PASTELE IN GRECIA –

"MEGALI EVDOMADA"
Cea mai importantă sărbătoare din calendarul
grecesc, celebrarea Paştelui îmbracă forme
inedite în fiecare regiune din Grecia, iar unele
obiceiuri de Paşte la greci sunt dintre cele mai
speciale. Unicitatea sărbătorii Paştelui, conform
tradiţiilor greceşti, se regăseşte mai ales în
săptămâna de dinaintea marelui eveniment
religios.
Cuvântul "Pascha", numele grecesc pentru Paşte,
provine din ebraicul "Pasah". Dacă evreii
sărbătoreau Paştele pentru a comemora
eliberarea lor din Egipt, creştinii celebrează, cu
această ocazie, Învierea Mântuitorului Hristos. Un
alt cuvânt folosit de greci pentru Paşte este
"Lambri" (strălucire), întrucât ziua Învierii lui Iisus
Hristos e una plină de lumină şi veselie.
La fel ca şi la noi, în săptămâna premergătoare Paştelui, cunoscută sub numele de
"Megali Evdomada", adică Săptămâna Mare, în mod tradiţional, credincioşii greci
postesc, nu mănâncă carne, ulei sau lactate până după miezul nopţii din Sâmbătă
Paştelui, după slujba de Înviere. Iată care sunt cele mai vechi obiceiuri de Paşte la
greci!
Lunea Sfanta - Megali Deftera
Megali Deftera este prima zi a Saptamanii Mari sau Sfinte, in
care oamenii merg la biserica, se inchina si saruta icoana lui
Iisus Hristos.

Martea Sfanta - Megali Triti

Cunoscuta in traditiile romanesti drept “Martea Seaca”,
Megali Triti este o zi de doliu. Femeile gatesc biscuitii de Pasti
"koulouraki", folosind drept ingrediente ulei si oua, ce urmeaza
a fi mancati dupa terminarea postului.

Miercurea Sfanta - Megali Tetarti

In Miercurea Sfanta ori Miercurea Pastilor are loc in biserici
o slujba speciala, in cadrul careia credinciosii sunt
binecuvantati cu ulei. Toate muncile din gospodarie trebuie sa
se termine in acesta zi.

In Grecia, pregatirile de Paste incep in Joia Sfanta cu

coacerea painei de Paste, tsoureki, vopsirea in rosu a
oualelor (rosu este culoarea vietii, precum si un simbol al
sangelui varsat de Hristos). Din cele mai vechi timpuri, oul a
fost un simbol al innoirii vietii, iar mesajul oualelor rosii este
victoria asupra mortii.
 În Joia Mare sau Joia Patimilor, Megali Pempti în limba greacă, slubele din
biserici încep dimineaţă devreme. Enoriaşii participă în număr mare la ceremonialul
religios, închinându-se înainte lui Hristos răstignit pe cruce. Femeile vopsesc ouăle
în roşu, culoare simbolizând sângele vărsat de Iisus şi gătesc Tsoureki, un cozoanc
specific acestei săbători greceşti. Aceste bunătăţi urmează a fi puse pe masă, după
Înviere, în duminica de Paşte. Acestea sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte
la greci.
Obiceiuri de Paşte la greci: Vinerea Sfânta -
Megali Paraskevi
Megali Paraskevi, Vinerea Sfânta, ori Vinerea Seacă sau Mare,
este o zi dedicată doliului, tristeţii inspirate de moartea
Mântuitorului. Clopotele bisericilor bat toată dimineaţa anunţând
funebrul eveniment. Fetele decorează Epitafio, un fel de catafalc
al lui Iisus, iar în biserici se ţin slujbe de înmormântare pentru
Hristos. În această zi, femeile nu au voie să muncească, iar
bărbaţilor le e interzis să joace cărţi.
Odată cu apusul soarelui, Epitafio este purtat pe străzile
oraşelor şi satelor, urmat de o procesiune tăcută, funerară. Iată
una dintre cele mai vechi obiceiuri de Paşte la greci!
Obiceiuri de Paşte la greci: Sâmbătă
Sfânta - Megalo Savvato
Cu prilejul Sâmbetei Sfinte sau Sâmbetei Paştelui,
dimineaţă are loc o nouă slujbă, iar bisericile sunt încărcate de
flori. În zonele rurale, femeile sacrifică mieii pentru Duminică
Paştelui. Totodată, cu acest prilej, sunt pregătite delicioase
plăcinte cu brânză, purtând numele de kalitsounia. În Cretă,
copiii încropesc o “efigie”, un manechin înfăţişându-l pe Iuda,
pe care îl ard în mari focuri de tabăra mai târziu, după miezul
nopţii. Acestea sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte la
greci.
Anastasi, Învierea Domnului, celebrată la miezul nopţii,
reprezintă un punct culminant al Săptămânii Mari. Numeroşi
credicinciosi se adună în faţă bisericilor, participând la slujba
de Înviere şi la aprinderea Sfintei Lumini. După ce preoţii
împartă Sfânta Lumina tuturor participanţilor, întreagă adunare
strigă “Christos Anesti!”, “Hristos a înviat!” Oamenii merg spre
case cu lumânările aprinse, folosindu-le pentru a face o cruce
neagră pe uşile locuinţelor înainte de a paşi înăuntru.

