SISTEMUL NERVOS(S.N.

)
I.GENERALITATI.

Reprezinta partea organismului capabila sa realizeze unitatea organismului cu mediul

inconjurator, prin capacitatea lui de receptionare, transformare a diferitilor stimuli dinafara sau
dinauntrul corpului in influxuri ,pe care le prelucreaza si le conduce in tot organismul.Elementele
sistemului nervos(S.N.) patrund prin terminatiile cele mai fine in totalitatea structurilor
organismului,intreg organismul sta sub influenta sitemului nervos.
Sistemul nervos poate fi impartit din punct de vedere functional in:
1)Sistem nervos al vietii de relatie
2)Sistem nervos al vieti interne(autonom;vegetativ)
1)S.N. al vietii de relatie se refera la relatia organismului cu mediul inconjurator manifestata
prin capacitatea de a primi stimuli din mediul extern si de a raspunde adecvat.Topografic este
format din sistemul nervos central(SNC) si cel periferic.SNC este format din encefal si maduva
spinarii.SN. periferic se refera la intregul sistem de conductori-nervi-,prin care receptori si
efectori sunt legati de SNC.
2)S.N al vietii interne care regleaza si controleaza activitatea organelor interne ,este format din
2 parti -simpatic(cu rol catobolic-consumator)
-parasimpatic(anabolic-reparator).
Tesutul nervos are cateva particularitati fata de celelalte tesuturi:a)celulele(neuroni) se divid
numai pana in luna a VII-a a vietii intrauterine;b)celulele ce sunt distruse dupa aceasta varsta nu
pot fi inlocuite,exista doar posibilitatea regenerari preluingirilor in conditiile prezentei celulei.
Tesutul nervos este alcatuit din :-celule nervoase –neuronul
-celule de sustinere-nevroglia

1.Neuronul-reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.

Sunt alcatuiti din :corp si prelungiri.
a)Corpul (pericarionul) este delimitat de o membrana celulara, continind citoplasma
(neuroplasma).
Neuroplasma contine organite comune(mitocondrii, aparatul Golgi, lizozomi) si organite
specifice(substanta tigroida a lui Nissl, neurofibrile, neurotubuli)
Pericarioni se pot grupa formand:-nuclei(intraneuraxial),
-ganglioni(extraneuraxiali),
-substanta reticulara(aglomerare de pericarioni care
formeaza o retea multisinaptica prin prelungirile lor),
-cortex(scoarta),dispunere lamelara in straturi a unor
neuroni cu aceasi forma si functie.
b)Prelungirile sunt reprezentate de dendrite si axon.Acestea formeaza nervii periferici si
fascicule(cordoane axonice intraneuraxiale,mai multe fascicule formeaza cordoanele;in interiorul
telencefalului fasciculele se grupeaza in capsule) .Nervi periferici sunt inveliti la exterior de un
tesut conjunctiv-epinerv.Acesta trimite prelungiri conjunctive care separa intre ele mai multe
fascicule nervoase-perinerv.Perinervul trimite in interiorul fasciculului prelungiri conjunctive
care in-conjoara fiecare prelungire(axon,dendrita)ce intra in constitutia fasciculului-endonerv.In
jurul axonului se dispun subforma a trei teci succesive :teaca de mielina,teaca Schwann,teaca
Henle.Fibrele se pot clasifica in functie de prezenta teci de mielina in fibre mielinice si
amielinice.Din punct de vedere functional clasificam in:fibra
motorie,senzitiva.asociativa,vegetativa(receptoare si motorie).
Din punct de vedere functional neuroni pot fi motori,senzitivi,vegetativi,de asociatie.
Neuroni motori transmit impulsul nervos de la centru spre periferie,la fibra musculara,sunt
neuroni aferenti.
Neuroni senzitivi transmit excitatiile de la periferie spre centrii nervosi,sunt neuroni aferenti.

