Amenajari Agroturistice 2003

Studenti:
Profesor coordinator: Ciorik Vlad

Dumitru Ovidiu
Conf. univ. dr. Adelaida Hontus Grupa 8212
1
CUPRINS
CAPITOLUL I :
 Analiza potentialului turistic natural si antropic din judetele Bucuresti si Timis
CAPITOLUL II :
 Analiza stadiului actual al amenajarii turistice din arealele judetelor Bucuresti si Timis
 Structuri de primire turistica cu functiune de cazare pe tipuri de structuri ,judete si localitati ca
numar de unitati de cazare si ca numar de locuri de cazare la fiecare tip de unitate turistica
 Capacitatea de cazare turistica existenta in cele doua judete pe tipuri de structuri de primire, pe
judete si pe localitati (ca numar de unitati de cazare)
 Sosirile turistilor cu functiuni de cazare pe tipuri de structuri de turisti ,pe macroregiuni ,pe regiuni
de dezvoltare si judete (pentru turisti romani,pentru turisti straini )
 Sosirile turistilor cu functiuni de cazare pe tipuri de structuri de turisti, pe macroregiuni, pe regiuni
de dezvoltare si judete (pentru turisti romani + turisti straini)
 Sosirile turistilor cu functiuni de cazare pe tipuri de structure de turisti , pe macroregiuni, pe
regiuni de dezvoltare si judete (pentru unitati de cazare si pentru total numar de turisti romani
+straini)
 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri de turisti, pe macroregiuni,pe
regiuni de dezvoltare si judete (pentru turisti romani si pentru turisti straini )
 Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri de turisti,pe macroregiuni, pe
regiuni de dezvoltare si judete (pentru turisti romani +turisti straini )
 Populatia celor doua judete (Bucuresti si Timis)
 Suprafata celor doua judete (Bucuresti si Timis )
 Sosiri de turisti in structuri de primire pe categorii confort, de tipuri de turisti sip e luni dintr-un an
(numar total de turisti romani, numar de turisti straini si numar de turisti romani+turisti straini
,pentru fiecare luna in parte din ultimul an de studiu)
 Structuri de alimentatie publica existenta in cele doua judete, acolo unde exista descrierea
 Structuri de tratamente balneo-climaterice din cele doua judete
 Formele de turism practicate in cele doua judete
CAPITOLUL III :
 Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta turistica din cele doua judete
CAPITOLUL IV :
 Strategia de dezvoltare si amenajare turistica din judetele Bucuresti si Timis
 Premisele dezvoltarii turismului in judetele respective
 Propuneri de dezvoltare si amenajare turistica existente in judetele respective
 Proiecte si surse de finantare ale acestora pentru fiecare judet in parte
 Strategia de amenajarre turistica , adoptata pentru fiecare judet in parte
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
2
Cap.I. Analiza potentialului turistic natural si antropic din judetele
Bucuresti si Timis
Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie
semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producătoare de locuri de
muncă.
Potenţialului turistic Timis:
Componentele naturale sunt variate ca structură şi se impun în potenţialul turistic în mod
diferenţiat, adică:
Relieful şi structurile geologice: peisagistic, ca suport al activităţii de turism, ca „materie
primă“, stiintific, ca monument al naturii, ca risc geomorfologic şigeologic;
Clima prin parametrii meteorologici – factori limitativi şi favorabili, sezonalitateaactivităţii de
turism – ca resursă climatoterapeutică – indici de confort termic, de stres cutanat, bioclimatic
total, tipuri de vreme – organism, tip de bioclimat – peisagistic, ca risc climatic;
Apele de suprafaţă : peisagistic şi estetic, funcţional – ca agrement, ştiinţific şi monument al
naturii, risc hidrologic;
Apele subterane: peisagistic şi estetic, balneoterapie (apele minerale),ştiinţific şi monument al
naturii, alimentare cu apă;
Vegetaţie: peisagistic şi estetic, recreativ-social (pădurile), sanitară şi terapeutică, depoluare şi
termo-moderatoare, cinegetică (fond),ştiinţifică (specii, arii protejate), poziţia geografică;
Fauna: structura speciilor, peisagistic şiestetic, cinegetic, ştiinţific şi monument al naturii,
poziţia geografică;
Peisajul geografic:valoare estetică şi ştiinţifică, recreativă, funcţională;
Ariile protejate deschise turismului(protecţia şi conservarea mediului, peisagistică şi estetică,
ştiinţifică şi educativă, recreere,odihnă şi turism;
Poziţia geografică: raportarea faţă de anumite repere, localităţi şi ariituristice, căi de
comunicaţii, arii emitente şi receptoare de turişti, etc.
Obiectivele turistice cultural-istorice,variate ca structură, se impun prin valoarea:mondială,
naţională, regională sau locală, istorică şi arheologică, memorială şi documentară,artistică,
cultural şi tradiţională, peisagistică, urbanistică şi ambientală, ca stare tehnică şi gradde protecţie,
accesibilitate;
Obiectivele turistice economice, de arhitectură inginerească, sportive , interesează
prinvaloarea: tehnico-inginerească, amploare şi grandoare, istorică şi arheologică, internaţională
şi naţională a evenimentelor şi obiectivelor, culturală, ştiinţifică şi educativă,
estetică,arhitecturală şi ambientală, accesibilitate.
Populaţia, rezervor pentru cererea turistică de servicii, forţă de muncă, element dinamic în
calitatea serviciilor, ospitalitate; aşezările umane ca destinaţii turistice şi centre emitente de
turişti.
Potenţialul antropic:
3
Municipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala reşedinţă a judeţului
Timiş, este situată în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de râurile Bega şi Timiş, acăror
prezenţă a influenţat în timp dezvoltarea localităţii de la Cetatea fortificată cu ziduri, bastioane,
şanţuri cu apă şi valuri de pământ.O dată cu atenţia sporită acordată de Curtea de la Viena,
Timişoara, ca centrueconomic şi politic al Banatului, cunoaşte după 1718 - 1734 o dublă
dezvoltare a lucrărilor defortificare a Cetăţii (după noul plan din 1723) şi se începe secarea
mlaştinilor. Se construiesc poduri şi construcţii publice, astfel încât în jurul anului 1765 se
încheie fortificarea cetăţii, iar în 1774, apeductul din Fabric pentru alimentarea cu apă şi reţeaua
de canale subterane din preajma "Cazărmii ardelene" şi de pe amplasamentul Pieţii Sfântul
Gheorghe. Cu toateacestea, situaţia şanţurilor de apă şi a mlaştinilor din Cetate nu este rezolvată
în întregime, iar canalul Bega (început în anul 1728), devenit navigabil, preia în mare parte rolul
de colector insalubru al zonei de Cetate. Între anii 1781 (după ridicarea Cetăţii Timşoara la
privilegiul deOraş liber regesc) şi 1848 - în cetate se realizează edificii de cult şi sociale şi se
extindconstrucţiile de locuinţe.
Planul urbanistic nu era conceput pe principiul zonelor funcţionale, ci era trasată, în special,
trama stradală între Cetate şicartierele mărginaşe Iosefin, Fabric şi Mehala. Terenul dintre străzi
a fost parcelat şi vândut,sau dat în folosinţă noilor proprietari. Timişoara este un oraş
multicultural, influenţat de diversele comunităţi etnice, înspecial de cea germană, maghiară şi
sârbă, dar şi de cele bulgară, italiană, palestiniană şigreacă. Moştenirea culturală şi diversitatea
ofertei culturale sunt punctele forte ale oraşului.Cu cele peste 12 instituţii culturale profesioniste,
Timişoara este, după Bucureşti, al doilea polcultural din ţară din punct de vedere al mărimii şi
diversităţii ofertei culturale. O mare tradiţieo are teatrul timişorean, care prin cele trei teatre de
stat, (în premieră în Europa): Teatrul Naţional, Teatrul German şi Teatrul Maghiar, oferă
spectacole în limbile română, germană şimaghiară.Cele trei instituţii împart aceiaşi clădire-
simbol cu Opera Română.Filarmonica Banatul întregeşte paleta de ofertă culturală de cea mai
înaltă calitate, păstrând astfel o tradiţia oraşului care a văzut interpretând pe scenele lui nume
mari precumFranz Liszt, Strauss fiul, Brahms, Enescu sau premiera Traviatei lui Verdi la 9
februarie 1855.Patrimoniul cultural timişorean şi bănăţean este întregit de Muzeul Banatului,
înfiinţat în 1872.
Acesta adăposteşte cea mai mare colecţie de obiecte arheologice din Banat. Instituţiaare
diferite ramuri, printre care un Muzeu de Artă, de Etnografie, Muzeul Satului Bănăţean,
unMuzeul al Viorilor sau cel al Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor.
4
BUCUREŞTI - Factori naturali:
Aşezare
Oraş capitală, Bucureştiul este situat în sud-sud-estul României, în Câmpia Vlăsiei. Dezvoltat
de-a lungul râurilor Dâmboviţa şi Colentina, la o distanţă de 60 km de Dunăre, la 120 km de
Munţii Carpaţi şi la 226 km de Marea Neagră.
Relieful
Relieful de câmpie pe care s-a ridicat Bucureştiul este uşor vălurit, format din interfluvii largi
(Sabar - Dâmboviţa, Dâmboviţa - Colentina, Colentina - Pasărea), netede, cu aspect de câmpuri
(câmpurile Cotroceni, Băneasa, Filaret, Văcăreşti etc). Valea Dâmboviţei străbate Bucureştiul pe
o lungime de 22 km şi taie oraşul în două, de la nord-vest la sud-est. Are o luncă largă, iar malul
drept, mai înalt, cu aspect colinar, remarcându-se de-a lungul său: dealurile Cotroceni, Filaret,
Belu sau Văcăreşti. Acestea sunt şi corespondentele unor cartiere bucureştene.
Clima
Clima este continental-moderată, cu ierni aspre, în care crivăţul se aude izbindu-se "în fereştri",
cum spun poeţii noştri. Temperatura medie anualş este de 10grade C; iernile aduc zăpezi
abundente dar nu frecvente; verile sunt calde, sufocant de toride uneori, urmate de ploi de
torenţiale, iar primavara şi de toamna aduc temperaturi plăcute, cu zile senine.
Ape
Singura apa curgatoare care strabate teritoriul Sectorului 2 este raul Colentina, care face parte
din bazinul Arges si este afluent de stanga al Dambovitei. Schema de amenajare a raului
Colentina este compusa din 15 lacuri amplasate in cascada. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea
raului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnica a lacurilor Tei, Plumbuita,
Fundeni si Pantelimon, sub forma unor acumulari permanente pentru folosinte de piscicultura,
atenuarea viiturilor, irigatii, agrement, avand urmatoarele caracteristici tehnice:
- Lacul Tei - suprafata cca. 70 ha, volum acumulat 2 mil. m3, lungime 2,6 km; volum de
atenuare a viiturilor 0,75 mil. m3;
- Lacul Plumbuita - suprafata cca. 44 ha, volum acumulat 0,9 mil. m3, lungime 2,65 km; volum
de atenuare a viiturilor 0,68 mil. m3.
- Lacul Fundeni - suprafata cca. 88 ha, volum acumulat 0,85 mil. m3, lungime 4,2 km; volum
de atenuare a viiturilor 0,8 mil. m3
5
- Lacul Pantelimon I - suprafata cca. 93 ha, volum acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km,
volum de atenuare a viiturilor 1,5 mil. m3.
Acumularile respective au fost dotate cu baraje de retentie, prevazute cu descarcatoare de fund

si descarcatoare de ape mari (in cazul debitelor mari), precum si, partial, cu ecluze. Pentru a mari
capacitatea de preluare, la momente de criza, a volumelor de apa in exces au fost realizate lucrari
de dragare. La nivelul lacului Tei exista o microhidrocentrala in barajul catre lacul Plumbuita.
Ape de adancime
Apele subterane sunt in stransa legatura cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica
a subsolului. Adancimea la care se gaseste panza de apa freatica variaza in general in functie de
caracteristicile reliefului si depozitelor acvifere. Panza de apa freatica se afla la adancimi
cuprinse intre 20 si 30 m. De aici se alimenteaza cu apa potabila platformele industriale si
locuintele care nu sunt racordate la reteaua de alimentare.
Potentialul touristic
Ca potential turistic relieful se remarca prin doua aspecte:

a. Valea Colentinei, valorificata prin lacuri de agrement.
b. Crearea de conditii prielnice dezvoltarii urbane, culturale fara obstacole natural
Cele mai importante elemente ale potentialului turistic al apei sunt lacurile de pe cursul
Colentinei. Acestea sunt folosite in special in scop de agrement:
- Lacul Tei - suprafata cca. 70 ha, volum acumulat 2 mil. m3, lungime 2,6 km; volum de
atenuare a viiturilor 0,75 mil. m3;
- Lacul Plumbuita - suprafata cca. 44 ha, volum acumulat 0,9 mil. m3, lungime 2,65 km; volum
de atenuare a viiturilor 0,68 mil. m3.
- Lacul Fundeni - suprafata cca. 88 ha, volum acumulat 0,85 mil. m3, lungime 4,2 km; volum
de atenuare a viiturilor 0,8 mil. m3
- Lacul Pantelimon I - suprafata cca. 93 ha, volum acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km,
volum de atenuare a viiturilor 1,5 mil. m3.
In arealul Bucurestiului nu poate fi vorba de rezervatii sau paduri, insa parcurile amenajate ofera
locuitorilor un cadru asemanator cu cel natural unde se pot relaxa.
Parcul Ioanid si vilele din jur reprezinta rezultatul unui proiect dintre razboaie. In prezent,
cartierul Ioanid este unul din cele mai elegante ansambluri ale Bucurestiului, are o conceptie
logica si inca functionala si reprezinta o marturie vie despre o epoca de inflorire si prospetime a
orasului, despre un mod de viata occidental tradand gusturile rafinate ale comanditarilor si
competenta arhitectilor.
6
Parcul Gradina Icoanei a aparut pe o fosta balta, care in secolul al XVIII-lea se pare ca se
numea "a Bulindroiului". Ulterior, a devenit cunoscuta drept "Balta de la Icoana"
Parcul National se afla in vecinatatea stadionului national Lia Manoliu si este parte integranta a
ansamblului sportiv. Denumirea a fost schimbata dupa revolutie in Parcul 23 August.
Parcul Plumbuita este amplasat pe malul lacului Plumbuita, care face parte din salba de lacuri a
raului Colentina.
Cap.II. Analiza stadiului actual al amenajarii turistice din arealele

judetelor Bucuresti si Timis
7
TABELE
Municipiul Bucuresti
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, judete si localitati
Ani
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Tipuri de structuri de primire turistica Judete Localitati
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar

Total Municipiul Bucuresti TOTAL 126 128 131 136 137
Hoteluri Municipiul Bucuresti TOTAL 101 100 102 108 112
Hosteluri Municipiul Bucuresti TOTAL 10 8 12 9 8
Hoteluri apartament Municipiul Bucuresti TOTAL 5 4 3 3 3
Vile turistice Municipiul Bucuresti TOTAL : 1 1 2 2
Bungalouri Municipiul Bucuresti TOTAL : 5 5 5 5
Pensiuni turistice Municipiul Bucuresti TOTAL 10 10 8 9 7
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, judete si localitati
Ani
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
8
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Total Municipiul Bucuresti TOTAL 20828 Ani 19352 19327 18586 19050
Hoteluri Municipiul Bucuresti TOTAL

Anul 2010 Anul 201120187 18632
Anul 2012 18531Anul 2014
Anul 2013 17854 18434
Tipuri de structuri Tipuri de Macroregiuni, regiuni
Hosteluri Municipiul Bucuresti TOTAL UM: 360 325
Numar persoane 500 359 278
de primire turistica turisti de dezvoltare si judete
Hoteluri apartament Municipiul Bucuresti
Numar TOTAL
Numar 113 Numar 149 Numar 92 Numar128 134
persoane persoane persoane persoane persoane
Vile turistice Municipiul Bucuresti TOTAL : 18 18 30 38
Total Total Municipiul Bucuresti 1046239 1203648 1245425 1328190 1510222
Bungalouri Municipiul Bucuresti TOTAL : 20 20 20 20
- Romani Municipiul Bucuresti 448172 556947 568647 598357 645718
Pensiuni turistice Municipiul Bucuresti TOTAL 168 208 166 195 146
- Straini Municipiul Bucuresti 598067 646701 676778 729833 864504
Hoteluri Total Municipiul Bucuresti 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
Hosteluri Total Municipiul Bucuresti 13138 12528 18018 10590 8132
Hoteluri
Total Municipiul Bucuresti 3971 5026 3474 3658 4967
apartament
Vile turistice Total Municipiul Bucuresti : 589 923 1286 2460
- Romani Municipiul Bucuresti : 251 317 592 1635
- Straini Municipiul Bucuresti : 338 606 694 825
Bungalouri Total Municipiul Bucuresti : 258 52 87 213
Pensiuni turistice Total Municipiul Bucuresti 4237 4487 4003 5002 4013
9
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati
Ani
Tipuri de structuri de
Judete Localitati UM: Numar persoane
primire turistica
Municipiul
Total TOTAL 1046239 1203648 1245425 1328190 1510222
Bucuresti
Municipiul
Hoteluri TOTAL 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
Bucuresti
Municipiul
Hosteluri TOTAL 13138 12528 18018 10590 8132
Bucuresti
Municipiul
Hoteluri apartament TOTAL 3971 5026 3474 3658 4967
Bucuresti
Municipiul
Vile turistice TOTAL : 589 923 1286 2460
Bucuresti
Municipiul
Bungalouri TOTAL : 258 52 87 213
Bucuresti
Pensiuni turistice Bucuresti TOTAL 4237 4487 4003 5002 4013
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de structuri de primire Tipuri de Macroregiuni, regiuni de 2010 2011 2012 2013 2014
turistica turisti dezvoltare si judete
UM: Numar

Total Total Municipiul Bucuresti 1849592 2014151 2089489 2224629 2497182
Hoteluri Total Municipiul Bucuresti 1797653 1961320 2028731 2177307 2451933
Hosteluri Total Municipiul Bucuresti 27368 25021 39266 23115 15993
Hoteluri apartament Total Municipiul Bucuresti 16071 16719 9859 9641 14348
Vile turistice Total Municipiul Bucuresti : 1164 2306 2754 5565
- Straini Municipiul Bucuresti : 809 1740 1751 2294
Bungalouri Total Municipiul Bucuresti : 378 304 127 213
Pensiuni turistice Total Municipiul Bucuresti 8500 9549 9023 11685 9130
10
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Anii
Medii de Macroregiuni,regiuni de Anul Anul Anul Anul Anul
Sexe
rezidenta dezvoltare și judete 2010 2011 2012 2013 2014
Numar persoane
Total Total Bucuresti 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Regiunea
Suprafata Judetul Bucuresti
Sud-Muntenia
Suprafata totala(ha) 3.445.299 ha =34.452,99km² 1.883.425 km²
11
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, pe luni
Luni
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
Luna mai Luna iulie
Tipuri de Macroregiuni, ianuarie februarie martie aprilie iunie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Tipuri 2014 2014
structuri de regiuni de 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar persoane
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Municipiul
Total Total 80834 95114 120721 111122 142027 141962 125197 131688 157382 157606 137846 108723
Bucuresti
Municipiul
- Romani 36744 46052 54246 46059 55419 55619 48542 57073 64216 68068 62022 51658
Bucuresti
Municipiul
- Straini 44090 49062 66475 65063 86608 86343 76655 74615 93166 89538 75824 57065
Bucuresti
Municipiul
Hoteluri Total 79939 94033 119172 109637 140172 140164 123388 130127 155509 155558 135796 106942
Bucuresti
Municipiul
- Romani 36123 45281 53145 44990 54164 54460 47401 56086 63045 66683 60807 50771
Bucuresti
Municipiul
- Straini 43816 48752 66027 64647 86008 85704 75987 74041 92464 88875 74989 56171
Bucuresti
Municipiul
Hosteluri Total 288 384 647 552 750 731 626 558 778 880 920 1018
Bucuresti
Municipiul
- Romani 187 304 468 435 549 493 359 348 478 654 517 320
Bucuresti
Municipiul
- Straini 101 80 179 117 201 238 267 210 300 226 403 698
Bucuresti
Hoteluri Municipiul
Total 218 303 342 407 481 453 487 451 529 492 479 325
apartament Bucuresti
Municipiul
- Romani 125 162 189 228 257 269 249 225 268 233 242 222
Bucuresti
Municipiul
- Straini 93 141 153 179 224 184 238 226 261 259 237 103
Bucuresti
Municipiul
Vile turistice Total 102 96 135 117 190 190 241 217 235 316 359 262
Bucuresti
Municipiul
- Romani 70 55 76 62 123 109 151 161 170 215 246 197
Bucuresti
12
Municipiul
- Straini 32 41 59 55 67 81 90 56 65 101 113 65
Bucuresti
Municipiul
Bungalouri Total : 20 62 50 30 15 12 10 14 : : :
Bucuresti
Municipiul
- Romani : 20 62 50 30 15 12 10 14 : : :
Bucuresti
Pensiuni Municipiul
Total 287 278 363 359 404 409 443 325 317 360 292 176
turistice Bucuresti
Municipiul
- Romani 239 230 306 294 296 273 370 243 241 283 210 148
Bucuresti
Municipiul
- Straini 48 48 57 65 108 136 73 82 76 77 82 28
Bucuresti
13
Judetul Timis
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, judete si localitati
Ani
UM: Numar

Total Timis TOTAL 122 131 153 163 151
Hoteluri Timis TOTAL 53 64 70 72 72
Hosteluri Timis TOTAL 3 2 5 7 8
Hoteluri apartament Timis TOTAL 1 : : : :
Moteluri Timis TOTAL 1 2 2 2 2
Hanuri Timis TOTAL 1 1 1 1 1
Vile turistice Timis TOTAL 9 3 2 2 1
Campinguri Timis TOTAL 1 1 1 1 1
Tabere de elevi si prescolari Timis TOTAL 4 2 2 2 2
Pensiuni turistice Timis TOTAL 42 45 56 60 47
Pensiuni agroturistice Timis TOTAL 7 11 14 16 17
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani

Tipuri de structuri de primire Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si 2010 2011 2012 2013 2014
turistica judete
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Total Timis 6857 7472 8250 8459 8201

Hoteluri Timis 4603 5099 5693 5783 5380
Hosteluri Timis 98 64 270 346 374
Hoteluri apartament Timis 63 : : : :
Moteluri Timis 30 84 84 84 166
Hanuri Timis 40 20 40 20 20
Vile turistice Timis 445 423 112 112 379
Campinguri Timis 260 260 260 260 260
Tabere de elevi si prescolari Timis 269 109 109 109 109
Pensiuni turistice Timis 912 1148 1365 1396 1110
Pensiuni agroturistice Timis 137 265 317 349 403
- Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe
14
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de structuri de Tipuri de Macroregiuni, regiuni de
primire turistica turisti dezvoltare si judete UM: Numar persoane

