Teste Limba Romana Clasa A Viii

TESTE LIMBA ROMANA CLASA A VIII-A
Exercitii pentru Evaluarea Nationala de tip I

Exerciţiul 1
A. „Din caier încâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Fluşturatici fulgi de nea
s‐ar aşeza‐n noroi,
dar cum li‐e silă –
se ridică iar
şi zboară să‐şi găsească
cuib pe ramuri.
Vânt şi‐i frig,
iar mugurii
prea lacomi de lumină
îşi zgulesc acum
urechile în guler.“
(Lucian Blaga, Martie)
* zgulesc – îşi strâng, se zgribulesc
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, pe baza textului anterior:
1. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului ramură.
2. Explică un rol al utilizării cratimei în structura: li-e silă.
3. Transcrie, din textul citat, un grup de cuvinte/o sintagmă care să indice timpul.
4. Identifică, în textul dat, o personificare şi un epitet.
5. Menţionează două trăsături ale genului liric, pe baza textului.
6. Explică, în 30‐50 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi faptul că poezia
citată, Martie de Lucian Blaga, aparţine genului liric.
În compunerea ta trebuie:
– să precizezi patru trăsături/caracteristici ale genului liric;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Exerciţiul 2
A. „Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m‐apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi‐n casă, –
Plouă, plouă
Plouă, plouă,
Plouă cât poate să plouă...
Zadarnic vor cântece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de‐ntristare... –
Plouă, plouă...
Plouă, plouă
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plâng amândouă...
Viaţa‐şi urmează‐ndârjirea...
Plouă, plouă...
Plouă, plouă
Răpăne‐n geamuri ca‐n tobe...
Spintecă inima‐n două
Cântecul ploaiei de cobe... –
Plouă, plouă...“
(Alexandru Macedonski, Cântecul ploaiei)
* Cobe – pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire.
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: întristare, simţirea.
2. Motivează utilizarea virgulei în versul care se repetă: Plouă, plouă...
3. Transcrie diftongii din cuvintele: simţirea, plouă.
4. Transcrie o imagine auditivă, respectiv una vizuală.
5. Exemplifică două figuri de stil diferite, identificate în textul dat.
6. Comentează, în 30‐50 de cuvinte, semnificaţia versurilor din prima strofă a textului.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să motivezi faptul că poezia
citată, Cântecul ploaiei de Alexandru Macedonski, aparţine genului liric.

Exerciţiul 3
A. „Pe cerul meu azi nu e nicio stea
Ca nourii pierduţi în munţi, pe creste,
Plutesc în mine clipele aceste
Şi plouă gânduri pe fiinţa mea.
O amintire‐i fiecare nor
Ce‐şi mişcă fantazia ei de aburi
Şi plânge plânsul polilor în jgheaburi
Din ce în ce mai trist şi mai sonor...
... Azi cerul meu e făr’ de nicio stea
Şi plouă gânduri pe fiinţa mea.“
(Alfred Moşoiu, Singurătate)
* Nourii – norii
** Fantazia – fantezia
1. Precizează câte litere şi câte sunete se află în cuvintele: jgheaburi, nicio.
2. Explică rolul apostrofului în structura: făr’ de nicio stea.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut prin
compunere din textul dat.
4. Identifică două figuri de stil diferite din textul dat.
5. Transcrie o imagine artistică vizuală şi una auditivă din poezia propusă spre analiză.
6. Comentează, în 30‐50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: „... Azi cerul meu e făr’ de nicio stea /
Şi
plouă gânduri pe fiinţa mea.“
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să‐ţi prezinţi opinia despre
semnificaţia mesajului din poezia Singurătate de Alfred Moşoiu.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia mesajului din opera lirică dată;
– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;

Exerciţiul 4
A. „Ce freamăt de frunze bronzate
Şi murmur de ape ce curg,
Pe‐albastrele culmi depărtate
Pădurile cântă‐n amurg.
Aproape de cer şi de soare,
Adesea pe creştetul lor
S‐aşază cununi sclipitoare
Şi cântă toţi brazii în cor.
Dar iată: rupându‐şi veşmântul

De neguri, pe sute de căi,
Soseşte furtuna şi vântul
Nebun hohoteşte în văi.
Şi fulgere repezi se‐ncaier,
Iar trăsnetul cade mugind,
Şi toată pădurea‐i un vaier
Şi brazii par demoni fugind.“
(Oreste Georgescu, Amurg păgân)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: freamăt, murmur.
2. Explică rolul a două semne de punctuaţie diferite din a treia strofă a poeziei.
3. Transcrie diftongii din cuvintele: văi, vaier.
4. Transcrie, din textul dat, un epitet și o personificare.
5. Identifică o structură sau un vers care să dovedească faptul că momentul suprins în poezie este
asfinţitul.
6. Comentează, în 30‐50 de cuvinte, semnificaţia titlului poeziei.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care sămotivezi apartenenţa la specie a
pastelului Amurg păgân de Oreste Georgescu.
– să precizezi patru trăsături ale pastelului;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;

Exerciţiul 5
A. „Clara undă argintoasă reflectează alba lună,
Lacul limpede se mişcă, nalta trestie răsună;
Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi,
Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi
Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună.
Noaptea clară într‐un basm de magie schimbă balta,
Oh, ce aur curge în trestii ce cad una peste alta;
Peste tot plăceri nespuse bat din aripile lor,
Tainic cântă‐n ulmul falnic singuraticul cinflor;
El doineşte, şi în ochi‐mi se răsfrânge, clară, luna.“
(Tudor Arghezi, Clara noapte)
* Cinflor – grangur (pasăre)
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: argintoasă, nespuse.

2. Explică rolul semnului de punctuaţie punct şi virgulă din versul: Lacul limpede se mişcă, nalta
trestie răsună.
3. Identifică, în primele două versuri, un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine hiat.
4. Transcrie, din poezie, o imagine vizuală şi una auditivă.
5. Identifică măsura şi rima poeziei.
6. Comentează, în 30‐50 de cuvinte, versurile următoare: Abia vântul şerpuieşte printre crengi de
sălcii
verzi,/ Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi/ Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să‐ţi prezinţi opinia despre
semnificaţia titlului poeziei Clara noapte de Tudor Arghezi.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului din opera lirică dată;

Exerciţiul 6
A. „Deschid cu teamă uşa cămării de altădată
Cu cheia ruginită a raiului oprit,
Trezind în taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma şi răcoarea şi umbra lor uitată.
Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,
Prin care cresc pe poliţi şi rafturi ca pe ruguri,
Arzând în umbră, piersici de jar şi‐albaştri struguri
Şi pere de‐aur roşu cu flăcări de parfum.
Şovăitor ca robul ce calcă o comoară
Din basmul cu o mie şi una de nopţi, mă‐nchin:
Văd pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –
Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară.
Se‐aprind fantasmagoric caise şi gutui:
Trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde...
Dar părăsind cămara ce minţile îmi pierde,
Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui.“
(Ion Pillat, Cămara de fructe)
* Smaragde – smaralde
1. Notează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: teamă, uitată.
2. Identifică, în ultima strofă a poeziei, un cuvânt care conţine hiat şi unul care conţine diftong.
3. Transcrie, din text, un cuvânt derivat şi unul format prin conversiune.
4. Selectează, din text, o personificare şi o comparaţie.
5. Numeşte două mărci lexico‐gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în poezia
citată.
6. Precizează două trăsături ale genului liric care pot fi identificate în textul‐suport.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să‐ţi exprimi opinia despre
semnificaţia mesajului din poezia Cămara de fructe de Ion Pillat.

Exerciţiul 7
A. „Nu s‐a clintit nimica şi recunosc iatacul
Bunicului pe care nu l‐am cunoscut.
Rămase patu‐i simplu şi azi nedesfăcut,
Şi ceasul lui pe masă şi‐a mai păstrat tictacul.
Văd rochia bunicii cu şal şi malacov,
Văd uniforma veche, de ofiţir la modă
Pe când el era iunker – de mult – sub Ghica‐Vodă
Când mai mergeau boierii în butcă la Braşov.
Şi lângă băţu‐i rustic, tăiat în lemn de vie,
Văd putina lui unde lua băi de foi de nuc.
A scârţâit o uşă... un pas... şi‐aştept năuc
Să intre‐aci bunicul dus numai până‐n vie.
Un ronţăit de şoarec sau ceasul mă trezi?
Ecou îşi fac în taină, ca râmele poemii...
Şi ceasul vechi tot bate, tic‐tac, la poarta vremii
Şi şoricelul roade trecutul zi cu zi.“
(Ion Pillat, Odaia bunicului)
* Malacov – corect: malacof – o rochie foarte înfoiată, cu crinolină, foarte la modă în anul 1860.
** Ofiţir – ofiţer.
*** Iunker – elev al unei şcoli militare, cadet.
**** Butcă – caleaşcă.
1. Scrie două expresii care să conţină cuvântul vreme.
2. Explică rolul liniilor de pauză din versul: Pe când el era iunker – de mult – sub Ghica-Vodă.
3. Construieşte un enunţ cu omonimul cuvântului vie din text.
4. Menţionează rolul punctelor de suspensie din următoarea secvenţă: Ecou îşi fac în taină, ca
râmele poemii...
5. Extrage, din text, o personificare şi o comparaţie.
6. Menţionează două trăsături care fac posibilă încadrarea textului în genul liric.
B. Redactează o compunere deminimum 150 de cuvinte, în care să‐ţi prezinţi opinia despre
semnificaţia mesajului din poezia Odaia bunicului de Ion Pillat.

