Prețui seestui nuraăr Cfl nFoaij IntJ* 2 Lflt

9rAștie, 25 Ootobra W23.

■m
T' Í

Üli
fe. ABONAMENTUL: „Libertatea“, „Foaia Interesantă
* și „Plugarul Luminat
* - 100 Lei pe an, 50 Lei pe ’/. an, 25 Lei pe »/, de an.
?8- Pentru țărani: preoți, învățători, mici meseriași și mici negustori: 60 Lei pe an, 30 Lei pe >/, an, 15 Lei pe */, «de an.
in.
- Pentru America 150 Lei (abia 75 cenți) pe an, trimiși prin cec de bancă fon la Orășie
ferini Iugoslavia și Cehoslovacia 120 Lei pe an.
St» _ Director: Pr. IOAN MOȚA ]~“ĂpaF8 în fiecare Administrația în Orâștie (Țraw).
ia-lacția In Orăștie (Trans.) I Fsaîs pentru p@p@?0
sie.---------------- --- ---------------- ------ ----------- -- ------- -----------
$ de a întrece pe potrivnic, de a-1 | oprită a le mai vântura, cine vrea Intra în ele pentru câștigul bu«
.-j
De pg tat. răpune! | creadă-Ie așa, cine nu, nici un pă- ce știa că au să-i aducă, dar șl
La meserii, ca și la negoț, dați | cat nu face, — și atunci cele două
pentru a-și întări legăturile și a
astupa gurile, a se arăta și ca...
V' copiii cei mai buni ce-i a veți! | biserici ale noastre una sânt. Iar maaare patriot rumun.
lumină frumoasă dala hotare! — j
) Foile ungurești înțeleg de ce în- mândria noastră să fie: a ne arăta Ajuns astfel „între domni
*, is­
Dia T i mi șo ara, dela hotarul sămnătate e pornirea dela Timi­ mai harnici Români, mai harnici tețul Evreu s’a apropiat azi de un
j» apus al țării noastre, ne vine o șoara, de aceea ele au și început a muncitori de-a da o față bărbat politic din București, mâne
hit te de care ne bucurăm deosebit: | zbieră că, — o „primejdie * se românească acestei țări, — de altul (și de aceștia, o, ce ușor se
Ci Românii fruntași de acolo, au | poate apropria cel ce are _ multe
ridică asupra lor din mândra cetate! care, mai ales pe la hotarele ei,
sclipiri de auri., dovadă Take Io-
Zit cu inima strânsă de grijă, f Când vom avea bucuria a vesti prea e pestriță ! Noi locuitorii aces­ nescu și ceialalți Blankiști trecuți
Ék <alesr' ‘ decând ‘ avem Românie și | șj de pe aiurea asemenea ? tor hotare, chemare națională și de față !..) Și a ajuns banca „pu­
acolo, cât de uriașă, atotcotro- | avem ! Pe aceea să ne stee tuturora ternică“, cu atât mai ușor, cu cât
are, este puterea neamurilor | „ ochii ațintiți, spre aceea să năzuim Românii întârziau a-și face vre-o
a Ine din acel oraș, în meserii, ț
,.țiegoț, în toate ramurile de |
Unele — altele. ____ |
■ mână ’ri mână, și să ostenim! bancă mai de seamă, care să se
Și bisericile «oastre să ne cou- ridice ea la rolul conducător în
j viața economică a țării.
jfecă omenească, cari formează $ Un lucra frumos' '",cS 6” ______ ț Până la război încă a sporit
iăratele izvoare de bogăție! ț
I ea, banca Marmorosch, cât a spo­
^dzut și au înțeles, că nu e des- i> La punerea petrii fundamentale a a rit, iar războiul, care e totdeauna
Catedralei Ortodoxe din Cluj. § Să privim Și fața a 2-a
i da alarma asupra primejdiei | cel mai dorit prilej de câștiguri u-
e® fi sufocați de rândurile strânse | S’a scos la iveală ca un lucru I riașe pentru toată finanța jidovea­
!t
deosebit
hi acele tărâmuri, ale acestor stre- « ....................... de frumos, că la sărbările I scă de pe glob, — a dat mii de
, I
cî :l că trebuește pregătită | de punere a petrii fundamentale a I .......................... yy........... .... prilejuri și lui Marmorosch-Blank, a
. se îmbogăți ca nici odată 1 După
guta viitoare cu care să se | bisericii Catedrale ortodoxe din Dia pîHe’ul iubi,eului ,ui MoiitzBlank- Ș războiu asemenea.
------------ it
IáI asaltul asupra acelor tabere f Cluj, a luat parte și biserica soră | Cum ajutăm noi ca să crească trufia Și, împlinindu-se acum 75 de
!><i ae, spre a frânge rândurile lor, I greco-catolică (unită) română, so- | și îngâmfarea celor mai priraejdicși ti ani decând întâiul Iakob făcea că­
argé frontul lor! | cotind și ea această întâmplare fe- | dușmani ai noștri! k- mătărie lângă hanul din București
tei a acest scop și-au făcut un ricită, ca uu praznic național | , . , .. , i și vindea fere vechi și vopseie, —
, un bun plan, care să ducă Í mai nresus de toate ® ,n V3ra asta S au iraPlinit 75 de s’a sărbat la București „marele
* e-
srq nu azi, mâne, la îndeplinirea f mai presus de toate. anj Secând un jidan zdrăntar din veniment, de cătră fericiții urmași
Nu numai că au luat parte la | Maramurăș, s’a așezat în București, ? ai iui Iakob-fere-vechi, cari se află
aței și la biruința mândriei noas- I sărbare mulțl fruntași greco-catolici I căci simțise că acolo e și mai ușor
azi într’un palat aievea foarte stră­
Iá neam: S’au pus să pregă- I români, dar în biserica unită părin- | de înșelat lumea și de-a’face averi lucit și au ajuns la bogății foarte
>gt :ă roiuri bogate de meseriași I télé protopop Dr. D ă i a n u a rostit ? repezl’ decâi în Ungaria. Și cura jnari!, — încât pot da unui mem­
ăî gustori români, armata cu care | Oo cuvântări» caro I ochiul jidovesc vedea bine, nădej- bru în Direcțiunea băncii lor, câte
cuvântare, care arata insamna- s diîe s«au împiinit
iăm mâne lupta de spargere | tatea zilei, pe care o socoate ta o 3 l 350.000 Lei tantiemă (piață de mem­
. ...
. . . , . iX _ “ , .3 Numitul zdrănțar eră Marmorosch bru) pe an.
H ront! | zi de biruința a Românizmului | Iakob, care s’a așezat în București Ț,
ia înființat Românii Timișoreni | asupra strașnicului duh vrășmaș | iâng’un han (crâșmă ’n drum) și a ă Bine. Dacă ei își serbează a-
MS :est scop, cu ajutorul băncilor | strein, ce
ceastă bucurie, în familie, e de­
-- stăpânea atât de ■ nesufe- - a| început aci „marea“ meserie,’pe parte de noi lipsa de gingășie, de
.ginești, cu ajutorul celor în drept g ritor în trecut, față de neamul ro- ș care azi o pomenesc ca lucru mare a ne atinge de această serbare. In
București, și mai ales prin ze- i mâncsc în acest oraș. | marile noastre ziare naționale, — familia sa fiecare are drept a face
de... a da bani pe camătă (de
i jertfa lor a tuturora, — șase 1■■ Așa ar trebui să meargă, alătu- ș bunăsamă cu „numai 10 crițari după veselie când îl taie capul.
muri, case de adăpost, pentru 3 rea, ca surori, sprijinindu-se una | zlot pe lună“, adecă 120 procente, Í Ceea-ce însă ne face să ne a-
5’
fe i 700 de învățăcei' români de i pe aita, cele două biserici româ- r ori cu mai mult!). Și după o ast­ mestecăm și noi în vorbă, e un lu­
țk trilii șl negoț. Aci Ile dau adă- nești, — și atunci am fi fericiți de | fel de „trudă“, în scurtă vreme bts- cru, ia care nu n e - a su aștep­
tat, și care ne-a izbit ca cu pum­
I. > casă și masă și îngrijire și t vederea frăției lor, pe cât de mult ghilarul jidanului începu a face nul în inimă:
X Ș ne doare când vedem frecări în-
foaie, după-cum se subția punga
săracilor valachi proști ce-i cădeau Acest iubileu al Băncii jidove­
khcrul acesta e cu mult mai Í tre capii lor. în ghiară. Mai vindea’ și „vopsele * ști, a fost prăznuit și de ga­
i rurător, decât ca să mai aibă i
Noi avem pe acest pământ un și table de coperișe (pleu), fiere zetele noastre naționale!..
\ I; de multă tâlcuire. Totul ce Í vechi, lucru iarăși „mare *, pe care Ziarul „Patria * din Cluj, orga­
rost, o menire, o ursită, națio- i
• 1 încă spune despre el, e: că < n a 1 ă. Avem 3ă ne apărăm^ îl scot la iveală ca deosebită „vred­ nul oficios al Partidului Națiosal
, ca român din Ardeal, are în numă­
~ din toată Inima, să aflăm că neam, de ațâța nicie
* alui Iakob, marile noastre
; ‘ dușmani isteți și | ziare naționalei... Acestea l’au aju- rul său de Duminecă un articol de
îcăminuri sunt pline pline de F, primejdioși de aci de printre'noi.
£ tat să se facă peste 10—12 ani slăvire alui Moritz Biank, iar îh
și români, de cei mal i s- ț. Ce păcat e, când ne sfășiem în­ „bancher“, și să ia tovarăși în Țara numărul de Marți un articol mare,
și mai dornici de mu n c ăl tre noi pentru cuvinte de „partid * Românească pc... „Românii * Löbel arătând istoria băncii, dând chipul
i
poporului nostru o vorbă: >. politic, sau de „confesiune * (de Iakob și pe Moritz Biank. Acesta r șiretului Evreu, și alt chip din iă-

