului şi a microorganismelor.

4
 - Distanţele dintre construcţii în cadrul fermelor se stabilesc în raport cu cerinţele
igienice, de asigurare a iluminării naturale şi de pază contra incendiilor. Cerinţele igienice
au în vedere prevenirea transmiterii unor boli, de la un adăpost la altul, prin sistemele de
ventilaţie şi asigurarea unui aer curat, neviciat. Se consideră că, în cazul adăposturilor cu
guri de ventilaţie corect executate şi amplasate corespunzător, este necesar să se asigure
distanţa minimă de 10 m între adăposturile cu parter şi etaj şi cel puţin 6 m între
adăposturile – parter fără padocuri. Pentru asigurarea iluminării naturale a adăposturilor
distanţa dintre acestea trebuie să fie cel puţin egală cu de două ori înălţimea adăposturilor
(obstacolelor).

- Normele de prevenire şi de stingere a incendiilor prevăd asigurarea distanţelor în

raport cu gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor. Distanţa minimă (10 m), derivată
din cerinţele de ordin igienic, este suficientă şi pentru protecţia contra incendiilor, în
cazul adăposturilor din materiale rezistente la foc. Pentru adăposturile din materiale semi-
rezistente la foc, semi-combustibile, combustibile şi inflamabile, trebuie să se asigure
distanţe mai mari (12-20 m).

- Orientarea clădirilor trebuie să se facă în raport de vânturile dominante şi de punctele

cardinale. Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia principală
a vânturilor dominante, pentru a se expune vântului o suprafaţă cât mai mică din adăpost.
În cazul construcţiilor zootehnice deschise pe o latură (saivane) şi a celor cu ferestre şi
uşi pe o singură parte (puierniţe în sistem semi-intensiv) este indicată orientarea cu partea
închisă pe direcţia vântului, deoarece iarna la nivelul ferestrelor şi a geamurilor se
realizează pierderi importante de căldură mai ales sub acţiunea vântului. Faţă de punctele
cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facă astfel ca în interiorul acestora să se
realizeze o iluminare maximă. În principiu, se recomandă, ca adăposturile cu ferestre pe
ambele laturi lungi să fie orientate cu axa longitudinală pe direcţia N - S, iar cele cu
ferestre pe o singură parte sau cu o latură deschisă, să fie orientate cu această latură spre
sud. Pentru localităţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decât cea nordică,
este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (după vântul dominant şi
punctele cardinale). Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse de
teren (pantă) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25-45°.

3. Diagnostic tehnologic

În realizarea acestui diagnostic se ţine cont de cheltuielile realizate cu partea de

implementare practică a investiţiei.

3.1. Adăpost şi elemente tehnologice

Realizarea unui adăpost nou sau renovarea unui adăpost existent pentru creşterea
caprinelor presupune o serie de amenajări şi dotări specifice ce trebuie să fie în concordanţă cu

5
normele legale în vigoare şi cu normele de exploatare şi tehnologice practicate la nivel mondial
în acest moment.
3.1.1. Alegerea adăposturilor

Performanţele productive ale caprelor sunt influenţate pe lângă hrană, şi de condiţiile de

întreţinere. Cum în situaţia noastră avem o exploatare intensivă, este de recomandat ca spaţiul
exterior să fie prevăzut cu un padoc extern.

3.1.2. Criterii în alegerea adăposturilor

Adăpostul trebuie să fie dotat cu echipamente speciale procesului muncii respective,

conform cu reglementările în vigoare existente în normele muncii şi paza contra incendiilor.
Amplasarea fermei, a adăposturilor se face conform cu reglementarile amintite, dar şi în
funcţie de anumite distanţe faţă de aşezările rurale sau urbane, cât şi de căile de acces.
Suprafeţe construite pe animal (minime):
• Capre adulte în stabulaţie legată = 0,7 – 1 m2
• Capre adulte în stabulaţie liberă = 1,5 m2
• Capre în boxe individuale = 2,3 – 2,5 m2
• Tineret caprin = 1 m2
• Iezi înainte de înţărcare = 0,3 m2
Dimensiuni ale standului şi ieslelor (minime):
• Lungimea standului la caprele legate = 0,8 – 09, m
• Lărgimea standului = 0,4 m
• Înălţimea hrănitorului = 0,5 m
• Înălţimea ieslei autoblocante sau nu = 1,25 m
Culoare şi alei de serviciu:
• Lărgimea culoarului de serviciu pentru muls = 1 – 1,5 m
• Lărgimea culoarului principal de furajare = 3 – 4 m
• Înălţimea culoarului principal de furajare = 2,5 – 3 m
La realizarea proiectului de adăpost s-a optat pentru varianta de exploatare a caprelor la
sol pe aşternut permanent, varianta tehnologică prietenoasă faţă de mediu, cerinţă prevăzută în
condiţiile de acordare a finanţării europene.
Cele 400 de capre şi categoriile auxiliare (ţapi, iezi) vor fi întreţinute într-un singur
adăpost cu următoarele dimensiuni:

Lăţime la exterior = 15,00 m (2 deschideri laterale de 5,60 m şi una centrală de 3,50 m)

Lungime la exterior = 75,30 m (25 travei de 3,00 m)
Suprafaţă adăpost = 15,00 x 75,30 = 1129,50 m2
Volum construcţie = 75,30 x 15,00 x (3,00 + 2,45/2) = 4772,14 m3
Suprafaţă padocuri = 2 x 5,00 x 75,30 = 2 x 376,50 = 753,00 m2

Pentru adăpare se folosesc 24 de adăpători automate, câte 2 în fiecare boxă, cu racorduri

flexibile pentru a putea fi ridicate periodic odată cu creşterea grosimii aşternutului.

3.1.3. Echipamente tehnologice utilizate în creşterea şi exploatarea caprinelor

6
 Cele mai folosite adăpători în statele cu o zootehnie avansată sunt cele automate cu
clapetă, din acest motiv alegând să utilizăm acelaşi sistem în cadrul fermei noastre.
Pentru hrănire am ales utilizarea ieslei autoblocante având în vedere adaptabilitatea
acestui model. Mai sunt necesare pentru dotarea fermei o instalaţie de ventilaţie şi o instalaţie de
muls. Costul pentru aceste echipamente este de aproximativ 25.000 euro.
Ferma cuprinde adăpostul pentru capre ce este prevăzut cu padocuri betonate, grupul de
muls, un şopron pentru furaje, magazie de furaje concentrate, atelier pentru prepararea furajelor,
fosă pentru purin, platformă pentru gunoi, post trafo, puţ forat, hidrofor şi rezervor de apă. În
anexa 1 este prezentat planul de situaţie pentru această fermă.

3.2 Structura efectivului de capre

Tabel 2: Efectiv de capre

Structura efectivului la un modul de 100 Structura efectivului la 400 capre

capre
100 capre mame (matcă) 400
4 ţapi pepinieri 16
25 ieduţe de reproducţie 100
Efectiv după înţărcare şi livrare a 200
iezilor
Iezi sugari (0- 45 zile) 155 600

Nota: E% - capre în estrus (călduri) 97% (0,97)

Fm% - fecunditate 96% (0,96)
Pg% - păstrarea gestaţiilor 98% (0,98)
Capre care fată 365 (91,3%)
Pf – prolificitatea (iezi fătaţi/capră) 170% (1,7)
ÎN% - indice de natalitate (pe capră şi % ):

ÎN% = IE x Fm x Pg x Pf = 0,97 x 0,96 x 0,98 x 1,7 = 1,55 iezi pe capră (155 %)

Total iezi fătaţi 365 capre x 1,7 = 620 din care 310 ieduţe (10 neviabili) = 300
ieduţe 310 ieduţi (10 neviabili) = 300
iezi
După achiziţionarea efectivului de capre (Tabel 2), se prevede în primul an hibridarea
caprelor din rasa Albă de Banat cu ţapi din rasa Saanen prin utilizarea însămânţărilor artificiale şi
a montei naturale dirijate.
În medie, capra Carpatină produce 240 – 260 litri lapte în 270 zile de lactaţie, capra Albă
de Banat 440 – 460 litri. La caprele hibride Carpatina x Saanen, producţia de lapte pe lactaţie
este mai mare cu circa 100 litri, iar la Albă de Banat x Saanen producţia este de 550 litri.

