ÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTA

(ANGIOSPERMATOPHYTA)

Angiospermele grupează atât plantele lemnoase sub formă de arbori şi

arbuşti, cât şi plantele ierbacee perene şi anuale. Majoritatea sunt autotrofe,
puţine sunt heterotrofe saprofite (unele orhidee) şi foarte puţine parazite
(cuscuta). Lemnul majorităţii angiospermelor este format din trahee şi numai
la cele primitive este format din traheide cu punctuaţiuni areolate.Organul
caracteristic de reproducere este floarea, alcătuită din receptacul pe care sunt
distribuite învelişurile protectoare- periantul-şi elementele de reproducere:
staminele şi pistilele.
PERIANTUL poate fi :
-dublu (diplochlamideu)- când este diferenţiat în caliciu dialisepal şi
gamosepal şi corolă dialipetală şi gamopetală
-simplu (monochlamideu) format numai dintr-un singur înveliş
sepaloid sau petaloid.
Sunt şi flori lipsite de periant numite nude sau achlamidee.
La numeroase angiosperme, pe receptacul între elementele florale sau
chiar la baza lor se găsesc glande nectarifere care favorizează polenizarea
entomofilă.
ANDROCEUL este alcătuit din stamine libere.
O stamină este alcătuită dintr-un filament în vârf cu o anteră, care
posedă patru saci polinici(4 microsporangi). În urma diviziunii meiotice a
ţesutului sporogen din anterele staminei ia naştere polenul(microsporul)
învelit de două membrane : exina şi intina. În interiorul polenului se află o
celulă vegetativă mare (microprotal) şi alta generativă mică. Ambele
reprezintă împreună cu granulul de polen generaţia gametofitică bărbătească
mult redusă.
GINECEUL a rezultat din unirea uneia sau mai multor carpele
alcătuind ovarul care adăposteşte în interior unul sau mai multe ovule.
Deoarece ovulele sunt închise în ovar, aceste plante se numesc angiosperme.
Ovulul majorităţii angiospermelor este învelit de două integumente, numai la
puţine de unul, lăsînd la partea superioară un por numit micropil. Sub
integument se află nucela. Dintr-o celulă a nucelei situată sub micropil, prin
meioză ia naştere macrosporul care generează sacul embrionar cu 8 nuclei
care se diferenţiază în 7 celule: 1-oosfera, 2-sinergidele, 3-antipodele şi un
nucleu secundar al sacului embrionar. Sacul embrionar cu conţinutul său,
reprezintă generaţia gametofitică femeiască, foarte mult redusă şi închisă în
nucela de pe saprofit, pierzându-şi astfel independenţa.
 După polenizare (autogamă sau alogamă), polenul ajuns pe stigmat
germinează şi formează un tub polinic care străbate stilul până ajunge în
sacul embrionar din ovul. În vârful tubului polinic înaintează celula
vegetativă urmată de celule generative care prin diviziune dă naştere la doi
gameţi numiţi spermatii.
Ajunse în sacul embrionar, o spermatie se uneşte cu oosfera dând
naştere zigotului(2n) apoi embrionului cu 1 sau 2 cotiledoane, iar cea de a
doua se contopeşte cu nucleul secundar al sacului embrionar formând zigotul
accesoriu (3n) din care prin mitoză rezultă endospermul secundar bogat în
substanţe albuminoide.
Deci, angiospermele spre deosebire de gimnosperme se caracterizează
printr-o fecundatie dublă. După fecundare,din ovul rezultă sămânţa iar din
peretele ovarului fructul.Rezultă că generaţia gametofitică s-a redus şi este
total subordonată sporofitului, respectiv plantei pe care se formează.

Clasificare
Angiospermele actuale însumează circa 10.000 de genuri cu aproximativ
290.000-300.000 de specii, grupate în 300-412 specii. Cel mai folosit sistem de
clasificare al angiospermelor a fost elaborat între 1971-1978, conform căruia
angiospermele se împart în 2 clase:
1)Clasa MAGNOLIATAE (DICOTILEDONATE) cu 6 subclase:
a) MAGNOLIIDAE
b) HAMAMELIDAE (AMENTIFERAE)
c) ROSIDAE
d) DILENIIDAE
e) CARYOPHYLLIDAE
f) ASTERIDAE
2)Clasa LILIATAE (MONOCOTILEDONATAE) cu 3 subclase:
a) ALISMIDAE
b) LILIIDAE
c) ARECIDAE