Exerciţiul 8
A. „Vântul e copil zburdalnic, fără milă, nici mustrare,
Care‐mpinge‐n rea furtună toate vasele pe mare,
Şi, ca lupul după turme, se alungă după nori,
Şi doboară stejari falnici şi desfoaie blânde flori.
Vântul fură o scânteie şi‐n girezi el o aruncă,
Privind cum se perde rodul unui an întreg de muncă,
Apoi merge la copile ce culeg laur de in
Şi râzând le despleteşte, desmierdând albul lor sân.
În tuspatru părţi a lumei turbat vântul se tot duce,
Ca păgânul pe mormânturi răsturnând creştina cruce,
Şi de‐a morţilor blestemuri alungat, fuge nebun
Printre tufe‐nţepătoare şi nuiele de alun.
Iar când el se‐ntoarce‐n codri, mama lui ce‐l tot boceşte
Zile‐ntregi îl scaldă‐n lapte şi de răni îl lecuieşte...
„Nu mai plânge, măiculiţă! zice el, aşa cum sunt,
Când sărut ochii lor veseli, se dau fetele în vânt!“
(Vasile Alecsandri, Vântul)
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: zburdalnic, desfoaie.
2. Construieşte un enunţ cu omonimul cuvântului mare din text.
3. Prezintă rolul semnului exclamării în ultimul vers al poeziei.
4. Transcrie din text un cuvânt derivat şi unul format prin compunere, explicând, totodată, modul
lor de formare.
5. Selectează, din poezia citată, o personificare şi o comparaţie.
6. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric.
B. Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să demonstrezi apartenenţa la specia
pastelului a poeziei Vântul de Vasile Alecsandri.
– să menţionezi patru trăsături ale pastelului;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;

Exerciţiul 9
A. „Azi‐dimineaţă m‐am trezit,
Căci mi‐a bătut nerăbdător în geam,
cu degetele sale fragede de ram,
caisul, care peste noapte‐a înflorit.
Şi nu‐l recunoscui de la‐nceput...
Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa
că m‐am gândit un înger c‐a trecut
şi‐n ramurile lui şi‐a frânt aripa.
Dar poate nu‐i caisul, m‐am gândit,
Şi‐atunci, supărat că tac astfel,
obrazul mi‐a lovit cu ramul înflorit
şi‐ndată l‐am recunoscut că este el,
prietenul copilăriei, mult‐iubit.“
(Magda Isanos, Caisul)
1. Scrie câte un antonim potrivit pentru fiecare dintre cuvintele: nerăbdător, supărat.
2. Precizează rolul punctelor de suspensie în versul: Şi nu-l recunoscui de la-nceput...
3. Explică rolul cratimei în secvenţa: m-am gândit.
4. Identifică, în prima strofă, un cuvânt format prin derivare şi unul provenit prin conversiune.
5. Transcrie un vers care să conţină o personificare.
6. Explică atitudinea eului liric de genul feminin faţă de cais care reiese din versurile: şi-ndată l-am
recunoscut că este el,/prietenul copilăriei, mult-iubit.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să‐ţi exprimi opinia despre
semnificaţia titlului textului propus, poezia Caisul de Magda Isanos.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
– să‐ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;

Exerciţiul 10
A. „Când însuşi glasul gândurilor tace
Mă‐ngână cântul unei dulci evlavii...
Atunci te chem: chemarea‐mi asculta‐vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?
Puterea nopţii blând însenina‐vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din umbra vremilor încoace
Ca să te văd venind – ca‐n vis, aşa vii.
Cobori încet... aproape, mai aproape,
Te pleacă iar, zâmbind, peste‐a mea faţă,
A ta iubire c‐un suspin arat‐o.
Cu geana ta m‐atinge pe pleoape,
Să simt fiorii strângerii în braţă,
Pe veci pierduto, vecinic adorato!“
(Mihai Eminescu, Când însuşi glasul)
1. Transcrie, din text, doi termeni din câmpul lexical al iubirii.
2. Explică rolul semnului întrebării din versul: Din neguri reci plutind te vei desface?
3. Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: chemarea, încoace.
4. Selectează, din poezie, trei figuri de stil diferite.
5. Precizează două mărci lexico‐gramaticale ale eului liric, din textul dat.
6. Comentează, în 30‐50 de cuvinte, titlul poeziei, prin referire la întreaga creaţie.
B. Redactează o compunere deminimum 150 de cuvinte în care sămotivezi faptul că poezia
citată, Când însuși glasul de Mihai Eminescu, aparţine genului liric.

Exerciţiul 11
A. „Când era înspre seara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă şi făcu un
vuiet puternic şi lung. Poarta era sfărâmată şi voinicul intră. Luna răsărise dintre munţi şi se
oglindea într‐un lac mare, limpede, ca seninul cerului. În fundul lui, se vedea sclipind, de limpede
ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarald, înconjurat de un crâng de arbori
verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură albă ca laptele, lucie şi albă – atât de lucie,
încât în ziduri răsfrângea ca‐ntr‐o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri. O luntre
aurită veghea pe undele limpezi ale lacului, lângă poartă; şi‐n aerul cel curat al serii tremurau din
palat cântecemândre şi senine. Făt‐Frumos se sui în luntre şi, vâslind, ajunse până la scările
demarmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de braţe, şi‐n
fiecare braţ ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era naltă, susţinută de stâlpi şi de arcuri,
toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte‐
un singurmărgăritar mare; iar boierii ce şedeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roşie,
erau frumoşi ca zilele tinereţii şi voişi ca horele. Dar mai ales unul dintre ei, cu fruntea‐ntr‐un cerc
de aur, bătut cu diamante, şi cu hainele strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de vară. Dar mai
mândru era Făt‐Frumos.“
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: veghea, ţărmuri.
2. Precizează doi termeni din familia lexicală a cuvântului stea.
3. Selectează, din text, două sintagme care să conţină perechea substantiv‐adjectiv, specifică
descrierii.
4. Identifică, în text, o trăsătură a personajului Făt‐Frumos.
5. Formulează o idee principală/secundară din textul dat.
6. Precizeză, într‐un enunţ, o trăsătură a personajului Făt‐Frumos.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să argumentezi că fragmentul citat
din opera Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu aparţine genului epic.
– să precizezi patru trăsături ale genului epic, identificate în opera citată;
– să ilustrezi două dintre trăsăturile menţionate cu exemple adecvate, selectate din textul dat;

