Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihologie Practica, Boala Ca Sansa, Ruediger Dahlke PDF
Psihologie Practica, Boala Ca Sansa, Ruediger Dahlke PDF
Psihologie practică
Coordonarea colecţiei:
Vasile Oem, Zamfirescu
Ruediger Dahtke
Boala ca şansă
Cum să descifrăm
mesajul ascuns al bolii
în colaborare cu:
dr. med. Peter Fricke
şi dr, m e d Robert Holil
Daniela Ştefănescu
A
TRei
Edituri;
SILVIU D R A G O MIE.
VASn.lL DEML ZAMF1RESCU
Director editorial:
MAGD ALENA M A lic u l .RSCU
Coperhi «ImJisL:
FABEK STUDIU ţS- OlteSfiu, A. R id ulesni, D. LlunJufcvLcian)
DLrectoi producţii?:
CKET1ANCLAUDlUCOBAN
Dtpc
VICTORIA CÂRLAN
Cnrecluri;
roxana aAMOiirsaj
616
CLP, 27-04*^
'iyYFa*:+4C2] 34» « m
e-mail: nnricnzi&idihiJalirajn)
www£diluratrd.n:
ISBN97»^S-r07-212-2
Pentru Margit
Cuprins
PARTEA A D O UA
Schema cap-picioare
1 Sim ful tactil ji , mai cu seam a, intuiţia, care nu pot fi pus*? su b con
trolul c a p u lu i, a u fu st îm p in se în d ecu rsu l d icta tu rii Iui to t m ai
m u lt în plan secund-
20 Ruediger Dahlke
Cancer
1. T a b lo u l c o n te m p o ra n al ca n c e ru lu i
2. C a n c e r Ja n iv e l c e lu la r
3. A pariţia cancerului
3 C e l p u ţ i n d e s p r e u n G a rd rom ăl r e t in e i s t ţtfie în t r e f i m p c ă e s t e
e r e d it a r . I l a c ă u n n o u - n ă s c u t a m o ş t e n i t a c e a s t l p r e d i s p o z i ţ i e ia
c a n c e r d o la a m b ii p ă r in ţ i, e l s e î m b o l n ă v e s c c u siguranţa. D acă
n o u - n a s c u h j I a m o ş t e n it a c e a s tă g e m a c a n c e r u l u i n u m a i d e Ia u n u l
d in t r e p ă r in ţ i, e s te I n fu n c ţ ie d e i n f l u e n ţ e l e d e m e d i u . R is c u l e s te
a tu n c i m a i m an e, d a r n u o b lig a t o r iu ,
4 A r t r e b u i în s ă J in u t ciunt a ic i c ă n u m e l e b o l i i e s t e m a i v e c h i d e c â t
m i c r o s c o p u l , c u a ju t o r u l c ă r u ia a r fi p u t u t f i d e s c o p e r i t a c e l m a i
d e v r e m e a c e s t e c e lu le s u b fo r m ă d e c le ş t i a le c a n c e r u l u i m a m a r .
32 Ruediger Dahlke
4 . P la n u ri d e s e m n ific a ţie
şi in te r p r e ta re a le e v e n im e n tu lu i ca n c e ru lu i
5. F a z e le d e d e z v o lta re a le ta b lo u lu i b o lii
sunt cel mai bine adaptaţi ies deodată din rând şj depă
şesc lintiţele. Oricât ar fi de dezagreabilă pentru ambian
ţă o astfel de transformare a felului lor de a fi şi a gândi,
pentru cei afectaţi aceasta este o m are şansă, C ă d dacă
principiile transform ării, ale autorealizării şi ale im pu
nerii voinţei suni trăite acum pe plan spiritual -sufletesc
şi devin vizibile pe plan sodal, planul corpului este d es
povărat. Mulţi pacienţi sunt însă atât de înglodaţi în in
terpretarea lor normată a unui noi, încât îşi păstrează ati
tudinea lor d c a îndura până şi în faţa morţii. Fără des
povărarea de planurile psihice, principiul Eului răm âne
redus exclusiv la scena corpului. Şansele d e a o termina
cu cancerul sunt incomparabil m ai bune, dacă întregul
om se angajează în această confruntare şi nu-şi trimite
în luptă num ai corpul ca substitut. Pentru a o termina,
a o rezolva cu adevărat cu ceva, este necesar să te anga
jezi mai întâi într-o confruntare cu acel ceva.
