Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Timp de reacţie K, K2 K3
simplu cu soc L, A B C
Aşteptare Scurtă I II L, A B C
Lungă III IV L, A B C
Pătratul latin este - în fond - o variantă ameliorată a Odată ce aţi dezvoltat protocolul, va trebui să elaboraţi un
planului factorial. Ameliorarea este adusă de faptul că putem studiu-pilot pentru a găsi deficienţele de procedură. Aproape
regrupa de trei ori rezultatele urmărind liniile şi coloanele şi asta întotdeauna există probleme care trebuie lămurite. Unul din
ne permite să testăm efectul celor trei variabile. Se pot utiliza experimentatori, sau unul dintre prieteni, sau chiar profesorul
aceeaşi subiecţi (trecuţi prin fiecare condiţie) dacă repetarea şi (cordonatorul) dumneavoastră trebuie să treacă prin toate etapele
succesiunea nu ridică probleme, iar dacă trebuie să controlăm experimentului ca şi cum acesta s-ar desfăşura în realitate. Deşi
efectele de repetare şi succesiune se vor utiliza grupe de tentaţia de a sări peste studiul-pilot este foarte mare, trebuie sa-i
subiecţi echivalate. rezistaţi. Aproape toate experimentele care au fost realizate fără a
fi testate în prealabil s-au dovedit a fi defectuoase. Tocmai de
3.2.9.3. Planurile în pătrat greco-latin aceea un efort minor suplimentar poate duce la o creştere foarte
Se utilizează atunci când avem patru variabile, în acest mare a preciziei experimentului.
model se asociază fiecărei litere latine a unui plan cu trei Experimentatorii renumiţi pentru proiectele lor excelente
variabile o literă grecească ce corespunde valorilor (modalităţilor) sunt, cel mai adesea, cei care efectuează experimente-pilot
celei de-a patra variabile independente. La fel, literele greceşti se extensive. Sunt experimentatori care nu încep experimentul
vor distribui complet, în fiecare linie şi fiecare coloană. Schema principal până ce nu îşi fac o idee clară despre ce vor descoperi
planului va arăta astfel: pe baza pretestării. Acest pas preliminar nu este întotdeauna
posibil, dar este de mare ajutor unei experimentări atente şi
subliniază, în acelaşi timp, ideea că experimentarea nu este un
proces cu o singură etapă. Când s-a efectuat studiul-pilot, urmat
Aα Bβ Cγ α alfa de experimentul principal care a fost efectuat o dată şi repetat o
Bγ Cα Aβ β beta data sau de mai multe ori, credibilitatea descoperirilor creşte
Cβ Aγ Bα γ gama infinit mai mult decât în cazul unui experiment care nu a fost
precedat de studiul-pilot.
În principiu, aceste planuri complexe ne permit Etapa în care planul este tradus în procedeu şi apoi în
regruparea rezultatelor parţiale şi compararea cu ansamblul studiu-pi-lot, necesită adesea mai mult timp decât experimentul
altor rezultate, apoi evidenţierea faptului că o variabilă propriu-zis. Nu este un lucru neobişnuit că studiul literaturii si
independentă are o influenţă observabilă. etapa planului la un proiect să necesite trei sferturi dintr-un
semestru, în timp ce examinarea subiecţilor poate lua o
3.2.10. Experimentul pilot săptămână.
generalizăm relaţia din eşantionul nostru la o relaţie între
3.2.11. Prelucrarea rezultatelor variabilele din populaţie, apoi generalizăm acea relaţie reflectată
de variabile la relaţia între constructele ipotetice stabilite în
După ce s-au stabilit obiectivele, variabilele, ipoteza studiu.
(sau ipotezele) şi după ce a fost aplicat studiul-pilot (realizându-
se în acest fel ultimele corecţii), putem trece la realizarea efectivă 3.2.12. Evaluarea critică a studiului
a experimentului, respectând însă schema efectuata anterior.
Datele obţinute vor fi notate cu atenţie în foile de observaţie, ca Trebuie să ţinem cont de faptul că cercetătorii sunt supuşi
de altfel orice reacţii constatate sau intervenţii neaşteptate ale unor greşelii, aşa că întotdeauna este imperios necesar să evaluăm
factori externi (deşi, într-un experiment bine proiectat şi realizat, valoarea studiulu nostru şi a interpretărilor făcute. Evaluarea
aceşti factori ar trebui să fie ţinuţi sub control sau chiar să nu critică a unui studiu înseamnă, să răspundem la întrebarea: cât de
apară deloc). După o triere a datelor obţinute (unii subiecţi pot fi siguri suntem că rezultatele reflectă într-adevar constructele,
eliminaţi din cercetare din diferite motive) se va trece la variabilele şi comportamentele pe care noi credem că le
prelucrarea statistică a acestora pentru a verifica validitatea reflectă, şi cât de siguri suntem că relaţia observată reflecta, de
ipotezei (ipotezelor) stabilite la începutul experimentului.
fapt, relaţia pe care credem noi că o reflecta ?