ră nu mai gândească nime- I

: auziți de meserii și n e- religie) deosebită !..
Intre cele 2 biserici române e
venit dela școli din străinătate, fu untrul băncii, cum lucrează acolo
chemat să ajute cu știința sa pe . slujbașii, și
Iakob Marmorosch, care eră mai J scoață frumoasă și de laudă acea-
Xosteștc cum se gândea in f1 atât de puțină deosebire, — deose­ prost, dar în a stoarce pungile S stă bancă!..
„De nu înveți, băiete, carte, J bire cu care își bat capul numai în-
. arată câte toate, ca să

Í valahilor, eră și el învățat. Punân- I Că o fac aceasta foile din

; .inaș‘‘ (învățăcel de meserie)’.' J vățații mal ncastâmpărațl. cari n’au e du-se acum și’noul „Român * Mo­ g București și p o 1 i t i c i a n i i din
"u „inași
* de aceia, cari au alt lucru, dar îccolo, nni, tot popo- î ritz Biank, pe lucru, ajunseră a face f ” București,
/ .", ne doare, dar nu ne
bancă în toată forma, și acesta | miră. Aceia așa au trăit, într’o
■’.recum lăpădați din școală f rul habar n’avem de acele deose­
■Ști, bătuți la cap, - cu aceia kc biri, nici au simțim „însămnătatea
ț
* l ștllndu-sc
nia
*
„învârti
învârtelilor, prinse
bine în
aripi
•'’ai duce războiul de cuce- lor, poate paguba lor între frați. înălța repede. Fiind evreu din coi § inima lor îi desprețuesc, că se bagă
Româ
de se
­ |
|
oală
sama
cu
că
dușmanii lor, fără a-și da
aceia își râd de ei și ’n
b tâmpului prețios al meserii- f' Acele desbateri asupra unor puncte mai isteți șl rafinați, cari se lipesc i cu cap cu tot în oala lor jidovea-