După prim a fază, durând adesea timp de decenii, a
reţinerii şi rezervei, şi după următoarea, a izbucnirii can
cerului, ultima fază a caşexiei confruntă cu un al treilea
model. Corpul capitulează In faţa mistuirii forţelor sale
de către cancer. El se lasă ros în adevăratul sens al cu
vântului, fără a mai lupta. Supunerea, resem narea şi lo
ialitatea faţă de cursul destinului sunt trăite substitutiv
de corp. La urm a urmei, orice persoană afectată a trăit
această temă: fie conştient, dacă reuşeşte să ridice înapoi
tematica pe plan spiritual, fie inconştient, în cazul în caie
corpul este lăsat singur in supunerea sa şi pacientul se
apără în continuare îm potriva a ceea ce este inevitabil.
A id pare să zacă o contradicţie, căd noi am susţinut toc
mai că cel atins nu se apără suficient, d face cu el şi ac
ceptă să se facă cu el ceea ce v or alţii, în acest punct se
Ruediger Dahlke
6, R egresiune si religie
& V e z i tn a c e a s t ă p r i v i n ţ ă p u b l i c a ţ i i l e lu i E l i s a b e t h K u b l e r - R u s s .
Cancer 41
8. C a n c e r şi a p ă ra re
9 , „ C a n c e r u l" p e p la n so cial
Ionii mai mari, care îngrăm ădesc la rândul lor filiale maj
m ici în jur. H a rta astfel m arcată se aseam ănă uim itor
im aginilor organism elor invadate d e cancer, obţinute
prin m etode de diagnosticare precum sdntig rafia.
O paralelă m ai puţin încărcată em oţional, pentru că
este în m are parte depăşită de istorie, cu evenim entul
cancerului este colonialismul Formarea de colonii în afa
ra propriei ţări era, privită dinspre fiecare im periu în
parte, o strategie canceroasă. El voia ca întreaga lume să
fie adusă pe cât posibil sub influenţa sa proprie şi nu se
dădea nicidecum înapoi de la încălcări violente ale gra
niţelor pi cotropiri brutale ale unor culturi d e obicei in
tacte, doar că m ai puţin agresive. Condiţiile străine de
viaţă nu erau nici respectate, niri menţinute în viaţă, oa
menii găsiţi pe plan local erau declaraţi inferiori pi în ro
biţi. Fiecare astfel de imperiu în parte era atât de convins
de către propriul său delir de grandoare, încât voia să
facă pretutindeni în lume versiuni mai mici sau mai mari
ale Angliei, Spaniei, Portugaliei, Franţei sau Germaniei.
N um ai celelalte imperii care se extindeau pi ele cu vite
za cancerului puneau stavilă creşterii invazive. Aidoma
pandantului lor anatomic, imperiile coloniale aveau ade
sea problem e d c aprovizionare, căci era vorb a m ai cu
seam ă de expansiune pi se punea prea puţin problem a
infrastructurii necesare în acest sens* A sem ănător tumo
rilor, se m ai găseşte şi în ziua de azi în răm ăşiţele de
exem plu ale imperiului colonial portughez o lipsă izbi
toare de infrastructură. Multe se prăbuşeau din cauza
acestui tip de creştere nediferenţiată în coloniile m eta
sta/ian te ca pi în ţara-m am ă a numeroaselor fiice nereu
şite, De rupte „tumori-miiină" minuscule, precum Portu
galia sau Anglia, erau agăţate într-un final nişte imperii
Cancer 53
1 0 . S o lu ţio n a re a p ro b le m e i ca n c e ru lu i
(şi e lib e ra re a n o a s tră d e ea)
9 P e n t r u a n u p e r m i t e a p a r iţ ia u n o r c o n f u z i i , t r e b u i e s p u s e x p l i c i t
c ă r e c u n o a ş t e r e a in c ip ie n t ă e s t e d e s i g u r s u b s t a n ţ ia l m a i b u n ă d e
c â t r e c u n o a ş t e r e a t â r z ie , n u m a i c ă n u a r e n i m i c d e - a fa c e c u p r e
v e n i t a , c u m ă s u r i l e p r o f ila c t ic e .
64 R ued iger D ahlke
întrebări
1 . îmi trăiesc viaţa sau mă las determinat din exterior?
2 . Risc să încerc să răzbesc cu capul sau fac com pro
misuri false de dragul de a avea dorita pace?
3 . Las spaţiu energiilor mele sau Ie subordonez în ori
ce caz regulilor şî determinărilor prestabilite?
4 . îmi perm it să-mi exprim şi exteriorizez agresiuni
le sau reglez totul în mine şi cu mine însumi?
5 . Ce rol joacă schimbările în viaţa mea? Am curajul
să m ă extind asupra unor noi domenii? Sunt fecund şi
creativ?
Canccr 69
Capul
1. P ă ru l
Hirsutism
Căderea părului
întrebări
1. Mă pedepsesc pentru ceva sau mă las pedepsit?
2 . îm i sacrific podoaba capilară, seninul puterii şj
dem nităţii mele, ca ispăşire? Dacă da, pentru ce?