Total Total Timis 216173 260407 281232 279707 288849
- Romani Timis 147001 180953 194703 199974 209528
- Straini Timis 69172 79454 86529 79733 79321
Hoteluri Total Timis 173077 210937 217397 211133 225153
- Romani Timis 109704 138428 140851 140998 152134
- Straini Timis 63373 72509 76546 70135 73019
Hosteluri Total Timis 1569 1045 5549 10991 9627
- Romani Timis 1481 995 4739 9963 8714
- Straini Timis 88 50 810 1028 913
Hoteluri apartament Total Timis 1515 82 : : :
- Romani Timis 1431 77 : : :
- Straini Timis 84 5 : : :
Moteluri Total Timis 848 1663 2095 1768 1996
- Romani Timis 802 1582 2008 1727 1925
- Straini Timis 46 81 87 41 71
Vile turistice Total Timis 1228 985 1665 1352 1485
- Romani Timis 1017 974 1643 1302 1324
- Straini Timis 211 11 22 50 161
Campinguri Total Timis 3616 3772 3732 3173 72
- Romani Timis 2088 1956 1760 1101 54
- Straini Timis 1528 1816 1972 2072 18
Tabere de elevi si
Total Timis 1805 1652 1636 1800 2023
prescolari
- Romani Timis 1805 1652 1636 1800 2023
Pensiuni turistice Total Timis 28216 32299 36867 38670 36822
- Romani Timis 24635 28026 30760 33079 32577
- Straini Timis 3581 4273 6107 5591 4245
Pensiuni agroturistice Total Timis 4299 7972 12291 10820 11671
- Romani Timis 4038 7263 11306 10004 10777
- Straini Timis 261 709 985 816 894
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe judete si localitati
Ani
Tipuri de structuri de primire Judet Localitat Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
turistica e i
UM: Numar persoane

15
Total Timis TOTAL 216173 260407 281232 279707 288849
Hoteluri Timis TOTAL 173077 210937 217397 211133 225153
Hosteluri Timis TOTAL 1569 1045 5549 10991 9627
Hoteluri apartament Timis TOTAL 1515 82 : : :
Moteluri Timis TOTAL 848 1663 2095 1768 1996
Vile turistice Timis TOTAL 1228 985 1665 1352 1485
Campinguri Timis TOTAL 3616 3772 3732 3173 72
Tabere de elevi si prescolari Timis TOTAL 1805 1652 1636 1800 2023
Pensiuni turistice Timis TOTAL 28216 32299 36867 38670 36822
Pensiuni agroturistice Timis TOTAL 4299 7972 12291 10820 11671
Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Ani
Tipuri de structuri de primire Tipuri de Macroregiuni, regiuni de 2010 2011 2012 2013 2014
turistica turisti dezvoltare si judete
UM: Numar

- Romani Timis 356398 396701 421034 461794 494421
- Straini Timis 149987 163864 179190 180244 188594
Hoteluri Total Timis 418233 466102 478017 485838 531048
- Romani Timis 283319 317725 318569 327261 359887
- Straini Timis 134914 148377 159448 158577 171161
Hosteluri Total Timis 2035 1416 13314 42781 39479
- Romani Timis 1898 1358 12118 40310 35478
- Straini Timis 137 58 1196 2471 4001
Hoteluri apartament Total Timis 2817 139 : : :
- Romani Timis 2515 124 : : :
- Straini Timis 302 15 : : :
Moteluri Total Timis 2008 4345 4900 5227 5380
- Romani Timis 1403 4198 4724 5125 5142
- Straini Timis 605 147 176 102 238
Vile turistice Total Timis 9727 7014 8200 10438 9906
- Romani Timis 8790 6949 8178 10277 9526
- Straini Timis 937 65 22 161 380
Campinguri Total Timis 5213 5944 5167 4388 97
- Romani Timis 2866 3236 2416 1384 75
- Straini Timis 2347 2708 2751 3004 22
Tabere de elevi si prescolari Total Timis 5374 4627 4146 4466 5117
- Romani Timis 5374 4627 4146 4466 5117
16
Pensiuni turistice Total Timis 53829 59213 69935 72964 72023
- Romani Timis 43668 48119 55985 58277 60915
- Straini Timis 10161 11094 13950 14687 11108
Pensiuni agroturistice Total Timis 7149 11765 16545 15936 19965
- Romani Timis 6565 10365 14898 14694 18281
- Straini Timis 584 1400 1647 1242 1684
17
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Anii
Medii de Macroregiuni,regiuni de Anul Anul Anul Anul Anul
Sexe
rezidenta dezvoltare și judete 2010 2011 2012 2013 2014
Numar persoane
Regiunea
Suprafata Judetul Bucuresti
Vest-Muntenia
Suprafata totala(ha) 3.445.299 ha =34.452,99km² 8696,7 km²
18
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, pe luni
Luni
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
Luna mai Luna
Tipuri de Macroregiuni, ianuarie februarie martie aprilie iunie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
Tipuri 2014 iulie 2014
structuri de regiuni de 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014
de
primire dezvoltare si
turisti UM: Numar persoane
turistica judete
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Timis 16068 19125 22232 23321 26674 25866 26840 23601 28925 29968 26131 20098
- Romani Timis 11548 13866 16187 17029 19077 18309 19071 16841 21182 22554 19353 14511
- Straini Timis 4520 5259 6045 6292 7597 7557 7769 6760 7743 7414 6778 5587
Hoteluri Total Timis 12340 15054 17367 18450 21066 20256 21260 18467 22864 23263 19585 15181
- Romani Timis 8165 10159 11874 12683 14017 13198 14013 12309 15703 16493 13498 10022
- Straini Timis 4175 4895 5493 5767 7049 7058 7247 6158 7161 6770 6087 5159
Hosteluri Total Timis 734 723 653 614 651 741 905 749 1157 976 883 841
- Romani Timis 687 675 591 546 577 661 847 652 1053 848 798 779
- Straini Timis 47 48 62 68 74 80 58 97 104 128 85 62
Moteluri Total Timis 43 86 46 131 218 146 273 314 314 245 91 89
- Romani Timis 43 68 46 126 217 140 272 310 310 213 91 89
- Straini Timis : 18 : 5 1 6 1 4 4 32 : :
Vile turistice Total Timis 55 44 38 63 101 186 253 114 114 124 234 159
- Romani Timis 53 44 36 61 100 179 250 104 113 120 159 105
- Straini Timis 2 : 2 2 1 7 3 10 1 4 75 54
Campinguri Total Timis 2 2 : : 4 5 15 23 12 9 : :
- Romani Timis 2 2 : : 4 5 15 18 5 3 : :
- Straini Timis : : : : : : : 5 7 6 : :
Tabere de elevi
Total Timis 20 106 94 107 161 536 256 206 69 166 203 99
si prescolari
- Romani Timis 20 106 94 107 161 536 256 206 69 166 203 99
Pensiuni
Total Timis 2161 2369 3166 3148 3438 2939 2992 2656 3155 3835 4142 2821
turistice
- Romani Timis 1913 2112 2733 2776 3051 2605 2607 2268 2776 3475 3699 2562
- Straini Timis 248 257 433 372 387 334 385 388 379 360 443 259
Pensiuni Total Timis 713 741 868 808 1035 1057 886 1072 1240 1350 993 908
19
agroturistice
- Romani Timis 665 700 813 730 950 985 811 974 1153 1236 905 855
- Straini Timis 48 41 55 78 85 72 75 98 87 114 88 53
20
Cap.III. Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta turistica din
Municipiul Bucuresti si Judetul Timis
JUDETUL BUCURESTI
I.Indicele modificării cererii turistice globale
∆CG = [Nr. Total turişti (români + străini) an curent / Nr. Total turişti (români + străini) an
precedent ]*100
CG i
Δ CG 0 −i = ⋅100
CG 0
unde:CGi- cererea turistică globală în anul „i”;
CGo- cererea turistică globală în anul „0”.
Hoteluri:
Δ CG2011-2010= (1180760/1024893)*100=115.20%
Δ CG2012-2011=(1218955/1180760)*100=103.23%
Δ CG2013-2012=(1307567/1218955)*100=107.26%
Δ CG2014-2013=(1490437/1307567)*100=113.98%37
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri Total 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
∆CG 115.20% 103.23% 107.26% 113.98%
120.00% 1600000
1400000
115.00%
1200000
110.00% 1000000
800000
∆CG
105.00% 600000
Hoteluri
400000
100.00%
200000
95.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice la hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de 15.20%, in anul
2012 o crestere de 3.23%, in anul 2013 o crestere de 107.26% si in anul 2014 o crestere de
113.98%.
Pensiuni turistice:
21
Δ CG2011-2010= (4487/4237)*100=105.90%
Δ CG2012-2011=(4003/4487)*100=89.21%
Δ CG2013-2012=(5002/4003)*100=124.95%
Δ CG2014-2013=(4013/5002)*100=80.22%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni turistice Total 4237 4487 4003 5002 4013
∆CG 105.90% 89.21% 124.95% 80.22%
140.00% 6000
120.00% 5000
100.00%
4000
80.00%
3000
60.00% ∆CG
2000 Hoteluri
40.00%
20.00% 1000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice la pensiunile turistice a inregistrat o crestere in anul 2011 de 5.90%,
in anul 2012 o scadere de 10.79%, in anul 2013 o crestere de 24.95% si in anul 2014 o scadere
de 19.78%.
Pensiuni agroturistice:
22
Δ CG2011-2010=
Δ CG2012-2011=(923/589)*100=156.70%
Δ CG2013-2012=(1286/923)*100=139.32%
Δ CG2014-2013=(2460/1286)*100=191.29%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Total : 589 923 1286 2460
agroturistice
191.29
∆CG 156.70% 139.32% %
250.00% 3000
2500
200.00%
2000
150.00%
1500
∆CG
100.00% Hoteluri
1000
50.00%
500
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice la pensiunile agroturistice a inregistrat o crestere in anul 2012 de

56.70%, in anul 2013 o crestere de 39.22% si in anul 2014 o crestere de 91.29%.
II.Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă și cererea externă
∆CI= [Nr. Turiști români an curent/(Nr.turiști români + Nr.turiști străini) an curent]*100
23
∆CE= [Nr. Turiști străini an curent/(Nr.turiști români + Nr.turiști străini) an curent]*100
CI CE
Δ CI = ⋅100 ; Δ CE = ⋅100
CG CG
unde: CI - cererea turistică internă;

CE - cererea turistică externă.
CG – cererea turistică globală
Hoteluri:
∆ CE2010=(433914/1024893)*100=42.33%
∆ CE2011=(540863/1180760)*100=45.80%
∆ CE2012=(550404/1218955)*100=45.15%
∆ CE2013=(583779/1307567)*100=44.64%
∆ CE2014=(632956/1490437)*100=42.46%
∆CI2010=(590979/1024893)*100=57.66%
∆CI2011=(639897/1180760)*100=54.19%
∆CI2012=(668551/1218955)*100=54.84%
∆CI2013=(723788/1307567)*100=55.35%
∆CI2014=(857481/1490437)*100=57.53%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
130756 149043
Hoteluri Total 1024893 1180760 1218955
7 7
Români 433914 540863 550404 583779 632956
Străini 590979 639897 668551 723788 857481
∆CE 42.33% 45.80% 45.15% 44.64% 42.46%
∆CI 57.66% 54.19% 54.84% 55.35% 57.53%
100.00% 2000000
90.00% 1800000
80.00% 1600000
70.00% 1400000
60.00% 1200000
Romani
50.00% 1000000 Straini
40.00% 800000 ∆CE
∆CI
30.00% 600000 Total
20.00% 400000
10.00% 200000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Repartitia cererii turistice globale externe a prezentat ponderea cea mai ridicata in anul
2011(45.80%), iar in urmatorii ani a scazut considerabil pana la 42.33%.
Repartitia cererii turistice globale interne a prezentat ponderea cea mai ridicata in anul
2010(57.66%), iar in urmatorii ani a scazut considerabil pana la 54.19%.
Pensiuni turistice:
24
∆ CE2010=(3525/4237)*100=83.20%
∆ CE2011=(3668/4487)*100=81.75%
∆ CE2012=(3191/4003)*100=79.72%
∆ CE2013=(4049/5002)*100=80.95%
∆ CE2014=(3133/4013)*100=78.07%
∆CI2010=(712/4237)*100=16.80%
∆CI2011=(819/4487)*100=18.25%
∆CI2012=(812/4003)*100=20.28%
∆CI2013=(953/5002)*100=19.05%
∆CI2014=(880/4013)*100=21.93%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Total 4237 4487 4003 5002 4013
turistice
Români 3525 3668 3191 4049 3133
Străini 712 819 812 953 880
81.75 79.72
∆CE 83.20% % % 80.95% 78.07%
18.25 20.28
∆CI 16.80% % % 19.05% 21.93%
4500 600000.00%
4000
500000.00%
3500
3000 400000.00%
2500 Romani
300000.00% Straini
2000 ∆CE
1500 200000.00% ∆CI
Total
1000
100000.00%
500
0 0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
2010(83.20%),iar in urmatorii ani a scazut considerabil pana la 78.07%.
25
∆ CE2010= 0
∆ CE2011=(251/589)*100=42.61%
∆ CE2012=(317/923)*100=34.34%
∆ CE2013=(592/1286)*100=46.03%
∆ CE2014=(1635/2460)*100=66.46%
∆CI2010=0
∆CI2011=(338/589)*100=57.38%
∆CI2012=(606/923)*100=65.65%
∆CI2013=(694/1286)*100=53.96%
∆CI2014=(825/2460)*100=33.53%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
agroturistic Total : 589 923 1286 2460
e
Români : 251 317 592 1635
Străini : 338 606 694 825
42.61 34.34
∆CE 0 % % 46.03% 66.46%
57.38 65.65
∆CI 0 % % 53.96% 33.53%
180000.00% 3000
160000.00%
2500
140000.00%
120000.00% 2000
100000.00%
1500 Romani
80000.00%
Straini
60000.00% 1000 ∆CE
40000.00% ∆CI
500 Total
20000.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
26
III.Indicele de variaţie în timp al cererii turistice (internă și externă):
Ici = (Nr. Turisti români an curent/Nr.turisti români an precedent)*100
Ice = (Nr. Turisti străini an curent/Nr.turisti străini an precedent)*100
CEi CI i
ICE 0−i = ⋅100 ICI 0−i = ⋅100
CE 0 : CI 0
unde: ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe;
ICIo-i - indicele de variaţie a cererii interne.
Hoteluri:
ICE2011=(639897/590979)*100=108.28%
ICE2012=(668551/639897)*100=104.48%
ICE2013=(723788/668551)*100=108.26%
ICE2014=(857481/723788)*100=118.47%
ICI2011=(540863/433914)*100=124.65%
ICI2012=(550404/540863)*100=101.76%
ICI2013=(583779/550404)*100=106.06%
ICI2014=(632956/583779)*100=108.42%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
43391
Hoteluri Români 540863 550404 583779 632956
4
59097
Străini 639897 668551 723788 857481
9
ICE 108.28% 104.48% 108.26% 118.47%
ICI 124.65% 101.76% 106.06% 108.42%
100000000.00% 700000
90000000.00%
600000
80000000.00%
70000000.00% 500000
60000000.00%
400000
50000000.00% Straini
300000 ICE
40000000.00%
ICI
30000000.00% 200000 Romani
20000000.00%
100000
10000000.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice externe a prezentat o crestere in anul 2011 de
8.28%, in anul 2012 de 4.48%, in anul 2013 de 8.26% si in anul 2014 de 18.47%.
27
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat o crestere in anul 2011 de
24.65%, in anul 2012 de 1.76%, in anul 2013 de 6.06% si in anul 2014 de 8.42%.
Pensiuni turistice:
ICE2011=(819/712)*100=115.03%
ICE2012=(812/819)*100=99.15%
ICE2013=(953/812)*100=117.36%
ICE2014=(880/953)*100=92.34%
ICI2011=(3668/3525)*100=104.06%
ICI2012=(3191/3668)*100=87%
ICI2013=(4049/3191)*100=126.89%
ICI2014=(3133/4049)*100=77.38%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Români 3525 3668 3191 4049 3133
turistice
Străini 712 819 812 953 880
ICE 115.03% 99.15% 117.36% 92.34%
ICI 104.06% 87% 126.89% 77.38%
120000.00% 4500
4000
100000.00%
3500
80000.00% 3000
2500
60000.00% Straini
2000
ICE
40000.00% 1500 ICI
1000 Romani
20000.00%
500
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
15.03% si in anul 2013 de 17.36%, iar in anii 2012 respectiv 2014 a prezentat o scadere de
0.85%, respectiv 7.66%.
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat o crestere in anul 2011 de
4.06% si in anul 2013 de 26.89%, iar in anii 2012 respectiv 2014 a prezentat o scadere de
13%,respectiv 22.62%.
28
ICE2011=0
ICE2012=(606/338)*100=179.29%
ICE2013=(694/606)*100=114.52%
ICE2014=(825/694)*100=118.88%
ICI2011=0
ICI2012=(317/251)*100=126.29%
ICI2013=(592/317)*100=186.75%
ICI2014=(1635/592)*100=276.18%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
agroturistic Români : 251 317 592 1635
e
Străini : 338 606 694 825
ICE 179.29% 114.52% 118.88%
ICI 126.29% 186.75% 276.18%
90000.00% 1800
80000.00% 1600
70000.00% 1400
60000.00% 1200
50000.00% 1000
Straini
40000.00% 800
ICE
30000.00% 600 ICI
Romani
20000.00% 400
10000.00% 200
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
79.29%, in anul 2013 de 14.52% si in anul 2014 de 18.88%.
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat o cresterein anul 2012 de
26.29%, in anul 2013 de 86.75% si in anul 2014 de 176.18%
IV . Indicele de variaţie în timp al cererii turistice pentru fiecare mijloc de cazare
29
CH i
Δ CH 0−i = ⋅ 100
CH 0
Hotel:
Δ CH 2011-2010 =(1180760/1024893)*100=115.21%
Δ CH 2012-2011 =(1218955/1180760)*100=103.23%
Δ CH 2013-2012 =(1307567/1218955)*100=107.27%
Δ CH 2014-2013 =(1490437/1307567)*100=113.99%
2010 2011 2012 2013 2014
Hotel 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
Δ CH 115.21% 103.23% 107.27% 113.99%
120.00% 1600000
1400000
115.00%
1200000
Δ CH
110.00% 1000000
Hotel
800000
105.00% 600000
400000
100.00%
200000
95.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Variatia in timp a cererii turistice pe hoteluri a prezentat o crestere in anul 2011 de 15.21%, in
anul 2012 de 3.23%, in anul 2013 de 7.27% si in anul 2014 de 13.99%. Se poate observa o
crestere semnificativa in anul 2011 cu un procent de 115.21%, fata de anul 2012 cu o scadere
semnificativa de aproximativ 12%.
Pensiuni turistice:
Δ CH 2011-2010 =0
Δ CH 2012-2011 =(923/589)*100=156.71%
Δ CH 2013-2012 =(1286/923)*100=139.33%
Δ CH 2014-2013 =(2460/1286)*100=191.29%
30
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
: 589 923 1286 2460
turistice
Δ CH 156.71% 139.33% 191.29%
250.00% 3000
2500
200.00%
2000
150.00%
Δ CH
1500
Pensiuni
100.00% turistice
1000
50.00%
500
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Variatia in timp a cererii turistice pentru pensiuni turistice a prezentat o crestere in anul 2012 de
53.71%, in anul 2013 de 39.33% si in anul 2014 de 92.29%. Se poate observa cel mai mare
procent inregistrat se regaseste in anul 2014(191.29%), fata de cel mai mic procent inregistrat in
anul 2013(139.33%).
Δ CH 2011-2010 =(4487/4237)*100=105.9%
Δ CH 2012-2011 =(4003/4487)*100=89.21%
Δ CH 2013-2012 =(5002/4003)*100=124.96%
Δ CH 2014-2013 =(4013/5002)*100=80.23%
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
4237 4487 4003 5002 4013
agroturistice
Δ CH 105.9% 89.21% 124.96% 80.23%
31
140.00% 6000
120.00% 5000
100.00%
4000
Δ CH
80.00%
3000
60.00% Pensiuni agroturistice
2000
40.00%
20.00% 1000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Variatia in timp a cererii turistice pentru pensiuni agroturistice a prezentat o crestere in anul
2011 de 5.90% si anul 2013 de 24.96%, iar in anii 2012 respectiv 2014 a prezentat o scadere de
10.79%,respective 19.77%.
V.Durata medie de sejur

nr. de zile turistice ZT
S= =
nr . de turisti T
Hoteluri
Total
S2010=365/1024893=0.0004zile
S2011=365/1180760=0.0003zile
S2012=365/2128955=0.0001zile
S2013=365/1307567=0.00027zile
S2014=365/1490437=0.00024zile
32
Români
S2010=365/433914=0.00084zile
S2011=365/540863=0.00067zile
S2012=365/550404=0.00066zile
S2013=365/583779=0.00062zile
S2014=365/632956=0.00057zile
Străini
S2010=365/590979=0.00061zile
S2011=365/639897=0.00057zile
S2012=365/668551=0.00054zile
S2013=365/723788=0.00050zile
S2014=365/857481=0.00035zile
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri Total 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
Români 433914 540863 550404 583779 632956
Străini 590979 639897 668551 723788 857481
Hoteluri Total 0.0004 0.0003 0.0001 0.00027 0.00024
Români 0.00084 0.00067 0.00066 0.00062 0.00057
Străini 0.00061 0.00057 0.00054 0.00050 0.00035
0
Hoteluri total
0 Romani
Straini
0
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru hoteluri inregistreaza cea mai mare crestere in anul 2010, ceilalti
ani aflandu-se fie intr-o masura constanta sau mai scazuta fata de anul 2010.
Pensiuni turistice
Total
S2010=365/4237=0.086zile
S2011=365/4487=0.081zile
S2012=365/4003=0.091zile
S2013=365/5002=0.072zile
S2014=365/4013=0.090zile
Români
S2010=365/3525=0.103zile
33
S2011=365/3668=0.099zile
S2012=365/3191=0.114zile
S2013=365/4049=0.090zile
S2014=365/3133=0.116zile
Străini
S2010=365/712=0.512zile
S2011=365/819=0.445zile
S2012=365/812=0.449zile
S2013=365/953=0.383zile
S2014=365/880=0.414zile
2010 2011 2012 2013 2014
Români 3525 3668 3191 4049 3133
Străini 712 819 812 953 880
Pensiuni
turistice Total 0.086 0.081 0.091 0.072 0.090
Români 0.103 0.099 0.114 0.090 0.116
Străini 0.512 0.445 0.449 0.383 0.414
0.6
0.5
0.4
0.3 Pensiuni turistice total