3.3. Costul investiţiei

Învestiţia iniţială poate fi detaliată în mai multe părţi.

O parte face referire la investiţiile în clădirea destinată adăpostului animalelor (aceasta a
fost renovată şi echipată pentru a putea fi folosită în creşterea caprinelor cu echipamentele

7
necesare şi prezentate în proiect). Planurile detaliate ale adăpostului şi ale renovărilor necesare se
găsesc în anexa 2.
A doua parte este legată de popularea adăpostului cu efectivul de capre. Iniţial am ales să
achiziţionăm un numar de 400 de capre ce vor forma efectivul matcă şi 16 ţapi. Pentru efectivul
matcă am ales doua rase: Alba de Banat (un procent de 60% din total) şi Carpatină (un procent
de 40% din total), iar pentru ţapi rasa Saanen. Am facut aceste alegeri pentru a ameliora cele
două rase utilizate în efectivul matcă cu scopul de a creşte porducţia de lapte şi greutatea iezilor
ce urmează să fie comercializaţi. Preţul de piaţă pentru fiecare din rase este: Alba de Banat 170
lei/buc, Carpatină 200 lei/buc, Saanen 100 euro/buc.
Ultima parte a investiţie este legată de celelalte echipamente tehnologice, clădiri şi alte
anexe necesare dezvoltării proiectelor prezentate în planul general al fermei din anexa 1..
Această investiţie se amortizează în mod linear în 6 ani. Amortizarea anuală este egală cu
39.466,67 lei / an.
Calculul costului investiţie iniţiale este detaliat în tabelul următor.

Tabel 3: Costul investitiei initiale

Element de investiţie Cantitate Preţ Valoare

Renovare adăpost şi 20.000,00
echipamente EUR 74.000,00 lei
44.000,00
Anexe şi alte echipamente EUR 162.800,00 lei
Populare fermă
Capre 400
Alba de Banat 240 170,00 lei 40.800,00 lei
Carpatină 160 200,00 lei 32.000,00 lei
Ţapi Saanen 16 100,00 EUR 5.920,00 lei
Total 315.520,00 lei
Curs EUR/RON 3,70 lei

4. Diagnostic comercial

4.1. Produse oferite

4.1.1. Prezentarea produselor oferite

Potrivit Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (MAPAM), creşterea

caprelor poate deveni unul dintre atuurile agricultorilor români în competiţia grea cu produsele
"suprasubvenţionate" din UE. Din acest motiv, SC AGRIROM SRL a considerat oportună
extinderea activităţii sale înglobând şi această ramură de activitate agricolă, astfel încât, începând
din anul 2008, societatea va demara un proiect de investiţii în vederea creşterii şi comercializării
exemplarelor vii de caprine şi exploatării laptelui, păstrând ca perspectivă şi posibilitatea
exploatării în subsidiar a altor produse derivate.

8
 Este de subliniat, în vederea evaluării corecte şi integrate în context a intenţiei de
investire a firmei noastre, faptul că sunt necesare investiţii în zonele cu tradiţie în creşterea
caprelor, dar nu numai acolo, ţinând cont de faptul că persoanele care deţin capre nu au
cunoştinţele şi nici capacitatea de a valorifica produsele obţinute de la aceste animale la nivelul
valorii de piaţă a acestora. Astfel, prin locaţia ocupată de firma noastră, în vestul ţării, o zonă cu
relief mixt, variind între cel montan şi deluros şi mergând până la regiuni extinse de câmpie,
precum şi prin pregătirea profesională a angajaţilor, putem nu numai obţine nişte exemplare cu
caracteristici bine individualizate şi foarte căutate, dar ne putem aduce şi un aport valoros la
dezvoltarea acestei ramuri productive în regiune.
În vederea obţinerii unei producţii mai bune de lapte şi carne de capră, se poate acţiona
prin selecţie dirijată în direcţia producţiei de lapte, prin realizarea de linii şi hibrizi cu potenţial
productiv superior, adaptat cerinţelor pieţei şi urmărind tendinţa ţărilor vest-europene. Urmărind
această direcţie de acţiune în creşterea caprelor, putem obţine o producţie importantă de lapte de
capră, care este foarte apreciat datorită calităţilor sale dietetice, ca rezultat al conţinutului mic în
trigliceride şi precursori care formează colesterolul.
În vederea diversificării produselor de lapte şi brânzeturi pe piaţă, este necesară crearea
unor staţiuni pilot de creştere, ameliorare, înmulţire şi difuzare a caprinelor, de producere a
spermei de ţap pe lângă institutele de cercetare-dezvoltare a ovinelor şi caprinelor, precum şi
importul de capre şi ţapi testaţi din rasele specializate pentru producţia de lapte, Saanen.

4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite

Creşterea caprinelor are o importanţă deosebită datorită produselor pe care le furnizează.

Particularităţi biologice ale caprinelor:
• Caprele au o bună capacitate de adaptare şi suportă cu uşurinţă temperaturile
ridicate;
• Este o specie rezistentă la lipsa de apă;
• Prezintă o mare mobilitate, au un temperament vioi ceea ce face să poată colinda
terenuri accidentate în căutarea hranei;
• Datorită conformaţiei botului şi a mobilităţii buzelor prind iarba foarte aproape de
sol;
• Sunt animale adaptabile la viaţa de păşune;
• Sunt animale poligastrice , rumegătoare şi valorifică eficient furajele grosiere;
• Au o rezistenţă sporită la bolile contagioase;
• Longevitatea lor este de 10-12 ani;
• Caprele în lactaţie care nu rămân gestante au secreţie lactată şi în al doilea an;
• Laptele de capră poate fi consumat proaspăt imediat după muls deoarece nu
prezintă riscul îmbolnăvirilor de tuberculoză ;
• Valoarea nutritivă a laptelui de capră este mai mare decât al celui de vacă şi
apropiat de al laptelui, uman ceea ce face posibilă hrănirea copiilor sugari, mai
ales când suferă de rahitism;
• Au o prolificitate de 2-3 iezi la o fătare.

4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piaţă a produselor

9
 Creşterea ovinelor şi caprinelor, inclusiv creşterea unor rase tradiţionale, joacă un rol
cheie pentru mediu, inclusiv acela de întreţinere a zonelor mai puţin fertile şi de conservare a
peisajului şi a ecosistemelor sensibile. Spaţiile naturale, de tip păşune, au fost conservate timp de
secole datorită creşterii ovinelor şi caprinelor. În plus, având în vedere comportamentul lor
alimentar, în care păscutul joacă un rol important, acestea menţin biodiversitatea florei,
protejează fauna sălbatică şi curăţă spaţiile naturale, îndepărtând materia vegetală uscată care
reprezintă, pentru ţările mediteraneene, un aspect esenţial în prevenirea incendiilor.
Spre deosebire de creşterea ovinelor sau a bovinelor, cea a caprelor este avantajoasă
pentru că produsele acestei specii nu sunt supuse regimului cotelor de producţie din UE, existând
astfel posibilitatea de a realiza exporturi profitabile.
Specialiştii MAPAM consideră că prin creşterea caprelor se valorifică superior furajele,
având în vedere că această specie produce de 10-20 de ori mai mult lapte decât propria greutate
corporală (la vacă, raportul este 6-8). În plus, laptele de capră este foarte căutat datorită
proprietăţilor dietetice – conţinut mic de trigliceride şi precursori ai colesterolului. Pentru că are
o compoziţie foarte asemănătoare cu a laptelui matern şi un conţinut satisfăcător de grăsime
(între 3,5% şi 5,2%), laptele de capră este recomandat în hrana copiilor sugari.

4.1.4. Ciclul de viaţă al produsului

Deşi longevitatea caprelor este de 10-12 ani, având în vedere obiectivul primar al
societăţii, acela de a comercializa exemplarele vii, se manifestă intenţia de a menţine o medie
anuală de 500 – 600 de capete, dintre care 16 ţapi pentru înmulţire şi 100 de iezi, astfel încât
generaţiile să se reînnoiască la un interval optim de 12-18 luni. În cazul specializării şi pe ramura
producţiei de lapte şi produse derivate din lapte, având în vedere că femelele produc lapte timp
de doi ani în cazul în care nu rămân gestante, durata de rotaţie a generaţiilor se estimează că va
creşte la o medie de 18 – 24 luni.