Í tegoțulul! Doar chiar acolo J curat de credință, — ar tre­ 5 de tot omul ce le vine aproape, S scă.„
t istețime multă, meșteșug bui ridicate dintre noi, preoțlmca .! sa știut vîrî cu banii săi peste tot | Dar noi, noi Ardelenii,
ocul, prin tot felul de întreprinderi, ace bine am avut, sau ave m,
 Libertatea.
• MU**
w
-J
*~
sau avemnădejdede-aavea,*4 *» €4 U V V
dela cuibarul tuturor dușmăniilor
pentru neamul nostru și țara noa­
stră, care e Casa Marmorosch-
Blank?.. Ce a făcut această casă
jidovească pentru Partidul Na­
țional dela noi, ca acest partid
să-i aducă, prin gazeta sa oficioasă,
închinăciune ?
Ce frumos stătea gazetelor noa­
stre naționale să fi fost în acest
caz, organe de controla, de
critică, să fi despoiat cojile, de
laude scrise de cei interesați la
hora jidovească, și să arate, câte
rele morale s’au revărsat
asupra țării, asupra negoțu­
lui și industriei, asupra mo­
ravurilor din negoț, prin roiurile
de evrei cuibăriți în’ jurul acestei
Bănci și ocrotiți de ea în toată
țara... Economiștii 'Partidului de
sigur ar fi putut aduce sute de
pilde, cari să arate, că de-a făcut
și vreun „bine“ „național“ (?|), a-
ceastă bancă a făcut în schimb de
o sută de ori atâta rău țării și în
lăuntru și în afară!
PaPcă cu aceea ne am mândrit
și ne mândrim, că nouă Ardeleni­
lor nu ne plac multe mora­
vuri de-ale poLiticianilor
din București. Ei, bine, unul
din cele mai urâte „moravuri po­
litice“ de acest fel, este ameste­
cul lor cu ori-ce streini, dacă
acel amestec le aduce bani!
Chemarea foilor noastre națio-
aale ardelene, purtătoarele de mo­
ravuri mai bune, era: să zbiciuie
cu strășnicie această scădere a Bu­
cureștilor, de a se prinde în hora
Jidanilor, cu nesocotirea întregei
mândrii a noastre de neam stăpâ-
nitor în țară!
Spre asta ne îndrumă tot tre-
citul nostru politic. Căci noi Ro­
mânii din Ardeal, Bănat și Crișana
ne-am păstrat neatinși, ’ca neam,
numai prin aceea, că am stat
cu totul departe de ori-ce amestec,
chiar de o atingere, cu dușmanii
noștri cei primejdioși pe atunci, cu
Ungurii. Cei cari căutau atingere
cu. ei, erau per du ți, aceia îi
momeau și ni-i răpeau.
Astăzi acest crez, această ținută
mântuitore, o părăsim?
Precum odinioară Ungurii, asa
azi Evreii sunt cei mai primejdioși
dușmani ai noștri, ai înaintării noâ-
stre, ai stăpânirii noastre în țara
aoastră!
Față de ei ne părăsim vechiul
crez, vechea ținută dovedită de
i ' , y _ ... .. . . |
Au fost zăpăciți oamenn noștri |
de anumite „daruri , uneori foarte |j 240.000, la 4 vagoane 480.000.
mari, pe cari Casa Marmorosch- |
Blank le face colo și colo? Dar |
ani uitat noi cu toții vorba: Teme o i'
Danaos et do’na ferentes?i jidani cu — 25.000 Lei, ca lucru
Și nu ne putem închipui că „da­ Lei,
rurile“ acestei Case, de unde-i
vin?
Ridicăm în slăvă pe Moritz Blank
că a făcut bani în București! Nu
ne-ar ședea oare mai bine, să cău­
tăm pe „mocanii“ noștri din Ar­ cu câte 10—12 Lei Ia kilogramul
deal duși în „Țară“ și să arătăm
ce au făcut ei acolo ? Că am găsi cu țemniță!
pilde mult mai frumoase ca
cea alui — Moritz Blank! Avem
zeci de pilde de Ardeleni, cari au
plecat de aici săraci și, prin hărni­ Românii noscut din cele ce a făcut cu noi
cia lor, au ajuns acolo la avdri
toarte frumoase,* Ia stări strălucite,
făcând în același timp bine și
pentru neamul lor, unii dă­ desfacerea, negoțuri deia care ră-
ruind Școli frumoase satelor din
cari au plecat, adunând băiețașii să spună ei singuri, că — mai bine
de român din satul lor și ducân
du-i șl crescându-i pentru meserii .5 cât le mergea în Ungaria !..
acolo la ei, alții în altfel bine să­
.1
vârșind. Pe aceștia sa-i scoatem ! r.omâni, oare nu erau vrednici și în
— 2 —
i la iveala, ca mândrie a noastră, —
nu pe Moritz Blank, capul condu-
cător al luptei mute ce o dă jidăni-
nimea din această iară, pentru a-și
finea țara in subjugare economică,
chiar politică l
î
De mult n’am avut dureri su-
fletcști ca acestea, când am văzut
■>
glasuri hotărîtoare în politica noa-
șiră ardelenească, cădelnițând și
cântând „Osaria“lui...Marmorosch
Blank’...
Oare mai putea-ne-vom trezi din
acest vis urît, sau vom urmă a
t r ă i în el ?
Dați-ne, conducători ai politicei
ardelenești, un răspuns, care să ne
liniștească 1...
Făget, Oct. 1923.
Dle Redactor! Binevoiți a
publica în „Libertatea“, gazeta
cea adevărat democrată, a popo­
rului, și doritoare a-1 feri de pri­
mejdia jidovească.
La noi în Făget se află o mul­
țime de jidani, a căror ținută
bate foarte la ochi Românului cu
grijă de neamul său. Nu auzi pe
acești evrei vorbind decât ungu­
rește, — arăîându-se prin toată
ținuta lor, cât ne au de dragi pe
noi țara noastră. Ci-că „nu știu
încă“ românește! Unde spun ei
asta? In Ca’raș-Severin, în
cel mai românesc județ din câte
î s’au rupt dela Ungaria! Aci unde
nu poți face doi pași să nu te în­
tâlnești cu un Român și să auzi
vorbă românească! Aci ’sub Un­
guri, ei nu voiau s’audă această
£ limbă, decum să o învețe, ci ne si­
leau pe noi, pe marea mulțime, să
învățăm limba ungurească, de a-
£
£
veam de lucru cu dumnealor, cu
jidanii-maghiari 1
t
I Dar în România, după 5 ani de
viață, tot nu au putut învăța ? Ba
ț că batalioane de njilițieni prusadent
nau vrut și —■ nu vreau l
j Totuși, în acest ținui atât de
i
i
Românesc, când a fost vorbă ca
să se dee spre împărțire zahărul
venit oficios, acesta, Sindicatul „n’a
avut“ (? 1) cui da vagoanele de za-
hăr spre împărțire
. locuitorilor,. de-
I lui Deutsch, Itzig, Kobi și Ro-
I beri. Ei an avut poruncă să-l îm-
j partă cu 20 - 28 Lei, — dar ei l’a»
I vânput cu 38—40, ca cum le-ar fi
venit lor de-adreptul, în scop de
negoț dm Cehoslovacia Punându-și
| ei la fiecare kilogram 10—12 Lei,
au câștigat la un singur vagon
I00„120000 Lei La 2 vag0*ne
Cineva s’a piâns lă deregatorii
si deregătoriile i-a „pedepsit“ pe
mare. Că le și pasă lor de 25.000
când la fiecare vagon, la unul