În procesul de prelucrare a rezultatelor urmărim testarea
Cea mai mare grijă a cercetătorului este reprezentată de
(verificarea) ipotezei (ipotezelor) experimentului prin
descoperirea unei relaţii. Relaţia reprezintă o asociere dintre definiţiile operaţionale pe care le foloseşte, pentru că ele sunt
rezultate prin care cercetătorul face o predicţie asupra corelaţiei sursa majoră de erori potenţiale şi pot antrena situaţii
dintre două variabile: "dacă x creşte, va creşte şi y" "dacă x va controversate. Investigaţia experimentală poate fi mai mult sau
creşte, y va descreşte". Aceste relaţii simple formează modele mai puţin empirică, obiectivă, sistematică şi controlată. Problema
complexe. Atunci când examinam rezultatele şi relaţiile, intră în o constituie faptul că există multe căi de a defini un construct sau
joc procedurile statistice. Scopul cercetărilor este să demonstrăm o variabilă şi că fiecare definiţie prevede o perspectivă foarte
relaţiile; o relaţie stabilă între rezultate constituie elementul de apropiată,iar investigaţia concretă poate descrie o imagine
bază pentru o lege a naturii. eronată a comportamentelor.
Cercetătorii sunt preocupaţi nu numai de relaţia constată şi Aceste controverse pot fi rezolvate prin replicarea
observabilă într-un eşantion dat, ei vor căuta să estimeze conceptuală care va spori în mod fundamental încrederea noastră
măsura în care relaţia dintre variabile ar putea fi atribuită şi altor într-un construct sau explicaţie prin acumularea unor date
subiecţi din populaţie, dacă măsurarea acestora ar fi posibilă. convergente. Replicarea şi rezultatele convergente sunt
Astfel, a generaliza înseamnă să aplici concluziile unui proceduri care, împreună, elimină ipotezele alternative şi suţin
experiment, unui studiu la alţi subiecţi sau situaţii. Interpretând concluziile cercetătorului despre un comportament particular,
cercetarea, generalizarea se face în două moduri. Mai întâi, construindu-se în acest fel un tablou mai exact al respectivului
comportament. interesant să se realizeze provocarea unui comportament fie cu
Preocuparea principală, atunci când evaluăm critic un participarea anonimă a experimentatorului, fie prin observarea
studiu, este să examinăm fiecare definiţie operaţională a anonimă de către experimentator (subiecţii nu se simt
variabilelor, subiecţilor şi situaţiilor observate. La fiecare pas observaţi). Acest gen de experimente ridică serioase probleme
ne întrebăm dacă rezultatele obţinute indică ceea ce credem noi deontologice.
că indică şi dacă relaţia reflectă ceea ce credem noi ca reflectă.
3.2.13.4. Experimentul psihopedagogie
3.2.13. Tipuri de experimente Este o variantă a experimentului natural, desemnând
faptul că el se desfăşoară în mediul şcolar. Se pun, evident,
3.2.13.1. Experimentul de confirmare (sau provocat) aceleaşi probleme deontologice.
Este varianta clasică în care fenomenele sunt provocate în
3.2.13.5. Experimentul invocat sau cvasi-experimentul
condiţii controlate pentru a verifica ipoteza de cercetare,
Sunt situaţii în care cercetătorul nu poate interveni în
acţionându-se în mod deliberat asupra elementului studiat. In
provocarea fenomenelor (ele sunt provocate de natură sub forma
literatura anglo-saxonă se mai numeşte "true experiment",
de dereglări patologice ca boală, infirmitate, deficienţe
experimentul propriu-zis sau adevăratul experiment.
psihologice) şi se numesc fenomene invocate. In aceste situaţi,
cercetătorul studiază doar efectul dereglărilor asupra
3.2.13.2. Experimentul de laborator comportamentului, în activitatea experimentală de laborator ne
Indică doar locul în care este efectuată cercetarea, în confruntăm mai puţin cu astfel de fenomene invocate şi mai
mod obişnuit, experimentul provocat se desfăşoară în laborator adesea experimentatorul trebuie să ţină seama de un ansamblu de
pentru că numai în acest cadru se poate asigura un control fenomene invocate sau de variabile externe: aspectele de vârstă,
riguros al variabilelor experimentale. sex, nivel cultural, apartenenţă la o religie, naţionalitate etc. în
mod obişnuit, aceşti factori, în cercetările experimentale, sunt
3.2.13.3. Experimentul natural egalizaţi pentru grupurile de studiu sau putem să-i invocăm
Se desfăşoară, de obicei, în locul unde subiectul îşi pentru studile experimentale separate (de exemplu, efectul
desfăşoară activitatea. Este dificilă efectuarea acestui tip de diferenţelor de sex pentru o anumită performanţă).