4.2. Piaţa şi comercializarea

4.2.1. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei

După un declin al efectivelor de animale în cursul anilor 1990, se constată o tendinţă de

creştere a efectivelor în zonele cu tradiţie în creşterea caprelor: Dobrogea, Dolj, Constanţa,
Teleorman,Tulcea, Olt, Mehedinţi, Bacău, Buzău, Gorj, Argeş, Prahova,Vrancea. Cele mai mari
efective sunt în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est – 165.149 de capete, în timp ce Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est ocupă locul 4, cu 79.724 de capete.
Din păcate, nu numai efectivele, ci şi valorificarea produselor lasă de dorit. Calităţile
laptelui nu pot fi speculate pentru că lipsesc unităţile specializate de colectare, motiv pentru care
procesarea se face în amestec cu lapte de oaie sau cu cel de vacă. Singura societate din România
care colectează lapte de capră este Lacto Băneasa SRL, din Constanţa, care a fost înfiinţată
printr-o investiţie americană şi îşi exportă produsele în SUA. Nici la prelucrarea lânii situaţia nu
este mai bună, aceasta fiind valorificată numai la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare
pentru Textile şi Pielărie din Bucureşti.

10
 Începând cu anul 2008, însă, se pare că dezvoltarea creşterii caprelor va fi sprijinită de
MAPAM, care preconizează acordarea unor ajutoare şi subvenţii pentru fermele şi asociaţiile de
crescători implicate în acest sector zootehnic.

4.2.2. Analiza cererii şi a ofertei

Actuala situaţie economică şi evoluţia prevăzută a cererii mondiale şi a preţurilor

produselor agricole şi alimentare obligă Uniunea Europeană să evite, în măsura posibilului,
dependenţa de importul de produse provenite din creşterea animalelor şi de importul de furaje şi
să asigure un echilibru mai bun pentru aceste produse, în special pentru produsele tradiţionale
protejate, provenite din creşterea ovinelor şi caprinelor, cu care piaţa europeană era aprovizionată
suficient din surse interne. România se situează pe poziţia a patra în UE la efectivul de ovine şi
caprine, numărul acestora fiind în urcare comparativ cu 2006, potrivit Institutului Naţional de
Statistică (INS).
Potrivit producătorilor letoni, din laptele de capră pot fi obţinute mai multe produse care
se bucură de cerere sporită din partea cumpărătorilor comunitari, cum ar fi: lapte pasteurizat,
brânză tradiţională, brânză sărată uscată pentru bere, caşcaval cu usturoi şi mirodenii, caşcaval
moale, caşcaval în ulei în borcan. Succesul unei astfel de afaceri este asigurat de asimilarea
tehnologiilor avansate de producere şi ambalare în vid, care asigură un termen sporit de păstrare
şi calitate.
De asemenea e important de menţionat faptul că UE a acordat anul trecut o primă pentru
capre de 16,8 euro/cap/an, acordată dacă creşterea caprinelor este direcţionată în principal pentru
producţia de carne, iar tehnicile de creştere sunt similare cu cele ale ovinelor. Numărul de capre
pentru acordarea primelor va fi ales de fiecare stat membru, fiind cuprins intre 10 şi 50 de
animale. Efectivele de capre sunt estimate să ajungă până la finele anului la peste 9 milioane
capete. Consumul de carne caprină/cap locuitor în Romania este de 0,5 kg, iar în UE, de 1,5 kg.
Potrivit statisticilor, pe lângă consumul de carne de capră din raţiuni legate de sănătate,
un alt target important este cel al anumitor grupuri etnice, aici având în vedere în primul rând
populaţia hispanică şi musulmană. Dacă posibilităţile de a permea o piaţă precum cea a Spaniei
sau Portugaliei, ca firmă de dimensiuni mici, ni se par reduse, în schimb pieţelor cu componentă
etnică musulmană din vecinătatea României sunt numeroase, aici enumerând: Albania, Turcia,
Bulgaria, Bosnia – Herzegovina şi păstrând în calcule intrarea în anumite asociaţii sau
parteneriate care să ne permită accesul chiar şi pe pieţele Orientului Mijlociu. Din acest punct de
vedere, locaţia geografică ne este încă o dată favorabilă, fiind legaţi atât de vestul cât şi de sudul
Europei prin rute de transport rutier şi feroviar viabile, precum şi pe cale aeriană prin
proximitatea faţă de aeroportul internaţional Timişoara.
În ce priveşte competiţia, la nivel local, enumerăm următorii competitori direcţi:
Agrozootehnica Zerind SA, Romgera Santana SA, Pădureni Chişineu Cris SA, Caia Univers
SRL. Menţionăm şi că, în judeţul Timiş, nu există competitori pe acest segment.
La nivel european, deşi nu deţinem date exacte asupra fiecăreia din ţările vizate, conform
informaţiilor oferite de Eurostat, creşterea caprinelor şi producţia de carne şi lactate de capră sunt
la niveluri reduse, în cele mai multe cazuri fiind vorba de ferme care practică agricultura la scară
mică, de subzistenţă (situaţie întâlnită de altfel şi în România). Astfel, prin productia pe scară

11
largă, ce ne permite reducerea costurilor unitare, putem face faţă cu succes unor pieţe ca cele
enumerate anterior.

4.3. Managementul comercial

Stimularea creşterii caprinelor în sectorul privat necesită întocmirea şi aplicarea unor

programe de măsuri tehnice şi organizatorice care, în principal, trebuie să aibă în vedere:
• accelerarea procesului de ameliorare a celei mai eficiente biotehnologii de
reproducere, aceea a însămânţărilor artificiale;
• îmbunătăţirea condiţiilor de nutriţie, întreţinere şi îngrijire a caprinelor,
prin obţinerea de performanţe tehnice la nivelul potenţialului genetic specific;
• dotarea exploataţiilor zootehnice cu echipamente specifice de creştere şi
exploatare privind distribuirea furajelor, adăparea, mulsul;
• stimularea organizării crescătorilor de caprine care deţin efective mari în
forme asociative profesionale.

4.4. Promovarea şi distribuţia produselor

Întrucât în activitatea de creştere a caprinelor, firma noastră se constituie ca primă verigă,

anume cea producătoare, promovarea produselor nu va necesita activităţi de publicitate extinse
şi, în consecinţă, nu va antrena cheltuieli deosebite. În funcţie de termenul de recuperare al
investiţiei iniţiale şi de evoluţia pieţei reale şi potenţiale, precum şi a produselor oferite de
societatea noastră, vom lua în calcul promovarea activităţii noastre prin intermediul site-ului
web al societăţii.
În ce priveşte canalele de distribuţie, considerăm cea mai profitabilă asocierea într-o
organizaţie şi întrebuinţarea canalelor acesteia de distribuţie, folosindu-ne astfel atât ca
intermediar, cât şi ca asistent în activitate. În acest scop am ales Asociatia Caprirom, o
organizaţie profesională, de tip sindical, care reuneşte prin liberă adeziune crescătorii de capre,
persoane fizice sau juridice interesate să desfăşoare activităţi tehnice şi economice privind
ameliorarea, apărarea sănătăţii caprinelor, valorificarea producţiilor şi apărarea intereselor
crescătorilor de capre.
Păstrăm de asemenea, fără a ne baza însă pe ele, şi opţiunile de a distribui produse direct
către restaurante sau măcelării din zonă, precum şi vânzarea în cadrul târgurilor de animale.

4.5. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor

Preţul de comercializare al exemplarelor vii va fi de 180 lei/exemplar pentru caprele

adulte din rasa Albă de Banat, respectiv 210 lei/exemplar pentru exemplarele adulte din rasa
Carpatină. În cazul iezilor, firma va practica un preţ de 6 lei/kg.
Preţul de comercializare a laptelui de capră constituie, în prezent, 0,5 eurocenţi/litru la
producător şi 0,8 eurocenţi/litru – în magazine. Preţul brânzei şi a caşcavalului constituie circa 3
euro/kg la producător. Ţinând cont de poziţia relativ nouă a societăţii, preţul iniţial cerut este de
1 leu/litru.

5. Diagnosticul resurselor umane

12
 Pentru acest proiect avem nevoie de doi salariaţi. Aceştia se vor ocupa de îngrijirea
efectivului de animale (hrănire, întreţinere), supravegherea funcţionării echipamentelor în
parametrii optimi şi semnalarea eventualelor probleme de funcţionare a acestora. Aceştia vor
primi un salariu lunar de 1.000 RON urmând o dată la 2 ani acesta să fie indexat cu rata de
inflaţie şi o rată de fidelitate (în proiect suma acestora a fost estimată la 5% anual).

