Sunteți pe pagina 1din 11

CULTURA – CONCEPT ŞI IMPORTANŢĂ

Conţinut
Caracteristicile culturii 1 oră
Sisteme de analiză a culturii.
Clasificarea culturilor 1 oră

oCunoaşterea varietăţilor culturale


oÎnţelegerea dimensiunilor pe baza cărora
se face clasificarea diferitelor tipuri de
culturi
oPrezentarea tipurilor de culturi

54
INTRODUCERE

Cunoaşterea varietăţii structurilor de gândire facilitează


înţelegerea reciprocă dintre indivizii implicaţi în desfăşurarea unor
activităţi ce depăşesc graniţele unei ţări sau limitele unei culturi.
Negocierea unor contracte are loc în timp real între grupuri
situate pe continente diferite. Organizaţiile multinaţionale pot
monitoriza mai îndeaproape performanţele filialelor lor străine,
existând posibilitatea corectării mai rapide a deficienţelor.
Aceste modificări continue au dus la apariţia unor noi
probleme pe care organizaţiile trebuiau să le poată rezolva.

TERMENI CHEIE

 Cultură organizaţională
 Management intercultural
 Valori culturale
 Cultura naţională

55
5.1. Cultura – concept şi importanţă

Cunoaşterea varietăţii structurilor de gândire facilitează


înţelegerea reciprocă dintre indivizii implicaţi în desfăşurarea unor
activităţi ce depăşesc graniţele unei ţări sau limitele unei culturi.
Cultura – stare a dezvoltării intelectuale a populaţiei
Hofstede – esenţa culturii este programarea mentală colectivă;
aceea parte a condiţionării pe care o acceptăm împreună cu alţi
membrii ai naţiunii, regiunii sau grupului nostru, dar nu cu
componenţii altor naţiuni, regiuni sau grupuri.
Cultura economică – stare a dezvoltării economice precum şi
atitudinile, valorile, normele pe care se fundamentează activităţile
economice şi care ajută la modelarea comportamentului companiei
într-o ţară.

Caracteristicile culturii – dimensiuni pe baza cărora pot fi


identificate şi clasificate diferite tipuri de culturi, putând fi utilizate
la studiul oricărui grup de persoane.

1. Percepţia identităţii şi a spaţiului - independenţa şi


creativitatea preferate de anumite culturi sunt contracarate în
alte culturi de preferinţă pentru cooperarea de grup şi
conformitatea cu regulile acestuia. Ex: americanii păstrează o
distanţă fizică mare faţă de interlocutor, latinii adoptă o
poziţie apropiată.

2. Comunicare şi limbaj – sistemul de comunicare verbal şi


nonverbal este diferit de la un grup la altul. Ex: limbajul
gesturilor.
3. Îmbrăcămintea şi aspectul exterior – tind să difere de la o
cultura la alta. Ex: kimonoul japonez, umbrela englezilor.

4. Obiceiuri alimentare – modul de alegere şi de consumare a


alimentelor. Ex: caracteristicile dineurilor de afaceri.

56
5. Timpul şi percepţia acestuia – pentru unele culturi este exact
pentru altele relativ. În unele culturi promptitudinea diferă în
raport cu vârsta şi cu statutul persoanei. Ex: punctualitatea
subalternilor.

6. Sistemul de relaţii între indivizi – cultura stabileşte relaţiile


umane şi organizaţionale în funcţie de vârstă, sex, statut, grad
de rudenie, avere, putere şi înţelepciune.

7. Valori şi norme culturale – valorile sunt dictate de sistemul


de priorităţi. Ex: cei cu nivel redus de trai acordă prioritate
unei hrane şi unei locuinţe adecvate.
8. Credinţe şi atitudini – caracteristica cea mai dificil de analizat
datorită preocupărilor religioase şi faţă de temele de
superstiţie ale oamenilor indiferent de cultură.
9. Procese mentale şi de învăţare – anumite culturi pun accentul
asupra dezvoltării anumitor abilităţi mentale în detrimentul
altora.
10.Obiceiuri şi procese de muncă – atitudinea indivizilor faţă de
muncă, de diviziunea muncii, de obiceiurile şi procedurile de
muncă, precum şi de metodele de promovare sau de stimulare
în muncă.

Sistemele de analiză a culturii – deoarece numărul


elementelor culturale este deosebit de mare, se preferă delimitarea şi
analizarea lor în raport cu anumite sisteme sociale unitare, bine
delimitate.

1. Sistemul familial – relaţiile intrafamiliare şi modul în care se


face educaţia în familie.

Un manager global trebuie să cunoască influenţa familiei


pentru a conduce eficient.