În acest fel se marchează sfârşitul Postului Paştelui. Imediat

ce ajung acasă, credincioşii se înfruptă cu Mageiritsa, un fel
din măruntaie de carne, cu ouă roşii şi kalitsounia.
 Flacara Vesnica este adusa in Grecia de un serviciu militar
special si apoi transportat catre bisericile locale.

Sfantul Munte va surprinde insa prin frumusetea slujbei

si prin fastul ei - cantarea psaltica fara egal, podoabele
bisericii, vesmintele cele mai de pret pe care le-mbraca
preotii si diaconii, mireasma de tamaie aromata. Lespezile
de marmura colorata care pardosesc biserica cea mare
sunt acoperite aproape cu totul de furnze de laur care
inmiresmeaza aerul.
Lumina din biserica e data numai de candelele ce
vegheaza la icoane si lumanarile de ceara din sfesnice si
candelabru. In aceasta lumina icoanele si frescele care
impodobesc peretii bisericii au alta stralucire.
 In noaptea de Inviere, de obicei pe orice masa din familiile
grecesti se gasesc un preparat din porc afumat, asa numitul
hiromeri, branzeturi, bors de miel, koulourakia, painea speciala de
Paste, vin grecesc, retsina si ouzo si bineinteles ouale rosii.
Dupa o noapte de ospat si de sarbatoare, toata lumea se
pregateste pentru a doua zi, Duminica, de Masa de Paste, adevarata
sarbatoare.
Salata de fasole verde si fructele de mare, mancaruri de legume
sunt gatite pe gratar pentru a fi servite cu diferite cu alte feluri de
mancare de orez, kokoretsi, paine, prajituri, vinuri, ouzo.
Principalul fel de mancare care nu lipseste de la masa de
Duminica este mielul sau iedul.Servit in onoarea lui Hristos, mielul
intreg, condimentat si prajit pe un foc de carbune este o adevarata
delicatesa.
Familiile şi prietenii se adună în jurul unor
mese festive, adeseori la iarbă verde,
ospatându-se cu carne de miel, însoţită de
numeroase alte delicatese şi vin. Muzică şi
dansurile sunt la ordinea zilei. Acestea sunt
cele mai cunoscute obiceiuri de Paşte la
greci. “Kalo Paska!” În greceşte, “Paşte
fericit!”
 PAȘTE ÎN THASSOS, LOCUL CU CELE MAI
FRUMOASE TRADIȚII GRECEȘTI
Conform scrierilor grecești, Thassos își poartă numele de la fiul regelui fenician
Arginor, care a ajuns pe acest pământ fertil în căutarea surorii sale, Europa ce a
fost răpită de Zeus. Strâns legată de legende și învăluită în mister, cea mai verde
insulă din Grecia este gazda celor mai frumoase tradiții și obiceiuri. Descoperă
Thassos în vacanța de Paște într-un circuit cultural low-cost de la Europa Travel,
la tarife accesibile și servicii turistice excelente.

Cel mai frumos dintre festivalurile locului

este cel din ziua de Paște, când procesiunile
religioase includ dansuri tradiționale cu care
alegorice și concursul de ciocnit ouă roșii – ce
simbolizează sângele Mântuitorului. Tot acum
are loc și 'dansul ploii', așa cum se obișnuia
din moși strămoși.
Localnicii de la sate se strâng într-o horă
pentru a-i dedica lui Dumnezeu dansul
aducător de bunăstare, iar culturile de viță de
vie și măslini să fie bogate și în anul care
vine. În fapt, acest obicei bine păstrat este
astăzi un eveniment extrem de popular, care
atrage un număr foarte mare de vizitatori
străini.