Proiect ADIA

Proiectarea unui ambalaj pentru ouă

Cadru didactic coordonator:

Asist.ing.dr.Ormenișan Alexe Nicolae

Student:
Mircea Silviu Iulian

BRAȘOV, 2020
 Cuprins

Produsul alimentar studiat……………………………………………….pag

Tipul de ambalaj folosit…………………………………………………pag

Alegerea materialului……………………………………………………pag

Tehnologia de realizare a ambalajului…………………………………..pag

Cerințe pe care le respectă ambalajul……………………………………pag

Avantaje și dezavantaje………………………………………………….pag

2
 Proiectarea unui ambalaj pentru ouă

I. Produsul alimentar studiat

Oul face parte din categoria numită „super-alimente” deoarece este un aliment complet,
care conține mulți nutrienți începând de la proteine, grăsimi, substanțe minerale, vitamine şi
până la enzime.

Proteinele din ou au o importanță deosebită întrucât valoarea lor nutritivă este foarte mare
datorită faptului că în ouă există cel mai echilibrat conținut în aminoacizi.

Compoziția chimică a oului integral este următoarea:

 Apă 72%
 Proteine 11.6 %
 Lipide 14 %
 Glucide 0.5 %
 Substanțe minerale 0.9 %
 Diverse 1 %

Oul este alcătuit din: gălbenuş, albuş, membrane cochilifere si coajă.

Gălbenuşul constituie aproximativ 40% din ou şi conține proteine (ovovitelinaă), grăsimi

neutre, lecitină, colesterol, fier şi vitamina A.

Albuşul are un conținut crescut de apă, în care sunt dispersate coloidal proteinele.
Principala proteină este ovalbumina, proteina cu o înaltă valoare biologică ce conține multă
lizină, metionină şi triptofan. Este proteina de referință, a cărei valoare biologică, prin
definiție, este egală cu 100%. Una din membranele cochilifere acoperă albuşul, iar cealaltă
căptuşeşte fața interioară a cojii, între ele rămânând un spațiu virtual care se umple cu aer
după expulzarea şi răcirea oului. Se formează astfel camera de aer care se măreşte pe masură
ce oul se învecheşte, devenind astfel un indicator de calitate.

Coaja este formată din săruri de calciu şi are numeroşi pori. Coaja este permeabilă, lăsând
să treacă gazele, lichidele şi microorganismele. Atunci când oul este proaspăt, porii cojii sunt
obturați de o cuticulă ce reduce permeabilitatea acesteia.

Cele mai consumate sunt ouăle de găină, mult mai rar fiind folosite in alimentație ouă ale
altor specii de păsări (curcă, rață, gâscă, prepeliță, bibilică).

Proteinele din ou conțin toți aminoacizii esențiali şi au o valoare biologică de referință,

amestecul proteinelor din gălbenuş şi albuş realizând cel mai echilibrat conținut de
aminoacizi față de necesarul omului. Proteinele sunt reprezentate în special de ovovitelină (în
gălbenuş), ovalbumina (în albuş), precum şi de cantitîăți mai mici de ovomucoid, ovomucina,
lizozim si ovidină.

3
 Lipidele din ou variază în funcție de specie, reprezentând, de exemplu, 12% la oul de
găină. Sunt constituite din: trigliceride, fosfolipide si steroli. Datorită conținutului mare de
colesterol se recomandă consumarea cu moderație a ouălor, în special de către persoanele
cărora li s-au indicat diete cu conținut scăzut de colesterol. Glucidele sunt practic absente în
ou. Oul reprezintă o importantă sursă de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Mineralele din
ou se găsesc în special în gălbenuş.

II. Tipul de ambalaj folosit

Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care se împachetează
ceva pentru a fi păstrat sau transportat. Ambalajul conține, protejează, conservă, transportă,
informează și vinde.

Materialele utilizate pentru realizarea ambalajelor destinate produselor alimentare şi

nealimentare au evoluat odată cu contribuţia utilizatorului lor - omul - în toate domeniile
ştiinţei, tehnicii şi tehnologiilor.

Ambalajele se clasifică în funcție de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent în
practică: după modul de folosire, după materialul folosit în confecționarea ambalajelor, după
sistemul de confecționare, după tip, după domeniul de utilizare, după specificul produsului
ambalat, după gradul de rigiditate, după modul de circulație al ambalajului, după sistemul de
circulație, după sistemul de confecționare, după căile de transport, după destinație.