singur, au câștigat 100 -120.000.
z Noi Românii de pe Valea-Beghe-
iului, protestăm împotriva pe­
depsei de 25.000 dată jidanului
pentru înșelăciunea poporului întreg
de zahăr și cerem să fie pedepsit
Și în acelaș timp ne mirăm,
cuni un 11 z i g R o b e r t, prea cu-
de aici, — mai poate încă
să se apropie de deregătorii în țara
Românească și să capete el spre
mâne un câștig frumos I Ba îi fac
le tperge lor azi în România, și de-
Băncile Române și negustorii
s stare a împărți acel zahăr, și a-
| nume fără a înșela poporul?
! Protestăm ca aceste lifte primej-
* dioase să mai fie strânse la peptul
j stăpânirii românești!
Slrăjuiior.
J cum au arătat-o prin năvala la F^r
§ macle, unde veniseră și în aceg
j Biblioteci poporale
| £ roc că sâta pusă în calea lor, eța
{ Parohiale.
? 8 menul de primire, i-a cernut și j.
Geoigiu-dc-jos, Oct 1923.
•
| Așa treoue să ajungem a ji
E îmbucurător faptul, că și în
« ținuturi rămase tare înapoi, cum e
? și Valea-Geoagiului, — se ivesc
| sforțări de schimbare a tristului
ț trecut.
Un semn de acest fel avem în
faptul, că în comunele de munte,
altfel sărace, Cil, Glod și Nădă-
ș t i a, s’au înfințat în acest an Ca s e
de cetire, adăpostite deocam­
dată în Școală. Părintele I. Han-
c h e ș, la a cărui stăruință s’au în-
fințat, ține din când în când șeză­
tori culturale (vorbiri pentru buna
învățătură) sătenilor adunați acolo,
apoi le împarte cărți de cetit din
Biblioteca înființată pe lângă fiecare
casă de cetire. La șezători oamenii
dăruiesc câte ceva, care după inima
și punga sa, — și din bănuții a-
dunați astfel, s’au cumpărat cărți,
cari li-se dau spre cetire.
De curând parochiile au înfiin-
țat ele câte-o bibliotecă parohială
(a bisericii), și Casele de cetire și-au
unit biblioteca lor cu cea parohială
(findcă asta are o stăpânire rămâi-
toare, pecând ceealaltă poate și să
înceteze într’o zi), — și așa s’a fă-
cut din două mici, una mai mări-
cică, pusă sub scutul sfintei bise-
rici. Azi fiecare bibliotecă are cărți
de câte 200 Lei și mai bine, și ele
i vor tot spori, — căci oamenii vă-
Ii .zând folosul, vor dărui ia prilejuri
potrivite, la boteze, ia nunți, câte
ceva pentru fântâna lor cu izvor
s de sănătate sufletească, — și așa
| vor spori în toate. Ceea-ce ie do-
ț rim din toată inima. Lăudați, fie
| cei ce întemeiază astfel de biblio-
| teci și cei ce dăruesc pentru ele.
j Bucur.
r |
Na fost în zadar
lupta tînerimei.
| iot ce-i cere Franța, — și de und. ,
La Universitatea din Cluj, dela
care a pornit în primăvară mișca­
| se împace, acum se spune că Nemț
( rea războinică împotriva îmbulzelei
J evreești, — termenul de înscriere
? creze până ce Francezii porunci
pentru anul de față, e 25 Octobre.
|’ Până la 18 Octobre s’au fost
1 înscris la facultatea de d re p t (iura,
|
care pregătește advocații și judecă-
ș
torii) 199 de tineri pe anul 1, din­
,8
i tre cari 168 Români, și numai 10
| Unguri, 17 Evrei, 2 Croați și 2
ț Sași. — La facultatea de Medi-
? cină, erau înscriși pe anul I. 75
studenți, între cari 65 Români, 6
Evrei, 3 Unguri și 1 Sas.
Nu știm încă câți s’au înscris
în zilele acestea din urmă. Dar bă-
I nuind că tot cam in măsură asta
| s’au înscris și in zilele următoare,
ț — înseamnă, că mișcarea tinerimei
1
române, care cere loc întâi R o mâ-
’ Așa taxele la trenuri vor fi 1,1
| nilor în înaltele școli ale țării, și
* numai apoi, în măsură scăzută, după
1 numărul lor în țară, celor de alt
j neam, — a făcut pe streini să-și
ț
'■ tragă sama, că cererea Românilor e
; dreaptă, și că loc«! lor acolo e in
număr mai restrâns.
Nr. 43.'
țj Dacă tinerimea noastră tă^
£ mulcomă, și se făcea că nici £7
iț vede ce viitor i-se pregătește, — ,
țț azi streinii, mai ales Evreii, ar
g năvălit în număr și mai mare,
an, mai mulți decât Românii. No
scăzut ia cât li-se cuvine.
mai mulți pe toate tărâmurile
tai
viață, și în meserii și în negoț!
vom cijune/e! Inimile ho
tr ț
tărîte ale fiilor noștri, cari au dă
fel
l alarma asupra primejdiei și s’au aJ
I runcat în luptă dârză, până la prj
mejduirea. lor înșiși, — ne arată c tăi
i
viitorul se va întoarce sprj'ita
s bine pentru neamul nostruR
ji
Nu-i 8ufăr.^e\
ț
i idn
a
Din Cluj s’a dat în 16 Oct.d84
,5
Ș ziarelor ia București următoarea tal
ț legramă: F0
„Aici au început de nou tulbiftfOi
rările studențești. Aseară, după-cUt
s
s’au terminat cursurile (lecțiile) lj ]
i Institutul de chimie, mai mulți stiisi
j den ți evrei au fost aștaptați în stradK'
și bătuți! Doi din ei, loviți
i greu, au trebuit să fie duși în spitalUG
------------- - jhe<
?
laji
| •an
ț Din alte fâri. el
j Li Germoma f<
?
| stările nu înceată a fi tulburi, unșae
| ori chiar încordate până aproapj)®
|
|
de ’încăerare. Zilele astea a fo% 2
mare încordare intre Saxonia șăr
Prusia. S&xonia condusă de coniaita
niști, nu vrea să mai asculte de înito
drumăriie Prusiei, — și eră vorWgt
să pornească în contra guvernulițe îr
.
comunist al Saxoniei. De altă parth.-
sunt încordări între Bavaria și Saxona
I nia, Bavaria spunând că ns
suferi în Saxonia guvern de cffj
muniști.
— Intre Germania și Franfc
țest
* înrăutățit de nou stările>re
încă s’aa
Germania nu vrea să împlineasc.
ca până ieri erau ’pe-acl pe-aci s' J
iară vor să înceapă „rezisten^
pasivă“, adecă să nu vree să
în Ruhr.
De aci se pot iscă iar stări
|
i
grijiloare.
*
1“
: Si
In Osgaria
j
| viața a ajuns scumpă, acuși <r
nesuferit. Conducătorii statului ■fi
mai știu de unde să facă ba«i
;
’
a
tru a coperi cheltuelile cu slujbaș Ș
notam să
țârii. Guvernul s’a hotărît rai» j4
sa facă
taxelor (plăților) I*., .
î nouă urcare ai
trenuri, și anume: Pentru cărău?:*>;
I
tul mărfurilor de hrană, se urci
|
80 la sută (aproape îndoit), iar Pf9J-
|
} tru călătoria persoanelor (oanic': t.,;
| lor) de 2000 de ori mai mult ca
ț
mari decât socotite in aur preț1”': ...
J
de nainte de război.
| Și la noi e scump
 3 —
Li bertatea
fîr. 43.

