151. Criteriile alegerii periei de dinti.

Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile periilor din
care sunt confectionate:
o Natura, provenienta
o Numar
o Lungime
o Diametru
o Aranjament
o Consistenta: tari, moi
o Flexibilitate: rigide, suple

152. Avantajele periilor cu peri naturali

Suplete
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
Nu produc traumatisme gingivale
Se incarca bine si retin pasta de dd

153. Dezavantajele periilor cu peri naturali:

Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si imbibarea cu apa si
detritusuri organice
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea

154. Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre

Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse
in strat gros 
Periile aspre favorizeaza:
o Retractia gingivala
o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutite ale smaltului
supraadiacent
155. Frecventa periajului gingivo-dentar.
Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu deoarece conditiile constante de
umiditate, de temperatura, oxigenare redusa, repausul partilor moi favorizeaza dezvoltarea
florei microbiene si potentarea actiunii patogene a unor tulpini microbiene asupra
parodontiului marginal si a dintelui.
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas,
keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala.
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice* CHX si sanguinaria) =>
igienizarea buna
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia
gingiei. 
              Clatirea energica a guri  , urmata de indepartarea resturilor alimentare interdentare cu fir de
matase sau scobitori din lemn moale sunt masuri sufieciente  de igienizare. 
156. Metoda BASS a periajului santului gingival
Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera si din santul gingival
, pe o adancime de 0.5-1 mm.
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit.
Peria se aplica in < 45 fata de axul lung al dd, capatul filamentelor spre santul gingival si se
o

exercita o usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului
gingival.
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
In cursul periajului gingia se albeste uneori => potential traumatic daca presiunile sunt prea
mari
 Avantaje:
o Insusirea cu usurinta de catre pacient
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile
interdentare)
Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale
157. Metoda STILLEMAN (modificata)
Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45 fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
o

Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre
marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
158. Metoda CHARTERS de periaj interdentar
Se fol perii de consistenta medie spre tare
Se aplica sub <45 fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar
o

Varful filamentelor spre suprafata ocluzala

Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura
gingivala spre cea ocluzala 
Metoda indicata pentru: -Masaj gingivala si 
                                       -Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa
gingivectomie sau operatii cu lambou
 
159.     Metoda periajului prin rotire
-           Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a
fundului de sac
-           Gura intredeschisa
-           Peria exercita o presiune accentuata asupra partilor moi si se deplaseaza usor prin rotire in
jurul axului manerului. Dupa depasirea marginii incizale sau a suprafetei ocluzale, peria se
desprinde de pe dinti si evine in pozitia initiala. 
-           Pe fetele orale se procedeaza la fel, aplicam peria pe gingie si mucoaa dupa care se executa
rotatie spre ocluzal,
Se fac deplasari de rotire pentru fiecare grupa de dinti. 
 
160.     Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar
-           Principiul aceste metode pleaca de la constatarea ca  in mod normal alimentele sunt
deflectate de pe suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical, de aceea
se considera ca  periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”.
-           Se folosesc  perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre
radacina, cu presiune blanda.
-           Este indicata la pers cu parodontiul sanatos, fara anomalii dento-maxilare, la care se
realizeaza odata cu actiunea de curatire si un masaj gingival.
-           La pacientii parodontopati, cu forme profunde de imbolnavire,  nu este indicata pt ca largeste
deschiderea pungilor parodontale si favorizeaza patrunderea detritusurilor si resturilor organice.
 
161.     Metoda FONES
-           Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – peria exercita  miscari viguroase,
ample, circulare cu diametru cat mai mare  posibil.
-           Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
-           Este indicata la copii ca un mijloc de insusire a tehnicii de periaj, care ulterior ca fi corectata
printr-una din metodele consacrate. 
 
162.     Periajul electric: indicatii, avantaje
-           Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
o          Copii mici
o          Persoane purtatoare de aparate ortodontice
o          Persoane handicapate fizic
o          Persoane cu abilitate manuala redusa
o          Persoane lenese
o          Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson (se impune deseori efectuarea
periajului de o alta persoana ingrijitoare) 
163.     Folosirea firului de matase in spatiile interdentare
-           Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
-           Reguli de intrebuintare:
o          Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
o          Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
o          Introducere interdentara in cazul unui contact strans se face ferm cu firul intins, dar cu 
presiune controlata pentru a nu leza papila
o          firul tinut in tensiune si usor curbat pe suprafata M a dintelui situat D este deplasat de 5-6 ori
in sus si in jos in plan vertical. Procedura se repeta pe suprafata D a dintelui M, evitand
traumatismul papilei interdentare. 
o          Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
o          Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
Cand pacientul nu are dexteritate , se folosesc dispozitive de plastic in froma de furca ce prezinta o
curbura a bratelor si butoni externi pe care se fixeaza prin rasucire firul de matase. 
 
164.     Substantele active continute in pastele de dinti
-           Pastele de dd contin substante ca:
o          Azotat de potasiu: actiune antihiperestezica eficienta
o          Formaldehida si fluoruri: actiune impotriva hiperesteziei dentinare, reminrealizanta si de
protectie fata de caria dentara
o          Saruri anorganice (sulfat de Na,K): stimulare a secretiei salivare, imbunatatirea autocuratirii,
reducerea sangerarii