6. Diagnostic financiar

Principalul criteriu urmărit de o societate în vederea luării unei decizii de investire se

referă la situaţia economică a societăţii. Realizarea unei investiţii presupune o cheltuială
suplimentară pe care şi-o poate permite doar o societate cu o situaţie financiară bună, deoarece
investiţia se realizează fie din surse proprii, fie din surse externe, pentru accesarea cărora este
necesară o evoluţie pozitivă a societăţii.
În vederea evidenţierii situţiei financiare a societăţii se poate realiza o analiză a activităţii
acesteia pe un interval de timp, anterior luării deciziei de investiţie. Pentru ca datele analizate să
aibă relevanţă, analiza trebuie realizată pe un interval de minim 3-5 ani, pentru a se putea obseva
tendinţa de evoluţie a societăţii (Anexele 3 şi 4).
Pentru realizarea acestei analize, este necesară calcularea anumitor indicatori, care se
referă la diferite aspecte ale activităţii financiare.
În cadrul acestei analize se va evidenţia evoluţia următoarelor categorii de indicatori:

• Solduri intermediare de gestiune

• Indicatori de analiză a situaţiei pe termen lung
• Cash-flow-urile întreprinderii
• Cash-flow-ul pentru evaluarea întreprinderii (CFD)
• Performanţele întreprinderii pe baza ratelor

În continuare vom prezenta evoluţia acestor indicatori şi vom analiza implicaţiile acesteia
asupra activităţii societăţii.

6.1. Solduri intermediare de gestiune

Analiza acestor indicatori evidenţiază sursele din care provine rezultatul net al societăţii
(Tabel 4). Astfel, prin analiza EBITDA se poate observa la nivelul rezultatului obţinut din
exploatare o creştere foarte mare în 2004, ca urmarea a dezvoltării activităţii de producţie a
societăţii. Trendul crescător se păstrează şi pe parcursul următoriilor ani însă cu o rată de creştere
din ce în ce mai redusă ca urmare a creşterii diferenţei între datorii şi active circulante şi a
creşterii imobilizărilor.
Din evoluţia EBIT se poate deduce că firma a avut în primii ani o creştere mare a
rezultatului curent, urmată de o creştere mai redusă la nivelul ultimilor doi ani. Acest lucru este
justificat prin faptul că nivelul cheltuielilor cu amortizarea şi provizioanele a fost relativ acelaşi,
iar creşterea rezultatului de exploatare a fost mai mare iniţial, reducându-se ulterior.
În ceea ce priveşte EBT exceptând primii doi ani în care firma a avut unele venituri din
dobânzi, rezultatul brut avut o evoluţie similară cu cea a EBIT.

13
 Astfel, la nivelul rezultatului net după deducerea TVA-ului, se poate observa o creştere
mai accentuată în primii doi ani, urmată de una mai moderată în următorii ani ca o consecinţă a
evoluţiei rezultatului brut.

Tabel 4: Solduri intermediare de gestiune

An 2003 2004 2005 2006 2007

25421 114376
a. Venituri din exploatare monetare 9 1275481 1152004 9 1204111
17683
- cifra de afaceri 0 765249 719037 728082 771797
- variaţia stocurilor 30669 510232 432967 415687 432314
- alte venituri din exploatare 46720 0 0 0 0

12890
b. Costuri aferente vânzărilor 2 493087 443185 357510 398744
12830
- cheltuieli cu materii prime şi materiale 3 484811 435621 347856 387312
- alte cheltuieli cu materii prime 599 8276 7564 9654 11432
12531
Marja brută (a-b) 7 782394 708819 786259 805367
524,33
Modificarea marjei brute - % -9,40% 10,93% 2,43%

12021
c. Cheltuieli operaţionale 7 758247 663030 734746 746290
- cheltuieli cu personalul 1888 46212 43462 46335 50859,9
11832
- alte cheltuieli de exploatare 9 712035 619568 688411 695430
EBITDA (marja brută - c) 5100 24147 45789 51513 59077
373,47
Modificarea EBITDA - % 89,63% 12,50% 14,68%

d. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 917 13469 12567 13211 15987

EBIT (EBITDA - d) 4183 10678 33222 38302 43090
155,27 211,13
Modificare EBIT - % % 15,29% 12,50%

e. Cheltuieli cu dobânda -97 -281 0 0 0

EBT (EBIT - e) 4280 10959 33222 38302 43090
156,05 203,15
Modificarea EBT - % % 15,29% 12,50%

14
 f. Impozitul pe profit (16%) 685 1530 5316 6128 6894
Rezultat net (EBT - f) 3595 9429 27907 32174 36196
162,28 195,97
Modificarea rezultatului net - % % 15,29% 12,50%

6.2. Indicatorii de analiză a situaţiei pe termen lung

În privinţa analizei pe termen lung a situaţiei societăţii cei mai relevanţi indicatori sunt
fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment (Tabel 5). Din diferenţa celor doi se obţine
trezoreria netă, care relevă disponibilităţile băneşti de care dispune societatea.
În ceea ce priveşte societatea noastră, la nivelul FR se poate observa o tendinţă de
creştere, chiar foarte mare la nivelul anului 2005. Acest fapt este în concordanţă cu teoria
economică care afirmă că dacă FR > 0, societatea îşi finanţează activele circulante din capitalul
permanent, de aici reieşind faptul că firma nu are probleme cu capacitatea de plată.
La nivelul NFR, în 2003 ca urmare a dezvoltării activităţii de producţie avem o scădere.
Însă pe parcursul următorilor ani se observă o creştere a modificării relative.
La nivelul valorilor anuale, se poate observa că acestea reprezintă valori negative, ceea ce
economic vorbind înseamnă că societatea are cu ce finanţa FR şi trezoreria.
Trezoreria netă (TN) este pozitivă pe toţi cei 5 ani, ceea ce înseamnă că societatea are
excedent de finanţare. Totuşi variaţia acestora, care reprezintă CF societăţii este negativ pe
ultimii 3 ani, de unde rezultă că capacitatea reală de finanţare a firmei a scazut . Însă se poate
observa că situaţia s-a îmbunătăţit în ultimul an.

Tabel 5: Indicatorii de analiză a situaţiei pe termen lung

An 2003 2004 2005 2006 2007

Situaţia netă (SN) = Activ total - Datorii totale 2808 12237 28107 32374 36396
FR = ACN = AC - DTS -15286 -9291 867 972 1522
109,33
Modificarea FR - 39,22% % 12,11% 56,58%
- -
NFR = Stoc + Creanţe - Datorii de exploatare 116503 -280262 -253465 218660 -214589
-
Modificarea NFR - 140,56% 9,56% 13,73% 1,86%
TN = FR – NFR 101217 270971 254332 219632 216111
CF = ∆TN 0 169754 -16639 -34700 -3521

6.3. Analiza CF întreprinderii

În ceea ce priveşte cash-flow-urile societăţii, acestea au avut diverse evoluţii de-a lungul
celor 5 ani (Tabel 6). În continuare vom prezenta evoluţia celor trei tipuri de CF: de gestiune, de
investiţii şi financiar.
La nivelul CF de gestiune se poate observa o creştere semnificativă în anul 2004 tot ca o
urmare a dezvoltării activităţii de producţie. În următorii 2 ani nivelul acestuia scade ca urmare a

15
activităţii de exploatare, pentru ca în 2007 nivelul acestuia să înceapă din nou să crească. Per
ansamblu CF de gestiune al societăţii a fost pe toată perioada analizată pozitiv, iar acest fapt
denotă că societatea dispune de lichidităţi.
În ceea ce priveşte CF de investiţii, acesta are valori negative pe tot parcursul celor 5 ani,
fapt ce demonstraeză că societatea face investiţii.
La nivelul CF finaciar, după ce în anul 2004 s-a înregistrat o creştere semnificativă ca şi
consecinţă a contractării unui credit, în următorii 3 ani acest credit a fost rambursat, fapt ce reiese
din valorile negative ale CF financiar.