|’ Posta nu mal duce cărți poștale llus- Țesătură de șplonaglu împotriva

. (asina Națională din Deva, j »Mult iubiți frați întru Moise, | trate cu scrisoare streină. Se aduce la tării, s’a oescoperit de curând, șl
" | am primit scrisoarea voastră, j cunoștință celor interesați, că nu șe anume între ofițeri, de felul lor
Convocator. | prin care ne faceți cunoscute 1 vor mai primi spre trimitere prin * Sași șl germani, din fosta ar­
î; postă cărțile Poștale ilustrate
On. membrii fondatori și cei cu | greutățile și nenorocirile ce în- mată austriacă, primiți în armata
.sxe anuale, sunt invitați a lua parte |I durați. Noi am fost pătrunși de | (cu chipuri) care nu vor avea tit-
Ij lurile sau explicațiunile tipărite j n română și apoi ieșiți din armată.
î Adunarea generală dej
| aceeași durere, ca și voi.
I limba română. In Sibiiu a fost arestat căpitanul
naugurare a „Casinei Națio- I Sfatul Marilor Satrapi Pentru cele deja tipărite, se dă
și Rabini, este următorul:
I! Arnold Wittman și Eugen Kop-
iile din Deva“, ce se va ține în | răgaz spre a fi vândute, până la pil, de fel din Brașov. In Brașov
!8 Oct. 1923 (Duminecă), la ora 3 | „Voi spuiieți că Regele Fran- j 1 Ianuarie 1924.
* au fost arestați alți 2 membri ai
j, m. în localul Casinei din Piața 1 ței vă obligă să vă faceți creș- i țăsărurei dușmane Gusbert și Ko-
„Jidanul în farmacie“...
Jnirei, cu următoarea ordine de zi: t tini: Faceți-vă, pentru-că nu pu- | pony. Ei aveau legături strânse cn
1. Inaugurarea festivă a Casinei | teți face altfel, dar păstrați în ’ In numărul nostru 28 din Iulie
 a. c. scrisesem sub titula de mai agenția bolșevică „Rosta“ din Viena
bționale și sfințirea localurilor. j inima voastră legea lui Moise. ; si primeau sume însemnate de bani
sus un articolaș, prin care ne ară­
Deva, la 18 Oct 1923. ț „Voi spuneți, că vi-se po- | tam durerea, ca un Jidan se cuibă­ pentru scopurile lor. Aveau ortaci
Secretar: Prezident: runcește să vă despoiați de a- : rise în Farmacia veche românească și în Bucovina și Basarabia.
feia Josan. Dr. G. Dubleșiu. verile voastre : Faceți-vă copiii i
f din Orăștie, alui N. Vlad. Om fără
Un maior, Ciaikovski, fost
negustori, pentru ca încetul cu $
■ simțul datoriei față de slujba sa
■Í gingașă, — jidanul făcea o mulțime 1 în armata ucrainiană (rusă) și pri­
Publicând această convocare, ne încetul să despoaie ei pe ere- ‘
lăia voe a atrage și deosebit lua­ stini de averile lor! de greșeli în pregătirea leacurilor, r mit în armata română, a fost prins
»

ta aminte a cetitorilor asupra în- încât îi ieșise vestea și noi ne-am și el ca părtaș și arestat. Soția Iui,
imnătății acestui fapt: „Casina „Voi spuneți, că e primej­ arătat părdrea de rău că’pe ce mâni a i
Națională“, azi Română, din duită viața voastră: Faceți-vă ajuns această farmacie românească. I Ana Ciaikovski, a venit Luni în
leva, este vechiul „Nemzeti Ka- copii Doctori și Farmaciști, ca Cu bucurie vestim azi cetitori­ săptămâna de față la București și
do6“ unguresc, înființat aci la să răpească creștinilor viața lor noștri, că stăpânul farmaciei, dl aflând de soarta soțului său, de
; Virgil Vlad, și-a luat pe inimă
848 și care era locul de întrunire toarnă că va fi arestată și ea, care
1 trufașilor poruncitori maghiari, din ei! atât ieșirea noastră în foaie cât și se vede că știa de tot lucrul, s’a
ere aci se sfătuiau cum să țină „Voi spuneți, că vă fac multe 1 alte plângeri ce i-se făcuseră îm-
i supunere, în subjugare mai umi- alte supărări : Faceți așa, ca co- \| potriva ușurinței cu care lucrează aruncat dela rândul al 3-lea al pa­
toare poporul român din acest a- piii voștri să ajungă advocați § omul lăsat de d-sa în farmacie, — latului „Cercul Militar“ din Bucu­
It de românesc județ. și a lua o hotărâre frumoasă: s ă rești și a căzut moartă pe trotoar.
și notari, și mereu să se ames­ vie să iee însuși coducerea
Prin venirea stăpânirii românești, tece în trebile, Statului, pentru Așa mulți „pretini“ avem printre
iHCționaiii cei mai mulți din Deva, farmaciei cu vechiu nume bun.
proape toți membri ai’ „Casinei“, I ca - punând
....... . creștini Sub ju-
pe------ V------------------------------- Ne bucurăm de asta, rugăm pe noi. Și ne mirăm de cei ce se ri­
irijinind stăpânirea cea nouă ală- ! gul vostru, să stăpâniți lumea cetitori să o iee cu toții la cunoș­ dică împotriva „dușmanilor din lăun-
irea de ceialalți intelectuali ro- Î și să puteți a vă răzbună con- tință și să aibă în viitor iarăși toată tru“ ai țării I
âni, — s’a ajuns la aceea, că ve- | tra lor. încrederea în Farmacia V. Vlad
iea Casină „națională“ maghiară, ! din Orăștie, condusă azi de pro­
„Nu vă depărtați de acest prietarul ei priceput și probat.
ajuns Casină națională română, | ordin ce vă dăm, și veți ve- Din casa nici unui Român I
ecând în noua stăpânire cu ca­ Fie binevenit între noi. cărturar, bun patriot, să nu lip- j
ile din piață și cu toată a- j dea că, din înjosiți cum sun-
$