3. A m u itat să plătesc pentru libertatea, pu terea şi
dem nitatea pe care le-am gustat?
4. Unde am răm as agăţat de idei im ature, copilăreşti
de libertate?
5. Am om is să jertfesc structuri de putere vechi, de
păşite?
6 . A m vrut să salvez prea m ult de-a lungul timpului
structuri perim ate de demnitate şi prestigiu?
7. Am irosit, pe nesimţite, ţinându-mă strâns de struc
turile vechi, libertatea ad ev ărată, puterea autentică şi
dem nitatea adecvată?
8 . U nde am neglijat să las să răsară în viaţa mea noi
impulsuri şi forţe?
2. F a ţa
înroşire
întrebări
1. Ce dom enii ale vieţii îmi sunt penibile? Pentru ce
m ă ruşinez?
2. Pentru ce gânduri şi sentim ente nu pot să g aran
tez?
3. Ce fel de situaţii vreau să evit cu orice chip?
4. Ce aş putea şi ar trebui să învăţ tocmai în aceste si
tuaţii?
5. Ce înseam nă pentru mine a ieşi în public şi a sta în
centrul atenţiei?
6 . Cum aş putea deplasa tema erotism din capul meu
în dom eniul inimii şi al organelor genitale?
întrebări
1 , Ce durere îmi stă scrisă pe faţa? U nde este pertur
bată sensibilitatea mea?
2, Ce m ă îm piedică să mă simt bine în pielea mea?
3 , Ce încovoieri, ce deformări, oe critici negative tre
buie să înving?
4 , C u m se num eşte jocul rău la care fac m ină bună,
prefăcându-m ă? Ce mă irită şi. m ă provoacă profund?
5 , Cui îi sunt menite loviturile reţinute, care îm i ard
în faţă? Ce m ă împiedică să lovesc?
6 , Ce trebuie să confrunt? U nde îmi lipseşte autoafir
m area, unde m uşcătura necesară?
7 , Ce vrea să atace în continuare energia mea acum u
lată?
Capul
lor liber. Paralizia cea fără vlagă doar nu este alice va de
câ t o pierdere a controlului. Expresia tristă a feţei v o r
beşte despre dorinţa părţilor mai întunecate ale perso
nalităţii de a ti luate şi ele în serios. Jocul minei a deviat
numai din perspectiva părţii ce-şi luase angajamentul de
keep-smiling. A trecut timpul jocului de-a v-aţi ascunse-
lea în spatele unei faţade intacte- A cum se pune proble
ma de a-şi arăta adevărata faţă şi in sens figurat şi de a
lăsa ca trăsăturile cinstite ale celeilalte părţi a sufletului
să-fi găsească şi ele /rrtseul. Aşa cum m uşchii mimiei
şi-au abandonat serviciul de învăluire, trebuie şi omul
să iasă acum şi pe plan sufletesc cu aspectul său franc la
iveală, chiar dacă asta implică cu totul alte aspecte. Abia
când ele sunt (re)cunoscute şi acceptate, m usculatura fe
ţei este despovărată. Chiar şi lui dem on îşi pierde prin
identificarea sa din putere.
Terapia medicinei tradiţionale nu poate apune multe
la această dram ă cinstită. în faza incipientă acută există
m ult cortizon pentru a înăbuşi acest proces, de cele mai
m ulte ori fiind însă neclar despre ce proces este vorba.
Form a cea m ai frecventă nu se numeşte aici esenţială, ci
îdiopaticâ. Asia este însă echivalent cu „a suferi afarâ din
sine însuşi". în rest, se recom andă linişte, m enajare şi
evitarea stresului, cu alte cuvinte, a se relaxa şi detensio-
na în fine. Astfel, neajutorarea medicală se transform ă
într-un început terapeutic folositor.
Tabloul bolii face de la sine câte ceva, pentru ca pro
gram ul terapeutic să se deruleze, o dată ce-i taie celui
afectat cheful ieşirilor în public. Fiecare îl va întreba ce i
s-a întâmplat şi nimeni nu-1 va crede când afirmă că „ni
mic special", Sub această apăsare prognoza este de obi
cei atunci destul de bună, fenomenele paraliziei se retrag
102 Ruediger Dahlke
întrebări
k S e m n u l I ţ i i C i t i n e s f c u n s e m n t a r e î i e s l e p u s d e D u m n e a e i ! lu i
C a in , c a u c i g a ş a i f r a l d u i s ă u A b e l A s t ă z i a r e s e n s u l u n u i s e m n a l
v i n e i ; u c a r a c t e r is t ic ă c e t r ă d e a z a p e d n e v a . C f . ş i F a c e r e a , 4 , 1 5 : Ş i
■ dî p u s D u m n e z e u l u i Cajrf i t n s e m n , c a n i m e n i c n re -1 v a g ă s i s ă m t - l o m o a
re . Ş i a p u r c c s C a i n d i n f a f a l u i D u m n e z e u /.)