Exerciţiul 12
A. „A fost odată ca niciodată, dacă n‐ar fi, nici că s‐ar povesti. Când se potcovea puricele cu nouă
sute nouă zeci şi nouă oca de fier, şi tot da cu spatele de cer. Linguriţă scurtă pe gura cui n‐ascultă!
Au fost odată trei fraţi olteni, dintre care unu era năzdrăvan. Într‐o zi, îşi ascuţiră coasele şi plecară
pe o câmpie. După ce merseră şi iar merseră, deteră peste o livadă de fânmare. Ei se opriră în loc şi
o priviră; dar fratele cel mare zise:
– Știţi voi una, mă?
– Știm dacă ne vei spune, răspunseră ceilalţi doi fraţi.
– Ai, mă, să ne‐ncercăm coasele prin ăst fân verde.
– Bine zici tu, mă, răspunse cel de‐al doilea frate. Şi îndată începură amândoi să cosească la fân; dar
n‐apucară să sfârşească vorba bine, şi zăriră pe zmeul Stan Ghindă Barbaiop, călare p‐o jumătate de
iepure şchiop; atunci lor, de frică, le căzură coasele din mână, dar Roman Năzdrăvan le zise:
– Nu vă temeţi, măre, lăsaţi pe mine, că‐i viu eu de hac.
Zmeul din ce în ce s‐apropia, iar când fu aproape de dânşii, învârti buzduganul de trei ori şi zise:
– Cine sunteţi voi, bre, dă mi‐aţi turburat izvoarele şi mi‐aţi încurcat livezile?
– Suntem nişte oameni săraci şi nemernici, măria‐ta, să nu‐ţi faci păcat cu noi.
– Ai, sculaţi‐vă, că vă iert, zise zmeul cu şiretlic; dar fiindcă aţi început livada, cosiţi‐o toată şi
diseară să veniţi acasă să vă plătesc.“
(Nicolae Filimon, Roman Năzdrăvan)
1. Identifică, în text, un cuvânt derivat şi un cuvânt format prin conversiune.
2. Precizează rolul liniilor de dialog din fragmentul citat.
3. Identifică diftongii şi hiatul care apar în cuvintele: câmpie, cosească.
4. Indică un mod de expunere prezent în textul dat.
5. Transformă în vorbire indirectă ultimele trei replici din text.
6. Precizeză, într‐un enunţ, motivul pentru care zmeul îi cheamă seara la el acasă pe cei trei fraţi.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a
basmului popular Roman Năzdrăvan cules de Nicolae Filimon.
– să precizezi patru trăsături ale basmului;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând textul dat;

Exerciţiul 13
A. „Într‐o seară, după ce adormiră toţi în casă, Zamfira se coborî în grădină. Era o lună plină şi
voioasă, ce‐i aduse aminte de copilăria sa. Ea se puse pe gânduri şi începu a plânge, când deodată
auzi după zaplaz un glas străin ce o chema pe nume şi zări dincolo de grădină un ţigan tânăr ca de
vreo douăzeci de ani.
– Zamfiro, Zamfiro – zicea ţiganul – numă cunoşti? Uită‐te lamine: eu sunt Nedelcu. Adă‐ţi aminte
când ne jucam împreună pe malul Oltului lângă şatre şi când alergam prin codri după cuiburi de
păsări.
– Nedelcu! Tu eşti Nedelcu?... Nu putu rosti maimult biata fată, căci o apucă un plâns de jale şi de
bucurie ce o înăduşa.
– Eu însumi, Zamfiro dragă, m‐am pornit înadins de la şatre ca să te găsesc şi de‐abia după trei luni
am putut afla că eşti aici.
– Sai degrabă zaplazul, Nedelcule, şi vino lângă mine. Într‐un minut amândoi fură în braţele unui
altuia.
– Ce face tatăl meu şi maică‐mea? întrebă ea.
– Trăiesc, sărmanii, şi te jălesc!
– Unde se află acum?
Nedelcu cătă împregiur şi, coborând glasul, răspunse:
– Ei sunt fugiţi la Moldova şi te aşteaptă la hotar dincolo; dacă vrei să‐i mai vezi până ce mai sunt
cu zile, hai cu mine, Zamfiro.
La aceste cuvinte neaşteptate, Zamfira era să înnebunească de multă bucurie; ea se lipi de pieptul lui
Nedelcu şi zise:
– Dumnezeu să‐ţi deie înzecit tot binele ce mi‐l faci tu acum, Nedelcu! Haideţi, să scap odată de
această
casă, unde mi‐am ros inima în dureri şi în deznădăjduire.“
(Vasile Alecsandri, Istoria unui galben)
* Zaplaz – zăplaz – gard de uluci
1. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului tânăr.
2. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului mai din text.
3. Transcrie, din text, un cuvânt/o structură care să indice timpul şi un cuvânt/structură care să
indice spaţiul acţiunii.
4. Identifică modul de expunere predominant în text.
5. Formulează, într‐un singur enunţ, ideea principală a fragmentului citat.
6. Precizează, într‐un enunţ, motivul bucuriei Zamfirei.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi că fragmentul citat
din opera Istoria unui galben de Vasile Alecsandri aparţine genului epic.
– să precizezi patru trăsături ale genului epic, identificate în opera citată;
– să ilustrezi două dintre trăsăturile menţionate cu exemple adecvate, selectate din textul dat;

Exerciţiul 14
A. „Cel prins era întru adevăr om nalt şi voinic – subţire în mijloc, lat în spate. Aveamustăţi bălăi şi
ochii negri şi se uita fudul în juru‐i. Era îmbrăcat cu mintean şi cu ciubote roşii cu tureatca răsfrântă,
ca un răzăş cuprins. Era cu capul gol şi cu buzele sângerate sub mustăţi. [...]
Am întrebat:
– Cine‐i omul aista şi cum îl cheamă, jupâne Coste?
– Aista‐i un om rău ş‐un mişel, a răspuns slujitorul agiesc.
– Mă rog dumitale, cum îl cheamă şi ce vină are?
– Îl cheamă Todiriţă Catană, un răzăş nebun şi nemernic din ţinutul Vasluiului. Şi fiind slujbaş la
luminăţia sa vornicul Bobeică, a avut aşa o neobrăzare, încât şi‐a ridicat ochii asupra luminăţiei
sale. Şi a cutezat să se‐nţeleagă cu sora luminăţiei sale, duduca Varvara, ş au fugit astă‐noapte. Dar
luminăţia sa oblicise ceva
şi pusese străji. Aşa că l‐au ajuns şi l‐au prins la moara de vânt. A fost muncă şi bătălie. Pân‐acolo
n‐a fost chip. Câţi ţigani şi slujbaşi boiereşti îl ajungeau, pe toţi îi stâlcea şi‐i dobora. Pân’ce nu l‐au
înconjurat arnăuţii domneşti cu hamgherele n‐a fost chip să‐l supunem. [...]
– Jupâne Coste, a răspuns atunci un arnăut bătrân, cine poate să ştie drumul pe care a apucat
blăstămatul
acela? Cât a fost legat, am avut stăpânire şi putere asupra lui; dar acuma, dacă i‐s slobode braţele şi
are în
pumnul lui fier, ş‐a încălicat cal, nu se găseşte voinic care să‐l poată ajungă şi să‐l răpună.
– Ce grăieşti tu, moşnege? A răcnit slujbaşul agiei.
– Nu te supăra dumneata, căci grăiesc adevărat, jupâne Coste. Căci noi îl cunoaştem de mai multă
vreme pentru alte isprăvi ale lui. Aista‐i un zălud care a făcut slujbă şi‐n oastea nemţească – şi i‐a
spăriat şi pe nemţi. Şi s‐a oştit şi‐n războaie adevărate şi are pe el cresături de gloanţe şi de sabie.
Calul fuge în goană şi el stă în picioare în şa. Ridică sacul de orz în mâna dreaptă. Bate ca un berbec
cu capul şi pe cine‐l păleşte îl dă jos fără suflare. Ştiindu‐l aşa, l‐am cetluit bine, l‐am lepădat pe
duşumea şi i‐am pus proptea la uşă. Şi
numai nebun ca el a fost vrednic să roadă funia, s‐o lege după aceea de o gratie, să‐şi facă loc prin
fereastră şi să pogoare în lungul turnului. A sărit la strajă şi i‐a luat iataganul şi pistoalele, a găsit
undeva un cal, s‐a dus; unde să‐l aflăm noi acuma, jupâne Coste şi ce‐i putem face?“
(Mihail Sadoveanu, Cealaltă Ancuţă)
1. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele: stâlcea, cheamă.
2. Identifică în text un cuvânt care să conţină diftong şi unul care să conţină hiat.
3. Explică rolul virgulei în secvenţa: Ce grăieşti tu, moşnege?
4. Transformă primele trei replici din text din vorbire directă în vorbire indirectă.
5. Menţionează două moduri de expunere prezente în text.
6. Identifică două trăsături ale genului epic, prezente în textul citat.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să‐l caracterizezi pe Todiriţă
Catană, personajul descris în fragmentul citat.
– să precizezi două mijloace de caracterizare a personajului ales;
– să ilustrezi trăsăturile menţionate cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;