Romani
0.2 Straini
0.1
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru pensiuni turistice inregistreaza cea mai mare crestere in anul 2014,
anii precedenti avand o mica scadere fata de acesta.
Pensiuni agroturistice
Total
S2010=0
S2011=365/589=0.619zile
S2012=365/923=0.395zile
S2013=365/1286=0.283zile
S2014=365/2460=0.148zile
Români
S2010=0
S2011=365/251=1.454zile
S2012=365/317=1.151zile
S2013=365/592=0.616zile
34
S2014=365/1635=0.223zile
Străini
S2010=0
S2011=365/338=1.079zile
S2012=365/606=0.602zile
S2013=365/694=0.525zile
S2014=365/825=0.442zile
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Total : 589 923 1286 2460
agroturistice
Români : 251 317 592 1635
Străini : 338 606 694 825
Pensiuni
agroturistice Total 0.619 0.395 0.283 0.148
Români 1.454 1.151 0.616 0.223
Străini 1.079 0.602 0.525 0.442
1.6
1.4
1.2
Pensiuni agroturistice total

0.8
Romani
Straini
0.6
0.4
0.2
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru pensiuni agroturistice a inregistrat cea mai mare crestere in anul
2011,in ceilalti ani inregistrandu-se valori mult mai mici fata de anul 2011.
VI. Calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se utilizează, în locul numărului de
zile turistice, numărul de înnoptări înregistrate în documentele unităţilor de cazare:
NH
SH =
T (zile)
unde: NH - număr înnoptări hoteliere înregistrate;
Τ - număr turişti sosiţi;
SH- sejurul mediu în hotel
Sejur mediu total = Nr. Total înnoptări (români + străini) / Nr. Total Turiști (români + străini)
Municipiul Bucuresti
Hoteluri:
Total
S2010=1797653/1024893=1.75zile
S2011=1961320/1180760=1.661zile
S2012=2028731/1218955=1.664zile
35
S2013=2177307/1307567=1.665zile
S2014=2451933/1490437=1.645zile
Români
S2010=794525/433914=1.831zile
S2011=870534/540863=1.609zile
S2012=884551/550404=1.607zile
S2013=944005/583779=1.617zile
S2014=1006438/632956=1.590zile
Străini
S2010=1003128/590979=1.697zile
S2011=1090786/639897=1.704zile
S2012=1144180/668551=1.711zile
S2013=1233302/723788=1.703zile
S2014=1445495/857481=1.685zile
1.9
1.85
1.8
1.75
1.7
Total
1.65 Romani
Straini
1.6
1.55
1.5
1.45
2010 2011 2012 2013 2014
Sejurul mediu total pentru hoteluri înregistrează în intervalul 2010-2011 cea mai mare
pondere(1.75, respectiv 1.661), spre deosebire de intervalul 2013-2014 unde se inregistreaza cele
mai mici valori (1.665,respectiv 1.645).
Pensiuni turistice:
Total
S2010=0
S2011=1164/589=1.98zile
S2012=2306/923=2.50zile
S2013=2754/1286=2.14zile
S2014=5565/2460=2.26zile
Români
S2010=0
S2011=355/251=1.41zile
S2012=566/317=1.79zile
S2013=1003/592=1.69zile
S2014=3271/1635=2.00zile
36
Străini
S2010=0
S2011=809/338=2.39zile
S2012=1740/606=2.87zile
S2013=1751/694=2.52zile
S2014=2294/825=2.78zile
3.5
2.5
2
Total
1.5 Romani
Straini
0.5
0
2010 2011 2012 2013 2014
Sejurul mediu total pentru pensiunile turistice inregistreaza in intervalul 2013-2014 o pondere
mai ridicata(2.14,respective 2.16), spre deosebire de anii precedenti unde se inregistreaza valori
mai scazute in anii 2011-2012.
Total
S2010=8500/4237=2.01zile
S2011=9549/4487=2.13zile
S2012=9023/4003=2.25zile
S2013=11685/5002=2.34zile
S2014=9130/4013=2.28zile
Români
S2010=6856/3525=1.94zile
S2011=7738/3668=2.11zile
S2012=7245/3191=2.27zile
S2013=8997/4049=2.22zile
S2014=7308/3133=2.33zile
Străini
S2010=1664/712=2.34zile
S2011=1811/819=2.21zile
S2012=1778/812=2.19zile
S2013=2688/953=2.82zile
S2014=1822/880=2.07zile
37
3
2.5
1.5 Total
Romani
Straini
1
0.5
0
2010 2011 2012 2013 2014
Sejurul mediu total pentru pensiunile agroturistice inregistreaza in intervalul 2013-2014 cea mai
mare pondere(2.34,respective 2.28), spre deosebire de intervalul 2010-2011 unde se inregistreaza
cele mai mici valori(2.01,respective 2.13).
VII. Coeficientul lunar de trafic - se calculează ca un raport între numărul de turişti din luna cu
trafic maxim (LM) și numărul de turişti din luna cu trafic minim (lm)
LM
C lunar =
lm , unde Clunar ≥ 1
Mare Mica C lunar

Hoteluri 155558/septembrie 79939/ianuarie 0.19
Pensiuni
turistice 359/noiembrie 96/februarie 3.73
Pensiuni
agroturistic
e 409/iunie 176/decembrie 2.32
Hoteluri:
Clunar= 15558/79939=0.19
Pensiuni turistice:
Clunar= 359/96=3.73
Clunar= 409/176=2.32
38
100000 200000
90000 180000
80000 160000
70000 140000
60000 120000
50000 100000
Mica
40000 80000 C lunar
30000 60000 Mare
20000 40000
10000 20000
0 0
Hoteluri Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice
Coeficientul lunar al traficului touristic din judetul Bucuresti este unul variat,pornind de la cele
mai mici valori la hoteluri(0.19) pana la cele mai mari valori care au fost inregistrate in cazul
pensiunilor turistice(3.73).
VIII. Coeficientul trimestrial de trafic- se calculează ca un raport între numărul de turişti din
trimestrul cu trafic maxim și numărul de turişti din trimestrul cu trafic minim
TM
C trimestrial =
tm
Trimestr Trimestr Trimestr Trimestru C

ul I ul II ul III l IV trimestrial
Hoteluri 173972 389973 409024 398296 2.35
Pensiuni
turistice 928 1172 1085 828 1.42
Pensiuni
agroturistic
e 333 497 693 937 2.81
Hoteluri:
Ctrimestrial=409024/173972=2.35
Pensiuni turistice:
Ctrimestrial=1172/828=1.42
39
4500 20000
4000 18000
3500 16000
14000
3000
12000
2500 Trimestrul II
10000 Trimestrul III
2000 Trimestrul IV
8000
C trimestrial
1500
6000 Trimestrul I
1000 4000
500 2000
0 0
Coeficientul trimestrial de trafic a inregistrat cea mai mare valoare in cadrul pensiunilor
agroturistice aceasta fiind 2.81, pe cand cea mai mica valoare inregistrata se afla in cadrul
pensiunilor turistice de numai 1.42.
IX. Coeficientul concentraţiei lunare

Cc = [nr.turiști fiecare lună/(nr.turiști români + nr.turiști străini) din anul de calcul]
Ccianuarie2014=80834/1510222=0.05
Ccfebruarie2014=95114/1510222=0.06
Ccmartie2014=120721/1510222=0.08
Ccaprilie2014=111122/1510222=0.07
Ccmai2014=142027/1510222=0.09
Cciunie2014=141962/1510222=0.09
Cciulie2014=125197/1510222=0.08
Ccaugust2014=131688/1510222=0.09
Ccseptembrie2014=157382/1510222=0.10421
Ccoctombrie2014=157606/1510222=0.10435
Ccnoiembrie2014=137846/1510222=0.09
Ccdecembrie2014=108723/1510222=0.07
40
0.12 180000
160000
0.1
140000
0.08 120000
100000
0.06 Cc
80000 Total
0.04 60000
40000
0.02
20000
0 0
Coeficientul concentratiei lunare inregistreaza cea mai mare valoare in luna octombrie(0.10435),
iar cea mai mica valoarea inregistrata se regaseste in luna ianuarie(0.05).
X.Ponderea capacității de cazare a hotelurilor în totalul capacitații de cazare pe județ

LC
Icc = ⋅100
LH
unde: LH - numărul total de locuri în hoteluri (pensiuni, hanuri, vile, ...etc adunate) pe
localitate sau județ;
LC - capacitatea totală de cazare la hoteluri
Hoteluri:
ICC2010=(20187/97143)*100=20.78%
Icc2011=(18632/97143)*100=19.18%
Icc2012=(18531/97143)*100=19.08%
Icc2013=(17854/97143)*100=18.38%
Icc2014=(18434/97143)*100=18.98%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri
97143 20187 18632 18531 17854 18434
ICC 20.78% 19.18% 19.08% 18.38% 18.98%
41
21.00% 120000
20.50%
100000
20.00%
80000
19.50%
19.00% 60000
ICC
Hoteluri
18.50%
40000
18.00%
20000
17.50%
17.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Ponderea capacitatii de cazare pentru hoteluri a inregistrat cea mai mare valoare in anul
2010(20.78%).
Pensiuni turistice:
ICC2010=(168/97143)*100=0.17%
Icc2011=(208/97143)*100=0.21%
Icc2012=(166/97143)*100=0.17%
Icc2013=(195/97143)*100=0.20%
Icc2014=(146/97143)*100=0.15%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice
97143 168 208 166 195 146
ICC 0.17% 0.21% 0.17% 0.20% 0.15%
0.25% 120000
100000
0.20%
80000
0.15%
60000
ICC
0.10% Pensiuni turistice
40000
0.05%
20000
0.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
42
Ponderea capacitatii de cazare pentru pensiunile turistice a inregistrat cea mai mare valoare in
anul 2011(0.21%).
ICC2010=0
Icc2011=(18/97143)*100=0.018%
Icc2012=(18/97143)*100=0.018%
Icc2013=(30/97143)*100=0.030%
Icc2014=(38/97143)*100=0.039%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
97143 0 18 18 30 38
ICC 0.018% 0.018% 0.030% 0.039%
0.05% 120000
0.04%
100000
0.04%
0.03% 80000
0.03%
60000
0.02% ICC
0.02% 40000
0.01%
20000
0.01%
0.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Ponderea capacitatii de cazare pentru pensiunile agroturistice a inregistrat cea mai mare valoare
in anul 2014(0.039%).
43
XI.Indicatorul evoluţiei capacităţii totale de cazare în perioada „0 – i”
ILC = (nr.locuri de cazare an curent/nr.locuri de cazare an precedent)*100
LC i
Δ LC 0−i = ⋅100
LC 0
Hoteluri:
∆LC:2011-2010=(18632/20187)*100=92.30%
∆LC:2012-2011=(18531/18632)*100=99.46%
∆LC:2013-2012=(17854/18531)*100=96.35%
∆LC:2014-2013=(18434/17854)*100=103.25%
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri
20187 18632 18531 17854 18434
ΔLc 92.30% 99.46% 96.35% 103.25%
106.00% 20500
104.00% 20000
102.00%
19500
100.00%
19000
98.00%
96.00% 18500
ΔLc
94.00% Hoteluri
18000
92.00%
17500
90.00%
88.00% 17000
86.00% 16500
2010 2011 2012 2013 2014
44
Capacitatea totala de cazare pentru hoteluri a inregistrat o scadere in anul 2011 de 7.70%, in anul
2012 o scadere de 0.54%, in anul 2013 o scadere de 3.65%, iar in anul 2014 s-a inregistrat o
crestere de 3.25%.
Pensiuni turistice:
∆LC:2011-2010=0
∆LC:2012-2011=(18/18)*100=100%
∆LC:2013-2012=(30/18)*100=166.67%
∆LC:2014-2013=(38/30)*100=126.67%
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice
0 18 18 30 38
ΔLc 100% 166.67% 126.67%
180.00% 40
160.00% 35
140.00%
30
120.00%
25
100.00%
20
80.00% ΔLc
15 Pensiuni turistice
60.00%
10
40.00%
20.00% 5
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea totala de cazare pentru pensiunile turistice a inregistrat in anul 2012 o valoare
constanta(100%), in anul 2013 o crestere de 66.67% iar in anul 2014 o crestere de 26.67%.
45
∆LC:2011-2010=(208/168)*100=123.81%
∆LC:2012-2011=(166/208)*100=79.81%
∆LC:2013-2012=(195/166)*100=117.47%
∆LC:2014-2013=(146/195)*100=74.87%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
agroturistice 168 208 166 195 146
ΔLc 123.81% 79.81% 117.47% 74.87%
140.00% 250
120.00%
200
100.00%
150
80.00%
ΔLc
60.00%
100 Pensiuni agroturistice
40.00%
50
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea totala de cazare pentru pensiunile agroturistice a inregistrat in anul 2011 o crestere
de 23.81%, in anul 2012 o scadere de 20.19%, in anul 2013 s-a inregistrat o crestere de 17.47%,
iar in anul 2014 s-a inregistrat o scadere de 25.13%.
46
XII. Indicele evoluţiei clientelei hoteliere în perioada „0 – i”:
∆T = (nr.turisti romani+nr.turisti straini an curent)/(nr.turisti romani+nr.turisti straini an
precedent)*100
TH i
ΔT = ⋅100
TH 0
unde: THi- turişti în hoteluri în anul „i”;
THo- turişti în hoteluri în anul „0”.
Hoteluri:
ΔT2010=(1180760/1024893)*100=115.21%
ΔT2011=(1218955/1180760)*100=103.23%
ΔT2012=(1307567/1218955)*100=107.27%
ΔT2013=(1490437/1307567)*100=113.99%
2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
ΔT 115.21% 103.23% 107.27% 113.99%
120.00% 1600000
1400000
115.00%
1200000
110.00% 1000000
800000
ΔT
105.00% 600000 Hoteluri
400000
100.00%
200000
95.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientelei la hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de 15.21%, in anul
2012 o crestere de 3.23%, in anul 2013 o crestere de 7.27%,urmata de o crestere in anul 2014 de
13.99%/
Pensiuni turistice:
47
ΔT2010=0
ΔT2011=(923/589)*100=156.71%
ΔT2012=(1286/923)*100=139.33%
ΔT2013=(2460/1286)*100=191.29%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni turistice : 589 923 1286 2460
ΔT 156.71% 139.33% 191.29%
250.00% 3000
2500
200.00%
2000
150.00%
1500
ΔT
1000
50.00%
500
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientelei la pensiunile turistice a inregistrat o crestere in anul 2012 de 56.71%,
in anul 2013 o crestere de 39.33%, iar in anul 2014 o crestere de 91.29%. Se poate observa ca,
cresterea din anul 2014 fata de cea din 2013 este de aproximativ 3 ori mai mare.
ΔT2010=(9549/8500)*100=112.34%
ΔT2011=(9023/9549)*100=94.49%
ΔT2012=(11685/9023)*100=129.50%
ΔT2013=(9130/11685)*100=78.13%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni agroturistice 8500 9549 9023 11685 9130
48
ΔT 112.34% 94.49% 129.50% 78.13%
140.00% 14000
120.00% 12000
100.00% 10000
80.00% 8000
ΔT
60.00% 6000
40.00% 4000
20.00% 2000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientelei la pensiunile agroturistice a inregistrat o crestere in anul 2011 de

12.34%, in anul 2012 o scadere de 5.51%, in anul 2013 o crestere de 29.50%, iar in anul 2014 s-a
inregistrat o scadere de 21.87%.
XIII. Indicele evoluţiei înnoptărilor:

IN = (nr.înnoptări an curent/nr.înnoptări an precedent)*100
NH i
ΔN = ⋅ 100
NH 0
Unde: Ν-înnoptări.
Hotel:
49
Total:
∆N2011-2010=(1961320/1797653)*100=109.10%
∆N2012-2011=(2028731/1961320)*100=103.44%
∆N2013-2012=(2177307/2028731)*100=107.32%
∆N2014-2013=(2451933/2177307)*100=112.61%
Români:
∆N2011-2010=(870534/794525)*100=109.57%
∆N2012-2011=(884551/870534)*100=101.61%
∆N2013-2012=(944005/884551)*100=106.72%
∆N2014-2013=(1006438/944005)*100=106.61%
Străini:
∆N2011-2010=(1090786/1003128)*100=108.74%
∆N2012-2011=(1144180/1090786)*100=104.90%
∆N2013-2012=(1233302/1144180)*100=107.79%
∆N2014-2013=(1445495/1233302)*100=117.21%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Hoteluri Total 1797653 1961320 2028731 2177307 2451933
Români 794525 870534 884551 944005 1006438
Străini 1003128 1090786 1144180 1233302 1445495
∆N Total 119.10% 103.44% 107.32% 112.61%

Români 109.57% 101.61% 106.72% 106.61%
Străini 108.74% 104.90% 107.79% 117.21%
125.00%
120.00%
115.00%
110.00%
Hoteluri total ∆N
105.00% Hoteluri Romani ∆N
Hotelrui Straini ∆N
100.00%
95.00%
90.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor la hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de 19.10%, in anul
2012 o crestere de numai 3.44%, in anul 2013 o crestere de 7.32%, iar in anul 2014 o crestere de
12.61%. Se poate observa ca cea mai mare pondere a fost reprezentata in anul 2011 cu un
procent de 19%,urmand ca in ceilalti ani sa se observe scaderi considerabile.
Pensiuni turistice:
Total:
50
∆N2011-2010=0
∆N2012-2011=(2306/1164)*100=198.11%
∆N2013-2012=(2754/2306)*100=119.43%
∆N2014-2013=(5565/2754)*100=202.07%
Români:
∆N2011-2010=0
∆N2012-2011=(566/355)*100=159.44%
∆N2013-2012=(1003/566)*100=177.21%
∆N2014-2013=(3271/1003)*100=326.12%
Străini:
∆N2011-2010=0
∆N2012-2011=(1740/809*100)=215.08%
∆N2013-2012=(1751/1740*100)=100.63%
∆N2014-2013=(2294/1751*100)=131.01%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Pensiuni
Total : 1164 2306 2754 5565
turistice
Români : 355 566 1003 3271
Străini : 809 1740 1751 2294
∆N Total 198.11% 119.43% 202.07%

Români 159.44% 177.21% 326.12%
Străini 215.08% 100.63% 131.01%
350.00%
300.00%
250.00%
200.00%
Pensiuni turistice total ∆N
150.00% Pensiuni turistice Romani ∆N
Pensiuni turistice straini ∆N
100.00%
50.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor pentru pensiunile turistice a inregistrat in anul 2012 o crestere de
98.11%,in anul 2013 o crestere de 19.43% iar in anul 2014 o crestere de 102.07%. Se poate
observa ca cea mai mare pondere a fost reprezentata in anul 2014.
Total:
∆N2011-2010=(9549/8500)*100=112.34%
∆N2012-2011=(9023/9549)*100=94.49%
51
∆N2013-2012=(11685/9023)*100=129.50%
∆N2014-2013=(9130/11685)*100=78.13%
Români:
∆N2011-2010=(7738/6856)*100=112.86%
∆N2012-2011=(7245/7738)*100=93.63%
∆N2013-2012=(8997/7245)*100=124.18%
∆N2014-2013=(7308/8997)*100=81.23%
Străini:
∆N2011-2010=(1811/1644)*100=110.16%
∆N2012-2011=(1778/1811)*100=98.18%
∆N2013-2012=(2688/1778)*100=151.18%
∆N2014-2013=(1822/2688)*100=67.78%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Pensiuni
8500
agroturistic Total 9549 9023 11685 9130
e
Români 6856 7738 7245 8997 7308
Străini 1644 1811 1778 2688 1822
∆N Total 112.34% 94.49% 129.50% 78.13%
Români 112.86% 93.63% 124.18% 81.23%
Străini 110.16% 98.18% 151.18% 67.78%

160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00% Pensiuni agroturistice total ∆N

Pensiuni agroturistice Romani ∆N
60.00% Pensiuni agroturistice Straini ∆N
40.00%
20.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor pentru pensiunile agroturistice a inregistrat in anul 2011 o crestere
de 12.34%, in anul 2012 o scadere de 5.51%, in anul 2013 o crestere de 29.50%, iar in anul 2014
o scadere considerabila de 21.87%.
XIV.Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflectă utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul activităţii în hoteluri în
funcţie de capacitatea instalată:
Cuc = [nr. înnoptǎri (nr. zile turist)/(nr. locuri de cazare * nr. zile functionare)] * 100
52
NH ⋅100 NT ⋅ S
G0 = = ⋅ 100
LH ⋅Z LH ⋅ Z
unde:
Go - gradul de ocupare în procente;
NH - număr de înnoptări;
LH - număr de locuri în hoteluri;
Ζ- numărul de zile ale ofertei hoteliere = 365 zile;
NT - numărul de turişti; .
S - durata medie de sejur
Hotel:
G0 2010 =(1797653*100)/(20187*365)=24.40%
G0 2011 =(1961320*100)/(18632*365)=28.84%
G0 2012 =(2028731*100)/(18531*365)=29.99%
G0 2013 =(2177307*100)/(17854*365)=33.41%
G0 2014 =(2451933*100)/(18434*365)=36.44%
2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri capacitate 20187 18632 18531 17854 18434
Înnoptari 1797653 1961320 2028731 2177307 2451933
Hotel Go 24.40% 28.84% 29.99% 33.41% 36.44%
Gradul de ocupare al hotelurilor a inregistrat in 2014 cea mai mare valoare,fiind de (36.44%),
iar cea mai mica valoare inregistrata este reprezentata in anul 2010(24.40%).
Pensiuni turistice:
G0 2010 =0
G0 2011 =(1164*100)/(18*365)=17.72%
G0 2012 =(2306*100)/(18*365)=35.10%
G0 2013 =(2754*100)/(30*365)=25.15%
G0 2014 =(5565*100)/(38*365)=40.12%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
turistice : 18 18 30 38
capacitate
Înnoptari : 1164 2306 2754 5565
Pensiuni
0 17.72% 35.10% 25.15% 40.12%
turistice Go
Gradul de ocupare al pensiunilor agroturistice a inregistrat in anul 2014 cea mai mare valoare,
aceea fiind de 40.12%, iar cea mai mica valoare inregistrata se afla in anul 2011(17.72%).
53
G0 2010 =(8500*100)/(168*365)=13.86%
G0 2011 =(9549*100)/(208*365)=12.58%
G0 2012 =(9023*100)/(166*365)=14.89%
G0 2013 =(11685*100)/(195*365)=16.42%
G0 2014 =(9130*100)/(146*365)=17.13%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
agroturistice 168 208 166 195 146
capacitate
Înnoptari 8500 9549 9023 11685 9130
Pensiuni
13.86% 12.58% 14.89% 16.42% 17.13%
agroturistice Go
Gradul de ocupare al pensiunilor agroturistice a inregistrat in anul 2014 cea mai mare valoare,
aceea fiind de 17.13%, iar cea mai mica valoarea inregistrata se afla in anul 2011(12.58%).
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00% 2010
20.00% 2011
2012
15.00% 2013
2014
10.00%
5.00%
0.00%
Hoteluri Go Pensiuni turistice Go Pensiuni agroturistice Go
XV.Indicatorul densităţii turistice în raport cu populaţia