108 Ruediger Dahlke
întrebări
1. Ce conflict îmi stă scris pe faţă?
2 . Ce m -a călcat pe nervi şi mi-a intrat sub piele?
3. Ce frică mă îngustează psihic atât de mult, încât tre
buie să m ă deschid fizic atât de tare?
4. Cc dom eniu al vieţii, ce temă m ă suprasolicită?
5. Ce-mi înfloreşte pe chip ce nu pot exprim a fără în
florituri? Ce vrea şi trebuie să izbucnească în m ine şi să
irum pă din mine?
6 . Ce m -a însemnat? Ce m-a desemnat?
7. Ce bombe cu explozie întârziată zac în spatele fron
tului meu psihic?
8 . Ce rol joacă perfidia în viaţa mea?
9. M ânia flamboaiantă şi focul entuziasm ului îşi ca
pătă dreptul lor în viaţa mea?
întrebări
1. Ce temă îmi dereglează echilibrul sufletesc şi îi des
chide herpesului drumul?
2. De ce mi-e silă? Ce îmi repugnă? Cum îi scârbesc
pe alţii? Ce îmi inspiră repulsie? Ce consider o scursură?
în ce m ăsura sila mea este cuplată şi cu plăcere?
3. Cum este relaţia mea cu m ucoasele şi mucozităţiJe?
4. Ce gânduri „necurate" fin pentru mine, lăsând bu
zele mele să le exprim e? Ce expresii nu aş lâsa nicioda
tă sâ-mi iasă pc gură?
5. Mă deform ez pentru a nu trebui să dau formă nici
tem elor ce intTă în discuţie, nici relaţiei cu partenerii?
îm piedic săruturi şi alt contact prin buze respingătoare?
6. Mi-e groază de gândul de a-mi face problemele p u
blice şi obţin exact asta prin simptomul meu? Ce este ne
spus de indicibil în viaţa mea?
7. Ce conflict îmi dă de furca? Ce probleme arzătoa
re nu îndrăznesc sa abordez, cu toate că pretind t>o fac?
116 R u ed iger Dfihlkc
HiU
Urechea şi auzul
C f . s c r ie ffiS c u a c e la ş i n u n it ' \ N a d t J - B r d h t i i n , d i e W e l i i s t a lu i
J n a r h im - E m s t B eh rerid t.
IŞ Dupâ fiecare zi urmează o noapte, după fie c s it vara iarna etc.,
în t r - u n r i t m c im H r iu u .
Capul 127
întrebări
1. Cum m ă descurc cu stresul, respectiv cu cerinţele
şi provocările mediului meu înconjurător, şî cu m cu su
prasolicitările?
1. Ce se petrecuse atunci când m -au abordat pentru
prim a data sunetele? Cum am reacţionat la ele?
3, Ce nu m ai vreau să aud, pe cine nu vreau să aud şi
să ascult?
4. Cum stau cu echilibrul, stabilitatea, independenţa
şi capacitatea de a răzbate?
Capul 133
Ameţeală
vine să vor se" ţii că ar vrea să dea afară din el această si
tuaţie pe calea cea mai rapidă. Bolnavii nu se simt în ele
mentul lor, în adevăratul sens al cuvântului. Dimpohri-
vă, ei au ajuns între elemente, trăiesc în iluzia de a mai
sta pe păm ântul familiar şi liniştit, în timp ce se leagănă
deja de mult pe apele învolburate. Această situaţie ar tre
bui doar sa şi-o m ărturisească pe deplin, deci cu toate
simţurile, şi să se lase în întregime în seam a elem entu
lui apă cane-i duce cu adevărat, şi atunci ar ajunge repe
de din nou în ordine. A r trebui să verse mai puţin, şi să
se reverse întru totul situaţiei.
Tablou] bolii conţine soluţia deja în sine şi-i sileşte pe
cei afectaţi să ajungă pe punte din cauza vărsăturilor.