Exerciţiul 15
A. „Bubico îmi ia bonboana; îl iau în braţe şi mă dau lângă fereastră, ridicându‐l în dreptul
deschizăturii.
Aerul răcoros, trecându‐i pe la bot, face mare plăcere lui Bubico. Scoate limba şi respiră din adânc.
– Să nu‐l scapi pe fereastră!... pentru Dumn...
Dar n‐apucămamiţica să rostească‐ntreg sfântul nume al creatorului, şi Bubico dispare ca un
porumbel alb în neagra noapte, înapoi spre Bucureşti, zburând – la Zambilica probabil. Mă‐ntorc cu
faţa spre cocoana şi, prezentându‐i mânile goale, strig exasperat:
– Doamnă!
Un răcnet!... A‐nnebunit cocoana!
– Repede, doamnă, semnalul de alarmă!
O duc la semnal şi‐o învăţ cum să‐l tragă. Pierdută de durere, execută mişcarea cu o supremă
energie.
Trenul, stop! pe loc. Cletinătură colosală. Emoţie generală‐ntre pasajeri.
– Cine? Cine a dat alarma?
– Dumneaei, zic eu către personalul trenului, arătând pe cocoana leşinată. Trenul se pune din nou în
mişcare. La Ploieşti, cocoana s‐a deşteptat din leşin; zdrobită de nenorocire, trebuie să răspundă la
procesul‐verbal ce i se dresează pentru întrebuinţarea semnalului. Pe când, în mijlocul pasajerilor
grămădiţi, cocoana se jeleşte, eu m‐apropiu de urechea ei şi, c‐un rânjet diabolic, îi şoptesc răspicat:
– Cocoană, eu l‐am aruncat, mânca‐i‐ai coada!
Ea leşină iar... Eu trec ca un demon prin mulţime şi dispar în noaptea neagră.“
(I.L. Caragiale, Bubico)
1. Scrie sinonimele potrivite pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: s-a deşteptat,
nenorocire.
2. Alcătuieşte un enunţ cu antonimul cuvântului a dispărea.
3. Identifică, în text, un indice temporal şi unul spaţial.
4. Precizează ideea principală a fragmentului citat.
5. Menţionează două moduri de expunere prezente în textul dat.
6. Numeşte două trăsături ale genului epic, pe care să le ilustrezi cu exemple adecvate preluate din
textul citat.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul
epic a textului citat.
– să menţionezi patru trăsături ale genului epic;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;

Exercitii pentru Evaluarea Nationala de tip II
Exerciţiul 1
A. „Lupul, a cărui denumire știinţifică este Canis lupus, este inclus din punct de vedere sistematic în
familia Canidae, alături de câine, vulpe, șacal și enot. Lupul este cea mai răspândită specie
dintre mamiferele care trăiesc în prezent. Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisferă nordică,
adaptându‐se cu succes la cele mai diferite condiţii de trai. Pentru a se descurca în aceste condiţii
diverse, lupul a fost nevoit să înveţe să vâneze cele mai diferite varietăţi, fie insecte, rozătoare,
sau animale mai mari, cumeste elanul, bizonul sau boul moscat. Este un vântor foarte talentat, însă
modul lui de trai are un impediment major: este concurentul direct
al omului, și pe majoritatea zonei lui de răspândire a pierdut în această luptă inegală. Lupul este cea
mai mare specie din familia câinilor. Această specie este una din cele șapte care formează
ordinul carnivorilor (Carnivora). Cele două specii de lupi sunt lupul (Canis lupus) și lupul roșu
(Canis rufus). Subspeciile lupului sunt lupul polar (C.I. arctos), lupul nord‐american (C.I. lycaon),
lupul de șes (C.I. campestris) și lupul obișnuit (C.I. lupus).“
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lup_cenușiu – Lupul cenuşiu)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
– familia în care este inclus lupul;
– speciile care formează ordinul carnivorilor.
2. Selectează din text două calităţi ale lupului.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: Această specie este una din
cele șapte care formează ordinul carnivorilor.
4. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: Pentru a se
descurca în aceste condiţii diverse, lupul a fost nevoit să înveze să vâneze cele mai diferite varietăţi.
5. Transcrie din text prima propoziţie subordonată, precizându‐i felul.
6. Realizează expansiunea cuvântului (luptă) inegală, precizând tipul subordonatei obţinute.
B. Redactează o compunere narativă de 150‐300 de cuvinte în care să prezinţi o întâmplare, reală
sau imaginară, din viaţa unei familii de lupi.
– să relatezi o întâmplare din viaţa animalelor, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio‐temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Exerciţiul 2
A. „Privighetoarea este un nume comun pentru câteva specii de păsări insectivore migratoare din
Eurasia (Luscinia megarhynchos), care se înmul ește depunând ouă și petrecându‐și iernile în
sudul Africii.
Privighetoarea mică și privighetoarea mare sunt foarte asemănătoare. Habitatul privighetorilor îl
reprezintă crângurile dese și umede și subarboretul pădurilor, unde, de cele mai multe ori, pot fi mai
degrabă auzite decât văzute. Cântecul masculului este impresionant prin diversitatea trilurilor. Deși
cântă și în timpul zilei, privighetoarea este cunoscută pentru cântatul târziu seara, când puţine alte
păsări cântă; de aceea numele ei provine de la verbul a priveghea (astfel, pe linie etimologică,
denumirea sa corectă este priveghetoare).“
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Privighetoare – Privighetoarea)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
– modalitatea prin care privighetorile se înmulţesc;
– habitatul privighetorilor.
2. Notează denumirea etimologică a privighetorii.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: Deși cântă și în timpul zilei,
privighetoarea este cunoscută pentru cântatul târziu seara, când puţine alte păsări cântă; de aceea
numele ei provine de la verbul a priveghea.
4. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în secvenţa: Cântecul masculului
este impresionant prin diversitatea trilurilor.
5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Privighetoarea
este
un nume comun pentru câteva specii de păsări insectivore migratoare din Eurasia (Luscinia
megarhynchos),
care se înmulţește depunând ouă și petrecându-și iernile în sudul Africii.
6. Construieşte o frază de două propoziţii în care subordonata să fie o atributivă introdusă prin
adverbul relativ unde.
B. Redactează o compunere descriptivă, de tip tablou, de 150‐300 de cuvinte, în care să prezinţi
imaginea unei nopţi de vară.
– să realizezi descrierea unui peisaj nocturn, de vară, folosind două imagini artistice diferite;
– să prezinţi sentimentele/impresiile provocate de imaginea peisajului descris;
– să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

Exerciţiul 3
A. „Ştiai că acei copii care petrec mai mult timp în casă şi în spaţii închise sunt mai predispuşi la
diverse tulburări? Un studiu realizat de Natural England, un grup de cercetători dinMarea Britanie
susţin că spaţiile deschise, precum grădinile sau parcurile, au un rol terapeutic foarte bun, ajută la
îmbunătăţirea concentrării şi la scăderea nivelului de stres. [...]
De ce jocul în aer liber este un adevărat remediu pentru cei mici şi nu numai? Iată avantajele de care
se vor bucura cei mici dacă vei încuraja petrecerea timpului în aer liber:
– Interacţiunea cu mediul îi ajută să‐şi formeze o relaţie specială cu natura.
–Mediul verde îi detensionează şi scade probabilitatea de apariţie a conflictelor şi certurilor cu cei
din jur.
– Relaxarea este asigurată prin mişcarea în aer liber sau joacă în spaţiile special amenajate.
–Mişcarea în aer liber asigură întărirea muşchilor, dar permite şi o mai bună coordonare şi orientare
în spaţiu.
– Cunoştinţele copiilor se îmbunătăţesc şi devin mult mai variate.
– Au ocazia de a experimenta şi explora lumea înconjurătoare.
– Dezvoltarea motorie este asigurată precum şi educarea pentru simţul estetic.
– Interacţiunile sociale sunt mai crescute şi favorizate.
Noi am deschis subiectul mişcărilor în aer liber şi am prezentat o serie de beneficii, precum şi
sugestii pentru schimbarea mediului de joacă al copilului, dintr‐unul închis în altul sub razele
soarelui. Tu ce alte sugestii ai mai avea?“
(suntparinte.ro – şapte recomandări pentru petrecerea timpului în aer liber)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul citat:
– descoperirea cercetătorilor din Marea Britanie;
– două dintre avantajele jocului în aer liber.
2. Numeşte titlul şi sursa articolului citat.
3. Scrie valoarea morfologică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa
următoare: Iată avantajele de care se vor bucura cei mici dacă vei încuraja petrecerea timpului în aer
liber.
4. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul ei: Ştiai că acei copii care petrec
mai mult timp în casă şi în spaţii închise sunt mai predispuşi la diverse tulburări?
5. Alcătuieşte o frază din două propoziţii în care să existe o subordonată predicativă introdusă de
verbul a deveni.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să descrii modalitatea ta preferată de a
petrece timpul liber.
– să precizezimai multemodalităţi de petrecere a timpului liber, valorificând informaţiile din textul
dat;
– să prezinţi în amănunt una dintre aceste modalităţi;
– să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