Tt
Dt  i 0
i 0
Populatie (turişti/nr. locuitori)
unde:
Ti-0 – nr. total turişti romani + strainii;
Pop – populaţia localitati (sau a judeţului),
Hotel:
Dt2010=1024893/1944000=0.53
Dt2011=1180760/1883425=0.63
Dt2012=1218955/1886866=0.65
Dt2013=1307567/1875389=0.70
Dt2014=1490437/1865143=0.80
2010 2011 2012 2013 2014

Hotel 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
54
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Dt 0.53 0.63 0.65 0.70 0.80
Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia pe hoteluri a inregistrat in anul 2014 cea mai
mare valoare (0.80), iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul 2010(0.53).
Pensiuni turistice:
Dt2010=0
Dt2011=589/1883425=0.0003 turişti/nr. locuitori
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
: 589 923 1286 2460
turistice
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Dt 0.0003 0.0004 0.0006 0.0001
Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia pentru pensiunile turistice a inregistrat in
anul 2013 cea mai mare valoare (0.0006), iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul
2014(0.0001).
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni 4237 4487 4003 5002 4013
agroturistic
55
e
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
0.00217
Dt 9 0.0023 0.00215 0.0026 0.0021
Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia pentru pensiunile agroturistice a inregistrat
anul 2013 cea mai mare valoare (0.0026), iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul
2014(0.00215).
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5 2010
2011
0.4 2012
2013
0.3 2014
0.2
0.1
0
Hotel Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice
XVI.Indicatorul densităţii turistice în raport cu suprafata

Tt
i−0
Dt i − 0 =
Suprafata (turişti/km2)
unde:
Ti-0 –nr. total turişti romani + straini;
S – suprafaţa localităţii sau a (judeţului),
Hotel:
Dt2010=1024893/1883425=0.54 turişti/km2
Dt2011=1180760/1883425=0.63 turişti/km2
Dt2012=1218955/1883425=0.65 turişti/km2
Dt2013=1307567/1883425=0.69 turişti/km2
Dt2014=1490437/1883425=0.79 turişti/km2
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 1883425 1883425 1883425 1883425 1883425
Hotel 1024893 1180760 1218955 1307567 1490437
Dt 0.54 0.63 0.65 0.69 0.79
Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata pentru hoteluri a inregistrat in anul 2014 cea
mai mare valoare(0.79), iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2010(0.54).
Pensiuni turistice:
Dt2010=0
Dt2011=1164/1883425=0.0006 turişti/km2
56
Dt2012=2306/1883425=0.0012 turişti/km2
Dt2013=2754/1883425=0.0014 turişti/km2
Dt2014=5565/1883425=0.0029 turişti/km2
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 1883425 1883425 1883425 1883425 1883425
Pensiuni
: 1164 2306 2754 5565
turistice
Dt 0.0006 0.0012 0.0014 0.0029
Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata la pensiunile turistice a inregistrat in anul
2014 cea mai mare valoare(0.0029), iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul
2011(0.0006).
Dt2010=8500/1883425=0.0045 turişti/km2
Dt2011=9549/1883425=0.0050 turişti/km2
Dt2012=9023/1883425=0.0047 turişti/km2
Dt2013=11685/1883425=0.0062 turişti/km2
Dt2014=9130/1883425=0.0048 turişti/km2
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 1883425 1883425 1883425 1883425 1883425
Pensiuni
8500 9549 9023 11685 9130
agroturistice
Dt 0.0045 0.0050 0.0047 0.0062 0.0048
Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata la pensiunile agroturistice a inregistrat in
anul 2013 cea mai mare valoare (0.0062), iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul
2010(0.0045).
0.9
0.8
0.7
0.6 2010
0.5 2011
0.4 2012
0.3 2013
0.2
2014
0.1
0
57
XVII.indicatorul „funcţia turistică"
Nt
i−0
Ft i − 0 = x 100
Populatie (nr. locuri cazare/nr. locuitori)
unde:
Nti-0 – nr locuri cazare;
Pop – populaţia localităţii sau a (judeţului),
Hotel:
Ft2010=(20187/1944000)*100=1.04
Ft2011=(18632/1883425)*100=0.99
Ft2012=(18531/1886866)*100=0.98
Ft2013=(17854/1875389)*100=0.95
Ft2014=(18434/1865143)*100=0.99
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 20187 18632 18531 17854 18434
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Ft 1.04 0.99 0.98 0.95 0.99
Indicatorul „funcţia turistică" pe hoteluri a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2010
(1.04), iar cea mai mica valoare in anul 2013 (0.95).
Pensiuni turistice:
Ft2010=0
Ft2011=(18/1883425)*100=0.000955
Ft2012=(18/1886866)*100=0.000953
Ft2013=(30/1875389)*100=0.001599
Ft2014=(38/1865143)*100=0.002037
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice : 18 18 30 38
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Ft 0.000955 0.000953 0.001599 0.002037
58
Indicatorul „funcţia turistică" pentru pensiunile turistice a inregistrat cea mai mare valoare in
anul 2014 (0.002037), iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anum 2012 (0.000953).
Ft2010=(168/1944000)*100=0.0086
Ft2011=(208/1883425)*100=0.0110
Ft2012=(166/1886866)*100=0.0087
Ft2013=(195/1875389)*100=0.0103
Ft2014=(146/1865143)*100=0.0078
2010 2011 2012 2013 2014
Populație 1944000 1883425 1886866 1875389 1865143
Ft 0.0086 0.0110 0.0087 0.0103 0.0078
Indicatorul „funcţia turistică" pentru pensiunile agroturistice a inregistrat cea mai mare valoare
in anul 2011 (0.0110), iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2014 (0.0078).
1.2
0.8
2010
0.6 2011
2012
2013
0.4 2014
0.2
0
59
JUDETUL TIMIS
I.Indicele modificării cererii turistice globale
∆CG = [Nr. Total turişti (români + străini) an curent / Nr. Total turişti (români + străini) an
precedent ]*100
CG i
Δ CG 0 −i = ⋅100
CG 0
unde:CGi- cererea turistică globală în anul „i”;
CGo- cererea turistică globală în anul „0”.
Hoteluri:
Δ CG2011-2010=(210937/173077)*100=121.87%
Δ CG2012-2011=(217397/210937)*100=103.06%
Δ CG2013-2012=(211133/217397)*100=97.11%
Δ CG2014-2013=(225153/211133)*100=106.64%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri Total 173077 210937 217397 211133 225153
∆CG 121.87% 103.06% 97.11% 106.64%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri Total 173077 210937 217397 211133 225153
∆CG 121.87% 103.06% 97.11% 106.64%
140.00% 250000
120.00%
200000
100.00%
150000
80.00%
∆CG
60.00% Hoteluri
100000
40.00%
50000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice la hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de 21.87%, in anul
2012 o crestere de 3.06%, in anul 2013 s-a inregistrat o scadere de 2.89% urmand ca in anul
2014 aceasta sa creasca pana la 6.64%.
60
Pensiuni turistice:
Δ CG2011-2010=(32299/28216)*100=114.47%
Δ CG2012-2011=(36867/32299)*100=114.14%
Δ CG2013-2012=(38670/36867)*100=104.89%
Δ CG2014-2013=(36822/38670)*100=95.22%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

∆CG 114.47% 114.14% 104.89% 95.22%
140.00% 45000
40000
120.00%
35000
100.00%
30000
80.00% 25000
60.00% 20000
∆CG
15000 Hoteluri
40.00%
10000
20.00%
5000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice pentru pensiunile turistice a inregistrat in anul 2011 o crestere de
14.47%, in anul 2012 o crestere de 14.14%, in anul 2013 o crestere de 4.89%, urmand ca in anul
2014 sa se observe o scadere brusca de pana la 4.78%.
61
Δ CG2011-2010= (7972/4299)*100=185.43%
Δ CG2012-2011=(12291/7972)*100=154.17%
Δ CG2013-2012=(10820/12291)*100=88.03%
Δ CG2014-2013=(11671/10820)*100=107.86%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Total 4299 7972 12291 10820 11671
agroturistice
∆CG 185.43% 154.17% 88.03% 107.86%
200.00% 14000
180.00%
12000
160.00%
140.00% 10000
120.00%
8000
100.00% ∆CG
6000 Hoteluri
80.00%
60.00% 4000
40.00%
2000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Modificarea cererii turistice la pensiunile agroturistice a inregistrat in anul 2011 o crestere

spontana de pana la 85.43%, in anul 2012 o pondere de 54.17%, urmand ca in anul 2013 sa se
observe o scadere brusca de pana la 11.97%,iar in anul 2014 sa se prezinte o crestere de 7.86%.
62
II.Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă și cererea externă
∆CI= [Nr. Turiști români an curent/(Nr.turiști români + Nr.turiști străini) an curent]*100
∆CE= [Nr. Turiști străini an curent/(Nr.turiști români + Nr.turiști străini) an curent]*100
CI CE
Δ CI = ⋅100 ; Δ CE = ⋅100
CG CG
unde: CI - cererea turistică internă;

CE - cererea turistică externă.
CG – cererea turistică globală
Hoteluri:
∆ CE2010=(109704/173077)*100=63.38%
∆ CE2011=(138428/210937)*100=65.62%
∆ CE2012=(140851/217397)*100=64.78%
∆ CE2013=(140998/211133)*100=66.78%
∆ CE2014=(152134/225153)*100=67.56%
∆CI2010=(63373/173077)*100=36.61%
∆CI2011=(72509/210937)*100=34.37%
∆CI2012=(76546/217397)*100=35.21%
∆CI2013=(70135/211133)*100=33.21%
∆CI2014=(73019/225153)*100=32.43%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri Total 173077 210937 217397 211133 225153
Români 109704 138428 140851 140998 152134
Străini 63373 72509 76546 70135 73019
∆CE 63.38% 65.62% 64.78% 66.78% 67.56%
∆CI 36.61% 34.37% 35.21% 33.21% 32.43%
16000000.00% 250000
14000000.00%
200000
12000000.00%
10000000.00%
150000 Romani
Straini
8000000.00%
∆CE
100000 ∆CI
6000000.00% Total
4000000.00%
50000
2000000.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Repartitia cererii turistice globale interne a inregistrat in anul 2010 cea mai mare pondere
(36.61%),urmand ca in ceilalti ani ponderea sa scada cu pana la aproximativ 4%.
63
Repartitia cererii turistice globale externe a inregistrat in anul 2014 cea mai mare pondere
(67.56%), anii precedenti avand o scadere de pana la 3.5% fata de anul 2014.
Pensiuni turistice:
∆ CE2010=(24635/28216)*100=87.30%
∆ CE2011=(28026/32299)*100=86.77%
∆ CE2012=(30760/36867)*100=83.43%
∆ CE2013=(33079/38670)*100=85.54%
∆ CE2014=(32577/36822)*100=88.47%
∆CI2010=(3581/282160*100=12.69%
∆CI2011=(4273/32299)*100=13.22%
∆CI2012=(6107/36867)*100=16.56%
∆CI2013=(5591/38670)*100=14.45%
∆CI2014=(4245/36822)*100=11.52%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
Total 28216 32299 36867 38670 36822
turistice
Români 24635 28026 30760 33079 32577
Străini 3581 4273 6107 5591 4245
∆CE 87.30% 86.77% 83.43% 85.54% 88.47%
∆CI 12.69% 13.22% 16.56% 14.45% 11.52%
3500000.00% 45000
40000
3000000.00%
35000
2500000.00%
30000
2000000.00% Romani
25000
Straini
∆CE
1500000.00% 20000
∆CI
Total
15000
1000000.00%
10000
500000.00%
5000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Repartitia cererii globale interne a inregistrat in anul 2013 cea mai mare pondere (16.56%),
ceilalti ani ajungand cu o scadere de aproximativ 3% fata de anul 2013.
Repartitia cererii globale externe a inregistrat in anul 2014 cea mai mare pondere (88.47%), anii
precedenti aflandu-se intr-o scadere de pana la apoximativ 5% fata de anul 2014.
64
∆ CE2010=(4038/4299)*100=93.92%
∆ CE2011=(7263/7972)*100=91.10%
∆ CE2012=(11306/12291)*100=91.86%
∆ CE2013=(10004/10820)*100=92.45%
∆ CE2014=(10777/11671)*100=92.33%
∆CI2010=(261/4299)*100=6.07%
∆CI2011=(709/7972)*100=8.89%
∆CI2012=(985/12291)*100=8.01%
∆CI2013=(816/10820)*100=7.54%
∆CI2014=(894/11671)*100=7.66%
Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
Total 4299 7972 12291 10820 11671
agroturistice
Români 4038 7263 11306 10004 10777
Străini 261 709 985 816 894
∆CE 93.92% 91.10% 91.86% 92.45% 92.33%
∆CI 6.07% 8.89% 8.01% 7.54% 7.66%
1200000.00% 14000
12000
1000000.00%
10000
800000.00%
8000 Romani
Straini
600000.00%
∆CE
6000 ∆CI
Total
400000.00%
4000
200000.00%
2000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Repartitia cererii globale interne a inregistrat in anul 2011 cea mai mare pondere (8.89%), ceilalti
ani prezentand o scadere de pana la aproximativ 2.30% fata de anul 2011.
Repartitia cererii globale externe a inregistrat in anul 2010 cea mai mare pondere (93.92%),
urmatorii ani prezentand o scadere de pana la aproximativ 1% fata de anul 2010.
III.Indicele de variaţie în timp al cererii turistice (internă și externă):

Ici = (Nr. Turisti români an curent/Nr.turisti români an precedent)*100
65
Ice = (Nr. Turisti străini an curent/Nr.turisti străini an precedent)*100
CEi CI i
ICE 0−i = ⋅100 ICI 0−i = ⋅100
CE 0 : CI 0
unde: ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe;
ICIo-i - indicele de variaţie a cererii interne.
Hoteluri:
ICE2011=(50/88)*100=56.82%
ICE2012=(810/50)*100=1620%
ICE2013=(1028/810)*100=126.91%
ICE2014=(913/1028)*100=88.81%
ICI2011=(995/1481)*100=67.18%
ICI2012=(4739/995)*100=476.28%
ICI2013=(9963/4739)*100=210.23%
ICI2014=(8714/9963)*100=87.46%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri Români 1481 995 4739 9963 8714
Străini 88 50 810 1028 913
ICE 56.82% 1620% 126.91% 88.81%
ICI 67.18% 476.28% 210.23% 87.46%
120000.00% 12000
100000.00% 10000
80000.00% 8000
60000.00% 6000 Straini

ICE
ICI
40000.00% 4000
Romani
20000.00% 2000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat in anul 2011 o scadere de
33.82%, in anul 2012 o crestere masiva de 376.28%, in anul 2013 crestere fata de anul 2011 si o
scadere fata de anul 2012, iar in anul 2014 a prezentat o scadere de 12.54%.
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat in anul 2011 o scadere de
43.18%, in anul 2012 o crestere masiva de 1520%, in anul 2013 o crestere fata de anul 2011 si o
scadere fata de anul 2012, iar in anul 2014 a prezentat o scadere de 19.19%.
Pensiuni turistice:
ICE2011=(4273/3581)*100=119.32%
ICE2012=(6107/4273)*100=142.92%
66
ICE2013=(5591/6107)*100=91.55%
ICE2014=(4245/5591)*100=75.93%
ICI2011=(28026/24635)*100=113.76%
ICI2012=(30760/28026)*100=109.76%
ICI2013=(33079/30760)*100=107.54%
ICI2014=(32577/33079)*100=98.48%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Români 24635 28026 30760 33079 32577
turistice
Străini 3581 4273 6107 5591 4245
ICE 119.32% 142.92% 91.55% 75.93%
ICI 113.76% 109.76% 107.54% 98.48%
700000.00% 35000
600000.00% 30000
500000.00% 25000
400000.00% 20000
Straini
300000.00% 15000 ICE
ICI
200000.00% 10000 Romani
100000.00% 5000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat in anul 2011 o crestere de
13.76%, in anul 2012 o crestere de 9.76%, in anul 2013 o crestere de 7.54%, iar in anul 2014 s-a
Indicele de variatie in timp am cererii turistice externe a prezentat in anul 2011 o crestere de
19.32%, in anul 2012 o crestere de 42.92%, in anul 2013 o scadere de 8.45%, iar in anul 2014 s-a
ICE2011=(709/261)*100=271.65%
ICE2012=(985/709)*100=138.93%
ICE2013=(816/985)*100=82.84%
ICE2014=(894/816)*100=109.56%
ICI2011=(7263/4038)*100=179.87%
67
ICI2012=(11306/7263)*100=155.67%
ICI2013=(10004/11306)*100=88.48%
ICI2014=(10777/10004)*100=107.73%
Tipul de
turiști 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
agroturistic Români 4038 7263 11306 10004 10777
e
Străini 261 709 985 816 894
ICE 271.65% 138.93% 82.84% 109.56%
ICI 179.87% 155.67% 88.48% 107.73%
120000.00% 12000
100000.00% 10000
80000.00% 8000
Straini
60000.00% 6000
ICE
ICI
40000.00% 4000 Romani
20000.00% 2000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice interne a prezentat in anul 2011 o crestere de
79.87%, in anul 2012 o crestere de 55.67%, in anul 2013 o scadere de 19.52%, iar in anul 2014
s-a inregistrat o crestere de 7.73%.
Indicele de variatie in timp a cererii turistice externe a prezentat in anul 2011 o crestere destul de
mare de 171.65%, in anul 2012 o crestere in general de 38.93% dar o scadere fata de anul 2011,
in anul 2013 o scadere de 17.16%, iar in anul 2014 o crestere de 9.56%.
IV . Indicele de variaţie în timp al cererii turistice pentru fiecare mijloc de cazare
CH i
Δ CH 0−i = ⋅ 100
CH 0
Hotel:
68
Δ CH 2011-2010 =(210937/173077)*100=121.87%
Δ CH 2012-2011 =(217397/210937)*100=103.06%
Δ CH 2013-2012 =(211133/217397)*100=97.12%
Δ CH 2014-2013 =(225153/211133)*100=106.64%
2010 2011 2012 2013 2014
Hotel 173077 210937 217397 211133 225153
Δ CH 121.87% 103.06% 97.12% 106.64%
140.00% 250000
120.00%
200000
100.00%
150000
80.00%
Δ CH
60.00% Hotel
100000
40.00%
50000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice la hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de
21.87%, in anul 2012 o crestere de 3.06% si o scadere fata de anul 2011, in anul 2013 o scadere
de 2.88%, iar in anul 2014 o crestere de 6.64%.
Pensiuni turistice:
Δ CH 2011-2010 =(32299/28216)*100=114.47%
Δ CH 2012-2011 =(36867/32299)*100=114.14%
Δ CH 2013-2012 =(38670/36867)*100=104.89%
Δ CH 2014-2013 =(36822/38670)*100=95.22%
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
28216 32299 36867 38670 36822
turistice
Δ CH 114.47% 114.14% 104.89% 95.22%
69
140.00% 45000
40000
120.00%
35000
100.00%
30000
80.00% 25000
20000 Δ CH
60.00%
Pensiuni turistice
15000
40.00%
10000
20.00%
5000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru pensiunile turistice a inregistrat in anul 2011
o crestere de 14.47%, in anul 2012 o crestere de 14.14%, in anul 2013 o crestere de 4.89% dar si
o scadere fata de ceilalti 2 ani, iar in anul 2014 s-a inregistrat o scadere de 4.78%.
Δ CH 2011-2010 =(7972/4299)*100=185.44%
Δ CH 2012-2011 =(12291/7972)*100=154.18%
Δ CH 2013-2012 =(10820/12291)*100=88.03%
Δ CH 2014-2013 =(11671/10820)*100=107.87%
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
4299 7972 12291 10820 11671
agroturistice
Δ CH 185.44% 154.18% 88.03% 107.87%
70
200.00% 14000
180.00%
12000
160.00%
140.00% 10000
120.00%
8000
100.00%
Δ CH
6000
60.00% 4000
40.00%
2000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru pensiunile agroturistice a inregistrat in anul
2011 o crestere de 85.44%, in anul 2012 o crestere de 54.18% dar o scadere fata de anul 2011, in
anul 2013 o scadere de 11.97%,iar in anul 2014 o crestere de 7.87%.
V.Durata medie de sejur