III. Alegerea materialului

Cartonul este obținut din celuloză, la fel ca hârtia, aceasta fiind în mare parte obținută din
deșeuri de hârtie și carton.  Structura cartonului este cea care îi conferă rigiditatea sa, prin
combinarea straturilor de hârtie cu aer. În funcție de rigiditatea dorită, cartonul poate fi în 3
sau în 5 straturi.

In zilele noastre cartonul este prelucrat într-o o serie de produse finite care sunt folosite cu
preponderență în industria de packaging.

Cartonul ondulat

4
 Cartonul ondulat este o idee ce apare în anul 1871 ca și un brevet pentru un material
ondulat fără față, iar cu timpul este perfecționat până în anul 1942 când aceste ajunge a fi
unu carton economic, ușor de fabricat, ușor de lipit și de modelat.

De a lungul timpului s-au creat mai multe tipuri de carton ondulat, acestea diferențiindu-se
prin numărul de straturi ondulate, tipul de carton ondulat, mărimea ondulei și de straturi
netede, unite între ele printr-un adeziv, dar și prin destinația ambalajului.

Astfel apărând 4 tipuri de carton ondulat: II, III, V, VII, denumite și CO2, CO3, CO5, CO7,
cu ondule ce au înălțimea între 0,46 și 4,8 mm.

Carton ondulat de tip III (reciclat)

Cartonul ondulat de tip III, este compus dintr-un strat ondulat, prins între două straturi
netede, cu ondule mari de tip C(h cuprins între 3,5-3,7 mm) și ondule medii de tip B(h
cuprins între 2,3-3,2 mm). Acesta se obține sub forma unor plăci, ce pot fi utilizate ca atare
sau ce pot fi prelucrate, fiind un material ce permite a fi modelat cu ușurință.

CO3 cu ondulă E CO3 cu ondulă B şi CO3 cu ondulă C

Acest tip de carton ondulat este structurat din:

 Hârtie strat neted (capac) realizată din Tesliner 4, un semifabricat cu un singur strat
produs 100% din amestec de deșeuri.
 Hârtie strat ondulat (componentul principal al structurii de rezistență, datorită formei
sinusoidale) realizată dintr-un semifabricat, Wellenstoff, produs 100% din deșeuri de
hârtie.

5
  Adezivi sunt folosiți pentru lipirea cartonului ondulat, aceștia pot fi naturali sau
sintetici. Cel mai folosit este amidonul, datorită ușurinței de fabricarea cleiului, a
prețului scăzut și a rezistenței lipiturii.

IV. Tehnologia de realizare a ambalajului

Când vine vorba de realizarea unui ambalaj din carton reciclabil totul începe cu formarea
hârtiei reciclate.

Pentru fabricarea hârtiei reciclate se urmăresc anumiți pași cu o ordine exactă.

 Prepara pastei, acest proces începe cu recepționarea deșeurilor de hârtie și de carton,

cu sortarea acestora și în cele din urmă cu introducerea acestora împreună cu apă
caldă într-un malaxor.
 Strecurarea se realizează cu ajutorul unei site mobile care prin vibrații distribuie
uniform pasta de hârtie și permite apei să se elimine gravitațional. Deoarece pasta
trebuie să aibă un conținut de aproximativ 20-25% materie uscată, apa este eliminată
și cu ajutorul unui aspirator.
 Presarea are scopul de a elimina restul de apă prezentă în hârtie. În acest scop foaia de
hârtie este trasă prin rolele de presare până când rezultă un conținut de 50 % materie
uscată.
 Uscarea se realizează prin evaporare, cu ajutorul unor cilindri de abur. Apoi pasta este
tratată cu o pastă de amidon, pentru a se asigura o rezistență si este iar trimisă la uscat.
După uscarea finală, hârtia este înfășurată pe bobine.

6
  Tăierea este ultimul proces la care este supusă hârtia înainte de a fi trimisă la
companii și transformată în alte tipuri de ambalaje. Hârtia este derulată de pe primele
bobine, tăiată la anumite dimensiuni și trimise în depozit.

Cartonul ondulat se obține printr-o tehnologie specială ce presupune mai multe faze,
toate fazele fiind realizate de către mașina de carton ondulat. Instalația este compusă din trei
părți, ce au mașinării ce realizează cele 5 faze: condiționarea hârtiilor, ondularea hârtiilor
miez, aplicarea adezivului, lipirea hârtiei capac, uscarea și finisarea cartonului rezultat.