Exerciţiul 4
A. „De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. În Europa,
numărul dezastrelor naturale legate de climă s‐a dublat în anii ̕90 în comparaţie cu deceniul anterior.
Nivelul apei şi mărilor este în creştere – fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota
glaciară s‐a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar
putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce
la apariţia conflictelor pe glob şi
la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la
temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe
care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.
Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum,
agricultura– toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la
schimbarea climei.
Trebuie să găsim modalităţi de reducere drastică a emisiilor de gaze. Aşadar, vremea devine tot mai
călduroasă. Chiar e aşa de rău? Da.
Schimbarea climei înseamnă mai mult decât vacanţe de vară mult mai calde. Ea ar putea avea un
efect dezastruos asupra Europei şi restului lumii.“
(http:www.economisestepentrutine.ro – Schimbările climatice)
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– procentul reducerii calotei glaciare în prezent;
– sursele care emană în atmosferă gaze de seră.
2. Menţionează efectele pe care schimbările climatice le pot avea pe termen lung.
3. Numeşte valoarea morfologică şi cazul cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Ea ar putea
avea un efect dezastruos asupra Europei şi restului lumii.
4. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul următor: În Europa, numărul
dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ̕90 în comparaţie cu deceniul anterior.
5. Transcrie şi numeşte propoziţia subordonată din fraza: Trebuie să găsim modalităţi de reducere
drastică a emisiilor de gaze.
6. Realizează contragerea propoziţiei subordonate din secvenţa următoare, în partea de propoziţie
corespunzătoare şi menţionează rezultatul obţinut: lumea pe care o ştim se va schimba.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi exprimi opinia despre importanţa
protejării mediului în societatea actuală.
– să‐ţi exprimi opinia despre importanţa protejării mediului şi despre efectele dăunătoare ale
schimbărilor climatice;
– să precizezi două dintre consecinţele pe care schimbările ireversibile ale mediului le poate avea
asupra vieţii pe pământ;
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Exerciţiul 5
A. „Reţelele sociale au devenit un drog modern care nu doar că dă dependenţă, ci are și alte efecte
negative, cum ar fi izolarea. Pe telefon, tabletă, laptop, PC, accesul la Facebook şi la alte platforme
de socializare este rapid, printr‐o simplă atingere a butonului albastru. «La un clic distanţă stau
astfel sute de prieteni, fotografii din ultimele concedii sau cu copiii prietenului cel mai bun din
generală. În plus, Facebook te ajută să nu mai ratezi nicio zi de naştere, te ţine la curent cu cele mai
noi ştiri şi este o sursă constantă şi uriaşă de informaţii dintr‐o multitudine de domenii», explică
interesul pentru platforma de socializare Ioana Moldovan (31 de ani), contabilă în Bucureşti. În
aceste condiţii, nu e de mirare că un utilizator se conectează în medie de 6,1 ori pe zi la Facebook şi
petrece 64 de minute logat, dacă este bărbat, sau 81 de minute, dacă este femeie.
Mai mult, cercetătorii de la Universitatea din Göteborg (Suedia) au descoperit că foarte mulţi din
utilizatori (70%) se loghează pe platformele sociale imediat ce şi‐au pornit computerele. Acest
comportament este însă un semn că dependenţa nu este departe. Cele mai expuse categorii sunt,
potrivit aceleiaşi cercetări, persoanele cu venituri mici şi cu un nivel educaţional scăzut. De
asemenea, femeile sunt mai active decât bărbaţii. În plus, jumătate din utilizatorii care au participat
la studiu au declarat că nu se simt stăpâni pe situaţie dacă nu se conectează pe Facebook, iar un sfert
chiar că sunt «neliniştiţi» şi «nesiguri» dacă nu îşi verifică regulat profilul. [...]
O altă concluzie surprinzătoare a cercetării suedezilor a fost faptul că, deşi pe platforma de
socializare se postează cantităţi foarte mari de informaţii, cele mai multe cu caracter personal, per
total, reţeaua tinde să se concentreze doar pe aspectele pozitive ale vieţii utilizatorilor. Doar 38%
din aceştia scriu despre emoţiile lor negative şi despre evenimentele mai puţin vesele din vieţile lor.
«Facebook este un instrument social care este folosit în mod evident pentru a administra relaţiile cu
prietenii şi cu familia. Însă utilizatorii nu scriu chiar orice. Cea mai mare parte din conţinutul
împărtăşit de ei are legatură cu evenimente majore, evenimente pozitive şi cu senzaţia de bine», a
explicat Leif Denti, psiholog şi conducător al studiului.
Un alt studiu, publicat de cotidianul britanic «The Guardian», arată că platformele de socializare
oferă cadrul perfect pentru ca tinerii să devină obsedaţi de propria imagine, dar şi să dezvolte
prietenii superficiale. Astfel, există o legătură directă, proporţională, între numărul de prieteni de pe
Facebook al unei persoane şi scorul obţinut la un test de specialitate, Inventarul Personalităţii
Narcisistice. În plus, tinerii în cauză au şi o activitate constantă, intensă pe reţeaua online.“
(Tudor Borcea – Efectele reţelelor de socializare, www.mediaddict.ro)
– efectele negative ale utilizării excesive a reţelelor de socializare;
– procentul celor care scriu despre aspecte negative ale vieţii lor pe Facebook.
2. Menţionează instituţiile care au coordonat studiile despre reţelele de socializare pomenite în
articolul propus spre analiză.
3. Precizează diateza verbelor din secvenţele următoare: au descoperit că foarte mulţi din utilizatori
(70%) se loghează; un instrument social care este folosit în mod evident pentru a administra
relaţiile; să se concentreze doar pe aspectele pozitive.
4. Transcrie subiectul şi un atribut din propoziţia: Cele mai expuse categorii sunt, potrivit aceleiaşi
cercetări, persoanele cu venituri mici şi cu un nivel educaţional scăzut.
5. Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate din secvenţa următoare şi precizează ce fel
de subordonată ai obţinut: Însă utilizatorii nu scriu chiar orice.
6. Realizează contragerea propoziţiei subordonate din fraza următoare, în partea de propoziţie
corespunzătoare şi menţionează rezultatul obţinut: Acest comportament este însă un semn că
dependenţa nu este departe.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi prezinţi opinia despre impactul pe
care reţelele de socializare îl au asupra adolescenţilor de vârsta ta.
– să‐ţi exprimi opinia despre efectele benefice/negative pe care le pot avea reţelele de socializare;
– să precizezi două motive care te fac să foloseşti/să nu foloseşti reţelele de socializare;

Exerciţiul 6
A. „Pentru prima dată, după 60 de ani de la moartea lui George Enescu, se organizează un circuit
turistic dedicat compozitorului. Va fi inclus şi un obiectiv puţin cunoscut şi lăsat în paragină: casa
bunicilor de la Mihăileni în care Enescu a copilărit şi a învăţat să cânte.
Toată lumea ştie că titanul muzicii clasice româneşti, George Enescu, s‐a născut în anul 1881 în
satul Liveni, judeţul Botoşani. Puţini ştiu însă, şi acest aspect lipseşte chiar şi din reperele biografice
ale muzicianului, locul în care Enescu şi‐a descoperit geniul. Iar acest lucru s‐a petrecut în casa
bunicilor şi străbunicilor de la Mihăileni, judeţul Botoşani. În acest loc, alături de părinţii mamei
sale, preotul Ioan Cosmovici şi soţia sa Zenovia, Enescu a pus pentru prima dată mâna pe clapele
unui pian şi a învăţat tainele partiturilor.
Imediat după moartea compozitorului, în 1955, casa a încăput pe mâna vecinilor, pentru ca mai apoi
să de vină depozit pentru cartofi. S‐a încăpăţânat şi a rezistat timpului până când, abia în anul 2013,
a fost clasată ca monument istoric. «Am făcut tot ce ne‐a stat în putinţă pentru a salva această casă.
Se dărâma dacă nu o introduceam într‐un sistemde protecţie prin clasarea în categoriamonumentelor
istorice. Este foarte important acest loc. De fapt, aici sunt originile compozitorului», a declarat
Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură şi Protejare a Patrimoniului Botoşani. Casa a intrat şi în
atenţia autorităţilor, care vor să o renoveze şi să o deschidă vizitatorilor cu toate obiectele care mai
pot fi găsite din timpul copilăriei compozitorului, inclusiv pianul la care Enescu a cântat prima
dată.“
(Ciprian Plăiaşu, Cosmin Zamfirache – Casa în care George Enescu a învăţat
să cânte va deveni obiectiv turistic, www.historia.ro.)
– locul unde Enescu şi‐a descoperit geniul;
– anul în care casa de la Mihăileni a fost declarată monument istoric.
2. Menţionează numele autorilor şi titlul articolului citat.
3. Transcrie din text un adjectiv provenit din conversiune şi un verb la diateza pasivă.
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: Imediat după moartea
compozitorului, în 1955, casa a încăput pe mâna vecinilor, pentru ca mai apoi să devină depozit
pentru cartofi.
5. Identifică felul propoziţiei subordonate din enunţul: Toată lumea ştie că titanul muzicii clasice
româneşti, George Enescu, s-a născut în anul 1881 în satul Liveni, judeţul Botoşani.
6. Alcătuieşte un enunţ în care să existe o subordonată subiectivă cerută de un adverb predicativ.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să descrii o vizită, reală sau imaginară,
petrecută la o casă memorială a unui mare compozitor român.
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio‐temporal;
– să prezinţi interiorul casei memoriale descrise;