nr. de zile turistice ZT
S= =
nr . de turisti T
Hoteluri
Total
S2010=365/173077=0.0021zile
S2011=365/210937=0.00173zile
S2012=365/217397=0.00167zile
S2013=365/211133=0.00172zile
S2014=365/225153=0.00162zile
Români
S2010=365/109704=0.0033zile
S2011=365/138428=0.0026zile
S2012=365/140851=0.00259zile
S2013=365/140998=0.00258zile
S2014=365/152134=0.0023zile
71
Străini
S2010=365/63373=0.0057zile
S2011=365/72509=0.0050zile
S2012=365/76546=0.0047zile
S2013=365/70135=0.0047zile
S2014=365/73019=0.0052zile
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri Total 173077 210937 217397 211133 225153
Români 109704 138428 140851 140998 152134
Străini 63373 72509 76546 70135 73019
Hoteluri Total 0.0021 0.00173 0.00167 0.00172 0.00162
Români 0.0033 0.0026 0.00259 0.00258 0.0023
Străini 0.0057 0.0050 0.0047 0.0047 0.0052
0.01
0.01
0
Hoteluri total
0
Romani
0
Straini
0
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru hoteluri inregistreaza cea mai mare valoare in intervalul 2012-
2013, ceilalti ani avand o mica scadere fata de acestia.
Pensiuni turistice
Total
S2010=365/28216=0.129zile
S2011=365/32299=0.011zile
S2012=365/36867=0.0099zile
S2013=365/38670=0.0094zile
S2014=365/36822=0.0099zile
Români
S2010=365/24635=0.014zile
S2011=365/28026=0.013zile
S2012=365/30760=0.0118zile
S2013=365/33079=0.0112zile
S2014=365/32577=0.0110zile
Străini
S2010=365/3581=0.101zile
S2011=365/4273=0.085zile
S2012=365/6107=0.059zile
S2013=365/5591=0.065zile
72
S2014=365/4245=0.085zile
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni
Total 28216 32299 36867 38670 36822
turistice
Români 24635 28026 30760 33079 32577
Străini 3581 4273 6107 5591 4245
Pensiuni
turistice Total 0.129 0.011 0.0099 0.0094 0.0099
Români 0.014 0.013 0.0118 0.0112 0.0110
Străini 0.101 0.085 0.059 0.065 0.085
0.14
0.12
0.1
0.08
Pensiuni turistice total
0.06 Romani
Straini
0.04
0.02
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru pensiunile turistice inregistreaza o valoare constanta in intervalul
2012-2013, ceilalti ani avand o mica scadere fata de acestia, exceptand anul 2010, unde valoare
depaseste cu putin intervalul 2012-2013.
Total
S2010=365/7149=0.051zile
S2011=365/11765=0.031zile
S2012=365/16545=0.0220zile
S2013=365/15936=0.0229zile
S2014=365/19965=0.018zile
Români
S2010=365/6565=0.055zile
S2011=365/10365=0.035zile
S2012=365/14898=0.0248zile
S2013=365/14694=0.0244zile
S2014=365/18281=0.019zile
Străini
S2010=365/584=0.625zile
S2011=365/1400=0.260zile
S2012=365/1647=0.221zile
S2013=365/1242=0.293zile
S2014=365/1684=0.216zile
2010 2011 2012 2013 2014
73
Pensiuni
agroturistic Total 7149 11765 16545 15936 19965
e
Români 6565 10365 14898 14694 18281
Străini 584 1400 1647 1242 1684
Pensiuni 0.051 0.031 0.0220 0.0229 0.018
agroturistice
Total
Români 0.055 0.035 0.248 0.244 0.019
Străini 0.625 0.260 0.221 0.293 0.216
0.7
0.6
0.5
0.4
Pensiuni agroturistice total
Romani
0.3 Straini
0.2
0.1
0
2010 2011 2012 2013 2014
Durata medie de sejur pentru pensiunile agroturistice inregistreaza cea mai mare valoare in
intevalul 2012-2013, ceilalti ani avand o scadere considerabila fata de acest interval.
VI. Calcularea sejurului mediu pe fiecare mijloc de cazare, se utilizează, în locul numărului
de zile turistice, numărul de înnoptări înregistrate în documentele unităţilor de cazare:
NH
SH =
T (zile)
unde: NH - număr înnoptări hoteliere înregistrate;
Τ - număr turişti sosiţi;
SH- sejurul mediu în hotel
Sejur mediu total = Nr. Total înnoptări (români + străini) / Nr. Total Turiști (români + străini)
Hoteluri:
Total
S2010=418233/173077=2.42zile
S2011=466102/210937=2.21zile
S2012=478017/217397=2.20zile
74
S2013=485838/211133=2.30zile
S2014=531048/225153=2.36zile
Români
S2010=283319/109704=2.58zile
S2011=317725/138428=2.30zile
S2012=318569/140851=2.26zile
S2013=327261/140998=2.32zile
S2014=359887/152134=2.37zile
Străini
S2010=134914/63373=2.13zile
S2011=148377/72509=2.05zile
S2012=159448/76546=2.08zile
S2013=158577/70135=2.26zile
S2014=171161/73019=2.34zile
2.5
1.5 Total
Romani
1 Straini
0.5
0
2010 201 1 2012 201 3 2014
Sejurul mediu total pentru hoteluri inregistreaza cea mai mare pondere in anul 2010 (2.42), iar
cea mai scazuta inregistrare este in anul 2012 (2.20). Se observa faptul ca anii 2013, respective
2014 prezinta o pondere constanta.
Pensiuni turistice:
Total
S2010=53829/28216=1.91zile
S2011=59213/32299=1.83zile
S2012=69935/36867=1.90zile
S2013=72964/38670=1.89zile
S2014=72023/36822=1.96zile
Români
S2010=43668/24635=1.77zile
S2011=48119/28026=1.72zile
S2012=55985/30760=1.82zile
S2013=58277/33079=1.76zile
S2014=60915/32577=1.87zile
Străini
75
S2010=10161/3581=2.84zile
S2011=11094/4273=2.60zile
S2012=13950/6107=2.28zile
S2013=14687/5591=2.63zile
S2014=11108/4245=2.62zile
3
2.5
Total
1.5
Romani
Straini
1
0.5
0
2010 2011 2012 2013 2014
Sejurul mediu total pentru pensiunile turistice inregistreaza cea mai mare pondere in anul 2014
(1.96), iar cea mai scazuta pondere este inregistrata in anul 2011 (1.83)
Total
S2010=7149/4299=1.66zile
S2011=11765/7972=1.48zile
S2012=16545/12291=1.35zile
S2013=15936/10820=1.47zile
S2014=19965/11671=1.71zile
Români
S2010=6565/4038=1.63zile
S2011=10365/7263=1.43zile
S2012=14898/11306=1.32zile
S2013=14694/10004=1.47zile
S2014=18281/10777=1.70zile
Străini
S2010=584/261=2.24zile
S2011=1400/709=1.97zile
S2012=1647/985=1.67zile
76
S2013=1242/816=1.52zile
S2014=1684/894=1.88zile
2.5
1.5
Total
Romani
1 Straini
0.5
0
2010 2011 2012 2013 2014
Sejurul mediu total pentru pensiunile agroturistice inregistreaza cea mai mare pondere in anul
2014 (1.71), iar cea mai mica pondere se inregistreaza in anul 2012 (1.35).
VII. Coeficientul lunar de trafic - se calculează ca un raport între numărul de turişti din luna cu
trafic maxim (LM) și numărul de turişti din luna cu trafic minim (lm)
LM
C lunar =
lm , unde Clunar ≥ 1
Mare Mica C lunar

Hoteluri 23263/octombrie 12340/ianuarie 1.88
Pensiuni
turistice 4142/noiembrie 2161/ianuarie 1.91
Pensiuni
agroturistic
e 1350/octombrie 713/ianuarie 1.89
Hoteluri:
Clunar= 23263/12340=1.88
Pensiuni turistice:
Clunar= 4142/2161=1.91
Clunar= 1350/713=1.89
77
14000 25000
12000
20000
10000
15000
8000
Mica
6000 C lunar
10000
Mare
4000
5000
2000
0 0
Coeficientul lunar al traficului turistic din judetul Timis este unul variat, pornind de la cele mai
mici valori care s-au inregistrat la hoteluri (1.88), pana la cele mai mari valori care s-au
inregistrat la pensiunile turistice (1.91).
VIII. Coeficientul trimestrial de trafic- se calculează ca un raport între numărul de turişti din
trimestrul cu trafic maxim și numărul de turişti din trimestrul cu trafic minim
TM
C trimestrial =
tm
Trimestru Trimestru Trimestrul Trimestrul C

lI l II III IV trimestrial
Hoteluri 44761 59772 62591 58029 1.40
Pensiuni
turistice 7696 9525 8803 10798 1.40
Pensiuni
agroturistic
e 2332 2900 3198 3251 1.39
Hoteluri:
Pensiuni turistice:
78
70000 50000
45000
60000
40000
50000 35000
30000
40000
Trimestrul II
25000
Trimestrul III
30000 Trimestrul Iv
20000
C trimestrial.
20000 15000
Trimestrul I
10000
10000
5000
0 0
Coeficientul trimestrial de traffic a inregistrat cea mai mare valoare in cadrul pensiunilor
turistice, aceasta fiind de 1.40 si cea mai mica valoare a fost inregistrata in cazul pensiunilor
agroturistice,aceasta fiind 1.394.
IX. Coeficientul concentraţiei lunare

Cc = [nr.turiști fiecare lună/(nr.turiști români + nr.turiști străini) din anul de calcul]
Ccianuarie2014=16068/288849=0.06
Ccfebruarie2014=19125/288849=0.07
Ccmartie2014=22232/288849=0.08
Ccaprilie2014=23321/288849=0.08
Ccmai2014=26674/288849=0.09
Cciunie2014=25866/288849=0.09
Cciulie2014=26840/288849=0.09
Ccaugust2014=23601/288849=0.08
Ccseptembrie2014=28925/288849=0.100
Ccoctombrie2014=29968/288849=0.103
Ccnoiembrie2014=26131/288849=0.09
Ccdecembrie2014=20098/288849=0.07
79
0.12 35000
0.1 30000
25000
0.08
20000
0.06
Cc
15000
Total
0.04
10000
0.02 5000
0 0
Coeficientul concentratiei lunare inregistreaza cea mai mare valoare in luna octombrie (0.103),
iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in luna ianuarie (0.06).
X.Ponderea capacității de cazare a hotelurilor în totalul capacitații de cazare pe județ

LC
Icc = ⋅100
LH
unde: LH - numărul total de locuri în hoteluri (pensiuni, hanuri, vile, ...etc adunate) pe
localitate sau județ;
LC - capacitatea totală de cazare la hoteluri
Hoteluri:
ICC2010=(4603/39239)*100=11.73%
Icc2011=(5099/39239)*100=12.99%
Icc2012=(5693/39239)*100=14.51%
Icc2013=(5783/39239)*100=14.74%
Icc2014=(5380/39239)*100=13.71%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri
39239 4603 5099 5693 5783 5380
ICC 11.73% 12.99% 14.51% 14.74% 13.71%
80
16.00% 45000
14.00% 40000
35000
12.00%
30000
10.00%
25000
8.00% ICC
20000 Hoteluri
6.00%
15000
4.00%
10000
2.00% 5000
0.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Ponderea capacitatii de cazare pe hoteluri a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2013 cu un
procent de 14.74%, iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2010 cu un procent de
11.73%.
Pensiuni turistice:
ICC2010=(912/39239)*100=2.32%
Icc2011=(1148/39239)*100=2.93%
Icc2012=(1365/39239)*100=3.48%
Icc2013=(1396/39239)*100=3.56%
Icc2014=(1110/39239)*100=2.83%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice
39239 912 1148 1365 1396 1110
ICC 2.32% 2.93% 3.48% 3.56% 2.83%
81
4.00% 45000
3.50% 40000
35000
3.00%
30000
2.50%
25000
2.00%
20000 ICC
15000
1.00%
10000
0.50% 5000
0.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Ponderea capacitatii de cazare pentru pensiunile turistice a inregistrat cea mai mare valoare in
anul 2013 cu un procent de 3.48%, iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2010 cu un
procent de 2.32%.
ICC2010=(137/39239)*100=0.35%
Icc2011=(265/39239)*100=0.68%
Icc2012=(317/39239)*100=0.81%
Icc2013=(349/39239)*100=0.89%
Icc2014=(403/39239)*100=1.03%
Total 2010 2011 2012 2013 2014
39239 137 265 317 349 403
ICC 0.35% 0.68% 0.81% 0.89% 1.03%
82
1.20% 45000
40000
1.00%
35000
0.80% 30000
25000
0.60%
ICC
20000
0.40% 15000
10000
0.20%
5000
0.00% 0
Total 2010 2011 2012 2013 2014
Ponderea capacitatii de cazare a inregistrat cea mai mare pondere in anul 2014 cu un procent de
1.03%, iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2010 cu un procent de 0.35%.
XI.Indicatorul evoluţiei capacităţii totale de cazare în perioada „0 – i”

ILC = (nr.locuri de cazare an curent/nr.locuri de cazare an precedent)*100
LC i
Δ LC 0−i = ⋅100
LC 0
Hoteluri:
∆LC:2011-2010=(5099/4603)*100=110.78%
∆LC:2012-2011=(5693/5099)*100=111.65%
∆LC:2013-2012=(5783/5693)*100=101.58%
∆LC:2014-2013=(5380/5783)*100=93.03%
2011 2012 2013 2014
83
2010
Hoteluri
4603 5099 5693 5783 5380
ΔLc 110.78% 111.65% 101.58% 93.03%
120.00% 7000
100.00% 6000
5000
80.00%
4000
60.00%
ΔLc
3000
Hoteluri
40.00%
2000
20.00% 1000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea totală de cazare a înregistrat in anul 2011 o crestere de 10.78%, in anul 2012 o
crestere de 11.65%m in anul 2013 o crestere destul de 1.58% (mult mai mica fata de ceilalti 2
ani), iar in anul 2014 se poate observa o scadere de 6.97%.
Pensiuni turistice:
∆LC:2011-2010=(1148/912)*100=125.88%
∆LC:2012-2011=(1365/1148)*100=31.79%
∆LC:2013-2012=(1396/1365)*100=102.27%
∆LC:2014-2013=(1110/1396)*100=79.51%
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice
912 1148 1365 1396 1110
ΔLc 125.88% 31.79% 102.27% 79.51%
84
140.00% 1600
120.00% 1400
1200
100.00%
1000
80.00%
800
ΔLc
60.00%
Pensiuni turistice
600
40.00%
400
20.00% 200
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea totală de cazare a înregistrat in anul 2011 o crestere de 25.88%, in anul 2012 se
poate observa o scadere brusca fata de anul 2011 cu aproximativ 94.09%, in anul 2013 o crestere
de 2.27%, iar in anul 2014 se poate observa o alta scadere de 20.49%
∆LC:2011-2010=(265/137)*100=193.43%
∆LC:2012-2011=(317/265)*100=119.62%
∆LC:2013-2012=(349/317)*100=110.09%
∆LC:2014-2013=(403/349)*100=115.47%
2010 2011 2012 2013 2014
137 265 317 349 403
193.43 119.62 110.09
ΔLc
% % % 115.47
85
250.00% 450
400
200.00% 350
300
150.00%
250
ΔLc
200
150
50.00% 100
50
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea totală de cazare a înregistrat in anul 2011 o crestere valoroasa de 93.43%, in anul
2012 o crestere de 19.42%, dar mult mai mica fata de anul 2011, in anul 2013 o crestere de
10.09%, iar in anul 2014 o crestere de 15.47%.
XII. Indicele evoluţiei clientelei hoteliere în perioada „0 – i”:

∆T = (nr.turisti romani+nr.turisti straini an curent)/(nr.turisti romani+nr.turisti straini an
precedent)*100
TH i
ΔT = ⋅100
TH 0
unde: THi- turişti în hoteluri în anul „i”;
THo- turişti în hoteluri în anul „0”.
Hoteluri:
ΔT2010=(210937/173077)*100=121.87%
ΔT2011=(217397/210937)*100=103.06%
ΔT2012=(211133/217397)*100=97.12%
86
ΔT2013=(225153/211133)*100=106.64%
2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 173077 210937 217397 211133 225153
ΔT 121.87% 103.06% 97.12% 106.64%
140.00% 250000
120.00%
200000
100.00%
150000
80.00%
60.00% ΔT
100000
Hoteluri
40.00%
50000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientele pentru hoteluri inregistreaza in anul 2011 o pondere de 21.87%, in
anul 2012 o pondere de 3.06% (mult mai mica fata de anul 2011), in anul 2013 o scadere de
2.88%, iar in anul 2014 o pondere de 6.64%.
Pensiuni turistice:
ΔT2010=(32299/28216)*100=114.47%
ΔT2011=(26867/32299)*100=83.18%
ΔT2012=(38670/36867)*100=104.89%
ΔT2013=(36822/38670)*100=95.22%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni turistice 28216 32299 36867 38670 36822
ΔT 114.47% 83.18% 104.89% 95.22%
87
140.00% 45000
40000
120.00%
35000
100.00%
30000
80.00% 25000
20000 ΔT
60.00%
Pensiuni turistice
15000
40.00%
10000
20.00%
5000
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientele pentru pensiunile turistice inregistreaza in anul 2011 o crestere de
14.47%, in anul 2012 se poate observa o scadere brusca de pana la 16.82%, in anul 2013 o
crestere de 4.89%, iar in anul 2014 observam o scadere de 4.78%.
ΔT2010=(7972/4299)*100=185.44%
ΔT2011=(12291/7972)*100=154.18%
ΔT2012=(10820/12291)*100=88.03%
ΔT2013=(11671/10820)*100=107.87%
2010 2011 2012 2013 2014

ΔT 185.44% 154.18% 88.03% 107.87%
88
200.00% 14000
180.00%
12000
160.00%
140.00% 10000
120.00%
8000
100.00% ΔT
6000 Pensiuni agroturistice
80.00%
60.00% 4000
40.00%
2000
20.00%
0.00% 0
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei clientele pentru pensiunile agroturistice inregistreaza in anul 2011 o crestere
masiva de 85.44%, in anul 2012 o crestere de 54.18% ( se poate observa o crestere cu
aproximativ 30% mai mica fata de anul 2011), in anul 2013 o scadere de 11.97%, iar in anul
2014 o crestere de 7.87%.
XIII. Indicele evoluţiei înnoptărilor:

IN = (nr.înnoptări an curent/nr.înnoptări an precedent)*100
NH i
ΔN = ⋅ 100
NH 0
Unde: Ν-înnoptări.
Hotel:
Total:
∆N2011-2010=(466102/418233)*100=111.45%
∆N2012-2011=(478017/466102)*100=102.56%
89
∆N2013-2012=(485838/478017)*100=101.64%
∆N2014-2013=(531048/485838)*100=109.31%
Români:
∆N2011-2010=(317725/283319)*100=112.14%
∆N2012-2011=(318569/317725)*100=100.27%
∆N2013-2012=(327261/318567)*100=102.73%
∆N2014-2013=(359887/327261)*100=109.97%
Străini:
∆N2011-2010=(148377/134914)*100=109.98%
∆N2012-2011=(159448/148377)*100=107.76%
∆N2013-2012=(158577/159448)*100=99.45%
∆N2014-2013=(171161/158577)*100=107.94%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Hotel Total 418233 466102 478017 485838 531048
Români 283319 317725 318569 327261 359887
Străini 134914 148377 159448 158577 171161
∆N Total 111.45% 102.56% 101.64% 109.31%

Români 112.14% 100.27% 102.73% 109.97%
Străini 109.98% 107.76% 99.45% 107.94%
115.00%
110.00%
105.00%
Hoteluri total ∆N
Hoteluri Romani ∆N
100.00% Hoteluri Straini ∆N
95.00%
90.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor pentru hoteluri a inregistrat in anul 2011 o crestere de 11.45%,in
anul 2012 o crestere de 2.56%,in anul 2013 o crestere de 1.64%,iar in anul 2014 o crestere de
9.31%.
Pensiuni turistice:
Total:
∆N2011-2010=(59213/53829)*100=110.00%
∆N2012-2011=(69935/59213)*100=118.11%
∆N2013-2012=(72964/69935)*100=104.33%
∆N2014-2013=(72023/72964)*100=98.71%
Români:
∆N2011-2010=(48119/43668)*100=110.19%
∆N2012-2011=(55985/48119)*100=116.35%
∆N2013-2012=(58277/55985)*100=104.09%
∆N2014-2013=(60915/58277)*100=104.53%
90
Străini:
∆N2011-2010=(11094/10161)*100=109.18%
∆N2012-2011=(13950/11094)*100=125.74%
∆N2013-2012=(14687/13950)*100=105.28%
∆N2014-2013=(11108/14687)*100=75.63%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Pensiuni
Total 53829 59213 69935 72964 72023
turistice
Români 43668 48119 55985 58277 60915
Străini 10161 11094 13950 14687 11108
∆N Total 110.00% 118.11% 104.33% 98.71%
Români 110.19% 116.35% 104.09% 104.53%
Străini 109.18% 125.74% 105.28% 75.63%

140.00%
120.00%
100.00%
Pensiuni turistice total ∆N

80.00%
Pensiuni turistice Romani ∆N
60.00%
Pensiuni turistice Straini ∆N
40.00%
20.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor pentru pensiunile turistice a inregistrat in anul 2011 o crestere de
10%,in anul 2012 o crestere de 18.11%,in anul 2013 o crestere de 4.33%, iar in anul 2014 se
poate observa o scadere de 1.29%.
Total:
∆N2011-2010=(11765/7149)*100=164.57%
∆N2012-2011=(16545/11765)*100=140.63%
∆N2013-2012=(15936/16545)*100=96.32%
∆N2014-2013=(19965/15936)*100=125.28%
Români:
∆N2011-2010=(10365/6565)*100=157.88%
∆N2012-2011=(14898/10365)*100=143.73%
∆N2013-2012=(14694/14898)*100=98.63%
∆N2014-2013=(18281/14694)*100=124.41%
Străini:
91
∆N2011-2010=(1400/584)*100=239.73%
∆N2012-2011=(1647/1400)*100=117.64%
∆N2013-2012=(1242/1647)*100=75.41%
∆N2014-2013=(1684/1242)*100=135.59%
Tipuri de
2010 2011 2012 2013 2014
turiști
Pensiuni
Total 7149 11765 16545 15936 19965
agroturistice
Români 6565 10365 14898 14694 18281
Străini 584 1400 1647 1242 1684
∆N Total 164.57% 140.63% 96.32% 125.28%
Români 157.88% 143.73% 98.63% 124.41%
Străini 239.73% 117.64% 75.41% 135.59%

300.00%
250.00%
200.00%
150.00% Pensiuni agroturistice total ∆N

Pensiuni agroturistice Romani ∆N
Pensiuni agroturistice Straini ∆N
100.00%
50.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Indicele evolutiei innoptarilor pentru pensiunile agroturistice a inregistrat in anul 2011 o crestere
de 64.57%,in anul 2012 o crestere de 40.63%,in anul 2013 se observa o scadere de 3.68%,iar in
anul 2014 s-a observant o crestere fata de anul 2013, aceasta fiind de 25.28%.
XIV.Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