Tabel 6: Analiza CF întreprinderii

An 2003 2004 2005 2006 2007

a. CF gestiune 4415 186376 13677 10580 48112
+ Profit net 3595 9429 27907 32174 36196
+ Amortizare şi provizioane 917 13469 12567 13211 15987
- ∆NFR 0 -163759 26797 34805 4071
- Venituri financiare 97 281 0 0 0

b. CF investiţii -820 -4017 -18279 -17373 -19459

+ Venituri financiare 97 281 0 0 0
- ∆Imobilizări brute 917 4298 18279 17373 19459

c. CF financiar -3595 377144 -152031 -72772 -24997

+ ∆Capital propriu 0 -40 40 0 0
- Profit net reînvestit 3595 9429 27907 32174 36196
- Dividende 0 0 0 0 0
+ ∆Datorii 0 386613 -124164 -40598 11199

6.4. CF pentru evaluarea întreprinderii (CFD)

În analiza cash-flow-uirlor unei societăţii un rol foarte important îl are cash-flow-ul

disponibil (CFD), care arată fluxurile societăţii. Practic el exprimă capacitatea efectivă a
societăţii de a remunera acţionarii şi creditorii. Este efectivă deoarece nu ia în calcul impozitul pe
profit.
CFD-ul se calculează ca diferenţă între CF de gestiune al societăţii, care arată dacă
societatea dispune sau nu de lichidităţi şi creşterea economică, care reprezintă practic CF de
investiţii care arată dacă societatea face investiţii sau vinde active.
La nivelul societăţii noastre CFD a avut un trend aproape crescător (Tabel 7). Doar în
anul 2005 acesta a înregistrat o mică scădere faţă de anul anterior, dar acesta nu a afectat în nici
un fel activitatea economică a societăţii.

Tabel 7: CF pentru evaluarea întreprinderii (CFD)

An 2003 2004 2005 2006 2007

a. CFD (b - c) 3595 12605 12037 27907 32174

16
 Modificarea CFD - 250,63% -4,51% 131,85% 15,29%

b. CF gestiune 4512 22898 40474 45385 52183

+ Profit net 3595 9429 27907 32174 36196
+ Amortizare 917 13469 12567 13211 15987
+ Dobânzi 0 0 0 0 0

c. Crestere economica (CF

investitii) 917 10293 28437 17478 20009
+ ∆Imobilizări brute 917 4298 18279 17373 19459
+ ∆ACN 0 5995 10158 105 550

6.5. Performanţele întreprinderii pe baza ratelor

În cadrul acestei categorii de indicatori se analizează peformanţele societăţii pe baza

ratelor de rentabilitate, lichiditate şi solvabilitate a activităţii desfăşurate (Tabel 8).
În privinţa ratelor de rentabilitate se poate observa o creştere a acestora de la un an la
altul la nivelul celor trei tipuri de rate analizate: rentabilitatea comercială, rentabilitatea
economică şi cea financiară. Acest fapt sugerează că societatea este profitabilă şi de asemenenea
se respectă şi inegalitatea teoretică ROE > ROA > rata dobânzii (10,25%). Totodată
rentabilitatea financiară mai poate fi exprimată şi ca sumă a rentabilităţii economice şi a efectului
de levier. Acesta arată gradul de îndatorare al societăţii şi se calculează ca produs între diferenţa
dintre rentabilitate economică şi rata dobânzii şi raportul între datoriile financiare şi capitalul
propriu. În cazul societăţii noastre, efectul de levier nu poate fi calculat, deoarece societatea nu
are datorii financiare.
Totuşi, deoarece capitalul propriu al societăţii este de doar 200 RON, indicatorul
rentabilitate financiară nu este foarte elocvent, înregistrând valori foarte mari.
În ceea ce priveşte indicatorii de lichiditate, se poate observa din tabel că nivelul indicelui
general de lichiditate este foarte apropiat de valoarea 1 pe parcursul celor 5 ani, acest fapt ce
demonstrează că societatea nu are probleme cu lichidităţiile. Dacă studiem şi mai în profunzime
observăm că aproximativ 60% din datoriile pe termen scurt sunt acoperite din disponibilităţi,
ceea ce înseamnă o situaţie economică bună a societăţii.
La nivelul rotaţiei activelor se poate observa o creşterea a acesteia exprimată în rotaţii
ceea ce înseamnă o creştere a ACN, de aici rezultând o creştere a CFD. Această creştere arată o
îmbunătăţire a utilizării activelor.

Tabel 8: Performanţele întreprinderii pe baza ratelor

An 2003 2004 2005 2006 2007

a. Rate de rentabilitate
- Rentebilitatea comercială (profit net*100/CA) 2,03% 1,23% 3,88% 4,42% 4,69%
- Rentebilitatea economică (profit net*100/AT) 1,94% 1,62% 5,89% 7,36% 8,00%
1797,50 3928,75 13953,41 16087,01
- Rentebilitatea financiară (profit net*100/CPR) % % % % 18097,84%

17
b. Indicatorii de lichiditate
- Indicele general de lichiditate (AC/DTS) 0,91 0,98 1,00 1,00 1,0
- Testul acid ((AC - Stocuri)/DTS) 0,71 0,48 0,62 0,59 0,5
- Rata lichidităţii rapide (Disponibilitati/DTS) 0,59 0,48 0,57 0,54 0,5

c. Rotaţia activelor
- Rotaţia activelor totale (CA/Active totale) 0,95 1,32 1,52 1,67 1,7
- Rotaţia activelor fixe (CA/Active fixe) 5,76 35,55 26,40 23,19 22,1

d. Rate de solvabilitate
6302,50
- Indicatorul gradului de îndatorare (DTL/CPR) % 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
- DTL/Pasiv total 6,88% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

Referitor la ratele de solvabilitate, acestea pot fi analizate doar la nivelul anului 2005,
când indicele gradului de îndatorare era foarte ridicat ca o consecinţa a creditului contractat.
În concluzie, din analiza financiară a societăţii, având în vedere toţi indicatorii prezentaţi
anterior reiese că societatea are per ansamblu o situaţie financiară bună, care îi permite să
realizeze o investiţie.

7. Criterii de evaluare a investiţiei în mediu cert

În vederea realizării unei evaluări a investiţiei am calculat cifra de faceri şi cheltuielile

pentru fiecare an de activitate în funcţie de numărul de capre de lapte şi numărul de iezi păstraţi
sau vânduţi (Anexa 5).

7.1. Cifra de afaceri preconizată în mediul cert

Societatea noastră poate realiza din această investiţie venituri din vânzarea producţiei de
lapte, vânzarea iezilor după îngrăşare, vânzarea de capre mature în urma înlocuirii lor din
efectivul matcă cu ieduţe din producţia proprie. Scopul societăţii este de a înlocui toate caprele
cumpărate în primul an cu caprele obţinute din împerecherea acestora cu ţapii achiziţionaţi.
Pentru a exemplifica modul de calcul şi rezultatele obţinute vom alege un an în care avem
un schimb de efective. Din acest motiv trebuie să alegem un alt an decât primii doi deoarce în
primii doi ani efectivul rămâne neschimbat. În această perioadă este pregătit efectivul de schimb.
În fiecare an se schimbă un numar de 100 animale. Anul ales este ultimul an din invesţie, anul 6:
Venituri:
• Vânzare capre efectiv matcă: Albă de Banat 0,6*100*225 = 13.500 lei
Carpatină 0,4*100*250 = 10.000 lei
• Vânzare lapte:
Număr Capre x Producţie lapte x Preţ/litru = 240*550*1,28+ 160*350*1,28 = 239.940,93 lei
• Vânzare iezi

18
 Număr iezi vânduţi x Greutate medie x Preţ/Kg = 500*7.66*20 = 76.576,89
Însumând valorile încasate obţinem cifra de afaceri estimată în anul 6 de 340.017,83.

7.2. Cheltuieli estimate

Cheltuielile sunt diferenţiate în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Cheltuielile variabile

pentru un an în cazul acestui proiect sunt cele cu hrana (pentru efectivul matcă, pentru ţapi,
pentru iezii de îngrăşare şi pentru ieduţele ce urmează să intre în reproducţie) şi cheltuielile de
întreţinere pentru efectivul matcă şi cel de înlocuire ce sunt calculate conform tabelului din
anexele 6 şi 7.