2. Sistemul educaţional – metodele prin care membrii unei


societăţi asimilează informaţii, cunoştinţe şi dezvoltă
aptitudini şi valori culturale. La înfiinţarea unei companii într-

57
o anumită ţară se ţine cont de nivelul de pregătire a
angajaţilor din acea zonă.

3. Sistemul economic – maniera în care societatea produce şi


distribuie bunurile şi serviciile. Se disting societăţi cu
economii centralizate, mixte sau cu economii de piaţă sau
libere, în care se promovează ideea interacţiunii neîngrădite a
cererii şi ofertei.

4. Sistemul religios – metodele prin care oamenii dau


semnificaţie şi motivaţie vieţii, dincolo de aspectele sale
materiale.
5. Sistemul de asociere – reprezentat de reţeaua de grupuri
sociale. Colectivism – individualism.

6. Sistemul de sănătate – reflectat de modul în care o


colectivitate previne şi tratează problemele de sănătate ale
unei colectivităţi. Conceptele de sănătate şi de integritate
fizică diferă de la o cultură la alta. Ex: manipularea de
substanţe toxice.
7. Sistemul recreaţional – modalităţile în care oamenii îşi petrec
timpul liber. Ex: lucrul în zilele libere.

Clasificarea culturilor
1. Culturi liniar – active. Indivizii acordă importanţă deosebită
planificării, organizării, respectării programului orar. Ex:
Germania, Suedia.

2. Culturi multiactive. Indivizii se caracterizează prin


volubilitate, tendinţa de a face mai multe lucruri odată,
structurarea priorităţilor în funcţie de impulsuri de moment.
Ex: Italia, America Latină, Ţările Arabe.

3. Culturi reactive. Membrii lor acordă importanţă politeţii şi


respectului, ascultării interlocutorilor cu calm şi atenţie. Ex:
China, Japonia, Finlanda.

58
Tabelul 5.1.
Caracteristicile persoanelor aparţinând
culturilor liniar-active, multiactive şi reactive

Culturi liniar-
Culturi multiactivă Culturi reactivi
activă
Introvertiţi Extravertiţi Introvertiţi
Răbdători Nerăbdători Răbdători
Tăcuţi Volubili Liniştiţi
Concentraţi asupra
Indiscreţi Respectuoşi
afacerii
Preferă Sociabili Buni ascultători
intimitatea
Planuri elaborate Stabilesc principiile
Planuri sumare
metodic generale
Rezolvă mai
Rezolvă problemele Reacţionează la
multe probleme
pe rând acţiunile terţilor
in acelaşi timp
Lucrează un număr Nu au un program de
Program flexibil
de ore fix muncă stabil
Punctuali Nepunctuali Punctuali
Se adaptează în
Concentraţi asupra
Programul lor este funcţie de
respectării
nedeterminabil programul
programului
partenerilor
Proiecte care se Observă totul ca pe un
Proiecte defalcate
interferează întreg
Respectă Aduc mici
Modifică planificarea schimbări
planificarea
planificării
Folosirea Folosirea
informaţiilor din informaţiilor Folosesc informaţii
statistici, baze de directe, obţinute statistice şi verbale
date către
Orientaţi verbalcătre
Orientaţi
Orientaţi către oameni
activităţi oameni

59
Nu-şi manifestă
Nonemotivi Emotivi
sentimentele
Îşi desfăşoară Lucrează în
Lucrează in toate toate .
activitatea intr-un
departamentele departamentel
singur departament
Acţiuniecalme,
Respectă regulile Manipulează
prudente dar ferme
Accepta favorurile Urmăresc obţinerea
Îşi respectă partenerii
cu reţinere de favoruri
Preferă acţiunile Analizează fiecare
Interferează acţiunile
programate acţiune
Convorbirile Adepţi ai Sintetizează
telefonice sunt convorbirilor problemele
rapide
Utilizează prelungite la telefon
Folosesc rar notiţele Planifică atent
notiţele
Respectă Caută persoanele
Foarte oneşti
birocraţia cheie
Le displace să nu Găsesc mereu scuze Nu acceptă să nu fie
fie trataţi cu respect pentru acţiunile lor trataţi cu respect
Utilizează Abordează
Evită confruntările
argumente logice problemele emoţional
Limbajul trupului Limbajul trupului Limbajul trupului este
este limitat este lari; utilizat discret
Intervin rar într-o Intervin frecvent în
Nu întrerup o discuţie
discuţie discuţii

Separaţi Există interferenţe Conectaţi


social/profesional sociale/profesionale social/profesional

60
În funcţie de normele de comportament promovate:

1. Tribalism
- membrii săi tind să-şi apere agresiv proprietatea
- prezintă convingeri puternice
- ascensiunea în colectiv se face în funcţie de vârstă
Ex: ţările arabe, africane, ţările din Europa de est
2. Colectivismul
- atenţia este acordată grupului şi mai puţin individului
- se pune accent pe interdependenţa dintre membrii
colectivităţii
Ex: ţările din Asia
3. Pluralism
- fiecare este liber să-şi construiască propria identitate
- individul este responsabil pentru sine
Ex: SUA, Canada, Australia, Europa Centrală.