sească senzaționala carte:

erea ei. î teți, veți ajunge la culmea pu-
S’a ales un nou Comitet al Ca­ ? terii !
nei, dintre fruntașii de azi ai vieții j
imânești din Deva, și Duminecă ’ Jidanilor din Constantinpole, 21
i 28 Oct. se face inaugurarea j
ă r b ă t o r e a s c ă a Casinei româ- Casleni 1489“.
itate, — sărbare la care Convo-
itorul de sus, poftește pe toți câți
st, că și acesta e un pas înainte
entru a arăta, că viața românească
:întărește în centrul județului nos-
u.—Scoatem cu plăcere ’la iveală
:eastă sărbătoare.
Comitetul Casinei face cunoscut,
1 toate încăperiie Casinei, ca și
esraurantul de jos, au fost temel­
ie renovate, având azi o înfăți-
frumoasă și pretiuoasă.
hârtie veche,
mult grăitoare.
In veacul al 15-lea, Evreii erau
pru prigoniți în Franța. De pe
puci îi cunoaștea lumea cc plătesc
popoarele înțelepte începeau a
i scutura de ei. Iar ei văzând că
-rio nu vor mai fi suferiți, au roit
pe alte popoare, cari (fiind încă
ritul de proaste), îi vor suferii...
[ieosebi nouă Românilor ne-au fă-
parte bună din acest „noroc“...
| Destul că Jidanii din Franța,
, înnorați de poporul cuminte fran­
jo, au scris la mirele lor Rabin
;• Țarigrad, un fel de Patriarh al
f — întrebându-1 ce să facă?
'‘■riarhul-Rabi le-a răspuns prin
putoarea scrisoare, care spune
vie mult (scrisoare prinsă de
,’i‘im și dată la iveală in felurite
r Și foi, mai nou tipărită iară la
;' ■> în 1909, in cariei: „Conspi-
’ evreiască împotriva lumii creș-
''*)• Iaca ce-i sfătuește marele
i :ribi:
„V. S. S. V. F. F. Prinț al
Precum vedeți, biini cetitori, a-
cești oameni lucrează de sute de ani
după aefeiași fel de porunci venite
delà Mai-Marii lor Rabini și Satrapi,
pentru nimicirea noostră.De nu vom
ținea samă de munca lor și nu ne
vom apăra de ea, — ei îșî vor a-
juiige, prea curând, scopul dèpiin !
Noutăti
_______ _____________________
La Belgrad, capitala Sârbiei, au
avut loc Duminecă, mari sărbări
la Curtea Regală. Regina Mărioara
având un fiu, fecioraș, acela a fost
botezat cu mare pompă, ca moș­
tenitor de troa al Sârbiei. I s’a dat
numele de Dușan, nume vechiu,
de viteaz rege sârb. A fost de față
și M. S. Regele Ferdinand și Re­
gina Maria, părinții Reginei Mări
oara, și Regele și Regina Greciei
George și Elisabeta.
Naș a fost Principele de Co­
roană al Angliei.
* Albaiulia, cred că mă îndreptățesc a fi privit și primit
Faptă foarte frumoasă a săvârșit
dl G. Clecan, comerciant în Pui,
dăruind un minunat loc la mar­
ginea comunei, sub o încântătoare
colină, ca pe acela să se zidească
b i s C r i c a gr.-or. română, loc pe
care ia sfințit I, P. S. Metropolltnl
Bălan când fu de curând pe Valea I
Jiului, jar preotul At. Daju a I g
dăruit 20.0 00 Lei pentru fondul
de zidire a bisericii.
i ' i’te pline de laudă.
j *
Camioanele prea grele, sunt oprite
de a mal merge pe drumuri în țară. „Protocoalele înțelepților Sionului“
Ministeriul Lucrărilor Publice, în a care descopăr lumii uriașul și fără
cărui pază cad și drumurile (sose- păreche de vicleanul plan, după
lele)’ și podurile, a oprit umblarea care cei mai înalt sfat al învă-
pe drumuri și poduri, a camioane­ țaților evrei de pe glob, conduc
lor ces mai grele de 4 tone Că de lucrarea de robire și ținere în
curând a trecut un camion (căroiu robire economică, a tuturor po­
greu de povară, dus de motor) de
poarelor din lume, îndeosebi a
7 tone și a rupt un pod bun, —
celor creștine 1 Cetindu-o, multe
căci podurile sunt făcute pentru lucruri pe cari azi nu le înțele­
greutăți numai până la 4 tone (40 geai, le înțelegi îngrozitor! A se
de măji metrice). E bine că le-a cere la „Libertatea“, în
oprit, că stricau toate podurile și Orăștie (jud. Hunedoarei), tri­
zguduiau casele în apropierea că­ mițând nainte prețul ei,
rora treceau. *
35 Lei, pentru care se expediază
-JBada de aburi și de fraaco-recomandat. Cu ramburs
nu se trimite.
vană liirtler din loc,
9
— s’a deschis. 3-4 (690)
preluare de farmaciei
Am onoare a aduce la cunoștința onoratului
public din Orăștie și jur, că am preluat și o port
mai departe sub conducerea mea personală, vechea
Farmacia Vlad.
îndelungata mea praxă, atât sub supravegherea
tatălui-meu, cât și ca farmacist independent 18 ani în
de on. public, cu deplină încredere, — ceea-ce cu
onoare îl și rog prin aceasta. Țin lângă mine perso­
nal ajutător de perfectă încredere, așa că ori-ce ne­
mulțumire față de serviciul Farmaciei mele, va fi cm
totul peste putință.
V1RG1L VLAD
Proprietarul farmaciei Vlad diu Orăștid și Albaiulia.
(979) 1—1 ' |
ih9 coMnllay în ORĂȘTIE
p flUs Aur Vîaicu 7 (la etaj
’ d^RSCPro Rob). — Plombe. — Scoatere de dinți
i /ard dureri — BbfȚuiare de dinți. Punere de danturi. (953) 3—10