Tabel 9: Costuri pentru capre şi iezi

Costul Categorie Număr Cost/unitate Total

Hrană efectiv păstrat 516 63,81 32.928,06
iezi îngrăşare 600 12,5 7.500
Înteţinere Efectiv păstrat 765,77
efectiv înlocuire 200 178
Total 41.371,83

Cheltuielile fixe în acest an sunt egale cu 41.775,38 lei şi cuprind cheltuielile de

întreţinere a echipamentelor, de încălzire a spaţiilor şi remuneraţia salariaţiilor.
Pentru fiecare an din acest proiect calculăm activul circulant net şi modificarea activului
circulant net. Modificarea activului circulant net se calculează ca diferenţă între activul circulant
net din anul prezent şi cel anterior. Activul circulant net se calculează scăzând din valoarea din
anul precedent a valorii activelor circulante vândute şi se adună valoarea activelor circulante
achiziţionate sau realizate prin activitatea desfăşurată şi nevândute.
Rata de actualizare pe care am considerat-o în calculele efectuate pentru determinarea
VAN este egală cu rata de rentabilitate aşteptată de investitori. Aceasta este de 14% şi pentru a
ajunge la această valoare s-au luat în considerare: rata dobânzii de politică monetară a BNR
(10,25 %)1 şi o primă de risc (3,75 %). Această primă de risc se consideră având în vedere
riscurile implicate de imobilizarea sumelor de către investitori în această investiţie ţinând cont şi
de perioada de instabilate economică pe care statele din întreaga lume o resimt şi care poate
avea efecte negative în toate ramurile economice, putând afecta şi proiectul de investire propus
de această societate.

1
www.bnr.ro, rata de politică monetară la 1 august 2008

19
 Bazându-ne pe cifrele de afaceri previzionate pentru fiecare an al investiţiei, pe suma
investiţiei iniţiale şi pe cheltuielile estimate în fiecare an se pot calcula cash-flow-urile
disponibile pentru fiecare an al investiţiei (Anexa 8).
Analizând rezultatele pentru aceste cash-flow-uri observăm că avem o valoare pozitivă
încă din primul an, iar valorile din următorii ani urmează un trend puternic ascendent. Faptul că
avem încă din primul an un cash-flow disponibil pozitiv ne arată faptul că veniturile generate de
investiţie acoperă atât cheltuielile cât şi creşterea de active circulant net (această creştere este
semnificativă – 90.720 lei).

7.3. Aprecierea performanţelor proiectului

Pentru aprecierea performanţelor unui proiect de investiţie se calculează următorii

indicatori, pe baza cărora se estimează rentabilitate respectivei investiţii. Aceştia sunt:
• valoarea actualizată netă (VAN)
• rata internă de rentabilitate (RIR)
• indicele de profitabilitate (IP)
• termenul de recuperare (TR)
Având în vedere CFD-urile obţinute pe cei 6 ani din investiţie (Anexa 8), la nivelul
acesteia se calculează valoarea actualizată netă. Aceasta reprezintă valoarea actuală a fluxurilor
viitoare generate de investiţie pe durata ei de utilizare şi trebuie să aibă o valoare pozitivă. În
cazul societăţii noastre, plusul de valoare pe care îl aduce investiţia în momentul actual este în
valoare de:

n
CFD i VR n
VAN = ∑ + = 211 .463,69 > 0
i =1 (1 + k ) i
(1 + k ) n

Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de rentabilitate degajată de proiectul de

investiţii analizat şi trebuie să fie superioară coeficietului de actualizare care reprezintă rata de
profitabilitate cerută de investitori. La nivelul societăţii RIR = 33%, iar k = 14%, ceea ce
respectă principiul economic enunţat anterior: RIR > k.
RIR reprezintă acea rată de actualizare a fluxurilor viitoare pentru care VAN este 0, deci
este soluţia unei ecuaţii de grad n. O bună aproximare se poate obţine cu ajutorul tehnicii de
interpolare: se poate constata că funcţia VAN este monoton descrescătoare în funcţie de k, cât
timp cash flow-urile disponibile sunt pozitive. Formula de interpolare folosită este următoare:

VAN min ⋅ k max − VAN max ⋅ k min

RIR =
VAN min − VAN max

Alături de problema performanţei proiectului din perspectiva câştigului în unităţi băneşti

sau sub formă de rată de rentabilitate, un element de interes pentru investitor îl constituie şi

20
termenul de recuperare. Acesta nu reprezintă altceva decât durata în care se recuperează
fondurile investite fie din CFD viitoare neactualizate – termen de recuperare neactualizat (static)
(Tabel 10), fie CFD viitoare actualizate – termen de recuperare actualizat (dinamic) (Tabel 11).
Valoarea termenului de recuperare calculat prin oricare din cele două metode anterioare
trebuie să fie inferioară valorii duratei de utilizare. La nivelul societaţii noastre:

Tabel 10: Calculare termen de recuperare static

A
n I CFD ∑CFD
-
0 315.520,00
35.723,9 35.723,9
1 1 1
116.692, 152.416,
2 35 25
167.122, 319.538,
3 71 96
186.709, 506.248,
4 63 59
206.409, 712.657,
5 31 91
230.270, 942.928,
6 60 51

315 .520 ,00 −152 .416 ,25

TR static = = 2,98 ani < 6 ani
167 .122 ,71

Tabel 11: Calculare termen de recuperare dinamic

An I CFD ∑CFD
-
0 315.520,00
31.336,7 31.336,7
1 6 6
89.790,9 121.127,
2 7 73
112.803, 233.930,
3 07 80
110.547, 344.477,
4 09 89
5 107.202, 451.680,

21
 53 42
104.908, 556.588,
6 19 61

315 .520 ,00 − 233 .930 ,80

TR dinamic = = 3,74 ani < 6 ani
110547 ,09

Indicele de profitabilitate reprezintă raportul dintre efectul investiţiei (CFD totale

actualizate) şi efortul investiţional (valoarea investiţiei), iar valoarea sa trebuie să fie > 1. Acest
indicator se calculează:
VAN 211 .463 ,69
IP = 1 + =1 + = 1,67
I0 315 .520 ,

Pe lângă cei cinci indicatori de performanţă analizaţi ulterior, pentru analiza rentabilitţăii
unei investiţii se mai pot calcula şi cifra de afaceri la prag financiar de rentabilitate, precum şi
cea la prag contabil rentabilitate.
Cifra de afaceri la prag financiar reprezintă valoarea cifrei de afaceri calculată în
condiţiile în care VAN = 0. În aceste condiţii investiţia iniţială trebuie să fie recuperată prin CA
realizată în ani de utilizare a acesteia. Pentru ca investiţia să fie considerată eficientă, societatea
trebuie să realizeze vânzări minime la nivelul pragului de rentabilitate finaciar.
k
[ I 0 − VR (1 + k ) −n ] − Dob − Amo
1 − (1 + k ) −n
+ CF + Amo + Dob
(1 − τ )
CA prag fianciar =
1−v

La nivelul societăţii noastre, se observă că valoarea CA la prag fianaciar este negativă pe

toţi cei 6 ani (Anexa 8). Acest lucru se poate explica prin faptul că investiţia generează nişte
câştiguri suficient de mari pentru ca societatea să îşi poată permite, absurd vorbim, să vândă din
imobilizările implicate în investiţie, iar aceasta să fie în continuare profitabilă. Practic societatea
noastră îşi poate pemite să nu producă nimic o anumită perioadă.
Cifra de afaceri la prag contabil reprezintă valoarea CA realizată în condiţiile în care
profitul net este zero (PN = 0). Practic dacă societatea ar asigura doar vânzări la nivelul pragului
contabil de rentabilitate, CF generate de investiţie ar fi sumă doar de amortizare şi dobânzi.
Astfel nu s-ar recupera investiţia decât din punct de vedere contabil, VAN fiind negativă, ceea ce
reprezintă o pierdere aferentă investiţiei.
CF + Dob + Amo
CA prag contabil =
1−v

În ceea ce priveşte valoarea CA la prag contabil înregistrată pe analiză efectuată, aceasta

are un trend crescător pe toată perioadă analizată (Anexa 8). Acest fapt se poate explica prin
creşterea mai rapidă a cheltuielilor fixe în raport cu creşterea ponderii cheltuielilor variabile în
CA.