Reflectă utilizarea ofertei într-o perioadă determinată, adică nivelul activităţii în hoteluri în
funcţie de capacitatea instalată:
Cuc = [nr. înnoptǎri (nr. zile turist)/(nr. locuri de cazare * nr. zile functionare)] * 100
NH ⋅100 NT ⋅ S
G0 = = ⋅ 100
LH ⋅Z LH ⋅ Z
unde:
Go - gradul de ocupare în procente;
NH - număr de înnoptări;
LH - număr de locuri în hoteluri;
Ζ- numărul de zile ale ofertei hoteliere = 365 zile;
NT - numărul de turişti; .
S - durata medie de sejur
Hotel:
92
G0 2010 =(418233*100)/(4603*365)=24.89%
G0 2011 =(466102*100)/(5099*365)=25.04%
G0 2012 =(478017*100)/(5693*365)=23.00%
G0 2013 =(485838*100)/(5783*365)=23.02%
G0 2014 =(531048*100)/(5380*365)=27.04%
2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri
4603 5099 5693 5783 5380
capacitate
Înnoptari 418233 466102 478017 485838 531048
Hotel Go 24.89% 25.04% 23.00% 23.02% 27.04%
Gradul de ocupare pentru hoteluri a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2014 de 27.04%, iar
cea mai mica valoare este inregistrata in anul 2012 de doar 23%. Din 2010 si pana in 2014 se
poate observa o crestere urmata de o scadere si apoi de o crestere din nou.
Pensiuni turistice:
G0 2010 =(53829*100)/(912*365)=16.17%
G0 2011 =(59213*100)/(1148*365)=14.13%
G0 2012 =(69935*100)/(1365*365)=14.04%
G0 2013 =(72964*100)/(1396*365)=14.32%
G0 2014 =(72023*100)/(1110*365)=17.78%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
turistice 912 1148 1365 1396 1110
capacitate
Înnoptari 53829 59213 69935 72964 72023
Pensiuni
16.17% 14.13% 14.04% 14.32% 17.78%
turistice Go
Gradul de ocupare pentru pensiunile turistice a inregistrat cea mai mare valoare in anul 2014 de
17.78%, iar cea mai mica valoare a fost inregistrata in anul 2012 de 14.04%.
G0 2010 =(7149*100)/(137*365)=14.30%
G0 2011 =(11765*100)/(265*365)=12.16%
G0 2012 =(16545*100)/(317*365)=14.30%
G0 2013 =(15936*100)/(349*365)=12.51%
G0 2014 =(19965*100)/(403*365)=13.57%
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
agroturistice 137 265 317 349 403
capacitate
Înnoptari 7149 11765 16545 15936 19965
Pensiuni
14.30% 12.16% 14.30% 12.51% 13.57%
agroturistice Go
93
Gradul de ocupare pentru pensiunile agroturistice a inregistrat cea mai mare valoare in anul
2010,respectiv 2012 de 14.30%, iar cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul 2011 de 12.16%.
30.00%
25.00%
20.00%
2010
15.00% 2011
2012
2013
10.00%
2014
5.00%
0.00%
Hoteluri Go Pensiuni turistice Go Pensiuni agroturistice Go
XV.Indicatorul densităţii turistice în raport cu populaţia

Tt
Dt  i 0
i 0
Populatie (turişti/nr. locuitori)
unde:
Ti-0 – nr. total turişti romani + strainii;
Pop – populaţia localitati (sau a judeţului),
Hotel:
2010 2011 2012 2013 2014

Hotel 173077 210937 217397 211133 225153
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
94
Dt 0.56 0.65 0.32 0.31 0.32
Densitatea circulației turistice în raport cu populația pentru hoteluri inregistreaza aproximativ
constante, cea mai mare valoare inregistrandu-se in anul 2011 de 0.65, iar cea mai mica valoare
este inregistrata in anul 2013 de 0.31.
Pensiuni turistice:
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
28216 32299 36867 38670 36822
turistice
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
Dt 0.09 0.1 0.05 0.06 0.05
Densitatea circulației turistice în raport cu populația pentru pensiunile turistice inregistreaza cea
mai mare valoare in anul 2011 de 0.1, iar cea mai mica valoare se inregistreaza in anii
2012,respectiv 2014.
2010 2011 2012 2013 2014

Pensiuni
4299 7972 12291 10820 11671
agroturistice
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
Dt 0.013 0.024 0.017 0.015 0.016
Densitatea circulației turistice în raport cu populația pentru pensiunile agroturistice inregistreaza
cea mai mare valoare in anul 2011 de 0.024, iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul
2012 de 0.013.
95
0.7
0.6
0.5
0.4 2010
2011
0.3 2012
2013
0.2 2014
0.1
0
XVI.Indicatorul densităţii turistice în raport cu suprafata

Tt
i−0
Dt i − 0 =
Suprafata (turişti/km2)
unde:
Ti-0 –nr. total turişti romani + straini;
S – suprafaţa localităţii sau a (judeţului),
Hotel:
Dt2010=173077/8697=19.9 turişti/km2
Dt2011=210937/8697=24.25 turişti/km2
Dt2012=217397/8697=25 turişti/km2
Dt2013=211133/8697=24.28 turişti/km2
Dt2014=225153/8697=25.89 turişti/km2
96
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 8697 8697 8697 8697 8697
Hotel 173077 210937 217397 211133 225153
Dt 19.90 24.25 25 24.28 25.89
Densitatea circulatiei turistice în raport cu suprafața pentru hoteluri inregistreaza cea mai mare
pondere in anul 2014 de 25.89, iar cea mai mica pondere este inregistrata in anul 2010 de 19.90.
Pensiuni turistice:
Dt2010=28216/8697=3.24 turişti/km2
Dt2011=32299/8697=3.71 turişti/km2
Dt2012=36867/8697=4.24 turişti/km2
Dt2013=38670/8697=4.45 turişti/km2
Dt2014=36822/8697=4.23 turişti/km2
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 8697 8697 8697 8697 8697
Pensiuni
28216 32299 36867 38670 36822
turistice
Dt 3.24 3.71 4.24 4.45 4.23
Densitatea circulatiei turistice în raport cu suprafața pentru pensiunile turistice inregistreaza cea
mai mare crestere in anul 2013 de 4.45, iar cea mai mica crestere este inregistrata in anul 2010 de
3.24.
Dt2010=7149/8697=0.82 turişti/km2
Dt2011=11765/8697=1.35 turişti/km2
Dt2012=16545/8697=1.9 turişti/km2
Dt2013=15936/8697=1.83 turişti/km2
Dt2014=19965/8697=2.30 turişti/km2
2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața 8697 8697 8697 8697 8697
Pensiuni
7149 11765 16545 15936 19965
agroturistice
Dt 0.82 1.35 1.90 1.83 2.30
Densitatea circulatiei turistice în raport cu suprafața pentru pensiunile agroturistice inregistreaza
cea mai mare crestere in anul 2014 de 2.30,iar cea mai mica crestere este inregistrata in anul
2010 de 0.82.
97
30
25
20
2010
15 2011
2012
10 2013
2014
0
XVII.indicatorul „funcţia turistică"

Nti −0
Ft i − 0 = x 100
Populatie (nr. locuri cazare/nr. locuitori)
unde:
Nti-0 – nr locuri cazare;
Pop – populaţia localităţii sau a (judeţului),
Hotel:
Ft2010=(4603/311440)*100=1.48
Ft2011=(5099/324576)*100=1.57
Ft2012=(5693/685821)*100=0.83
Ft2013=(5783/690763)*100=0.84
Ft2014=(5390/693104)*100=0.78
98
2010 2011 2012 2013 2014
Hoteluri 4603 5099 5693 5783 5380
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
Ft 1.48 1.57 0.83 0.84 0.78
Indicatorul „funcţia turistică" inregistreaza pentru hoteluri cea mai mare valoare in anul 2011,
iar cea mai mica valoare este inregistrata in anul 2012.
Pensiuni turistice:
Ft2010=(912/311440)*100=0.29
Ft2011=(1148/324576)*100=0.35
Ft2012=(1365/685821)*100=0.20
Ft2013=(1396/690763)*100=0.20
Ft2014=(1110/693104)*100=0.16
2010 2011 2012 2013 2014
Pensiuni turistice 912 1148 1365 1396 1110
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
Ft 0.29 0.35 0.20 0.20 0.16
Indicatorul „funcţia turistică" inregistreaza pentru pensiunile turistice cea mai mare valoare in
anul 2011, iar cea mai mica valoare este inregistrata in anii 2012,respectiv 2013.
Pensiuni agroturistice :
Ft2010=(137/311440)*100=0.04
Ft2011=(265/324576)*100=0.08
Ft2012=(317/685820)*100=0.05
Ft2013=(349/690763)*100=0.05
Ft2014=(403/693104)*100=0.06
2010 2011 2012 2013 2014
Populație 311440 324576 685821 690763 693104
Ft 0.04 0.08 0.05 0.05 0.06
Indicatorul „funcţia turistică" inregistreaza pentru pensiunile agroturistice cea mai mare
valoare in anul 2011, iar cea mai mica valoare este reprezentata in anii 2012,respectiv 2013.
99
1.8
1.6
1.4
1.2
1 2010
2011
0.8 2012
2013
0.6
2014
0.4
0.2
0
CAP.IV.Strategia de dezvoltare si amenajare turistica din judetele

Bucuresti si Timis.
Jutetul Timis.
Judeţul Timiş, este situat în vestul României şi se învecinează la vest cu Serbia şi cu Ungaria,
la est cu judeţul Hunedoara, la sud-est cu judeţul Caras - Severin iar la nord cu judeţul Arad.
Punctul cel mai nordic al județului se află la 460 11’ (localitatea Cenad), iar cel mai sudic la 450
11’ (localitatea Lățunaș, comuna Jamu Mare) latitudine nordică; punctul cel mai de est se află la
220 33’ (localitatea Poieni, sat Pietroasa) longitudine estică. Pe teritoriul județului se află și cel
mai vestic punct al României, localitatea Beba Veche la 200 16’longitudine estică cunoscut și
sub denumirea Triplex Confinium. Prin poziţia sa geografică, aproape o treime din limitele
judeţului constituie în acelaşi timp şi frontiere de stat. Astfel, în partea de nord-vest, între Nădlac
şi Beba Veche se învecinează cu judeţul CsongradUngaria, 18 km din această frontieră fiind pe
râul Mureş. La sud-vest, între Beba Veche şi Lăţunaş, judeţul Timiş se învecinează cu Provincia
Autonomă Voivodina-Serbia. Spre sud-est, între Lățunaș și vârful Rusca din Munții Poiana
Ruscă, se mărginește cu județul Caraș-Severin. Limita dintre cele două județe trece succesiv
peste Dealurile Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile Pogănișului, culoarul Timișului, urcând apoi
100
pe culmile montane până în vârfurile Padiș și Rusca. În partea de est, limita cu județul
Hunedoara se menține pe cumpăna de ape dintre Mureș și Bega, coborând de pe culmile montane
până în șaua Lăpugiului și urcând din nou în Dealurile Bulzei. La nord, limita dintre județele
Timiș și Arad urmărește Dealurile Lipovei, Câmpia Vinga, până la Periam Port, de unde urmează
râul Mureș, pe circa 30 km, până la granița cu Ungaria.
Principalele elemente de potential conform analizei SWOT privind inovarea în judetul

Timis
Puncte forte Puncte slabe
Economia este dinamica (numar mare de Numarul foarte scazut al întreprinderilor mari
întreprinderi active, întreprinderi noi) cu capital romanesc
• Judeutl se situeaza pe locul II în ceea ce • Producie industriala orientata în principal
priveste PIB-ul din România, dupa regiunea spre pietele externe
Bucuresti • Concentratie mare de microîntreprinderi
• Exista investitori straini, în special în sectorul activând în sectorul comercial si al serviciilor,
auto si, prin urmare, depinzând de veniturile
• Economia este orientata înspre comert si populaiei
servicii, situând industria pe locul al doilea • Majoritatea companiilor sunt foarte mici (<
• Exista unele sectoare precum telecomunicatiile 10 angajati) si în mare masura depind de
si auto, cu produse si servicii de înalta variatiile pietei
tehnologie, în ultimii ani înregistrând o continua • Economia nu foloseste procedura de cluster
dezvoltare efect/suport.
• Judetul are cea mai mare populaie din regiune • Nu exista centru de transfer intermodal, desi
• Baza dezvoltarii R&D: 4 Universitati de Stat si 5 judetul se afla la rascrucea unor importante
Universitati private, acoperind toate domeniile rute comerciale din UE.
101
de educatie; 4 institute nationale de cercetare, 5 • Infrastructura de afaceri este subdezvoltata
alte institute importante de cercetare, acoperind • Industria judetului este axata pe anumite
o larga arie de expertiza sectoare (auto, IT) si slab dezvoltate pe alte
• Rata ridicata de ocupare a fortei de munca sectoare
(peste media nationala); • Nu se întreprind suficiente masuri/actiuni
• Productivitate ridicata de lucru (peste media locale în vederea facilitarii dezvoltarii IMM-
nationala) urilor, prin comparatie cu alte regiuni ale UE;
• Agricultura extensiva si o puternica industrie • Capacitatea de inovare si cercetare locala nu
alimentara si a bauturilor. este utilizata pentru dezvoltarea economiei
• Exista unele sectoare precum telecomunicatiile locale
si auto, cu produse si servicii de înalta • Potentialul agricol este insuficient folosit si
tehnologie, în continua dezvoltare în ultimii ani agricultura este legata de o industrie
• Judetul are cea mai mare populaie din regiune subdezvoltata
• Forta de munca nu este în mod adecvat
instruita (formare si educaie) pentru piata
• Firmele nu au strategii sau planuri pentru
actiune în domeniul Inovarii Responsabile
Oportunitati Riscuri
• Pozitie geografica buna (frontiera cu Ungaria, Economie extrem de sensibila la schimbarile
Serbia) de pe pietele internationale; recesiunea si
• Majoritatea populatiei locuieste în zone urbane variaiile economice afecteaza cea mai mare
• În ultimii ani populatia judetului Timis a crescut parte a industriei si a comertului
datorita imigratiei din diferite zone ale României • Cresterea preturilor la energie (resurse mari
de energie si implicit costuri ridicate de
• Antreprenoriatul este dezvoltat
utilizare a unor surse de energie regenerabila
• Autoritati locale active, dornice sa acceseze (apa geotermala si termica)
fonduri Europene • Crestere constanta a populatiei negative
• Potential pentru dezvoltarea energiei • O mare parte din forta de munca emigreaza,
regenerabile, mai ales solara, biomasa si apa inclusiv cea înalt calificata
termala disponibila în mai multe zone • Constanta crestere a populatiei de peste 60
• Mai multe arii protejate (peisaje naturale si de ani si scaderea populatiei tânara (< 15 ani)
• Deteriorarea infrastructurii de transport
fauna) situate în judet
• Încetarea sau diminuarea finantarii
• Retea de drumuri relativ buna, mai ales între nationale/internationale a infrastructurii
orase • Nu exista o constientizare publica (în
• Traversat de Râul Bega, exista potential ridicat comunitate) a conceptului de Inovare
pentru transportul apei între Timis si Serbia. Responsabila
• Mari centre logistice situate în zona (mai ales
102
frontiera româno-ungara)
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş cuprinde obiectivele care

urmează a fi atinse pe parcursul implementării acesteia.
Identificarea obiectivelor s-a făcut ţinând cont de conceptul SMART, respectiv acestea trebuie
să fie precise, măsurabile, să presupună o anumită acţiune, să fie realiste şi încadrate în perioada
de programare.
Se poate discuta de obiective dacă sunt recunoscute, formulate şi tratate ca atare, respectiv dacă
se caută sau se utilizează mijloace pentru realizarea acestora.
 Simple – formulare simplă şi precisă
 Measurable – măsurabil (prin indicatori)
 Achievable – tangibil, realizabil
 Realistic – realist
 Time – pot fi stabilite/ determinate în timp.
La definirea şi stabilirea obiectivelor SDES Timiş, au fost luate în considerare cele cinci
obiective principale ale Strategiei Europa 2020, care își propun să asigure o specializare
inteligentă a regiunilor UE. Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade, a fost instituit un
sistem de guvernanță economică menit să coordoneze acțiunile politice derulate la nivelul UE și
la nivel național.8.
Au fost stabilite 5 ( cinci ) obiective pentru SDES, similare celor europene pentru anul 2020,
respectiv:
103
1. Ocuparea forţei de muncă : rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu
vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, cu o pregătire a forței de muncă prin PORU pentru meseriile
și profesiile pentru sectoarele productive și pentru deprinderile in inovare.
2. Cercetare şi dezvoltare și inovare: alocarea a 3% din valoarea adăugată brută a regiunii NUTS
3 424 pentru cercetare, dezvoltare si inovare, cu contribuția bugetelor locale, pentru procentul de
1% peste nivelul de 2% la care s-a angajat România pentru a realiza: cel puțin o inovație la 10
tineri cercetători /studenți si un cercetator cu experientă/cadru didactic universitar incepând cu
anul 2019; creșterea de la 0.25 euro valoare adăugată/kg produs finit la 0,90 euro valoare
adăugată/kg produs finit prin reproiectarea produselor și reindustrializarea regiunii.
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu
efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990.
Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; folosirea altor surse de energeie
regenerabilă, in lipsa in județul Timiș a celor din căderile de apă (hidro). Creşterea cu 20% a
eficienţei energetice, respectiv scăderea consumului de resurse minerale pentru producția internă
și cea de export la nivel mediu european din 2020.
Extinderea rapidă a surselor de alimentare cu energie regenerabilă pentru clădiri colective
(pompe de căldură; eenrgie solară etc) combinat cu sisteme de izolare și ventilare-climatizare,
precum și de recuperare a caldurii din aerul viciat.
Proiectarea pana in anul 2016 a unei rețele de canale adiacente canalului Bega si altor surse de
apă curgătoare; inceprea construirii cel mai târziu cu anul 2017 din fonduri nerambursabile a
acestei rețele;
4. Educaţie :
Pregatirea studenților semestrial (cursuri separate și in cadrul fiecarui curs) pentru activitățile de
inovare începând cu anul universitar 2015-2016; extinderea invătării pentru procese de inovare și
in licee si scoli profesionale;
Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii creşterea la peste 40% a ponderii
absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de
30-34 de ani
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale: corelarea dintre oferta/structura pe meserii și
profesii in cadrul unităților locale active din Regiunea NUTS 3 424 cu stocul de formare din
universități și alte unități scolare, tinind cont de rata natalității și cea de ieșire la pensie reducerea
in Regiunea NUTS 3 424 a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma
sărăciei şi a excluziunii sociale.
Strategia UE statuează următoarele principii directoare:
 Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului;
 Solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii;
 Cultivarea unei societăţi deschise şi democratice;
 Informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional;
 Implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali;
 Coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global;
 Integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu prin evaluări de impact şi consultarea
factorilor interesaţi;
 Utilizarea cunoştinţelor moderne pentru asigurarea eficienţei economice şi investiţionale;
 Aplicarea principiului precauţiei în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte, in special în
exploatarea resurselor naturale și energetice;
104
 Aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”.
6. Principii
SDES Timiş stabileşte la momentul prezent, pe baza analizelor si soluţiilor identificate,
priorităţile stringente de dezvoltare ale judeţului Timiş, la nivel local, judeţean şi regional şi
propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi
proiecte considerând surse de finanţare şi mijloace multiple.
6.1 Surse de finanţare
SDES Timiş şi Programele strategice aferente asigură şi posibilitatea prioritizării investiţiilor
publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcţiilor de alocare a fondurilor
publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale a
judeţului Timiş. Implementarea programului strategic pe termen mediu şi lung are în vedere
următoarele surse de finanţare, interne şi externe:
1. Fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, respectiv Programele operaţionale
sectoriale şi de cooperare teritorială finanţate de acestora;
2. Fondurile UE de finanţare a agriculturii - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală;
3. Programe guvernamentale de finanţare;
4. Bugetul Consiliului Judeţean Timiş;
5. Bugetele locale ale comunităţilor judeţului Timiş;
6. Alte programe şi fonduri externe nerambursabile;
7. Alte surse: credite bancare şi finanţări private.
Având în vedere interesul prioritar al administraţiei publice judeţene şi locale din judeţul Timiş
pentruaccesarea finanţărilor nerambursabile ale UE pentru proiectele cuprinse în SDES Timiş, în
cele ce urmează se prezintă succint principalele surse de finanţare nerambursabilă şi unele
condiţii de accesare a acestora, care vizează, în principal, administraţia publică din România.
6.1.1 Fondurile Structurale şi de Coeziune Reforma politicii de dezvoltare regională pentru
perioada 2014-2020. Politicile comune ale statelor membre Uniunii Europene (UE), elaborate şi
adoptate de către instituţiile comunitare, cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii, răspund
unui principiu fundamental al construcţiei europene, acela al solidarităţii şi coeziunii.
Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica de coeziune se bazează în
principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar
realizat prin contribuţia statelor membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere.
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune reducerea
decalajelor existente între regiuni în termeni de producţie, productivitate şi ocupare.
Politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea
Europeana. Pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune, statele membre şi regiunile au
nevoie de ajutor financiar important în vederea soluţionării diverselor probleme structurale
răspândite şi a realizării potenţialului lor de creştere.
Există disparităţi semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale, acestea în afara
diferenţelor Produsului Naţional Brut (PNB), concretizate de:
 dotările cu infrastructură,
 calitatea mediului,
 şomaj şi aptitudinile forţei de muncă necesare pentru dezvoltarea viitoare
 mărimea si diversitatea mediului de afaceri,
105
 diferenţe în ceea ce priveşte utilizarea noilor tehnologii.
Politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene este, înainte de toate, o politică a
solidarităţii. Scopul acesteia este să promoveze un înalt nivel de competitivitate şi de ocupare a
forţei de muncă,oferind ajutor regiunilor mai puţin dezvoltate şi celor care se confruntă cu
probleme structurale. Se asigură astfel o dezvoltare stabilă şi durabilă a UE şi o funcţionare
optimă a Pieţei Interne. Politica regională se bazează, în principal, pe solidaritate financiară,
adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia Statelor Membre
către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere. În acelaşi timp, Uniunea se confruntă, în
ansamblu, cu provocarea rezultată în urma potenţialei accelerări a restructurării economice în
urma globalizării, deschiderii pieţelor, revoluţiei tehnologice, dezvoltării economiei şi societăţii
bazate pe cunoaştere, îmbătrânirii populaţiei şi creşterii nivelului emigrărilor. Pentru îndeplinirea
obiectivelor stipulate în tratatul privind constituirea UE, acţiunile care vor fi finanţate din bugetul
UE alocat politicii de coeziune trebuie să contribuie la promovarea creşterii sustenabile,
competitivităţii şi a gradului de ocupare.
Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai eficient în perioada 2014-2020,
datorită simplificării structurii instituţionale. Totodată, sistemul va fi mai bine coordonat, fiind
stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:
Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru: Programul Operaţional
Infrastructura Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional
Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi autoritate de management
pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă,
respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritate de management pentru Programul
Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru Pescuit. Coordonarea
va ține seama de experiența și cunoștințele acumulate în perioada de programare 2007-2013
și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative, iar
concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor,
respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare.
Obiectivele politicii de coeziune instrumentele financiare reprezintă un mod eficient – din
punctul de vedere al utilizării resurselor – de mobilizare a resurselor din cadrul politicii de
coeziune în vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020. Ţintite către proiecte cu
potenţială viabilitate economică, instrumentele financiare oferă sprijin investiţiilor prin
împrumuturi, garanţii, investiţii de capital şi alte mecanisme purtătoare de risc, care pot fi
combinate cu asistenţă tehnică, subvenţii la dobândă sau contribuţii la comisioanele de garantare
în cadrul aceleiași operaţiuni.
Pe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financiare
contribuie la mobilizarea unor co-investiţii publice sau private suplimentare în vederea
soluţionării deficienţelor de piaţă, în conformitate cu priorităţile strategiei Europa 2020 şi ale
politicii de coeziune. Structurile de punere în aplicare a acestora implică un plus de expertiză şi
know-how, care contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii alocării de resurse publice. Mai
mult, aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbunătăţirea
performanţei, inclusiv o mai mare disciplină financiară la nivelul proiectelor care beneficiază de
sprijin. Instrumentele financiare sunt utilizate în scopul realizării de investiţii în cadrul fondurilor
structural începând cu perioada de programare 1994-1999. Relativa importanţă a acestora a
106
crescut în cursul perioadei de programare 2007-2013 şi, în prezent, acestea reprezintă în jur de
5% din totalul resurselor. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR).
În lumina situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca
rolul instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune să fie tot mai mare în perioada de
programare 2014-2020.
Bazându-se pe experienţele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor financiare din
ciclurile actuale şi anterioare ale politicii de coeziune şi evidenţiind importanţa conferită acestora
în Cadrul financiar multianual 2014-2020, cadrul juridic și de politică pentru perioada 2014-2020
stimulează o mai mare extindere și consolidare a utilizării instrumentelor financiare în cursul noii
perioade de programare, ca alternativă mai eficientă și durabilă care vine în completarea
finanţării tradiţionale bazate pe subvenţii.
Principalele caracteristici ale noului cadru juridic și de politică de coeziune pentru a încuraja şi
spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune în perioada de
programare 2014-2020, noul cadru juridic și de politică:
 oferă o mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce priveşte
sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare;
 oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de norme,
bazânduse pe orientările şi experienţele concrete existente;
 surprinde sinergiile dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar fi
subvenţiile;
 asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în aplicare la nivelul
UE în temeiul unor norme de gestionare directă.Regulamentul de stabilire a unor dispoziţii
comune include o secţiune separată referitoare la instrumentele financiare – titlul IV
(articolele 37-46),oferind o prezentare mai clară a particularităţilor instrumentelor şi a
cerinţelor de reglementare a acestora. Mai mult, sunt stabilite detalii privind punerea în
aplicare în cadrul unei legislaţii derivate aferente (acte derivate şi acte de punere în
aplicare).
Prin urmare, va exista un singur set de norme de reglementare a instrumentelor financiare