CLASA MAGNOLIATAE – DICOTILEDONATAE

Plante cu ramificaţie simpodială, cu rădăcina pivotantă sau rămuroasă

provenind din radicula embrionară. Florile sunt ciclice, iar la grupele
primitive sunt spirociclice şi hemiciclice. Embrionul are două cotiledoane
(dicotiledonate).
I.Subclasa MAGNOLIIDAE
 -sunt caracterizate prin polimerie, sporociclie, rareori ciclia
elementelor florale aşezate pe receptacul alungit, conic, cu simetrie
actinomorfă. Învelişul floral este simplu sau dublu, dialisepal şi dialipetal.
Androceul este polimer. Gineceul este policarpelar, apocarp, cu placentaţie
marginală. Ovulul are 2 integumente. Fructele sunt folicule, achene, capsule,
bace, drupe.
. A.ORD. MAGNOLIALES- cele mai vechi angiosperme.
∗FAMILIA MAGNOLIACEAE-arbori şi arbuşti, cu stamine
numeroase, gineceu polimer, superior, spiralat pe receptacul alungit.
Fructul - foliculă, capsulă, nuculă, bacă.
-MAGNOLIA ACUMINATA, OBOVATA,STELLATA (magnolia)
-LIRIODENDRON TULIPIFERA (arborele cu lalele)-destul de rar la
noi.
∗FAMILIA BERBERIDACEAE- plante ierboase şi arbuşti.Flori
hermafrodite, actinomorfe cu periant dublu, având la baza petalelor 2 glande
nectarifere. Gineceu- unicarpelar; fructe- bace, achene, capsule.
-BERBERIS VULGARIS (dracilă)-arbust spinos, flori gabene,
dispuse în racem pendul
-BERBERIS VULGARIS f. atropurpurea- decorativ
-MAHONIA AQUSTIFOLIA (mahonie)-arbust decorativ,flori
galbene şi fructe bace.
B.ORD.ARISTOLOCHIALES
∗ FAMILIA ARISTOLOCHIACEAE-flori actinomorfe sau
zigomorfe
-ARISTOLOCHIA CLEMATITIS (mărul lupului).
C.ORD. NYMPHALES- plante acvatice,flori
polimere,hemiciclice.Sunt fixate de mâlul din apă prin rădăcini adventive,ce
provin dintr-un rizom.Fructele sunt nucule.
- NYMPHAEA ALBA- nufărul alb
- NYMPHAIA LOTUS var.termalis-apele termale de la
Băile 1Mai(Oradea).
- VICTORIA REGIA- nufăr de Amazon.
D.ORD. RANUNCULALES- dominant plante ierbacee
∗ FAM. RANUNCULACEAE- cea mai numeroasă din cadrul
ordinului. Frunze variate ca formă, întregi sau divizate.Elementele floarale
sunt dispuse pe un receptacul alungit mai mult sau mai puţin conic, spiralate,
ciclice sau hemiciclice.
1.SUBFAM. HELEBOROIDAE
 -HELLEBORUS PURPURASCENS (spânz)-plantă toxică
cu propietăţi medicinale.
-NIGELLA DAMASCENA, ARVENSIS (negruşcă)
-ACONITUM TAURICUM (omag)
-DELPHINIUM CONSOLIDA, ORIENTALIS (nemţişor).
2.SUBFAM. ANEMONOIDEAE
-ANEMONE NEMOROSA (floarea paştelui)-flori albe
-ANEMONE RANUNCULOIDES-flori galbene
-HEPATICA NOBILIS, TRANSSILVANICA (crucea
voinicului)
-PULSATILLA ALBA (didiţei)
-CLEMATIS VITALBA (curpen)
3.SUBFAM. RANUNCULOIDEAE- specii ierbacee cu flori
heteroclamidee; fructe nucule.
- RANUNCULUS ARVENSIS (piciorul cocoşului) uscat
- RANUNCULUS AQUATICUS (piciorul cocoşului) apă
- RANUNCULUS FICARIA (untişor)
-ADONIS VERNALIS ,AESTIVALIS (cuscută)
E.ORD. PAPAVERALES- plante ierboase cu flori dispuse solitar sau
în inflorescenţă. Sunt actinomorfe sau zigomorfe cu număr variat de elemente.
Fructul capsulă.
∗ FAM. PAPAVERACEAE-grupează plante bogate în alcaloizi,
cu canale laticifere care conţin un latex incolor sau alb.
- PAPAVER SOMNIFERUM (mac)
- PAPAVER RHOEAS (mac) din semănături.
- CHELIDONIUM MAJUS (rostopască).
∗ FAM.FUMARIACEAE
- CORYDALIS CAVA,SOLIDA(brebenei)
II. Subclasa HAMAMELIDAE(AMENTIFERAE)