22
8. Criterii de evaluare a investiţiei în mediu incert

8.1. Analiza pe baza scenariilor

Pentru realizarea acestei analize se utilizează 3 scenarii: pesimist, normal şi oprimist.

Pentru realizarea scenariului normal, care are de altfel cea mai mare probabilitate, în
cazul nostru de 50%, am avut în vedere rezultatele obţinute în mediul cert. În scenariul normal
obţinem aproximativ acelaşi VAN ca în mediul cert, singurul lucru care se modifică este faptul
că presupunem a avea CFD-uri constante pe cei 6 ani (Anexa 9 şi 10). Pentru celelalte 2 scenarii
am utilizat probabilităţi de 25% pentru fiecare.
Pentru celelalte 2 scenarii pesimist şi optimist am luat 3 variabile care se modifică după
cum urmează:
• Cifra de afaceri cu interval de variaţie de
• Cheltuielile variabile cu interval de variaţie de
• Cheltuielile fixe cu interval de variaţie de
Trebuie precizat faptul că în acestă analiză am presupus că se modifică toate cele 3
variabile.
Pentru cele 3 valori obţinute pentru VAN se calculează o medie şi o dispersie, ţinându-se
cont de probabilităţile atribuite celor 3 scenarii (Tabel 12).

Tabel 12: Calcularea mediei şi a dispersiei

probabilitate
scenariu piaţă CA CV CF VAN
Pesimist 25% 179.768,93 48.686,06 47.855,71 -60.047,23
Normal 50% 256.812,75 38.948,85 39.879,76 211.463,19
Optimist 25% 333.856,58 29.211,64 31.903,81 482.973,61
Medie 0% 256.812,75 38.948,85 39.879,76 211.463,19
deviaţie standard 77.043,83 9.737,21 7.975,95 271.510,42
coeficient de
variaţie 0,30 0,25 0,20 1,28

Folosind media şi dispersia astfel obţinute şi utilizând un interval de încredere de 95%,

respectiv 99% obţinem două intervale de variaţie a VAN-urilor teoretice, conform relaţiilor:
• limita superioară = medie VAN + coeficient (pentru un interval de
încredere de 95%, respectiv 99%) * dispersia VAN
• limita inferioară = medie VAN - coeficient (pentru un interval de încredere
de 95%, respectiv 99%) * dispersia VAN (Tabel 13)

23
Tabel 13: Calcularea probabilităţii pentru VAN>0

Medie 211.463,19
Sigma 271.510,42
CV 1,28

95% interval de
încredere z=1,96
limita superioară 658.058,04
limita inferioară -235.131,67
99% interval de
încredere z=2,58
limita superioară 843.090,64
limita inferioară -420.164,27
probabilitatea ca VAN>0 78,20%

În urma calculelor realizate se observă că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0
este de 78,2%. În acest caz investitorul ar fi interesat să investească în acest proiect doarece îi
asigură o probabilitate de câştig de 78,20%.

8.2. Analiza de sensibilitate

În construirea acestei analize se porneşte de la situaţia normală construită în tehnica

scenariilor. Toate datele de interes sunt identice (cifra de afaceri, cheltuieli variabile, cheltuieli
fixe, cash-flow disponibil , prin urmare şi VAN) cu valorile din acel scenariu. Singurul lucru care
se modifică faţă de Analiza pe baza scenariilor este faptul că se presupune că fiecare variabilă se
modifică pe rând şi încercăm să descoperim ce impact are modificarea fiecărei variabile asupra
VAN-ului (Anexa 11).
Sinteza rezultatelor o regăsim în matricea valorii actuale nete (Tabel 14).
Observăm că în urma modificării cifrei de afaceri pe plan pesimist VAN devine negativ
dar cu o valoare mică ţinând cont de intervalul de modificare a factorului. În restul situaţiilor
planurile pesimiste afectează valoarea VAN, dar modificarea este scăzută şi rămâne o valoare
pozitivă considerabilă. În cazul scenariilor optimiste valoarea VAN creşte semnificativ în
momentul în care factorul modificat este cifra de afaceri, în celelalte situaţii modificarea fiind
relativ mică.
Tabel 14: Matricea VAN

coeficient coeficient
MATRICEA VAN pesimist normal optimist elasticitate elasticitate
optimist pesimist
CA -1,904.86 211,463.19 456,693.64 3.87 3.36
CV 190,951.06 211,463.19 246,751.80 -0.67 -0.39

24
 CF 195,997.66 211,463.19 241,705.20 -0.72 -0.37

Observăm că în urma modificării cifrei de afaceri pe plan pesimist VAN devine negativ
dar cu o valoare mică ţinând cont de intervalul de modificare a factorului. În restul situaţiilor
planurile pesimiste afectează valoarea VAN, dar modificarea este scăzută şi rămâne o valoare
pozitivă considerabilă. În cazul scenariilor optimiste valoarea VAN creşte semnificativ în
momentul în care factorul modificat este cifra de afaceri, în celelalte situaţii modificarea fiind
relativ mică.
∆%VAN
Coeficienţii de elasticitate calculaţi ca ∆% factor _ mod ificat ne arată că atât în cazul
optimist cât şi în cel pesimist avem o relaţie directă în cazul modificării cifrei de afaceri şi una
indirect în cazul celorlalţi doi factori. Aspectul important însă este ca valoarea supraunitară în
cazul cifrei de afaceri arată că modificarea valorii acesteia determină o modificare a VAN mult
mai accentuată (pentru fiecare creştere cu un punct procentual a CA, VAN creşte cu aproximativ
3,5 puncte procentuale). Pe de altă parte modificările în cazul cheltuielilor fixe şi variabile sunt
subunitare deci determină o modificare mai mică a VAN decât modificarea factorului analizat. O
ultimă observaţie relevantă ar fi faptul că elasticităţile în cazul pesimist sunt cu aproximativ 0,3
unităţi mai mari decât cele pentru scenariul optimist. Aceasta se poate traduce printr-o
sensibilitate mai ridicată a investiţiei la evoluţii negative decât în cazul în care indicatorii ar
evolua într-un mod favorabil.
Conform datelor de mai sus investitorii pot lua decizia de a investi în acest proiect
deoarece VAN este semnificativ pozitiv cu excepţia cazului în care CA ar înregistra o scădere de
30%, iar VAN în acest caz are o valoare negative relativ redusă. De asemenea probabilitatea ca
acest scenariu să se adeverească este redusă.

8.3. Simularea Monte Carlo

Tehnica scenariilor oferă informaţii suplimentare despre riscurile unui proiect de

investiţii, dar are dezavantajul că ia în considerare doar trei variante de scenarii posibile pentru
realizarea VAN, în realitate existând o infinitate de posibilităţi – dezavantaj eliminat prin
aplicarea Simulării Monte Carlo.
Simularea Monte Carlo combină aspecte din analiza de senzitivitate şi din distribuţia de
probabilitate. Această tehnică a apărut în urma proiectului de realizare a primei bombe atomice şi
poartă acest nume deoarece utilizează elemente matematice ale jocurilor de cazino2.
În vederea realizării acestei simulări am analizat două posibile variante de calculare a
VAN-urilor:
• Calcularea VAN-urilor prin utiliarea unei dispersii faţă de mediul normal
pentru CA, CV, CF;

2
Suport curs Prof. Laura Obreja Brasoveanu

25
 • Calcularea VAN-urilor prin utilizarea mediilor şi dispersiilor pentru CA,
CV, CF.

8.3.1. Calcularea VAN-urilor prin utilizarea unei dispersii faţă de mediul normal
pentru CA, CV, CF

Pentru calcularea VAN-urilor am luat în considerare o dispersie (sigma σ) de 2,5% pentru

cei 3 indicatori consideraţi variabili (CA, CV, CF) şi utilizând funcţiile din Excel şi cele pentru
calculul VAN pentru CFD-uri constante obţinem 300 (Anexa 12).