'Jl
 V<1 •
Nr. 43—1922:
SSmănăforî de lumirrâ.
i Strămutare de Atelier.
Pe annitorii frați bani dela sate
ti aii pomenim ca laudft printre sl- Atelierul de Curdlarie al sub­
minktorii de lumini în po­ scrisului, se strămută ca data de
por, prin aducerea multora Ii cetirea 1 Novembre 1923 îa Deva, vis-a- INSTITUT DE CREDIT ȘI DE ECONTMII
de foi : vio de Spit&lul Judt țan, Str. Princ. »a
Dl Ardeleae Todor, Lecimir (Silii), Carol 47. CENTBALA SIBIIU
FONDATĂ LA ANUL 1872.
ne-a făcut îo Șunil II ibon. Pregătesc: hamuri și articole de
Dl Ob. Bârsas Tipii, Sampetru, 10ab. voleglu. Primesc șl reparații cu Sucursale: BRAȘOV, BUCUREȘTI, CLUJ, LUGOJ, MEDIAȘ,
- ■ TARGUL-MURĂȘ, TIMIȘOARA, SÂN-MĂRTIN.
Dl Oeorge Big beri u, Sintea, 5 ab. preturi moderate.
Dl Iosiv Mnntean. Stretea, 5 tb. Ioan Comă Capital deplin vărsat Lei 25,o&e.e@o. Fonduri de rezervă B
Dl Oeorge L. StănilS, Răchita, 10 ab.
măestru Curălar, In Orăștie, Lei 16,300 083. Depuneri spre fructificare Lei ^56,coo.oq9
Dl Oeorge Negrău, Socodor, 5 ab. (980) 1—2 dela 1 Nov. în Deva. Lucrsază cu toata centrele din țară. In America direct cu cale mai mari bănci.
Dl loan F e r m e a a Florii, Borbid, 2 ab. Secție specială pentru America.
Dl Petru Rusa, Făureai, 3 ab. Jertfește anual sate de mii de Lei pentia scopuri de binefacere șl culturale.
Dl loan lanăș, Coțova, 3 ab. De vânzare
Primește: Dapuneri spire fnsct'flcnre
Dl Florile Cor aci u, Cluj, 2 ab. o garnitură de îmblătif, * de plată la vedere, S°/o dobândă, fără considerare la sumă.
Di Alex F e I e r, Adrian, 4 ab.
Dl Sim. Corn an, S'.remțiu 3 ab. purtată de Locomobil cu aburi, Pentru Depuneri cu, termin fix (mat feng) p’ă-
Dl Todea George Toma, Beliș, 11 ab. 2‘/i H. P. cu batoză de 800 c. ni. § teșfe S2/a—7°/0, după mărimea sumelor șl durata termînelor
Dl D. Popesc», cântăreț în Lou- în stare foarte bună; curele nouă,Ia: ds plată. — Darea o piătește Institutul din al său. ^g69j 3_19
grești-Moșteni (j. Gorj) 11 ab. Iuliu Belu, mecanic
Dl Andrei Oprea, Musca, 6 abon. (977) 1-2 Blaj. iliiiiSISIilli
Dl I
*" I. D ane iu, înv. Bucium-sat, 5 ab.
Dl Grecu L, Bâctcoiul miTe. 2 ab.
Dl Nic. Văcan, Oiroc, 2 ab.
Dl Nic. J i m o n, Mocrea 2 ab.
De vânzare
din mână iibsră în Hațeg
Altoi de vânzare.
'La școala Inf. de Agricultură din Geoagiu se află de v§a-
Dl Ioan lane, Petriș, 2 ab.
Dl Ardelean Oerge, Cuied, 2 ab. o casă cu grădină mare, zare un stoc da c.OOO sawoi și 5.CGO merf și peri
Dl S. Voieov, Ciacova, 2 ab.
de calitatea îatâi, cari se pot ridica până la finea lunii Octobre.
care dă In altă stradă, — pomi
DI Ion Șerbanat I. Filip Solovâstrn, roditori, pozifle principală, potrivită Prețul altoilor per bucată 25 Lei.
4 abon. șl pentru prăvălie. Comande sa pot efeptui prin, anticiparea banilor
Dl Q Cssma, Qhiriș Ar. 4 ab. Constă din 2 edificii, în total 7 Geoagiu, la 5 Octobre 1923. (963) 3-î
DI Dim. Avrfimescu, Cladova. 3 ab. odăi (camere), o culină de vară și
Dl Nicol. lacoban, Vatra-Dornii una de iarnă, pivnlfă, șopru, cotefe,
(Bucovina) 0 ibon. o fântâna în curie, una în grădină. Târg în corn. Balșa! Mărfuri de vânzare.
Dl llie Rad, Qhiriș Ar. 3 ab. Curtea și grădina 711 stâiigbl pă-
tray. Deslușiri dă: Se face cunoscut locuitorilor La subscrisa bancă. în co­
DI vas. B ă i a ș, Uriul de jos, 2 ab de pe Valea Geoagiului d&fos, că' muna Geoagiul-de-jos (jud. Hu­
Dl lou C h e r e c.h e ș, I. Ar. Chlux- Dr. E. Salariu, adv. comuna Bal ța a câștigat drep~ nedoarei) 89 află de vânzare mat
baia, 4 abon. (976) 1—3 Hațeg, (j. Hunedoara) tul de târg, anume de 3 ori pe
Dl llie Bun ea, Iacobeni, 2 ab an: la 8 Novembre, 1 Aprilie și malta feluri de mărfuri și anumo:
Dl Nic. Iscob, Bencecul-rom. 2 ab. n Ufoara, în centrul băilor de 7 Iunie. Circa 15 000 kgr. magica
Dl Tăn. Frențiu, Vașcău, 3 ab. Isere, în cel mai frumos Ioc, e Cel dintâi se ține in luna vii­ (lictar de prun?.), 10 hectolitri
toare, 8 Novembre,— tn aceeași vin veohiu, 100 metri cub. scân­
Dl Qavr. M ă □ ă s t u rean, Cuzdri- | de vânzare seu închiriere,
zi târg de vite și de mărfuri, duri de brad șl lațuri, 200 pe­
oara, 2 abon. casă nouă cu etaj (961) 3-3 Primăria com, rechi bocanci, buți goale pen­
DI Trandafir Moț, Cuiaș, 2 ab.
Dl Macedon C o z m a, Spermezcti, absolut modernă, bună și pentru tru rachiu și vin, butoaie de fer
3 abon. hotel, cu 20 camere și toate edifi- 2 case de vânzare pentru petroleu și benzin, 2 ca­
Dl Bente n p,, Jupani, 2 ab. efiie secundare și trebuincioase, cu
parc, gradină de un jugăr. Doritorii
zane de fert rachiu, vojuri pen­
îa Orăștie, una în str. CăstSuîui
Tuturor: Călduroase-mulțumiri! să se adreseze la proprietarul: Nr. 12, cu 3 odăi, bucătărie, gră­ tru strâns prune, — și altele.
dină șl fântână în curie. Alfa în Se vând cantitatea întreagă
Dr. Moraris, s etr. sălcii Nr. 4, cu 2 odă?, bucătărie, sau în părți mai mici. a«» m
MacfteL (978) 1—3 notar public, Gherla. grădină, fântână și pivrijă. Informa- Doritorii a se adresa la:
DI Pop Alexă ne-a trimis din I- Jluni la:
iSfWQE« tinăr, căsătorit, cu praxă Banea „GreO'g-eana“
leanda Marc Ia 1 Oct 35 Lei pentru ïuliîi Tardășan
1 volum »Protocoale", dar numele mvrai ț mai mul}! ani, caută Geoagiu-ds-jos (jnd. Hunedoarei)
comunei nu-1 putem ceti deloc, și Ioc Îs o moară cu sile sau cu apă. (971) 2t2 casier orășenesc.
așa nu-i putem trimite cartea. 11 ru­ Adresa: Nicolae Bălgrădean, în atelierul de psn-
găm să ne scrie de nou curat, ceteț, comuna Laz (casele Iui Irimie Col- din strafe Mihai Viteazu « sil 1 ti»’ k tofgrie al subscrisa
*
comuna și posta di urmă, dela han) per Sebețul-săsesc (|udeful vdod Nf< 42 (vis-à-vis de Școala
Isl se primsșfe o calfă
care își primește comuna scrisorile. Sibiiu).________________ (978) 1—2 română gr.-or.) e de vânzare din
Dsale P. Boch. în Mocr. Da, pri­ mână liberă. (972) 2-3 Isan VărmăgeaH
mind acum 40 Lei pe lângă cei 30 I 2010/1923. m. pantofar
de mai nainte, - de tot 70 Lei, - ( „ , ,, (974) 2-3 Orăștie, ij. Hunedoara).
ești plătit deplin pe anul de frță. g PilbilCâthW. d-S llCltătU. Casă de vânzare, «