Majoritatea reprezentanţilor au flori unisexuate,cele mascule

grupate în amenţi,iar cele femeieşti formează inflorescenţe de tipuri variabile.
Androceul- polimer, până la o singură stamină.Gineceul este alcătuit
dintr-un număr redus de carpele sau din una singură cu ovar superior sau
inferior.Ovulul 1-2 integumente.
A.ORD.HAMAMELIDALES
-flori hermafrodite sau unisexuate cu număr variabil de stamine şi
carpele, cu ovar superior sau inferior.Polenizare anemofilă.
 ∗ FAM. HAMAMELIDACEAE
- HAMAMELIS VIRGINIANA- specie medicinală, originară
din America de N,de la care se folosesc frunzele şi scoarţa.
∗ FAM. PLATANACEAE- cu traheide cu punctuaţiuni
areolate.
- PLATANUS ORIENTALIS,OCCIDENTALIS (platan)-
arbore cu frunze palmat lobate, cultivat ca plantă ornamentală.
B. ORD.URTICALES
-în structura scoarţei au fibre elastice şi uneori canale
laticifere.Florile sunt unisexuate sau bisexuate grupate în inflorescenţe
cimoase. Polenizarea anemofilă.
Fruct nuculă.
∗ FAM. ULMACEAE.
- ULMUS EFFUSA,MONTANA,CARPINIFOLIA (ulm)
- CELTIS AUSTRALIS,OCCIDENTALIS (sâmbovina)
∗ FAM. MORACEAE- cca 1000 specii. Tropicale cu flori
unisexuate, grupate în inflorescenţe cime sau raceme strânse. Fructul este o
nuculă sau un polifruct (dudă).
- MORUS ALBA, NIGRA (dudul)
- FICUS CARICA (smochinul)
- FICUS ELASTICA (arborele de cauciuc) din India.
∗ FAM. CANNABACEAE- plante ierboase cu glande
secretoare puternic mirositoare.Flori unixesuate, inflorescenţe cimoase, pe
plante diferite(dioice).Fructul nuculă.
- CANNABIS SATIVA (cânepa)-var.indica=>haşiş
- HUMULUS LUPULUS (hamei)
∗ FAM. URTICACEAE- plante ierboase cu fibre textile, flori
pe tipul 4. Speciile de UZICA au pe organele vegetative peri urticanţi.
- URTICA DIOICA (urzica)
C.ORD.FAGALES- arbori şi arbuşti cu frunze căzătoare sau
persistente.
Florile sunt unisexuate, rareori bisexuate, plantele fiind în general
monoice.Florile bărbăteşti sunt dispuse în amenţi; florile femeieşti sunt
solitare sau grupate în cime alcătuite din periant şi gineceu
tricarpelar.Fructele- nucule,înconjurate la bază sau în întregime de o cupă
rezultată prin proliferarea receptacului floral.
 ∗ FAM.FAGACEAE
- CASTANEA SATIVA (castan)
- QUERCUS ROBUR (stejar)
- QUERCUS PETREA (gorun - ghindă sesilă)
- QUERCUS CERRIS (cedrul)arbore semimediteraneean
- QUERCUS FRAINETTO (gârniţă)
-QUERCUS PUBESCENS (stejar pufos)
- FAGUS SYLVATICA (fagul ),fructul- jir închis complet în
cupă
∗ FAM.BETULACEAE-înrudită cu fagaceele, cu flori unisexuate
dispuse pe aceeaşi plantă.Florile bărbăteşti sunt grupate în amenţi terminali
sau axiali.
 ALNUS INCANA (anin sau arin alb)
 BETULA VERRUCOSA sau ALBA sau PENDULA(mesteacăn)
 BETULA NANA (mesteacăn pitic)
 CARPINUS BETULUS (carpen) din regiunea de deal
 CARPINUS ORIENTALIS (cărpiniţă) din Dobrogea şi Banat
CORYLUS AVELLANA (alun)
 CORYLUS COLURNA (alun turcesc)
 CORYLUS MAXIMA (alun roşu)
D.ORD.JUGLANDALES
∗ FAM.JUGLANDACEAE-arbori cu frunze mari,
compuse;frunzele şi fructele conţin substanţe aromatice; florile sunt
unisexuate dispuse pe arbori monoici.Inflorescenţele bărbăteşti sunt
amenţi.Fructul-nuca este o drupă cu epicarp subţire şi mezocarp cărnos.
- JUGLANS NIGRA (nucul negru) plantă decorativă din
America N.
- JUGLANS REGIA (nucul)
Lemnul jugladaceelor este foarte valoros pentru fabricarea
mobilei;fructele sunt comestibile, bogate în ulei.