Exerciţiul 7
A. „Construcţia Bisericii a durat aproape 100 de ani, a început în 1377 şi s‐a finalizat în jurul anului
1477. În anul 1421, construcţia, neterminată, a avut de suferit din cauza invaziei otomane. Iată 10
lucruri de ştiut despre Biserica Neagră din Braşov:
– În planul iniţial, Biserica era prevăzută cu două turnuri însă, din lipsa fondurilor, cel de‐al doilea
turn nu a fost construit niciodată, iar primul şi singurul turn a fost finalizat cu 37 de ani mai târziu
decât restul clădirii, în 1514.
– În turnul Bisericii se află unul dintre cele mai mari clopote din Europa şi cel mai mare din
România, cântăreşte 6.300 de kg. Pe lângă acesta, în turnul Bisericii mai sunt două clopote de
dimensiuni mai mici.
– În 1542, din iniţiativa umanistului Johannes Honterus se schimbă statutul Bisericii, devenind
biserică luterană odată cu introducerea slujbelor religioase în limba germană de rit evanghelic‐
luteran. Până în 1542, biserica fusese catolică.
– Omul de cultură, umanistul Johannes Honterus, este înmormântat în Biserica Neagră.
– Numele original al bisericii, cunoscută în zilele noastre sub numele de Biserica Neagră, este
Biserica Sfânta Maria. Numele de Biserica Neagră se datorează incendiului din 1689.
– În 1689, biserica a fost parţial distrusă în urma unui incendiu. Reconstrucţia acesteia a durat
aproape 100 de ani. În acest timp s‐a extins acoperişul şi s‐a renovat interiorul pierdându‐şi
influenţele gotice şi căpătând o influenţă barocă.
– Pentru refacerea bolţii Bisericii au fost aduşi meşteri din străinătate deoarece cei din zonă nu
aveau cunoştinţele necesare refacerii acesteia.
– Orga mecanică Buchholtz, din Biserica Neagră, este cea mai mare, unică şi funcţională orgă din
sudestul Europei. Orga are 3.993 de tuburi şi 76 de registre.
– Tot în cadrul Bisericii Negre se află ceamai importantă colecţie de covoare orientale din sud‐estul
Europei. Mare parte din covoarele existente sub donaţii ale vizitatorilor.
– Biserica Neagră din Braşov este cel maimare locaş de cult în stil gotic din sud‐estul Europei, are o
capacitate de 5.000 de persoane, măsoară 90 de metri lungime şi 37 metri înălţime, iar turnul crucii
are 65 de metri.“

(Mădălina Grigore – 10 lucruri de ştiut despre... Biserica Neagră, www.historia.ro)

– anul în care a fost finalizat turnul Bisericii Negre;
– dimensiunile Bisericii Negre.
2. Precizează care era numele iniţial al bisericii descrise.
3. Transcrie din text un adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate şi un substantiv în cazul
genitiv.
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în
enunţul: În planul iniţial, Biserica era prevăzută cu două turnuri însă, din lipsa fondurilor, cel de-al
doilea turn nu a fost construit niciodată, iar primul şi singurul turn a fost finalizat cu 37 de ani mai
târziu decât restul clădirii, în 1514.
5. Menţionează câte propoziţii se află în ultima frază din text.
6. Scrie o frază care să conţină o subordonată completivă indirectă, introdusă prin conjuncţia dacă.

B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care, pe baza informaţiilor din textul dat, să‐ţi
motivezi interesul/lipsa de interes pentru vizitarea Bisericii Negre din Braşov.
– să prezinţi ce fel de locuri îţi place să vizitezi;
– să explici de ce ai dori/nu ai dori să vizitezi acest obiectiv turistic, pe baza informaţiilor din text;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;

Exerciţiul 8
A. „Ajuns din nou în atenţia presei internaţionale, Cimitirul Vesel de la Săpânţa ocupă primul loc
într‐un clasament al celor mai frumoase necropole din lume, realizat de cheapflights.com. Aspectul
cimitirului, modul în care au fost construite crucile şi scurtele poezii inspirate din viaţa celor la
căpătâiul cărora au fost aşezate sunt doar trei dintre principalele atribute care i‐au impresionat pe
reprezentanţii site‐ului de turism cheapflights.com. Binecunoscut la nivel naţional, cimitirul din
inima Maramureşului se bucură şi de
aprecierea străinilor, fiind desemnat cel mai impresionant loc de veci, într‐un clasament publicat de
cotidianul «The Huffington Post».
Aflat în apropierea graniţei cu Ucraina, Cimitirul Vesel de la Săpânţa a devenit una dintre cele mai
populare destinaţii datorită pietrelor funerare colorate şi a epitafurilor gravate ce descriu scene pline
de umor sau poveşti tragice din viaţa celor decedaţi“, aşa a fost percepută necropola maramureşeană
de oficialii site‐ului de turism. Impresionaţi de versurile regăsite pe crucile de la Săpânţa,
reprezentanţii cheapflights. com au hotărât să publice şi un fragment de pe piatra funerară a unui
muncitor român: «Aci eu mă odihnesc/Pop Grigore mă numesc/Mie mi‐a plăcut tractorul/Cu sticla
să‐mi astâmpăr dorul/Am trăit tot supărat/Că tata de mic m‐a lăsat/Poate aşa a fost soarta mea/Tânăr
să‐mi las viaţa/ Moarte, tânăr mă luai/La 33 de ani».
(www.historia.ro – Cimitirul Vesel de la Săpânţa,
în fruntea clasamentului celor mai frumoase cimitire din lume)
– locul ocupat de Cimitirul Vesel de la Săpânţa în topul realizat de cheapflight.com;
– trei dintre principalele atribute ale Cimitirului care îi impresionează pe turişti.
2. Notează titlul articolului şi sursa lui.
3. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Impresionaţi de
versurile regăsite pe crucile de la Săpânţa, reprezentanţii cheapflights.com au hotărât să publice şi
un fragment de pe piatra funerară a unui muncitor român.
4. Precizează funcţia sintactică pentru cuvintele subliniate din următoarea secvenţă: aşa a fost
percepută necropola maramureşeană de oficialii site-ului de turism.
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din secvenţa: Aci eu mă odihnesc.
6. Scrie o frază în care să existe două subordonate completive directe aflate în raport de coordonare
copulativă.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să descrii obiceiuri şi tradiţii dintr‐o zonă
etnografică din România, pe care ai vizitat‐o în vacanţa de vară.
– să prezinţi o zonă etnografică din România pe care ai vizitat‐o în vacanţa de vară;
– să înfăţişezi două obiceiuri sau tradiţii pe care le‐ai întâlnit în acea zonă şi care te‐au impresionat
în mod deosebit;