Acolo ochii lor văd m işcările apei şi ale vaporului pi in
formaţiile corespund din nou cu cele din urechea inter
nă. Am eţeala şi greaţa se p o t ameliora. Dacă într-o bar
că cu pânze i se dă „am eţitului" bara cârm ei în m ână,
atitudinea francă se va instala imediat din nou: el trebuie
să se concentreze asupra apei şi ochii îşi realizează eroa
rea. Este şi m otivul pentru care atunci când înotăm nu
avem niciodată rău de mare. Şi tot niciodată nu este afec
tat conducătorul unui vehicul, ci num ai cei care se află
cu ei în maşină- Mai cu seamă copiii tind să „am eţeas
că ". Spre deosebire de şofer, ei nu privesc de obicei pe
stradă, ci răm ân cu ochii pironiţi pentru joacă în spaţiul
interior al maşinii, Asta este însă situaţia în care ambi
valenţa îşi face solemn intrarea. Respectivele organe sen
zoriale anunţă lucruri incompatibile intre ele. Cu senza
ţia de greaţa pe care o simt, copiii arată desigur şi că în
maşină nu sunt tocm ai în elementul lor. O soluţie sim
pla este să fie convinşi sa privească în faţa lor afară din
m aşină, arătându-li-se câte ceva captivant acolo. O alta
136 Ruediger Dahlke
întrebări
Nasul şi mirosul
° în germ ană, verschmipft iffiM înseamnă atât „a avea gu tu rai", cât 5,1
„a Ei supSrat"- (W- f.)
Capul 149
Cine are nasul plin şi s-a săturat până peste cap nu mai
vibrează împreuna cu ceilalţi şi îşi pierde o componentă
esenţială a schimbului internman, a comunicării.
Respectivele cavităţi nazale colaterale continuă să di
ferenţieze tabloul, O in fia m afie cronică a sinusurilor
frontale ne duce cu gândul la ochelarii de cal şi accentuea
ză inhibiţia gândirii. Blocajul dureros al cavităţilor m a
xilare arată cât îi doare pe cei afectaţi să se repeadă agre
siv să înhaţe, să apuce cu dinţii. în orice ca 7 , capacitatea
mirosului este limitată. Este posibil să le fi pufit celor afec
taţi într-aşa un hal, încât ei renunţă la orice percepţie ol
factivă, Trebuie să ia în calcul şi faptul că acel organ care
„Ie m iroase" pe toate se pierde şi în altă privinţă. Celui
care este blocat atât de central i se blochează şi intuiţia,
şi capacitatea de înţelegere. Multe culturi localizează în
regiunea sinusurilor frontale cel de-al Treilea Ochi sau a
şasea chakra, ajw , care este legată într-un sens mai pro
fund cu înţelegerea.
Lecţia de învăţat constă în a deveni conştient de blo
caje. M axilarele dureroase trimit în dublu sens la agre
siunea care bântuie în corp: maxilarul simbolizează ca
pacitatea de a-şi face loc cu dinţii, iar durerea vorbeşte
lîmba ascuţită, jignitoare a lui Marte. Simptomul reco
m andă deja m ăsuri adecvate, o dată ce el sileşte bolna
vul să-şi sufle des nasul, pentru a avea iarăşi câteva cli
pe aer şî a-şi aerisi mintea. De fapt, este vorba de a pufni
pe nas, de a-i fumega nasul de furie şi de a-şi crea după
nişte încercări corespunzătoare de eliberare din nou Ii-
bertate în conştiinţă. Dacă are ochelari de cal, ar fi mai
bine ca el să se oprească şi să se reorienteze. Sarcina este
de a mai coborî o dată în infern şi a descoperi acolo ceea
ce mai leagă în inconştient, pentru a se ridica apoi la lu
ISO Ruediger Dahlke
întrebări
1, Eifistă în viaţa mea un conflict care mocneşte cronic?
2. Există un com prom is fals, pe care-1 susţin în exte
rior, dar nu şi în interior?
Capu! 151
Polip!
Deviaţie, de sept
întrebări
1. Pe ce latură sunt îngustat, pe cea stângă feminină
sau pe cea dreaptă masculină?
2. Cum stau cu fluxul energiei mele vitale? Cum i-aş
putea stimula fluxul liber?
3. Cum procedez cu polaritatea?
4. Ce a r putea să-mi reglem enteze din nou viaţa iar
pe mine să m ă aducă în centru?
întrebări
1, Unde nu alunecă lucrurile „ca unse" în viaţa m ea,
aşa cum mi-aş dori?
2. (Cum) A m term inat-o cu pubertatea mea? Cât este
de m atură sexualitatea mea?
160 Ritediger Dahlke
întrebări
1. U nde m -am încum etat prea departe?
2. Unde şi în ce privinţă am avut nevoie de un dispo
zitiv de atenuare şi cum mi l-am procurat?
3. In ce m ăsură m -am amestecat în lucruri care nu mă
priveau?
162 Ruediger Dahlke
G u s tu l
Sistemul nervos
întrebări
1. Are m odelul meu de com unicare rezerve sau mă
aduce din cauîia supraîncărcării continue la limita pră
buşirii?