cercetare pentru că este greu de realizat un control riguros al Acest tip de experiment este denumit, mai ales în
variabilelor (intervin o serie de factori care pot modifica literatura de specialitate anglo-saxonă "cvasi-experiment".
conduita). Totuşi, este oferita subiecţilor o şansă de Termenul "cvasi"(în limba latină) înseamnă aproximativ, cam,
experimentare mai apropiată de felul lor natural de a fi. Este foarte aproape, oarecum. Am putea spune "experiment aproximativ" sau
"semi-experiment", deşi s-a încetăţenit şi formularea "cvasi- motivaţia sau nivelul şcolar. Astfel de proiecte experimentale
experiment" pe care o vom utiliza în continuare. utilizează metoda corelaţiei între variabile. Or, în aceste cazuri,
Se întâmplă că unele variabile, cum ar fi sexul subiecţilor, putem spune că variabilele corelează, dar, în nici un caz, că o
nu pot fi manevrate de către experimentator;alte variabile cum ar variabilă produce un efect în manifestarea celeilalte.
fi dezastrele naturale (cutremurele, inundaţiile) sau dezastrele Cu toate aceste neajunsuri cvasi-experimentele sunt
proprii civilizaţiei umane (războaiele, accidentele de avion) frecvent utilizate în psihologia clinică, în cea educaţională, în
sunt atât moral cât şi fizic dificil de introdus într-un proiect etnopsihologie, dar cel mai adesea în psihologie diferenţială.
experimental. Asemenea variabile şi altele asemănătoare sunt Dificultăţile mai sus amintite pot fi sensibil diminuate în
extrem de interesante şi joacă un rol important în viaţa condiţiile unui control cât mai riguros al celorlalte variabile
oamenilor. Deci ar merita - cu prisosinţă - să ne ocupăm de externe. Va trebui să ne asigurăm - spre exemplu -că membrii
efectele lor. în acest caz aşteptăm ca natura să-şi facă treaba şi celor două grupuri sunt echivalente sub cât mai multe
apoi să comparăm efectele acelei "variabile independente" cu dimensiuni. Dacă invocăm inteligenţa, atunci trebuie să asigurăm
efectele care apar când acea variabilă nu este prezentă. echivalarea grupurilor sub aspectul nivelului educaţional,
Cvasi-experimentul tipic are o variabilă subiect ca variabilă implicaţii motivaţionale ş.a.m.d. Problema reprezentativităţii
independentă şi ea poate fi o variabilă subiect intrinsecă (vârstă, este şi ea foarte importantă; întrucât avem în vedere caracteristici
sex, rasă, grup etnic); atribute determinate social (clasă socială, majore (sex, vârstă, etnie, religie, inteligenţă) va trebui să
regiune de reşedinţă); boli, tulburări psihice, amputări selectăm grupuri reprezentative pentru o populaţie vizată.
(pierderea unui membru, tulburări mentale, reacţii la dezastre). Diferenţele individuale fac parte intrinsecă din bagajul de
După cum se poate constata, aceste variabile pot fi mai degrabă reprezentări sociale ale tuturor oamenilor. Acestea constituie chiar
selectate decât variate. Nu putem manipula o variabilă subiect o preocupare sistematică a oamenilor şi una profesională a
păstrând în acelaşi timp ceilalţi factori constanţi. Putem doar să psihologilor. Faţă de multe diferenţe individuale ce ţin de rasă,
selectăm subiecţi care prezintă acea caracteristică şi apoi să-i zonă geografică, etnie oamenii au avut sau mai au încă
comparăm după un anume comportament care ne interesează. reprezentări profund eronate marcate de clişee, prejudecăţi,
Dacă subiecţi din grupuri diferite (de ex: QI ridicat, mediu, rasism, misoginism. Faptul că psihologia, cu ajutorul cvasi-
scăzut) diferă în comportament nu putem afirma că diferenţele experimentelor, a demonstrat că aceste variabile nu produc
variabilei subiect au provocat diferenţele de comportament. diferenţe semnificative sub aspectul inteligenţei sau altor atribute
Dacă, de ex., subiecţii cu un QI ridicat obţin performanţe mai psihice constituie cel mai bun argument în favoarea cvasi-
bune decât cei cu un QI scăzut nu vom putea spune că acel QI a experimentului.
provocat diferenţa deoarece grupuri diferite de subiecţi este mai
probabil să varieze în raport cu alţi factori relevanţi, cum ar fi 3.2.13.6. Experimentul de tip explorator
În care nici nu invocăm, nici nu provocăm, ci ne
orientăm după expresia "ce s-ar întâmpla dacă...", în astfel de
experimente nivelul de anticipaţie este mai scăzut, la fel şi nivelul
de structurare. Seamănă cu un joc ştiinţific. Acest gen de
experimente este adeseori solicitat de către studenţi sau
cercetători tineri.