Dlui Const. Răbulea în Lupșa tx v

Ne-ai trimis 70 Lei și nici un cuvânt
pe cupon, că pentru ce-s bani? Te
rugăm scrie ne ca să știm ce să-ți tri-
mitem de ei.
OAKTCT FEMEBl
Țăran cu bunăstare, rămas vă­
duv fără copii, etate 46 an?,—caut,
pentru căsătorie, o femee dfucaaă
cinstită, văduvă seu nemaritafă, în
vârstă pe lo 40 ani. Să-scrie la
Redacția foii, care-mi va trimite
scrisorile ie mine. (981) 1—2
Mi-s’a perdut
în târgul de vite din Orăștie, Vi­
neri în 19 Oct. portmoneul (bughlla-• ■fii
rul) cu 1 bilet de vânzare a unri pur­ ■ i
cele și alte hârtii și scrisori de folos, j
Intre ele șt foaia de mobilizare. Cel ’
ce le-ar H găsit, e rugat a mi le aduce \
primind răsplată cuvenită.
George Lupu,
1-1 țăsător în Pricaz, p. Orăștie. ’
I
|
Se acnee la cunoștința p^bl.că,
că dreptul ds încasat vama ae p’afa
?
5s’ând din 3 camere, bncîlărio,
grajd, grădină ds 21/, Jvghțre șl 10
0»ue do cumpărare!
£ șî Import, a comunei Sîmsrla CoL jugăre pădure,-se vâssd cin rafina în comuna Slrel-Sâr-georgin,
ț (Plski) se va ex^renaa pe cale dc ÎJberă, în comuna C h i t i d (p, i
i circ® */,
1 km. de gara Călan, ce
lîcIteV® publică îa zhia de 20 No­ Crîșeni, jad. Hnnedosra.i; vinde un local de. prăvilie pcRÎni
vembre 1923 Ia ora 9 a. m., îa lo-
calul primăriei. (973) 2-3 Eterne? He . czeg ț mfrfari mixte șt un local mare p-n
fiu cârciunul, cu concesiune, £?lâ~d
Durata aresdurH e 3 ani, înce­ din 4 odH de locuit, bucătărie, că-
pând cu 1 Iantwrie 1924. Elev tehnician dentist i mare, plvrijă mere, șiîră, grajd,
Prețul de strigare g 36 000 Lei. ezirte rrrre, fântâna, mngazhi șl ga *
uvân;3 cel pnjln 4 clase raed/'l j dină pentru legume. Atât locr.Iui d2
Condițiile detailate ne află ?f se
(liceu csu ctviie), dh
* casă Inteli­ prăvălie, cât și cei dc cârciumă, e
pot vedea zilnic, în orele oficioase
gentă, de 15—16 ani, — so prb provăzut cu moblliord «k ilpai.
la primărie.
mește lo: «
Pozlfia caacl e fn f:|a alor Hei
Col.-Simerin (P/skl) la 19 Dr Seldner !
Oclomvrle 1925. (979) 1-1 drumuri comttstense și a podahl
2-2 medic dentist, Orăștie de peste Strei pe unde au treocre
s. s. BOhm, s. s. Tanase,
22 rfe comune.
J primsr. primnotar.
Cel Int"re
*a|l sunt rugajl a veri
Casă de vânzare. s,nb^m: la frja loculs’ pentru a se convinge
Pont un ucenic din familie bună din cauza bătrânelei, caso mea cu >> devprc mersul prîivălîcl șl al câr-
a
cnre să albă afară de școalele drept de crâșmă, aflătoare in Bulft’, cînmei. — La nr.rif.orl nu dan r2«-
<
*îrem 2 clase de IJceu, șl plaja m«re. Cnea constă din două pw.3, ci numai verbal.
primnre, b
i
localuri de crâșmă, patru cdul, ele.
:j să pnseadă ți limba maghiară. f Aibert BruckenstciR
Tralan Balon Doritorii nu se adreseze Io: (959) 3--3 comerciant
b i
Strci-Sângeorgiu, (j. Huncdoar»!
(955) 2—3 comerciant în Zlatna. (934) 2—2
5
Vâd. .Foffd Iotdf,
Tipografia .Libertatea• to Or&otio.