Ruediger Dahlke
2 . C o m o ţia c e re b ra lă
întrebări
3. Meningita
întrebări™
1, Ce pas în viaţă m i-ar sta în faţă? U nde trebuie să
las în urm a mea originarul feminin, pentru a-1 descoperi
la un nivel nou 7
2, Ce conflict pe viaţă şi pe m oarte am refuzat?
3, Cc temă afectivă mă apasă şi riscă să facă să-m i ex
plodeze centrul gândirii?
4, în ce m ăsură sunt dispus să risc conştient fotw/ şi să
mă lupt pentru asta? Pot vedea aici pi elem entul fem i-
nin-siinţitor7
5, IJe ce mă bizui? Sufăr de un cap mare sau de un cap
cam ameţit?
6, în ce m ăsură p at da dovadă d c coloană vertebrală,
îmi p o t im pune propriul cap şi p o t m erge pe d rum ul
m eu?
7, Mai sunt suficient de capabil să m ă entuziasm ez,
pentru a ataca, luând în propriile mâini, cu toată forţa,
problem a realizării visului m eu de-o viaţă?
Pnrkirison
22 O liv e r Sack s, D?r M ann, di*r sein e Frtm m it cinem Hut v c r w c h s e lte ,
l-lambuTg, 1987, p. 136.
Ruediger Dahlke
întrebări
1. Ce sentimente ascund îndărătul feţei mele de po-
ker?
2. Ce spaim ă a pătruns în m embrele mele? Ce-mi ia
glasul?
3. Angoasa de m oarte mă face să devin încremenit de
m oarte?
4. Ce frică, ce orgoliu mă mână, nedându-mi pace în
interior, şî îmi împiedică liniştea lăuntrică?
5. Ce ţel înalt m ă face atât de neliniştit şi de nemulţu
mit?
6. C u m îmi modelez comunicarea ca să fie atât de ne-
angajantă, încât mai curând împiedica decât creează co
m unitatea?
7. C u ce îmi uzez forţele şi ce-mi răm âne ca ţel?
8. U nde exagerez polul m asculin activ? Ce i-am ră
mas dator polului feminin pasiv? Cum îi merge copilu
lui din mine?
9. Ce a răm as nedigerat în viaţa mea?
193 Ruediger DaMke
t a t e d e 5 0 la s u tă .
Sistemul nervos 199
întrebări
1. Unde las să mi se scurgă energiile? U nde tind spre
oprire şi acum ulare şi apoi spre o dcscărcare explozivă?
2. (n ce puncte înclin Să execut un dans care nu stă în
vreun raport cu situaţia în care mă aflu?
3. En ce m ăsură găsesc calea de mijloc între calm şi ac
tivitate?
4. Ce rol joacă întrebarea legată de sensul vieţii mele?
5. Sunt dispus să preiau răspunderea pentru destinul
m eu?
6. Cum este relaţia mea cu fazele vieţii, tinereţe şi bă
trâneţe?
7. Ce „povară ereditară" am de rezolvat eliberat pe
tărâm sufletesc? Există o moştenire pe care mi-au lăsa t-o
străbunii mei?
8. Cât de conştientă este raportarea mea la ritualuri?
în ce m ăsură viaţa mea este un ritual?
A cest târfim este tărâm u l tău. In con tin u are, fe>ctui cân te cu lu i c o n
stă, în GsenfSl, d in tr-o d escriere a p eisajelor nord -am erica ne.
Z0 4 Ruediger Dahlke
Atac de apoptexie
întrebări
1. Ce vor să-mi spună problemele mele cu hiperten
siunea sau cele vasculare?
2. Ce parte m i-a fost luată, cea stângă fem inină sau
cea dreaptă masculină?
3. în ce privinţă mi-am ignorat, nu m i-am luat în con
siderare sau chiar m i-am desconsiderat până acum latu
ra slabă a vieţii?
4. A m delegat-o unui partener şi o las să trăiască?
5. în ce puncl m ă aflam în viaţă, când m -a lovit apo-
plexîa? în ce direcţie m ă mână întorsătura neaşteptată?
6. Ce rol a jucat până acum polul m eu opus intrat în
grevăm latura m ea de umbră? Ce rol îi revine în viitor?
7. Cum poate fi îmboldită această a doua jum ătate să
coopereze din nou?
8. Ce-i mai lipseşte vieţii mele, pentru a fi com pletă?
Ce m -ar putea face să fiu sănătos şi întreg?
Scleroză multiplă
întrebări
1. De ce sunt atât de dur cu m ine şi îi judec atât de
dur pe alţii, şi totuşi încerc să le fac toate pe plac?
2. U n de încerc să-mi controlez m ediul înconjurător
sau să m ă controlez pe m ine însumi, fără a fi în poziţia
de a o face?
3. Ce alternative exista în această lum e pentru viziu
nile m ele de neclintit asupra vieţii, a moralei şi eticii ei?