Tabel 15: Calcularea probabilităţii pentru VAN>0

Medie 242.502,20
sigma 21.062,09
CV 0,09

95% interval de
încredere z=1,96
limita superioară 277.146,25
limita inferioară 207.858,14
99% interval de
încredere z=2,58
limita superioară 291.499,93
limita inferioară 193.504,47
probabilitatea ca VAN>0 100,00%

Pentru aceste VAN-uri s-a obţinut o medie de 242.502,20 şi o dispersie de 21.062,09

(Tabel 15), coeficientul de variaţie fiind de doar 0,09, fiind de altfel mult mai bun decât în cazul
Analizei pe baza scenariilor.
Folosind media şi dispersia astfel obţinute şi utilizând un interval de încredere de 95%,
respectiv 99% obţinem două intervale de variaţie a VAN-urilor teoretice, conform relaţiilor:
• limita superioară = medie VAN + coeficient (pentru un interval de
încredere de 95%, respectiv 99%) * dispersia VAN
• limita inferioară = medie VAN - coeficient (pentru un interval de încredere
de 95%, respectiv 99%) * dispersia VAN
În urma calculelor realizate s-a observat un VAN pozitiv cu o probabilitate de 100%,
acest lucru putând fi observat şi din intervalul în care oscileaza VAN pentru acest scenariu
[181.499,99;298.493,35]. Am putea astfel afirma că investiţia este rentabilă pentru investitor
deoarece aceasta îi ofera un câştig sigur.
Dacă avem în vedere faptul că Simularea Monte Carlo este mult mai realistă decât
Analiza pe baza scenariilor putem afirma că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0 este

26
de 100%, deşi Analiza pe baza scenariilor infirmă acest lucru. Totuşi, aceste diferenţe apar din
cauza faptului că am luat o dispersie destul de mică ca valoare.
Din acest considerent în continuare am analizat valorile obţinute prin aplicarea Simularea
Monte Carlo pornind de la un alt scenariu şi anume ca CA, CV, CF variază în funcţie de media şi
dispersia calculate pentru cele 3 valori ale fiecărui indicator din Analiza pa baza scenariilor
(pesimist, normal şi optimist).

8.3.2. Calcularea VAN prin utilizarea mediilor şi dispersiilor pentru CA, CV, CF

În aceste scenariu am plecat de la idea că cei 3 indicatori CA, CV, CF, oscilează conform
unor intervale calculate pe baza mediei şi dispersiei pentru cele 3 valori ale fiecărui indicator din
Analiza pe baza scenariilor. Procedeul este asemănator cu cel pentru calcularea probabilităţii ca
VAN să fie mai mare decât 0, din Analiza pe baza scenariilor (Tabelele 16, 17, 18).

Tabel 16: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CA

Medie 256.812,75
sigma 77.043,83
CV 0,30

99% interval de
încredere z=1,96
limita superioară 436.043,42
limita inferioară 77.582,08

Tabel 17: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CV

Medie 38.948,85
sigma 9.737,21
CV 0,25

99% interval de
încredere z=1,96
limita superioară 61.600,99
limita inferioară 16.296,71

Tabel 18: Calcularea intervalului de încredere cu o probabilitate de 99% pentru CF

Medie 39.879,76
Sigma 7.975,95
CV 0,20

27
99% interval de
încredere z=1,96
limita superioară 58.434,59
limita inferioară 21.324,93

Utilizând intervalele de încredere obţinute din tabelele de mai sus şi folosind funcţia
Randbetween din Excel am generat 300 de valori pentru fiecare indicator în parte. Pe baza
acestor valori am calculat VAN-urile precum şi limitele minime şi maxime ale acestora, care se
modifică de fiecare dată când se deschide Excelul din cauza faptului ca am folosit funcţia
Randbetween (Anexa 13).
Pentru VAN-urile astfel calculate am realizat aceleaşi calcule ca şi în cazul Analizei pe
baza scenariilor (Tabel 19).

Tabel 19: Calcularea probabilitatii pentru VAN>0

Medie 256.037,96
sigma 338.782,08
CV 1,32

95% interval de
incredere z=1,96
limita superioara 813.284,85
limita inferioara -301.208,92
99% interval de
incredere z=2,58
limita superioara 1.044.162,65
limita inferioara -532.086,72
probabilitatea ca VAN>0 77,51%

Trebuie precizat faptul că din cauza utilizării funcţiei Randbetween, de fiecare dată când
se deschide Excelul se generează noi valori pentru CA, CV, CF care oschilează în intervalele
stabilite anterior. Dar se poate afirma faptul că probabilitatea ca VAN să fie mai mare decât 0
este mereu mai mare decât 70%.
Se observă faptul că probabilitatea a scăzut faţă de cea calculată în Analiza pe baza
scenariilor însă se păstrează la o valoare destul de mare, şi prin urmare investitorul ar fi interesat
să realizaze investiţia deoarece îi asigură un câştig cu o probabilitate de peste 70%.

8.4. Arborele de decizie

28
 Arborele de decizie constituie o metoda de management care ţine cont atât de impactul
factorilor de risc asupra proiectului de investiţie, cât şi de reacţia de răspuns la acestea ce pot fi
avute în vedere de managerul firmei. În principiu, pentru fiecare din evenimentele viitoare se pot
asocia diferite probabilităţi de apariţie.
Procesul de decizie referitor la modul de evoluţie o proiectului de investiţii este analizat
ca o succesiune de decizii, apărute ca răspuns la diferite scenarii de evoluţie viitoare a
fenomenului. Acestea pot fi reprezentate sub forma unei structuri arborescente. În analiza cu
ajutorul Arborelui de decizie se va ţine cont, pe de o parte, de impactul diferiţilor factori asupra
VAN, dar, totodată, şi de posibilele variante de răspuns la aceşti factori3.
Pentru a crea Arborele de decizie am presupus diferite probabilităţi pentru cele două
scenarii avute în vedere, pesimist şi optimist. Pentru cele două scenarii am luat valori ale CFD-
urilor mai mici, respectiv mai mari, decât CFD-urile calculate în mediul cert.
Pentru calcularea VAN-ului am plecat de la la ultimul an şi am actualizat CFD-urile de la
an la an ţinând cont de probabilităţile asociate fiecărui scenariu. În urma calculelor realizate am
obţinut un CDF actualizat total de 499.036,12 şi scăzând din acesta investiţia obţinem un VAN
de 183.516,12 (Anexa 14).
Prin urmare se observă că VAN-ul calculat din Arborele de decizie este mai mic decât cel
calculat în mediul cert (VAN mediu cert = 211.463,69 ). Totuşi diferenţa dintre cele două este
destul de mică, adică dacă ţinem cont de scenariile avute în vedere este posibil să se obţina un
VAN mai mic, dar aceste este destul de mare pentru a atrage interesul investitorului. Astfel,
investitorul va fi tentat să adopte realizarea acestei investiţii deoarece îi oferă un câştig
semnificativ.
În concluzie, dacă privim toate analizele realizate în mediul incert (Analiza pe baza
scenariilor, Analiza de sensibilitate, Simularea Monte Carlor şi Arborele de decizie) se observă
că investiţia este rentabilă pentru investitor. În Analiza pe baza scenariilor probabilitatea de
realizare de câştig este de 78,20%, în Simularea Monte Carlo aceasta este de cel puţin 70%, iar
din Arborele de decizie se poate observă că VAN-ul este destul de mare pentru a fi profitabil
pentru investitor. Prin urmare, investitorul va realiza această investiţie deoarece acesta îi aduce
un câştig semnificativ cu o probabilitate mare.

Concluzii

Dacă analizăm diagnosticele prezentate în proiect deducem că societatea îndeplineşte

condiţiile necesare pentru a efectua investiţia propusă. Pe de alta parte rentabilitatea adusă de
investiţie este semnificativă atât în mediul cert cât şi în mediul incert. Toţi indicatorii calculaţi
interpretaţi oferă indicii clare pentru a adopta investiţia. Nu este deloc de neglijat faptul că
aceasta investiţie generează profituri ridicate chiar şi în raport cu o medie a profiturilor din
această ramură zootehnică şi asta chiar dacă societatea şi economia traversează una din cele mai
grave crize din ultima sută de ani.

3
Suport curs Prof. Laura Obreja Brasoveanu

29
 Din analiza studiului de proiectare pentru fermă se mai desprin următoarele concluzii:

• Efectivul total este de 725 de caprine din care: 400 de capre matcă, 16 ţapi, 200 ieduţe;

• Suprafaţa construită pentru adăpost este de 1.129,5 m2 şi cu un volum al adăpostului de

4.772,14 m3 . Pentru fiecare capră revin în medie 6,9 m3 (minumul din normele UE este
de 6 m3)

În concluzie recomandarea după efectuarea şi analizarea acestui proiect de investiţii este

adoptarea investiţiei.

30