pentru toate cele cinci fonduri ESI, asigurând consecvenţa cu dispoziţiile regulamentului
financiar În comparaţie cu perioada de programare 2007-2013, normele adoptate pentru
instrumentele financiare aferente perioadei 2014-2020 sunt neprescriptive în raport cu sectoarele,
beneficiarii, tipurile de proiecte şi de activităţi care urmează să fie sprijinite. Statele membre şi
autorităţile de gestionare pot utiliza instrumente financiare în legătură cu toate obiectivele
tematice care intră sub incidenţa programelor operaţionale (PO) şi pentru toate fondurile, în cazul
în care acest lucru este eficient şi eficace. Noul cadru conţine, de asemenea, norme clare care să
permită o combinare mai adecvată a instrumentelor financiare cu alte forme de sprijin, în special
cu subvenţiile, întrucât aceasta stimulează mai intens elaborarea de sisteme de asistenţă bine
adaptate, care respectă necesităţile specifice ale statelor member sau regiunilor.
Instrumentele financiare reprezintă o categorie specială de cheltuieli, iar elaborarea şi punerea
lor în aplicare cu succes depinde de o evaluare corectă a deficienţelor şi necesităţilor identificate
pe piaţă.
Prin urmare, în contextul unui PO, există o nouă dispoziţie, potrivit căreia instrumentele
financiare ar trebui să fie elaborate pe baza unei evaluări ex ante, care să fi identificat
deficienţele pieţii sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, necesităţile respective de investiţii,
posibila participare a sectorului privat şi valoarea adăugată rezultată a instrumentului financiar în
107
cauză. O astfel de evaluare ex ante va contribui, de asemenea, la evitarea suprapunerilor și
contradicţiilor dintre instrumentele de finanţare puse în aplicare de diferiţi actori pe diverse
niveluri.
La nivelul statelor membre şi regiunilor, mediul operaţional al instrumentelor financiare,
precum şi capacitatea administrativă şi expertiza tehnică, necesare pentru punerea în aplicare a
acestora, variază în mod semnificativ. Pe acest fond, noile regulamente oferă diverse opţiuni de
punere în aplicare, dintre care statele membre şi autorităţile de gestionare pot alege cea mai
potrivită soluţie. Pot beneficia de sprijin prin programele din cadrul fondurilor ESI:
1.) Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către Comisie, în
conformitate cu
regulamentul financiar (gestiune directă sau indirectă). Acesta include dispoziţii specifice privind
implementarea instrumentelor financiare dedicate, care combină fondurile ESI cu alte surse din
bugetul UE
și resurse BEI/FEI în vederea stimulării creditării bancare către IMM-uri.
În cadrul acestei opţiuni, contribuţiile PO la instrumentele financiare vor fi rezervate pentru
investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa PO din care au provenit resursele.
2.) Instrumente financiare instituite la nivel naţional/regional, transnaţional saun transfrontalier și
gestionate direct de către chiar autoritatea de management sau cu răspunderea acesteia.
Prin aceste instrumente, autorităţile de gestionare au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul
programului către:
a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de condiţiile şi de necesităţile
specifice;
b. instrumentele standardizate (disponibile pe stoc), în cazul cărora termenii şi condiţiile sunt
definite în prealabil şi stabilite printr-un act al Comisiei de punere în aplicare. Aceste
instrumente ar trebui să fie gata de utilizare pentru o lansare rapidă.
3.) Instrumentele financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii pot fi puse în aplicare
direct chiar de către autorităţile de gestionare. În astfel de cazuri, autorităţile de gestionare vor fi
despăgubite în baza împrumuturilor reale oferite sau a sumelor garanţiilor depuse pentru noi
împrumuturi și fără posibilitatea de a percepe costuri sau taxe de gestiune în cadrul operaţiunii
instrumentelor de finanţare.
Modalităţi de cofinanţare mai flexibile şi stimulente financiare suplimentare:
 Plăţile efectuate de Comisie către autorităţile de gestionare vor fi strict legate pe viitor de
punerea în aplicare la faţa locului. De asemenea, va exista și o posibilitate de a include în
declaraţia de plată contribuţia naţională anticipată care urmează să fie mobilizată la nivelul
instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali în cursul perioadei de
eligibilitate.
1.) Pentru contribuţiile la un instrument financiar de la nivelul UE, aflat în gestiunea Comisiei
(opţiunea 1 de mai sus), trebuie să fie preconizată o axă prioritară separată în cadrul PO. Rata de
cofinanţare pentru această axă prioritară sau program naţional va fi de până la 100%.
2.) Pentru contribuţiile la instrumentele financiare naţionale, regionale, transnaţionale sau
transfrontaliere (opţiunile 2 a. și b. de mai sus), cota de cofinanţare a UE va crește cu zece puncte
procentuale în cazurile în care axa prioritară este pe deplin pusă în aplicare prin instrumente
financiare.
108
În cele ce urmează, se prezintă detaliat construcţia şi structura Strategiei de Dezvoltare
EconomicoSocială a judeţului Timiş, care va a fi pusă de acord şi cu partenerii strategici, economici şi
sociali, din judeţul Timiş, pe domenii şi sectoare de dezvoltare, în baza unor parteneriate instituţionale.
Sunt prezentate cele 11 axe strategice de dezvoltare, domeniile de intervenţie din cadrul acestora şi
măsurile de dezvoltare considerate ca necesare. Proiectele aferente acestora sunt prezentate în capitolul
următor „Programul strategic de proiecte al Consiliului Judeţean Timiş, inclusiv componenta dezvoltării
şi modernizării infrastructurii publice a localităţilor judeţului Timiş” aferent Strategiei de Dezvoltare
Economico
- Socială a judeţului Timiş (PS CJT IPL Timiş).
Axele Strategice de Dezvoltare cu Domenii de Intervenţie şi MăsuriAXA 1: TRANSPORT ŞI
INFRASTRUCTURA de TRANSPORT
Obiectivul de dezvoltare al Axei: Realizarea în judeţul Timiş a unui sistem de transport eficient care să
asigure deplasarea rapidă (cresterea conectivităţii şi mobilităţii) şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi
a mărfurilor, integrat în sistemul naţional şi european de transport, cu reţelele TEN – T.
Obiectiv de dezvoltare: Reabilitarea şi construcţia reţelei judeţene de infrastructură rutieră – drumuri
naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale şi străzi urbane – la nivelul standardelor europene cât
şiadaptarea serviciilor de transport în comun rutier la nevoile actuale, precum şi cresterea gradului de
accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T
Competenţe instituţionale privind implementarea măsurilor şi proiectelor din cadrul domeniului de
intervenţie
109
Obiectiv de dezvoltare: Imbunatatirea infrastructurii feroviare si a serviciilor de transport
feroviar in functie de nevoile locale si regionale.
Competente institutionale privind implementarea masurilor si proiectelor din cadrul domeniului
de interventie.
110
Obiectiv de dezvoltare: imbunatatirea infrastructurii specific de transport naval pe
canalul Bega si a serviciilor aferente.
111
Competente institutionale privind implementarea masurilor si proiectelor din cadrul
domeniului de interventie.
Obiectiv de dezvoltare: Eficientizarea transportului de marfuri si persoane prin implementarea

in judetul Timis.
de interventie.
112
Obiectiv de dezvoltare: crearea unei baze coerente de dezvoltare a transportului in judetul
Timis.

113
AXA 2: MEDIU si SCHIMBARILE CLIMATICE
Obiectiv de dezvoltare: Protejarea mediului in folosirea eficienta e resurselor minerale si

energetice, a terenurilor, a apei si aerului, in conformitate cu reglementarile nationale si
comunitare de mediu.
de interventie.
AXA 3: CULTURA
Obiectivele de dezvoltare a Axei:

-Dezvoltarea unei vieti culturale diversificate la nivel European,inclusiv in cultura stiintei,ca
element definitoriu pentru afirmarea identitatii nationale si coeziunii sociale din spatiul timisean.
-Mentinerea multiculturalitatii,ca element cheie al coeziunii sociale.
114
-Integrarea culturii timisene,inclusive a celei stiintifice,in circuitul national si European de valori
-Conservarea,protejarea si valorificarea patrimoniului cultural in vederea consolidarii identitatii
culturale si utilizarii eficiente ale acestuia.
Obiectiv de dezvoltare; Stimularea activitatilor specific si a institutiilor implicare in educatia

culturala a cetatenilor.

de interventie.
Obiectiv de dezvoltare: Cresterea accesului cetatenilor la cultura pe intreg teritoriul judetului

Timis.
115
de interventie.
116
Obiectiv de dezvoltare: Dezvoltarea profesionala a resurselor umane specifice.
117
118
de interventie.
119
Judetul Bucuresti
JUSTIFICAREA VIZIUNII STRATEGICE PENTRU REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV.
Romania a trecut in ultimii ani printr-o criza economica care a afectat profund si regiunea
Bucuresti-Ilfov,punand in evidenta disparitiile intra-regionale, o competitivitate inca
neconsolidata precum si un grad neuniform si dezvoltarii urbane si rurale.
Cu toate aceasta conjuncture europeana si nationala nefavorabila regiunea Bucuresti-Ilfov,in
perioada de programare 2007-2013 a inregistrat progrese economice care au determinat
clasificarea regiunii noastre pentru perioada de programare 2014-2020 ca regiune mai dezvoltata.
Este nevoie de o strategie regional care sa dea posibilitatea ca in situatia unui sprijin mai redus
din partea fondurilor europene,sa reduca decalajele din interiorul regiunii,sa asigure niveluri
ridicate de ocupare a fortei de munca si de productivitate,punand un accent deosebit pe
incluziune si coeziune sociala.
OBIECTIVE STRATEGICE GLOBALE

Strategia regiunii Bucuresti-Ilfov 2014-2020 isi propune trei obiective strategice globale
puternic interconectate:
 Consolidarea competitivitatii regionale
 Reducerea disparitatiilor intra-regionale
 Dezvoltarea urbana si rurala durabila
OBIECTIVE SPECIFICE
Strategia regiunii Bucuresti-Ilfov 2014-2020 isi propune un numar de 6 obiective specifice:
 Promovarea sistemelor de transport durabile si reducerea blocajelor din cadrul retelelor de
transport
 Sprijinirea tranzactiei catre o economie cu consum scazut de dioxid de carbon in toate
sectoarele
 Imbunatatirea calitatii mediului si sprijinirea dezvoltarii durabile si regiunea Bucuresti-
Ilfov
 Masuri in vederea cresterii coeziunii teritoriale regionale
 Crestere competitivitatii regionale
 Consolidarea cercetarii,dezvoltarii tehnologice si inovarii.
Promovarea sistemelor de transport durabile si reducerea blocajelor din cadrul retelelor

rutiere.
120
Traficul auto reprezinta una din sursele majore ale poluarii aerului in regiunea Bucuresti-
Ilfonv,poluantii evacuate in mediu fiind gaze anorganice (SO2, NOx,CO) cat si compusi organici
volatili(benzen) sau pulberi PM10,PM2.5. Regiunea Bucuresti-Ilfov,care este o regiune
preponderant urbana,inregistreaza un nivel ridicat de poluare(problem deosebite constatandu-se
la concentratia de pulberi in suspensie –PM10 si oxizi de azot, acesti doi compusi fiind rezultatul
strict al traficului auto. Cele mai poluate zone ale regiunii Bucuresti-Ilfov sunt Cercul
Militar,Mihai Bravu si Drumul Taberii.
Traficul auto este generat de transport in comun,transportul de marfa si transportul cu
autovehicului proprietate personala.
Transportul in comun(metrou,tramvai,autobuz,troleibuz) in Municipiul Bucuresti a inregistrat
in ultimii ani un usor declin(cateva procente). In acelasi timp numarul de autovehicule
proprietate personala din regiune a inregistrat o crestere constata. In aceste conditii emisiile de
CO2 au crescut in ultimii 5 ani cu o treime,in contrast cu tendinta nationala si europeana de
scadere a acestor emisii. Se evidentieaza necesitatea implementarii de masuri menite sa reduca
nivelul de poluare din zona urbana din Regiunea Bucuresti-Ilfov.
Sprijinirea tranzactiei catre o economie cu consum scazut de dioxid de carbon in toate

sectoarele.
Eficienta utilizarii energiei constituie un punct cheie al dezvoltarii durabile si reprezinta una
dintre cele mai ieftine modalitati de a intarii independent energetica.
Economia nationala, ca mostenitoate a unui sistem de dezvoltare industriala intensive,ramane in

continuare o consumatoare intensive de energie,cu efecte negative asupra
competitivitatii,cresterii economice si nu in ultimul rand asupra mediului inconjurator.
Sprijinirea eficientizarii utilizarii energiei de catre societatile comerciale,in special de catre
IMM-uri,adduce contributii atat in planul competitivitatii cat si ai protejarii mediului
inconjurator.
Consumul de energie al locuintelor ramane foarte ridicat in comparative cu nivelul European.

Cu toate ca in ultimii ani s-au intreprins actiuni de reabilitare termica a cladirilor,mai ales
locuinte personale,numarul de blocuri care necesita reabilitare termica este inca majoritar.
Reabilitatea termica a cladirilor ramane o prioritate,in special trebuie avute in vedere si cladirile
publice.
Sistemul de transport si distributie al energiei termice sufera de deficient majore,echipamentele

si conductele fiind intr-o stare avansata de degradare. Aceasta situatie pune in pericol insasi
existenta sistemului de incalzire orasenesc. Impreuna cu reabilitarea retelelor aferente sistemului
de incalzire orasenesc trebuie facilitate reabilitarea si modernizarea sistemelor de productie a
curentului electric in cadrul procesului de co-generare.
Imbunatarirea calitatii mediului si sprijinirea dezvoltarii durabile in regiunea Bucuresti-

Ilfov.
121
Infrastructura verde in regiunea Bucuresti-Ilfov a inregistrat un usor declin in ultimii 6 ani pe
fondul expansiunii spatiului artificial. Spatiul verde pe cap de locuitor,municipiul Bucuresti se
situeaza usor sub prevederile normelor europene (23,21 mp/loc fata de 26 mp/loc.).
Raurile care strabat regiunile sufera un proces de poluare prezentand caracteristici ale valorilor
elementelor biologice alterate datorita deversarii de ape netratate.
Calitatea acumularilor de ape de pe diversele rauri care strabat regiunea Bucuresti-Ilfov se
incadreaza in general in clasa de calitate moderata.
Panza freatica prezinta alterari de calitati: un sfert din apele subterane monitorizate in regiunea
Bucuresti-Ilfov prezinta depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti,iar 7 comune sunt
incadrate in lista nationala a zonelor vulnerabile la poluare nitrati.
Capacitatea de colectare selectare si stocare a deseurilor este subdimensionala fata de productia

deseurilor inregistrata in regiune.
Masuri in vederea cresterii coeziunii teritoriale regionale.
Finantarea europeana destinata dezvoltarii regionale se face in functie de o medie, astfel avem
regiuni mai dezvoltate si regiuni mai putin dezvoltate.
Regiunea Bucuresti-Ilfov in urmatoarea perioada de programare a fondurilor europene se va

incarda la regiuni mai dezvoltate,care,cel putin la momentul actual,regiuni in care nu sunt
sprijinite investitiile in infrastructura de baza. Aceasta incadrare nu va fi favorabila voeziune
teritoriala intrucat existenta disparitatii intra-regionale importante in cee ace priveste
infrastructura de baza.
Pentru diminuearea diferentelor de dezvoltare in cadrul unei arii,oras,etc, Comisia Europeana

promoveaza un concept nou numit Coeziune teritoriala.
Principalul instrument al coeziunii teritoriale il constituie investitiile teritoriale integrate,prin

care ar putea sa fie finantate simultan activitati care viseaza dezvoltarea unei arii sub-regionale
sprijinind abordarea integral in vederea adresarii problemelor ce determina ramanerea in urma pe
care o inregistreaza arta sub-regionala.
Inciziune sociala si combaterea saraciei.
Profilul dominant al persoanelor sarace a ramas constant in ultimele decade,astfel riscul de

saracie este crescut in randul familiilor cu 3 sau mai multi copii,familii
monoparentale,persoanelor cu un nivel scazut de educatie,liber profesionistilor si al persoanelor
angajate in economia gri,someri,casnite si in mod anume din randul populatiei roma.
Saracia este strans corelata cu rata angajarii,lipsa de slujba fiind principala cauza a saraciei. O
alta corelare stransa se intalneste intre saracie si un nivel scazut de educatie.
122
Educatie si formare de competente.
Datorita concentrarii de institutii de invatamant superior regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza

in cee ace priveste populatia cu studii superioare o pondere superioara atat in fata de media
nationala cat si fata de fiecare regiune de dezvoltare in parte,respective 31.4% in anul
2011,valoare superioara si mediei europene.
In cee ace priveste invatamantul regiunea se confunta cu problematica unei rate mari a
abandonului scolar, mai ales in randul populatiei expuse la riscul de marginalizare,cum ar fi
populatia roma.
Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor,inclusiv a celor care activeaza sectorul agricol

si conexe acestuia.
IMM-urile reprezinta un factor cheie in ansamblul economic national si European. La nivel

eurpopean in cee ace priveste IMM-urile ne plasam pe pozitie din punct de vedere al valorii
adaugate,angajarii si productivitatii muncii.
IMM-urile din regiune se confrunta adesea cu absenta unor resurse de productie si sunt expuse
unor riscuri serioase de a-si reduce activitatea.
IMM-urile din regiune sunt in general caracterizate printr-o scazuta valoare adaugata,utilizarea
intensive a muncii,o component scazuta de cercetare dezvoltare si investitii reduse in
echipamente tehnologice de inalte performanta.
Consolidarea cercetarii,dezvoltarii tehnologice si inovarii in vederea dezvoltarii de

produse si servicii inovatoare.
Cercetarea,dezvoltarea tehnologica si inovarea sunt elemente cheie ale dezvoltarii,ale cresterii

inteligente.
Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza cea mai mare parte din totalul national in cee ace
priveste cheltuielile cu cercetarea,dezvoltarea tehnologica si inovarea (CDTI). Dintr-un total la
nivel de tara de 793 de institutii cu activitate in domeniul CDTI 56% sunt localizate in regiunea
Bucuresti-Ilfov.
O importanta carenta in cee ace priveste CDTI o reprezinta slaba legatura intre institutiile de
cercetare si sectorul de afaceri.
Cercetarea in domeniul agricol,potrivit studiilor in domeniu,este mai curand condusa cu

scopurile trasate prin programele de finantare si nu este vazuta de catre actori ca o cercetare care
sa aiba o contributie active asupra modului in care sunt atinse obiectivele regionale. In domeniul
cercetarii agricole se constata un deficit de inovare combinat cu o capacitate scazuta de absorbtie
a sectorului privat.
123
Cel mai puternic laser din lume va fi construit in regiunea Bucuresti-Ilfov ELI-Extreme Light
Infrastructure,fapt care va face ca Romania sa devina o tara importanta in cee ace priveste
cercetarea stiintifica.
Directie strategica Prioritate Zone de interventie
124
Promovarea transportului cu Dezvoltarea sistemelor de transport Promovarea si dezvoltarea transportului
emisii scazute de carbon; public electric urban(modernizarea,constructia
liniilor de
tramvaie,troleibuze,achizitionarea si
instalarea echipamentelor specifice
pentru centre de electrificare: substatii
electrice de tractiune).
Cresterea gradului de integrare al

sistemelor de transport cu tractiune
electrica;
Dezvoltarea benzilor proprii pentru

mijloacele de transport public si pentru
cele de urgenta.
Constientizarea si schimbarea
comportamentului pasagerilor.
Implicarea pasagerilor in cresterea
calitatii serviciului de transport public.
Modernizarea si dezvoltarea mai

accentuate a parcului de mijloace de
transport ecologice; promovarea
mobilitatii urbane si prin construirea
si/sau realizarea de extensii de linii de
metrou;
Dezvoltarea serviciului de transport

public in judet.
Directia strategica Prioritate Zone de interventie
125
Ilfov;
Promovarea unor forme de Proiectarea retelei utilitare

transport alternativ; principale de ciclism a Municipiului
Bucuresti;
Realizare Centura Cicloturistica