Sistemul nervos 225
Epilepsie
31 O liv e r S a ck s, D e r M a n n , d e r s e in e F r a it m it e in e m H u t v c n v e c h s e lf e ,
H am b u rţj, 1987,
234 Ruediger Dahlke
31 H a lu c in a ţ ii]* : a c u s t ic e o o n f n i n l ă o a m e n i i c u u n a u z i i d e l i r a n t , c e l e
o l f a c t i v e c u t m m ir o s ît a id u m a I u i, c e le t a c t ile c u u n s i m ţ i t d e a c e
la ş i fe j ş i î n f i n e m a i e x ja t S şi h a lu c in a ţ ii g u s t a t iv e .
236 Ruedigfjr Dahlke
întrebări
1. C e cu ren ţi m ari contrari se ciocnesc în sufletul
meu?
2. Ce posibilităţi de descărcare pentm energia acum u
lată îmi îngădui pe lângă crize?
3. U nde a r fî necesară Ia m ine o rupere psihică a ză
gazurilor? Mă p o t lăsa fără inhibiţii ţâ oprelişti în voia
lucrurilor?
4. Ce senine ide altor planuri am prim it şt ignorat?
5. Cum aş putea da, de bunăvoie, spaţiu umbrelor din
mine?
6. Sunt capabil să m ă dedau celorlalte {puteri)?
7. Ce rap o rt am cu lum ea transcendentă dincolo de
percepţia noastră uzuală a spaţiului şi timpului?
0. îm i p o t im agina să devin cel care trece conştient
graniţa dintre lumi?
V
Gâtul
'i A tlas este f i p rim a vertebră cerv ica lă , care se articu lează cu o cci
pitalu l şi c u avisul. fN . t.)
r W endehats în seam n ă în g erm an ă atât aoeastij m ică pa&Sf» c ălăto a
re, n u m ita şi su citca re sau capîn t o rtu r i, cane îşi răsu ceşte d e s ş i cu
m ultă u^urinfă cap u l, c i t şi, la fig u rat, oportu nist, c a te s c în toarce
d u p ă cu m bate v ân tu l, iffi i-1
Gâtul Z43
1, Laringcle
întrebări
1. Se potriveşte vocea mea? (Cu înfăţişarea m ea? cu
poziţia mea profesională? cu poziţia mea socială? cu m e
nirea mea?)
2. Tinde vocea mea să ajungă în prim-plan sau se tâ
răşte ascunzându-se7 Corespunde asta adevăratei mele
pretenţii faţă de viaţă?
3. Pot să mă încred în vocea mea şî să vorbesc liber?
Ajung cu ajutorul ei până la cei cărora m ă adresez?
4. Reuşesc să mă eliberez de rezistenţe?
5. Ce sentiment de bază exprim ă glasul meu? Cores
punde dispoziţiei mele sufleteşti?
6. Rămân agăţat din punct de vedere vocal de anumi
te dispoziţii sau răm ân deschis pentru fiecare clipă în
parte?
7. C e îmi transportă v o cea p e lângS conţinutul de
mesaje?
252 R uediger D ah lke
2. Glanda tiroidă
Guşa
Dacă lăcaşul producerii substanţelor propulsoare care
conţin iod se măreşte, trebuie să pornim de la un „nece
sar d c combustibil" mai ridicat. Prin expansiunea dispo
zitivului de fabricare de la gât, organismul Ie semnalea
ză celor afecta fi că ei nu-şi recunosc necesarul m ai ridi
cat de propulsie. Nesaţul de energie, activitate şi schimb
s-a cufundat în umbră. Acest nesaţ d c m ai mult m etabo
lism se raportează m ai întâi la energia de schimb şi abia
d upă aceea la substanţa necesară în această privinţă.
Guşa cel mai frecvent întâlnită se formează din lipsa de
iod în alimentaţie. Cei afectaţi, împlântaţi de obicei în tra
diţii fixe, trăiesc într-un mediu care le oferă prea puţină
energie şi variaţie. Guşa trădează nesaţul în acest sens.
Ea se dezvoltă pe terenul unei deficienţe hormonale ca în
caz de hipofuncţie, Dar prin mărirea sub formă de guşă
a tiroidei se reuşeşte în cele din urm ă să se acopere nece
sarul metabolic prin folosirea fiecărui atom de iod,
în cazul hipofuncţiei, guşa indică tot un necesar cres
cu t de combustibil- Situaţia este escaladată m ai departe
în m ăsura în care, în ciuda măririi progresive a locului
de producţie, necesarul tot nu poate fi acoperit. Pacien
ţii devin mai inerţi şi m ai graşi, în viaţa lor nu se m ai în
tâm plă nim ic (energetic). Chiar şi nesaţul şi foam ea se
potolesc, căci lipseşte energia p en tru a începe să facă
ceva cu hrana.