Partea umedă conține un derulator ce realizează alimentarea continuă cu hârtie și ce

permite tensionarea controlată și uniformă a benzii de hârtie spre preîncălzitor, unde hârtiile
pentru miez și capac sunt condiționate cu ajutorul căldurii. Transferul de căldură realizându-
se prin contact direct al hârtiei cu suprafața unor valțuri metalice ce sunt încălzite cu abur la
12-16 atm. Urmează grupul de ondulare, cea mai importantă parte a instalației, în cadrul
căreia există mai multe grupuri de ondulare dotate cu un pod de depozitare și transportate a
cartonului spre podul mașini, unde se află grupul de lipit ce are rolul de a depune adeziv pe
vârful ondulelor cartonului care sosește de la grupul de ondulare.

Partea uscătoare urmează imediat după grupul de lipire și se realizează lipirea hârtiei
capac, rezultând cartonul ondulat tip III. Cartonul este trecut prin masa uscătoare unde se
îndepărtează excesul de umiditate din carton și de a consolida lipiturile făcute. Acesta este
trimis spre dispozitivele de tăiere unde se află cuțitul de debitare a marginilor cartonului,
cuțitul de tăiere în lungime și cuțitul de tăiere transversală. Urmează dispozitivele de
preluare, ce sunt prevăzute cu benzi încetinitoare care dirijează plăcile de carton spre mesele
de stivuire, pe o masă cu role, unde formează pachete de plăci care urmează a fi evacuate pe
mesele de așteptare laterale, de unde vor fi distribuite.

7
 Cerințe pe care le respectă ambalajul

Un ambalaj este considerat utilizabil atunci când acesta răspunde unui număr mare de
cerințe care definesc ambalajul. Aceste cerințe fiind definite de totalitatea elementelor care
intervin pe drumul parcurs de aliment de la producător până la consumator.

Putem susține faptul că ambalajul prezentat este unul utilizabil deoarece acesta respectă
următoarele cerințe impuse::

 Funcția de păstrare și conservare, ambalajul se încadrează în această funcție deoarece

produsul nu este realizat din materiale toxice fiind realizat din material reciclabil, datorită
maleabilității materialului designul ambalajului va fi creat cu compartimente ce permit
dozarea exactă a produsului, protejarea acestuia și cu cleme ce permit o închidere ușoară
 Funcția de rezistență la deformare sau distrugere, materialul din care este făcut
ambalajul  asigură un grad de protecţie avansat produselor ambalate datorită supleţei
şi elasticităţii ondulelor prin amortizarea şocurilor frecărilor şi compresiunilor

8
 survenite pe timpul transportului pe care le absoarbe şi le neutralizează total în
comparaţie cu alte tipuri de ambalaje care nu amortizează şocurile. Datorită formei
hexagonale, acesta poate fi depozitat în straturi suprapuse.
 Raționalizarea utilizării spatiilor de transport și depozitare, cartonul ondulat are
capacitate de ambalare superioară, deoarece prezintă volum de gabarit redus în stare
plină la aceeaşi capacitate de încărcare
 Informare , identificare, pe suprafața ambalajului se vor atașa informațiile necesare
consumatorului.
 Funcția economică, ambalajul din carton ambalat nu necesită un cost ridicat pentru
fabricare, datorită materialului si a designerului.

Avantaje și dezavantaje

Industria ambalajelor din carton s-a extins în ultimele secole ,acestea fiind folosite atât ca
ambalaje de desfacere, de transport și de prezentare, acestea au fost îmbunătățite pentru a
respecta cât mai multe funcții ale ambalajului. Cu toate acestea încă nu s-a descoperit
ambalajul ideal care să respecte toate funcțiile, acest lucru ducând la existența unor
dezavantaje și avantaje ale unui ambalaj.

Avantajele ambalajului de carton sunt destul de numeroase, în mare parte datorită

materialului, dar și al designerului, acestea fiind detaliate în funcțiile ambalajului, împreună
cu avantajele materialului folosit, acesta fiind un material reciclat și reciclabil.

Dezavantajele materialului sunt: impermeabilitatea, capacitate mică de dozare a

alimentului, nu permite mecanizarea tuturor etapelor, la realizarea unei deschideri-închideri
repetate acesta se poate deteriora. De asemenea și tehnologia de fabricare prezintă
dezavantaje din cauza lipsei unei modernizări a tehnologiei.

În urma celor prezentate putem afirma faptul că acest ambalaj este unul ce se poate folosi
cu ușurință, acesta ne modificând structura alimentului și oferindu-i protecție în timpul
transportului și depozitării.

9
10