Exerciţiul 9
A. „Mănăstirea Dragomirna este un complex mănăstiresc fortificat din Bucovina, construit în
perioada 1602‐1609 în satul Mitocu Dragomirnei, din comuna omonimă (aflată în prezent în judeţul
Suceava) de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Mănăstirea Dragomirna este situată
în apropierea pădurii Dragomirna, la o distanţă de 12 km nord de oraşul Suceava. Biserica
Mănăstirii Dragomirna are hramul Pogorârea Sfântului Duh (sărbătorit în duminica de la 50 de zile
după Paşti).
Mănăstirea Dragomirna a fost inclusă pe Listamonumentelor istorice din judeţul Suceava din anul
2004 [...]
În secolul al XVI‐lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei şiMănăstirea
Dragomirna erau nişte vechi selişti pustii, satul Dragomireşti şi «locul pustiu Unguraşii». [...]
Mănăstirea Dragomirna este menţionată pentru prima dată într‐un document din 4 septembrie 1605,
prin care a primit danii de la marele logofăt Lupu Stroici. Într‐un document din 20 august 1616, se
menţionează faptul că biserica cea mică a fost ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimcovici, de
marele logofăt Lupu Stroici şi de soţia lui, Pascalina. Urmaşii logofătului Stroici menţionau la 22
august 1641 căMănăstirea Dragomirna a fost construită de Lupu Stroici şi de mitropolitul Anastasie
Crimca. [...]
Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul «Pogorârea Sfântului
Duh», una dintre cele mai de seamă creaţii arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost
finalizată şi sfinţită în anul 1609.
Ca urmare a vremurilor tulburi din primele decenii ale secolului al XVII‐lea, în anul 1627,
domnitorul Miron Barnovschi‐Movilă a înconjurat Biserica Mănăstirii Dragomirna cu ziduri de
apărare masive şi înalte. Mănăstirea Dragomirna a căpătat astfel aspectul unei fortăreţe, având la
colţuri patru turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice un turn – clopotniţa – înalt.“
(www.historia.ro – Mănăstirea Dragomirna)
– locul unde este situată Mănăstirea Dragomirna;
– data la care Mănăstirea a fost pentru prima oară atestată documentar.
2. Precizează numele domnitorului care a fortificat zidurile Mănăstirii şi anul în care le‐a întărit.
3. Identifică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următoarea secvenţă: se
menţionează faptul că biserica cea mică a fost ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimcovici.
4. Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din secvenţa: a
înconjurat Biserica Mănăstirii Dragomirna cu ziduri de apărare masive şi înalte.
5. Transcrie propoziţia subordonată din următoarea frază şi precizează felul ei: Urmaşii logofătului
Stroici menţionau la 22 august 1641 că Mănăstirea Dragomirna a fost construită de Lupu Stroici şi
de mitropolitul Anastasie Crimca.
6. Realizează contragerea propoziţiei subordonate din fraza următoare şi precizează partea de
propoziţie obţinută: În secolul al XVI-lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei
şi Mănăstirea Dragomirna erau nişte vechi selişti pustii, satul Dragomireşti şi „locul pustiu
Unguraşii“.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să relatezi o întâmplare petrecută în
timpul unei vizite la o mănăstire.
– să precizezi cadrul spaţio‐temporal al întâmplării;
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;

Exerciţiul 10
A. „Silagiu este un vechi sat românesc consemnat pentru prima dată în 1406, într‐un document care
apare în lucrarea «Geografia medievală a Ungariei de Sud» a lui Millekes Bodog, sub numele de
Zyluas. În acest document, se atestă că în anul 1406, Istvan Himfy, proprietar al Bozos‐ului
(Buziaş) se judecă cu Iacob, cneaz de Zyluas.
Atestat din nou în 1650 cu numele de Zilagy. Iniţial au existat mai multe cătune mici, răsfirate
datorită frecventelor incursiuni turceşti. În tradiţia satului s‐a păstrat legenda care spune că preotul
Zilagi sau Silagi, venit din Ardeal, a întemeiat Silagiul. Altă versiune vorbeşte despre un haiduc din
Sălaj, cu numele de Moise Silăgeanu sau Sălăgeanu, care ar fi unificat cătunele răsfirate într‐un
singur sat. HelmutWettel, în lucrarea «Der Buziascher Bezirk» (Plasa Buziaş), presupune că
denumirea satului este slavă, derivată fie de la
slavul Syla (stâlp, coloană), fie de la Zil (ţambal) sau Silva (prună), însă nu prezintă dovezi istorice
concludente care să susţină această presupunere.“
(Satul Silagiu, Enciclopedia României, www.enciclopediaromaniei.ro)
– prima atestare documentară a satului Silagiu;
– un alt nume sub care a fost atestat satul.
2. Prezintă legenda care stă la baza întemeierii satului.
3. Transcrie predicatele din a doua frază a textului.
4. Precizează valoareamorfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Altă
versiune vorbeşte despre un haiduc din Sălaj, cu numele de Moise Silăgeanu sau Sălăgeanu.
5. Identifică şi transcrie propoziţiile subordonate din fraza: În tradiţia satului s-a păstrat legenda
care spune că preotul Zilagi sau Silagi, venit din Ardeal, a întemeiat Silagiul.
6. Alcătuieşte o frază în care să existe o subordonată circumstanţială de loc introdusă prin adverbul
relativ de unde.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să relatezi o întâmplare, reală sau
imaginară,
petrecută în timpul unei călătorii în care ai fost în vacanţa de vară împreună cu părinţii.
– să precizezi cadrul spaţio‐temporal al întâmplării;

Exerciţiul 11
A. „Muzeul Unirii din Alba Iulia este situat în Clădirea Babilon care a fost construită în spiritul
arhitecturii romantice între anii 1851şi 1853 şi avea o destinaţie militară. Clădirea cu două etaje şi
peste 100 de încăperi a fost folosită ca pavilion de locuinţe pentru ofiţeri, apoi a fost reamenajată ca
spaţiu muzeal în perioada 1967‐1968.
Inaugurarea muzeului a avut loc în 1888, după ce în anul precedent Societatea de istorie, arheologie
şi ştiinte naturale din Comitatul Alba a inaugurat primul sediu al muzeului în clădirea actuală a
Şcolii generale nr. 3 unde erau adăpostite peste 1.000 de piese arheologice şi numismatice. După
Unirea Transilvaniei cu România din 1918, muzeul a intrat sub egida asociaţiei ASTRA, fiind mutat
în aripa nord‐estică a complexului Catedralei Reîntregirii Neamului. Inaugurarea a avut loc la 20
mai 1929, sub numele de Muzeul Unirii,
colecţia sporind cu numeroase piese legate de revoluţia din 1848 şi de actul Marii Uniri.“
(Muzeul Unirii din Alba Iulia, Enciclopedia României, www.enciclopediaromaniei.ro)
– denumirea şi destinaţia iniţială a clădirii în care se află acum Muzeul Unirii;
– anul inaugurării Muzeului.
2. Prezintă ce s‐a întâmplat cu Muzeul Unirii după Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din următoarea secvenţă: Inaugurarea a
avut loc la 20 mai 1929, sub numele de Muzeul Unirii.
4. Identifică un atribut substantival prepoziţional şi un atribut adjectival din prima frază a textului.
5. Transcrie propoziţia subordonată din prima frază a textului şi precizează‐i felul.
6. Realizează expansiunea secvenţei subliniate: După Unirea Transilvaniei cu România din 1918,
muzeul a intrat sub egida asociaţiei ASTRA.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi prezinţi opinia despre importanţa
muzeelor, ca monumente culturale şi istorice.
– să formulezi o părere despre importanţa muzeelor, ca monumente culturale şi istorice;
– să susţii opinia formulată prin argumente adecvate, valorificând textul dat;

Exerciţiul 12
A. „Phoenix, cunoscută în Occident ca Transsylvania‐Phoenix, este cea mai titrată formaţie
românească de muzică rock, înfiinţată în 1962, la Timişoara.
Phoenix a fost deschizătoare de drumuri în muzica adresată publicului larg în România celei de a
doua jumătăţi a secolului al XX‐lea. Membrii formaţiei au abordat numeroase subgenuri ale rock‐
ului; traseul stilistic al formaţiei a pornit de la muzică beat, evoluând spre rock psihedelic şi de aici
către hard rock, cu un număr de experimente de rock progresiv. În anii 1970, efectele schimbărilor
politice din ţară asupra vieţii culturale au dus la destrămarea multor formaţii de gen. Între cele care
au continuat prin adoptarea unui stil nou, Phoenix a avut una dintre cele mai neaşteptate evoluţii,
dând naştere subgenului rock numit etno rock (inspirat din folclorul românesc autentic.“
(Phoenix, Enciclopedia României, www.enciclopediaromaniei.ro)
– anul înfiinţării formaţiei Phoenix;
– anul în care s‐au destrămat multe formaţii rock.
2. Precizează care a fost evoluţia formaţiei Phoenix din anii 1970.
3. Menţionează valoareamorfologică a cuvintelor din secvenţa: este cea mai titrată formaţie
românească.
4. Identifică subiectele şi predicatele din fraza: Membrii formaţiei au abordat numeroase subgenuri
ale rock-ului; traseul stilistic al formaţiei a pornit de la muzică beat, evoluând spre rock psihedelic
şi de aici către hard rock, cu un număr de experimente de rock progresiv.
5. Realizează expansiunea cuvântului subliniat din următoarea secvenţă, precizând tipul
subordonatei obţinute: Phoenix, cunoscută în Occident ca Transsylvania-Phoenix, este cea mai
titrată formaţie.
6. Construieşte o frază în care să existe două subordonate circumstanţiale de loc coordonate
adversativ.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să prezinţi formaţia ta preferată de
muzică.
– să prezinţi formaţia preferată şi tipul de muzică pe care îl asculţi;
– să evidenţiezi motivele pentru care preferi respectiva formaţie;