Bucuresti;
Directive strategica Prioritate Zone de interventie
126
Modernizarea retelei de cale ferata Deschiderea circulatiei feroviare
Bucuresti-Videle-Giurgiu si refacerea
podului Vidra-Gradistea;
Modernizarea si reabilitarea
Complexului feroviar Bucuresti Nord
legatura subterana Gara de Nord-Gara
Progresu legatura subterana Gara de
Nord-Gara Obor;
Linia de cale ferata Bucuresti Nord-

Aeroportul International Henri Coanda;
Masuri de implementare a planurilor Modernizarea sistemului integrat de

de transport durabile. informare a calatorilor;
Solutii integrate pentru sistemul de

transport urban;
Drumuri verzi in Bucuresti;
Dezvoltarea unui sistem de informare

eficienta a calatorilor integrat cu
facilitate de crestere a accesibilitatii;
Realizarea unui sistem integrat IT

pentru plata tarifului de calatorie.
127
Modernizarea si dezvoltarea Imbunatarirea infrastructurii de Modernizarea drumurilor aflate in
infrastructurii de transport in transport rutier. gestiunea autoritatilor
special in zonele urbane judetene,locale si comunale(drumuri
judetene,strazi orasenesti,drumuri
comunale,sosete de centura,etc).
Constructia,modernizarea inelelor
urbane,pasaje
sub/supraterane,supralargiri strazi
urbane.
Reorganizarea circulatiei in zonele

centrale;
Asigurarea sigurantei traficului

rutieri:semnalizarea
drumurilor,camera video
Construirea de parcari
sub/supraterane;
Dezvoltarea de sisteme de Construirea de terminale intermodale

transport intermodale regionale. in scopul interconectarii diferitelor
retele de transport(Piata Unirii,Gara
de Nord,Gara Progresu,Gara
Obor,Petricani,Razoare si altele);
Realizarea infrastructurii de transport

pentru centrul intermodal de marfa si
Moara Vlasiei.
Infrastructura de transport Dezvoltarea cailor si canalelor de Amenajarea cursurilor interioare ale

naval navigatie. raurilor
Arges si Dambovita pt. navigatie si alte

scopuri
Amenajare si porturi 1 Decembrie si

Glina considerate de catre C.E. ca fiind
porturi din reteaua comprehensive.
128
Sustinerea de masuri si Cresterea eficientei energetice in Reabilitarea termicala blocurile de
investitii de eficienta domeniul cladirilor publice si locuinte si cladiri publice;
locuintelor;
energetica Individualizarea consumurilor de energie
termica cu ajutorul repartitoarelor de
costuri in condominiumuri racordate la
sistemul centralizat de furnizare a
energiei termice;
Instalarea sistemelor de energie termica

din surse regenerabile pentru cladirile
institutiilor publice;
Cresterea eficientei energetice a Reabilitarea magistralelor de

sistemelor de transport si distributie termoficare,a retelelor termice primare
ale agentului termic; din Municipiul Bucuresti(zona
Militari,Vitan,CET,Pantalimon);
Reabilitarea retelelor termice secundare

aferente a 27 centrale termice din
Bucuresti;
Reabilitarea de racorduri aferente

punctelor termice;
Reabilitarea si modernizarea Transformarea centralelor termice in

sistemelor de congelare a curentului centrale de co-generare de inalta
electric. eficienta: CT Floreazsca, Casa Presei.
Modernizarea centralelor termice.
129
Implementarea sistemului de colectare
selectiva;
Informarea populatiei cu privire la

problematica specific locala de
protective a mediului precum si mijloace
de actiune specifice;
Realizarea instalatiilor pentru tratarea

termice a deseurilor
periculoase(inclusive deseuri medicale);
Imbunatatirea calitatii Sistem informational operativ pentru

aerului,investitii in infrastructura managementul calitatii aerului si solutii
verde pentru reducerea nivelului de poluare a
aerului in municipiul Bucuresti;
Centura verde a Municipiului Bucuresti;
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii

si a patrimoniului natural prin sprijinirea
ariilor protejate;
Dezvoltare urbana durabila- Imbunatatirea sapatiului si climatului Reabilitare urbana a raului Dambovita;
cresterea calitatii spatiului public urban
si asigurarea unui peisaj urban Amenajarea luncii Dambovitei in zona
atractiv. Lacul Morii pentru agreement;
Restaurarea,protejarea si conservarea
Parcului Herastrau si promovarea
identitatii culturale si istorice a acestuia;
Directie strategica Prioritate Zone de interventie
130
Valorificarea durabila a patrimoniului Reabilitarea cladirilor,centrelor istorice
cultural si culturale;
Crearea unui cadru de sprijin al

proprietarilor pentru restaurarea
cladirilor de patrimoniu;
Restaurarea si punerea in valoare a

Palatului Voievodal “Curtea Veche”;
Modernizarea spatiu public urban plaja

de flori George Cosbuc;
Punerea in valoare a monumentelor

publice;
Ansamblu urban complex-pod Mihai

Voda,pod pietonal si pentru biciclisti
peste Dambovita si parcaje subterane;
Valorificarea forturilor din jurul

Bucurestiului;
Punere in valoare catacomb subteranul

centrului istoric al Bucurestiului;
Reabilitarea infrastructura Centru

Istoric;
Amenajarea facilitatilor pentru Amenajare zone de recreere,zone

petrecerea timpului liber tematica;sport
Realizare BIO PARC ZOO Baneasa;
131
Intarirea coeziunii regionale prin Promovarea ocuparii fortei de munca Cresterea participarii tinerilor pe piata
sprijin acordat insulelor si sprijinirea mobilitatii lucratorilor; fortei de munca si integrarea durabila a
defavorizate,arii,zone acestora;
subregionale.
Sprijinirea cresterii ocuparii fortei de
munca,in special a persoanelor
vulnerabile si expuse riscului de
marginalizare sociala;
Promovarea de noi oportunitati de

angajare in zona rurala;
Promovarea incluziunii social si Sporirea accesului la servicii sociale

combaterea saraciei. durabile si de buna calitate,inclusive
asistenta medicala si servicii sociale de
acces larg;
Investitii in infrastructura de sanatate si

sociale,astfel incat acestea sa contribuie
la dezvoltarea locala si regional
Investitiile in consolidarea accesului la Combaterea avandonului scolar timpuriu

educatie si formare de competente si si promovarea accesului
invatare pe tot parcursul vietii. nediscriminatoriu la educatie de calitate:
dezvoltare de programe pentru
mentinerea elevilor in sistemul de
educatie;
Investitii in competentele cadrelor

didactice pentru invatarea centrata pe
elev;
Imbunatatirea si modernizarea
infrastructurii regionale educationale,mai
ales in zonele defavorizate;
Directia strategica prioritate Zone de interventie
132
Sprijinirea imbunatatirii si dezvoltarii Facilitarea consolidarii si infiintarii de
serviciilor locale de support a IMM- IMM-uri inclusive punerea la dispozitie
urilor a capitalului de pornire,a raganriilor,a
imprumuturilor si a capitalului initial
prin instrumente financiare, precum si
acordarea de sprijin pentru dezvoltarea
planurilor de afaceri.
Sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor in

domeniile.cum ar fi intistriile culturale si
creative,noile forme de tursim,serviciile
inovatoare si a altor provocari europene
si regionale;
Sprijinirea educatiei antreprenoriale;
Dezvoltare de retele informatice si

international regionale.
Sprijinirea inovarii in Sprijinirea IMM-urilor pentru o Sprijin pentru dezvoltarea de produse si

intreprinderi,a difuzarii si orientare intr-o masura mai mare servicii inovatoare;
adoptarii de noi tehnologii catre cunoastere, in special in vederea
crearii de produse,servicii,procese si
canale de comercializare,bazate pe
inovare
133
Dezvoltarea activitatii de Sprijinirea dezvoltarii infrastructurii Investitii in cel mai puternic laser din
cercetare dezvoltare de cercetare si inovare in vederea lume ELI-Extreme Light Infrastructure.
favorizarii excelentei in materie de
cercetare si de inovare si a evolutiei Crearea de centre de inovare si transfer
tehnologice. tehnologic;
Crearea de parcuri stiintifice;
Sprijinirea clusterelor,a parteneriatelor de

cooperare intre actorii din domeniul
cercetarii, al educatiei si al inovarii,
dezvoltarea infrastructurii de C%I in
intreprinderi.
REZULTAT STRATEGIC GENERAL IN ORIZONTUL 2020
Regiunea Bucuresti-Ilfov va fi o regiune in care oamenii se bucurau de mediile de viata urbane,

rurale,distincte dar legate intre ele,in care pot valorifica oportunitatile de viata si de munca bine
renumerate si posibilitatile variate de locuire,servicii publice performante si facilitate culturale si
de recreere.
CONCLUZII
134
Municipiul Bucuresti.
Din punct de vedere al activităţilor economice, macroregiunea de dezvoltare Sud prezintă, pe de
o parte omogenitate, având o pondere mare în sectorul agricol, dar eterogenitate, care se
manifestă prin prezenţa capitalei în regiunea Bucureşti-Ilfov, cea care oferă o forţă şi o dinamică
economică superioară celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului şi o structură socială şi
profesională de un standard mai ridicat.
Astfel, în cadrul regiunii Bucureşti-Ilfov ponderea agriculturii este foarte mică, de numai 1%. În
aceste condiţii, în regiunile Sud Muntenia, Sud Est şi Sud Vest Oltenia este indicat să se pună
accent pe creşterea competitivităţii sectorului energetic în Vest, şi pe industrie prelucrătoare şi
comerţ, sectoare aflate în declin în Regiunea Sud Est.
Datele obţinute până în prezent demonstrează că profilul afacerilor la nivel de regiune este
diferit:
Sectorul industrial în Regiunea Sud Est este orientat spre:
 domeniile industriale cu valoarea adăugată scăzută (alimentar, îmbrăcăminte), în acelaşi
timp, concentrând un număr însemnat de agenţi economici în domeniul industriei
mecanice şi al produselor metalice.
 construcţia mijloacelor de transport acvatice care este domeniul de tradiţie şi de
importanţă remarcabilă în aproape toate judeţele.
În acelaşi timp, în regiunea Sud Vest Oltenia cele mai importante ramuri industrial sunt:
 industria energetică,
 industria constructoare de automobile
 industria chimică.
Sectoare economice cu tradiţie în Regiunea Sud Muntenia sunt:

 producţia de utilaj petrolier şi chimic,
 producţia de produse petro-chimice,
 producţia de automobile Dacia,
 producţia agricolă vegetală
 turismul montan.
 Construcţiile şi serviciile sunt principalele sectoare industriale la nivel regiunii Bucureşti-
Ilfov.
Ca şi oportunități de dezvoltare, sectoarele comune ale regiunilor de Sud la care ne putem referi
sunt:
 turismul, găsind aici variații în funcţie de regiune,
 agricultura ecologică care ar putea reprezenta un domeniu de investiţie profitabil pentru
întreaga regiune de Sud unde situaţia surplusului de forţă de muncă faţă de cererea
existentă şi imensele terenuri agricole din sudul ţării constituie principalele oportunităţi
pentru investiţiile în agricultură.
135
 Referitor la agricultură acest domeniu are un potențial de dezvoltare foarte ridicat având
în vedere că se pot iniţia afaceri precum:
 înfiinţarea de ferme pilot pentru micii producători care să fie sprijinite de societăţile
agricole performante;
 înfiinţarea de ferme de subzistenţă care pot obţine obţine finanţare din fonduri europene
pentru cultivarea, procesarea şi promovare a produselor ecologice: agroeco-food;
 crearea centrelor de păstrare şi prelucrare a produselor agricole;
 constituirea grupurilor de producători;
 crearea reţelelor de magazine în vederea vânzării produselor agricole şi agroalimentare din
regiune;
 creare de minifabrici de prelucrare a produselor agricole şi zootehnice.
Potențialul turistic al zonelor impune dezvoltarea serviciilor de turism și formarea de specialiști

în acest domeniu. Astfel, inițiative antreprenoriale care să vizeze domenii precum:
 turismul ecologic
 agroturismul
 turismul montan
 turismul balneoclimateric
 turismul cultural - istoric
 turismul de litoral
 servicii conexe activităţilor de turism (agenţii de turism, agenţii de publicitate,
transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile şi imobile, asistenţă
medicală, servicii informatice, servicii pentru întreprinderi, activităţi recreative) pot fi
susținute prin cursuri specializate în domeniul afacerilor turistice, managementul
organizației și al performanței, sau managementul de proiect în ideea atragerii de fonduri
europene pentru investiții în aceste domenii.
Judetul Timis.
Județul Timiș este un județ în regiunea istorică Banat, în sud-vestul României. Din punct de
vedere al suprafeței este cel mai mare județ al României. Numele său provine de la râul Timiș. În
prezent este unul dintre cele mai dezvoltate județe din țară unde și nivelul de trai este superior
mediei naționale.
Produsul Intern Brut/locuitor în anii 2011, 2012 este de 145% în raport cu media din România,
iar în reședința județului, Timișoara, PIB/locuitor este mai mult de dublul mediei naționale
conform datelor statistice oficiale.
Comportamentul celui care oferă servicii turistice sub aspectul corectitudinii și solicitudinii
este hotărâtoare în crearea unei imagini pozitive privind destinația turistică. Turiștii vor face
alegeri în ceea ce privește structurile de cazare ținând cont de mai multe aspecte.De exemplu:
venituri, stil de viață, motivații, etc.
136
Pentru dezvoltarea turismului în aceasta zonă sunt necesare o serie de strategii care să aducă
venituri atât pentru populația zonei cât și pentru economia în ansamblu. Aceste strategii sunt
necesare și pentru turiști care vor să își petreacă cât mai plăcut timpul liber.
Lucrarea de față analizează economic cantitativ și calitativ existența și dinamica turismului în
prezent și în perspectivă.
Analiza indicatorilor circulaţiei turistice, prin care am avut în vedere următorele date statistice:
numărul de turişti, adică persoanele cazate în hotel, numărul de înnoptări și capacitatea de locuri
de cazare.Pentru analiza acestor indicatori s-au folosit date din evidenţele judetului pe ultimii
cinci ani (2010-2014), dar și date statistice pe județul Timis pe ultimii cinci ani.
Încă din calcule putem observa că gradul de ocupare al hotelului este foarte crescut la români
aceștia fiind predominanți. Sejurul mediu variind de la 1 zi pana la 3 zile.
In prezent judetul Timis poate prezenta o atractie turistica pentru foarte multe persoane (fie ei
romani sau straini).
 Putem observa calculul sejurului mediu total la hoteluri pentru Municipiul Bucuresti: in anul
2012 se prezinta o valoare de 1.75 zile,urmand ca ceilalti ani(perioada 2011-2014) sa
constatam o pondere constanta cuprinsa intre 1.64-1.66 zile. In schimb, putem observa ca,
calculul sejurului mediu total la hoteluri pentru Judetul Timis prezinta valori mult mai mari fata
de Municipiul Bucuresti, dupa cum urmeaza: in anul 2012 se prezinta cea mai mare valoare,
aceasta fiind de 2.42 zile,urmand ca pe perioada celorlalti ani (2011-2014) sa observam valori
constant cuprinse intre 2.21-2.36 zile. Observam asadar ca sejurul mediu total este mult mai
dezvoltat, avand valori considerabil de mari in Judetul Timis, fata de Municipiul Bucuresti,
vorbind de sejurul mediu total, pentru hoteluri.
 Discutand despre calculul sejurului mediu la romani pentru hoteluri la Municipiul Bucuresti,
putem observa valori mai scazuta decat calculul sejurului mediu total pentru aceasta unitate
de cazare, dupa cum urmeaza: in anul 2010 se prezinta cea mai mare valoare, aceasta fiind de
1.831 zile,perioada urmatorilor ani(2011-2014) prezentand valori constant cuprinse intre
1.590-1.617 zile. Ca si la calculul sejurului mediu total pentru hoteluri la Municipiul Bucuresti si
de aceasta data, la calculul sejurului mediu pentru romani, Judetul Timis inregistreaza cele mai
mari valori, astfel: in anul 2014 putem observa valoarea cea mai mare de 1.71 zile, iar perioada
celorlalti ani (2010-2013) observam valori constante(crescatoare sau descrescatoare).
 Asadar vorbind despre calculul sejurului mediu,(fie ca vorbim despre cel total,romani sau
straini pentru fiecare unitate de cazare in parte), observam ca mult mai bine ca si date
statistice se afla Judetul Timis.
137
 Daca ne uitam la calculul ponderii capacitatii de cazare putem observa diferente(unele mai
mari altele mai slabe). Ponderea capacitatii de cazare pentru hoteluri la Municipiul Bucuresti,
observam ca inregistreaza in anul 2010 cea mai mare pondere,aceasta fiind de 20.78%. Putem
observa ca cea mai mica pondere este inregistrata in anul 2013 (18.38%),ceilalti ani prezentand
valori constante cuprinse intre 18.98%-19.18%. Daca ne uitam la aceeasi pondere a capacitatii
de cazare pentru hoteluri, doar ca la Judetul Timis, putem observa diferente. De data aceasta,
cea mai mare valoare inregistrata aici este de 14.74% in anul 2013, iar cea mai mica valoare
inregistrata este de 11.73% in anul 2010, ceilalti ani prezentand valori constante. Asadar
putem observa ca intre ponderea capacitatii de cazare pentru hoteluri la Municipiul
Bucuresti si ponderea capacitatii de cazare pentru hoteluri la Judetul Timis sunt diferente. Se
observa o diferenta de 6.04% a ponderii capacitatii de cazare pentru hoteluri intre valorile
cele mai mari inregistrate pentru cele 2 judete si o diferenta de 6.65% a ponderii capacitatii
de cazare pentru hoteluri intre valorile cele mai mici inregistrate pentru cele 2 judete. Astfel
observam ca la aceasta categorie, ponderea capacitatii de cazare pentru unitatea de
cazare(in cazul de fata hotelurile),prezinta valori mult mai semnificative si mai mari la
Municipiul Bucuresti fata de Judetul Timis.
 In schimb, daca vorbim despre aceeasi pondere a capacitatii de cazare doar ca de data asta
pentru pensiunile agroturistice, observam valori cu mult mai superioare la Judetul Timis, fata
de Municipiul Bucuresti. Observa, ca ponderea capacitatii pentru pensiunile agroturistice la
Municipiul Bucuresti inregistreaza cea mai mare valoare in anul 2014 de 0.039%, iar cea mai
mica valoare este reprezentata in anii 2011-2012 de doar 0.018%. Uitandu-ne la aceeasi
pondere pentru aceeasi unitate de cazare,doar ca pentru Judetul Timis putem observa cu totul
si cu totul alte date. Observam ca ponderea capacitatii de cazare pentru Judetul Timis la
pensiunile agroturistice inregistreaza cea mai mare valoare in anul 2013 de 3.56%, iar cea mai
mica valoare inregistrata se afla in anul 2010 de 2.32%. Asadar putem observa ca intre
ponderea capacitatii de cazare pentru pensiuniule agroturistice la Municipiul Bucuresti si
ponderea capacitatii de cazare pentru pensiunile agroturistice la Judetul Timis sunt diferente
considerabile. Se observa o diferenta de 3.521% a ponderii capacitatii de cazare pentru
pensiunile agroturistice intre valorile cele mai mari inregistrate pentru cele 2 judete si o
diferenta de 2.302% a ponderii capacitatii de cazare pentru pensiunile agroturistice intre
valorile cele mai mici inregistrate pentru cele 2 judete. Astfel observam ca la aceasta
categorie,ponderea capacitatii de cazare pentru unitatea de cazare(in cazul de fata
pensiunile agroturistice),prezinta valori mult mai semnificative si mai mari la Judetul Timis
fata de Municipiul Bucuresti.
138
BIBLIOGRAFIE
 http://www.adrbi.ro/media/8590/4.STRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20BUCURESTI
%20ILFOV%202014-2020.doc.pdf
 http://www.cjtimis.ro/judetul-timis/strategia-de-dezvoltare-a-jude.html
 https://statistici.insse.ro
 http://www1.pmb.ro/pmb/primar/proiecte/proiect0408/22-33.pdf
139

Amenajari Agroturistice 2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amenajari Agroturistice 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studenti:

Profesor coordinator: Ciorik Vlad

Acumularile respective au fost dotate cu baraje de retentie, prevazute cu descarcatoare de fund

Ca potential turistic relieful se remarca prin doua aspecte:

Cap.II. Analiza stadiului actual al amenajarii turistice din arealele

Numar Numar Numar Numar Numar

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Hoteluri Municipiul Bucuresti TOTAL

Numar Numar Numar Numar Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Anul Anul Anul Anul Anul

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Total Timis 6857 7472 8250 8459 8201

Numar Numar Numar Numar Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Hoteluri Timis TOTAL 173077 210937 217397 211133 225153

Hosteluri Timis TOTAL 1569 1045 5549 10991 9627

Hoteluri apartament Timis TOTAL 1515 82 : : :

Moteluri Timis TOTAL 848 1663 2095 1768 1996

Vile turistice Timis TOTAL 1228 985 1665 1352 1485

Campinguri Timis TOTAL 3616 3772 3732 3173 72

Pensiuni turistice Timis TOTAL 28216 32299 36867 38670 36822

Pensiuni agroturistice Timis TOTAL 4299 7972 12291 10820 11671

Numar Numar Numar Numar Numar

Tipul de turiști 2010 2011 2012 2013 2014

Modificarea cererii turistice la pensiunile agroturistice a inregistrat o crestere in anul 2012 de

unde: CI - cererea turistică internă;

Δ CH 115.21% 103.23% 107.27% 113.99%

V.Durata medie de sejur

0.3 Pensiuni turistice total

Pensiuni agroturistice total

Mare Mica C lunar

Trimestr Trimestr Trimestr Trimestru C

IX. Coeficientul concentraţiei lunare

X.Ponderea capacității de cazare a hotelurilor în totalul capacitații de cazare pe județ

Total 2010 2011 2012 2013 2014

Total 2010 2011 2012 2013 2014

Total 2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

Indicele evolutiei clientelei la pensiunile agroturistice a inregistrat o crestere in anul 2011 de

XIII. Indicele evoluţiei înnoptărilor:

Români 794525 870534 884551 944005 1006438

Străini 1003128 1090786 1144180 1233302 1445495

∆N Total 119.10% 103.44% 107.32% 112.61%

Străini : 809 1740 1751 2294

∆N Total 198.11% 119.43% 202.07%

Străini 1644 1811 1778 2688 1822

∆N Total 112.34% 94.49% 129.50% 78.13%

Români 112.86% 93.63% 124.18% 81.23%

Străini 110.16% 98.18% 151.18% 67.78%

80.00% Pensiuni agroturistice total ∆N

XIV.Indicatorul de ocupare al hotelurilor (gradul de ocupare)

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014

XV.Indicatorul densităţii turistice în raport cu populaţia

2010 2011 2012 2013 2014

2010 2011 2012 2013 2014