Concluzie – în general, se apreciază că factorul principal care


determină caracteristicile culturale ale unui popor este percepţia
indigenă asupra realităţii, iar factorul secundar este reprezentat de
influenţa din afară Influenţele altor culturi afectează numai anumite
aspecte ale regulilor de comportament, şi numai rareori.

REZUMAT

Cunoaşterea varietăţii structurilor de gândire facilitează


înţelegerea reciprocă dintre indivizii implicaţi în desfăşurarea unor
activităţi ce depăşesc graniţele unei ţări sau limitele unei culturi.
Cultura – stare a dezvoltării intelectuale a populaţiei
Hofstede – esenţa culturii este programarea mentală
colectivă; aceea parte a condiţionării pe care o acceptăm împreună
cu alţi membrii ai naţiunii, regiunii sau grupului nostru, dar nu cu
componenţii altor naţiuni, regiuni sau grupuri.

61
Cultura economică – stare a dezvoltării economice precum şi
atitudinile, valorile, normele pe care se fundamentează activităţile
economice şi care ajută la modelarea comportamentului companiei
într-o ţară.
Sistemele de analiză a culturii – deoarece numărul
elementelor culturale este deosebit de mare, se preferă delimitarea
şi analizarea lor în raport cu anumite sisteme sociale unitare, bine
delimitate.
 Sistemul familial
 Sistemul educaţional
 Sistemul economic
 Sistemul religios
 Sistemul de asociere
 Sistemul de sănătate
 Sistemul recreaţional

Clasificarea culturilor
 Culturi liniar – active. Indivizii acordă importanţă deosebită
planificării, organizării, respectării programului orar. Ex:
Germania, Suedia.
 Culturi multiactive. Indivizii se caracterizează prin
volubilitate, tendinţa de a face mai multe lucruri odată,
structurarea priorităţilor în funcţie de impulsuri de moment.
Ex: Italia, America Latină, Ţările Arabe.
 Culturi reactive. Membrii lor acordă importanţă politeţii şi
respectului, ascultării interlocutorilor cu calm şi atenţie. Ex:
China, Japonia, Finlanda.

Concluzie – în general, se apreciază că factorul principal care


determină caracteristicile culturale ale unui popor este percepţia
indigenă asupra realităţii, iar factorul secundar este reprezentat de
influenţa din afară Influenţele altor culturi afectează numai anumite
aspecte ale regulilor de comportament, şi numai rareori

62
Test de autoevaluare

1. Care sunt principalele dimensiuni pe baza cărora pot fi


identificate şi clasificate culturile?

a) Comunicare şi limbaj
b) Sistemul de relaţii între indivizi
c) Percepţia identităţii şi a spaţiului
d) Integrarea complexă

2. Precizaţi care sunt tipurile sisteme de analiză a culturilor

a) Sistemul familial
b) Sistemul de concentrare
c) Sistemul de asociere
d) Sistemul educaţional.

3. Enumeraţi tipurile de culturi în funcţie de normele de


comportament promovate.

a) Multi-liniare
b) Tribalism
c) Colectivism
d) Pluralism

4. Care sunt principalele caracteristici ale culturilor liniar-active?

a) Rezolvă problemele pe rând


b) Respectă regulile
c) Emotivi
d) Folosesc informaţii statistice şi verbale

Răspunsuri: 1- a,b,c; 2- a, c,d; 3 - b,c,d; 4 – a,b.

63
Lucrare de verificare

Enumeraţi principale caracteristici ale structurilor culturilor liniar-


active, multiactive şi reactive.

Bibliografie

Feder, E., Orientări strategice în antreprenorialul internațional,


Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2013

Nicolescu, O.,Ionescu, Gh., Minidicționar de management -


Managementul comparat internațional –Ed. Pro Universitaria,
2011

Sasu, C., Management International, Editura Universităţii


Alexandru Ioan Cuza Iaşi, 2014
Zaiţ, D., Diagnostic intercultural. Iaşi: Editura Universităţii
“Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2012

64