Exerciţiul 13
A. „Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a V‐a
IUCN (parc natural de tip peisaj terestru), situată în România, pe teritoriile administrative ale
judeţelor Alba, Cluj și Bihor. Parcul naţional se află în vestul ţării, în partea central‐estică
a Munţilor Apuseni, înconjurat de Masivul Vlădeasa la nord, Munţii Pădurea Craiului la nord‐
vest,Munţii Bihorului la sud, Munţii Gilău la est și Munţii Codru‐Moma la sud‐vest.
În anul 1928 are loc la Cluj‐Napoca primul Congres al Naturaliștilor din România, unde, la
iniţiativa marelui explorator și biolog român Emil Racoviţă, a fost adoptată o propunere în scopul
elaborării unei legi cu privire la protecţia naturii, astfel, în 1935, ia fiinţă primul parc naţional din
România (Parcul Naţional Retezat), urmând ca la începutul anului 1990, numărul acestora să
crească la 13.
Parcul Natural Apuseni, cu o suprafaţă de 75.784 hectare, a fost înfiinţat prin OrdinulMAPPM din
27 ianuarie 1990 (privind constituirea parcurilor naturale sub gospodărirea directă a ocoalelor și
inspectoratelor silvice) și declarat arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III‐a – zone proteajate),
urmând ca în anul 2003, prin Hotărârea Guvernului nr. 230 să se restabilească limitele și suprafa a
acestuia.“
(Parcul Natural Apuseni, Enciclopedia României, www.enciclopediaromaniei.ro)
– actul normativ prin care a fost înfiinţat Parcul Natural Apuseni;
– judeţele pe teritoriile cărora este situat Parcul Natural Apuseni.
2. Numeşte titlul articolului şi publicaţia în care a apărut.
3. Identifică subiectele şi predicatele din prima frază a textului citat.
4. Menţionează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din secvenţa: a
fost adoptată o propunere în scopul elaborării unei legi.
5. Transcrie propoziţia subordonată din prima frază a textului, precizând felul ei.
6. Realizează contragerea subordonatei din următoarea secvenţă, precizând partea de propoziţie
obţinută: În anul 1928 are loc la
Cluj-Napoca primul Congres al Naturaliștilor din România, unde, la iniţiativa marelui explorator și
biolog român Emil Racoviţă, a fost adoptată o propunere în scopul elaborării unei legi cu privire la
protecţia naturii.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi imaginezi o zi petrecută în timpul
unei
drumeţii în Parcul Natural Apuseni, alături de un grup de prieteni.
– să relatezi întâmplările zilei respective, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să‐ţi exprimi impresiile/sentimentele provocate de acest spaţiu;

Exerciţiul 14
A. Ciobănesc caucazian
„Greu de găsit o altă rasă de câini atât de agresivă la adresa omului precum aceşti câini uriaşi şi
blănoşi, originari după cum le spune şi numele din vasta regiune a Munţilor Caucaz. Este o rasă
foarte veche, şi originile sale nu se cunosc cu siguranţă. O parte a cercetătorilor îl văd drept un câine
care provine din dogul tibetan, alţi cercetători susţin că el este de fapt strămoşul tuturor
molossoizilor cu blană lungă.
Dincolo de controverse, avem în faţă nu doar un câine cu un fizic spectaculos, grandios şi
inconfundabil, ci probabil pe cel mai periculos câine de atac la adresa omului. Ciobăneştii
caucazieni au fost selecţionaţi de‐a lungul a sute, dacă nu mii de ani, într‐o zonă istorică măcinată
de conflicte, unde violenţa şi raidurile făceau parte din realitatea cotidiană.
În Caucaz trăiau, şi încă trăiesc, zeci de seminţii şi populaţii, care atunci când nu se luptau cu
numeroşii invadatori de la perşi şi romani la otomani şi ruşi, se luptau neîncetat între ele. Cele mai
dese agresiuni constau în furturi de oi şi cai, iar oamenii acestor locuri au creat un câine deosebit de
feroce la adresa agresorului uman.
Şi posesorii şi iubitorii acestei rase ştiu la ce mă refer. De fapt, agresivitatea înnăscută a
ciobănescului caucazian faţă de persoane străine este atât de mare, încât aceşti câini nu au deloc
nevoie de dresaj special în această direcţie, comparativ cu alte rase. Dacă un ciobănesc caucazian
din linii autentice a fost învăţat să atace omul, stăpânii au deja o mare problemă legată de violenţa
sa la adresa oaspeţilor şi necunoscuţilor.“
(Cele mai bune rase de câini de pază, www.descopera.ro)
– originea câinelui ciobănesc caucazian;
– urmările agresivităţii înnăscute a ciobăneştilor caucazieni.
2. Numeşte scopul pentru care rasa ciobănesc caucazian a fost creată.
3. Precizează valoarea morfologică pe care o are cuvântul şi în fraza: Şi posesorii şi iubitorii acestei
rase ştiu la ce mă refer.
4. Identifică funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din fraza: Este o rasă foarte veche,
şi originile sale nu se cunosc cu siguranţă.
5. Transcrie o propoziţie subordonată din fraza următoare şi precizează‐i felul: Dacă un ciobănesc
caucazian din linii autentice a fost învăţat să atace omul, stăpânii au deja o mare problemă legată de
violenţa sa la adresa oaspeţilor şi necunoscuţilor.
6. Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate din următoarea secvenţă în subordonata
corespunzătoare şi precizează tipul propoziţiei obţinute: o altă rasă de câini atât de agresivă la
adresa omului precum aceşti câini uriaşi şi blănoşi.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi exprimi opinia despre necesitatea
unui animal de companie în viaţa unui copil sau a unui adolescent.
– să formulezi o părere despre beneficiile/dezavantajele pe care un animal de companie le poate
avea pentru un copil sau un adolescent;
– să susţii opinia formulată prin argumente adecvate;

Exerciţiul 15
A. „Singurul român care a primit distincţia «Spirit of Mountaineering» (Piolets d’Or, 2009), din
partea British Alpine Club, cel mai prestigios club montan din lume, Horia Colibăşanu vrea să
escaladeze anul acesta Vârful Everest, fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor.
Expediţia Everest 2014 (martie–mai 2014) are ca obiectiv cucerirea vârfului Everest (8.848 m), cel
mai înalt loc de pe Pământ, cu propriile forţe fizice şi psihice (fără oxigen suplimentar şi fără
ajutorul şerpaşilor). O tentativă reuşită ar echivala cu o nouă premieră a sa, a şasea, pentru
România.
Partenerul său va fi slovacul Peter Hámor (cu zece vârfuri de 8.000 m în palmares), unul dintre cei
mai buni alpinişti din lume la ora actuală.“
(Horia Colibăşanu pe Everest fără oxigen
suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor, www.descopera.ro)
– numele singurului român care a primit distincţia „Spirit of Mountaineering“;
– înălţimea vârfului Everest.
2. Explică în ce constă premiera încercării alpinistului român.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul următor: O tentativă reuşită
ar echivala cu o nouă premieră a sa, a şasea, pentru România.
4. Identifică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Expediţia Everest 2014 (martie–mai
2014) are ca obiectiv cucerirea vârfului Everest (8.848 m), cel mai înalt loc de pe Pământ, cu
propriile forţe fizice şi psihice (fără oxigen suplimentar şi fără ajutorul şerpaşilor).
5. Transcrie propoziţia subordonată din primul paragraf al textului şi precizează‐i felul.
6. Construieşte o frază în care să existe o subordonată circumstanţială demod, introdusă prin
adverbul relativ cum.
B. Redactează o compunere de 150‐300 de cuvinte în care să‐ţi imaginezi că eşti un turist rătăcit în
Himalaia şi să povesteşti o întâmplare care ţi‐a salvat viaţa.
– să prezinţi cadrul spaţio‐temporal al aventurii;

Limbă

Teste Limba Romana Clasa A Viii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Teste Limba Romana Clasa A Viii

Încărcat de

Drepturi de autor:

TESTE LIMBA ROMANA CLASA A VIII-A

Exercitii pentru Evaluarea Nationala de tip I

Dar iată: rupându‐şi veşmântul

1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: argintoasă, nespuse.

S-ar putea să vă placă și