1
Neuroni vegetativi conduc stimulul de la centru spre periferie(glande,vase de sange).
Neuroni de asociatie (intercalari)se interpun intre neuroni motori si senzitivi.
Calea motorie este alcatuita din doi neuroni,unul central si altul periferic,in timp ce calea
senzitiva este formata din trei neuroni ,unul periferic si doi centrali.

Caractere speciale ale unor neuroni .

Neuronul senzitiv periferic-pericarionul se gasesc in ganglioni spinali si in ganglioni

senzitivi ai nervilor cranieni.Sunt neuroni pseudounipolari(bipolari) cu o dendrita lunga cu
caractere axonice ce intra in constitutia tuturor nervilor periferici ,cu o un axon scurt ce uneste
ganglionul spinal cu nuclei senzitivi din coarnele posterioare ale maduvei spinarii.Fac exceptie
axonii ce intra in constitutia fasciculelor Goll-Burdach care nu fac sinapsa in coarnele
posterioare ale maduvei ,ci in nuclei omonimi din bulb.
Neuronul motor periferic-pericarioni se gasesc in cornul anterior al maduvei si in nuclei
motori ai trunchiului cerebral,sunt mari si au forma stelata.Prezinta dendrite scurte ce primesc
impulsuri multiple de la axoni neuronul motor central si de la axoni neuronilor
intercalari.Informatiile primite sunt transmise printr-un axon ce intra in constitutia nervului
periferic,alcatuind din punct de vedere functional calea comuna a lui Sheringthon.Terminatia
nervului motor periferic se face in muschiul striat sub forma palcii motorii
Neuronul motor central-situat in scoarta cerebrala.Prototipul este celula piramidala Betz.Au
un pericarion de forma tringhiulara.
Neuronul de asociatie-marime mica,multipolari,cu prelungiri scurte ,pe care ii gasim in toate
formatiunile cenusii ale nevraxului.Prototipul este reprezentat de neuroni din stratul al 2-lea al
scoartei.Perfectionarea activitati corticale sunt dependente de caracteristicele(„dotarile”) acestor
neuroni.

Sinapsele-reprezinta structuri care realizeaza contactul intre neuroni si intre acestia si

celulele efectoare.La nivelul lor are loc transmiterea influxului nervos prin intermediul
mediatorilor chimici.Sinapsa este alcatuita din :membrana presinaptica(contine vezicule cu
mediatorii),fanta sinaptica,membrana postsinaptica

2.Nevroglia-celula nervoasa cu rol in sustinerea ,nutritia ,izolarea celulelor si fibrelor

nervoase,precum si digerarea toxinelor nervoase si a resturilor neuronale ,reprezentand stratul de
inlocuire a neuronilor morti.
Dupa dimensiunile,forma si functia nevrogliei ,se impart:
-astrocitele-celule mari multiramificate, cu prelungiri scurte sau lungi, totalitatea lor
formand astroglia
-oligodendrocitul –celula gliala mult ramificata dar de dimensiuni mai mici decat
astrocitul ,sintetizand mielina in sistemul nervos central;totalitatea lor formeaza
oligodendroglia.
-microcitul (celula lui Hortega)-celula gliala mica ,totalitatea lor formeaza microglia
-celula Schawnn- celula gliala a sistemului nervos periferic ce secreta mielina
periferic.
Celulele gliale se dispun intre pericarioni si prelungirile lor,umpland complet spatiul
extracelular.Prin prelungurile sale inveleste toate capilarele intraneuraxiale,se prind de peretele
capilar prin „piciorul vascular”al celulei gliale.Prin aceasta dispunere se realizeaza o structura
celulara numita membrana(bariera)hematoencefalica,cu rol de a retine unele substante din sange
pentru a nu patrunde in sitemul nervos central.Membrana este permeabila pentru
oxigen,glucoza,unele medicamente,insa si pentru anumite toxine(bilirubina),germeni patogeni(ai
rabiei,sifilis,etc).