Şî în caz de hiperfuncţie a tiroidei cei vizaţi sim t foa
mea de metabolism sub formă de foamete de-a dreptul
arzătoare. Ei pot m ânca încontinuu, fără a se îngTăşa, în
trucât organismul lor consumă, arde imediat substanţa.
Greutatea lor prea mică trădează că ei nu fac faţă cerin
ţelor energetice ale corpului, în ciuda măririi sub formă
Gâtul
întrebări
1. Trăiesc într-un mediu cane oferă prea puţini stimuli
vioiciunii mele?
2. Exagerez tema „posesiune"? îmi las averea „la ve
dere"? îmi iese averea deja pe gât?
3. îmi însuşesc lucruri care m ă fac să mă um flu (în
pene) şî m ă îm piedică să particip la vivacitatea schim
bătoare a vieţii?
4. Cum stau la tema greutate? Mă simt m are şi plin
de greutate sau trebuie sa m ă dau m arc?
5. Pun prea multe la o parte? Lucruri preţioase? Va
lori? Chestiuni neplăcute?
6. Strâng tot timpul, fără să las ca alţii să observe acest
lucru (guşă internă)? O fac pentru a nu trebui să dau ni
m ic de Ia m ine sau procedez aşa din ruşine?
7. Cele adunate îmi apasă viaţa?
8. Mă blochez la gât şi îmi separ capul de corp, gân
durile mele de sentimentele mele?
Gâtul 259
întrebări
La noduli reci:
1* Am noduli/noduri ( - probleme nerezolvate} în gât,
care m -ar putea ucide în osilitatea lor rece faţă de viaţă?
2. Ce s-ar putea încheia la mine rău printr-o continuă
ignorare?
3. U nde există un dom eniu esenţial al vieţii căruia
i-am extras toată energia, p e care încerc să-l fac inofen
siv, privind u-1 la rece?
Z.68 Ruediger Oalilk"
afectaţi, fie că o vor, fie că nu. De cele mai m ulte ori este
m ai puţin greu pentru ei decât pentru părinţii lo r Sin
gura soluţie constă în a învăţa din umilire umilinţa. Şi
statura exagerat de mică trebuie înţeleasă în aceasta di
recţie. în această viaţă nu se pune în m od evident pro
blema d e a face p e „marele Z am p an o"’'', ci de a se ajus
ta într-o lum e m are într-un cadru mic şi a-şî juca micul,
m odestul rol,
întrebări
1. De ce nu m ai vreau să fiu viu? Ce mă determină să
trăiesc num ai la foc mic?
2. De ce am nevoie de o piele atât de tăbăcită?
3. Ce vrea să-mi spună greutatea mea excesivă? Ce-mi
înlocuieşte?
4. U nde-m i ascund energia vitală?
5. Ce m ă face un bloc de gheaţă?
6. Cum îmi p o t transform a resemnarea în dăruire, fa
talism ul în supunere?
7. Ce ar trebui să las să m oară, pentru a deveni din
nou viu?
8- în ce m ăsură evit confruntarea cu m oartea?
9. U nde este locul meu în caie aş putea trăi şi prospe
ra? . . . , ,
v Dupii personajul cu acelaşi nume din filmul Iui Fel]ini Iji strada
(1954). (M. &
VI
Coloana vertebrală
* î n m u i e r e a s c h e le t u lu i, (W , /.)
Lofdnza desemnează o curbare spre fa fă, cifoza una spre spale.
Coloana vertebrală 281
întrebări
1. Cum o duc la tema verticalitate în viaţa m ea?
2* Dau dovadă de coloană vertebrală şi mă fac drept
pentru lucruri importante?
3, Sunt flexibil şi maleabil, capabil dc o smerenie au
tentică?
4, Partea mea feminină este pusă sub presiune de cea
masculină sau chiar stoarsă?
5, Port inconştient poveri pe care nu le vreau în mod
conştient?
6- Ce poveri duc d e dragul recunoaşterii? Cere simp
tomul meu de la mine linişte sau mişcare?
întrebări
1. A d even it capul meu o p o vară insuporfabil de
m are?
2. îm potriva a oe îşi pune la încercare Atlasul meu re
volta?
3. Cc vrea să-mi spună destinul, plasându-m i capul
la loc?
4. Ce m i-ar putea suci capul, ce l-ar putea repune la
loc?
5. Cum stau cu adaptabilitatea şi cu mobilitatea mea?
3. Probleme de poziţie
întrebări
La cifoză:
1. M erg prin viaţă c o c o ş a ndu-m ă? De p a ş ii cui mă
tem , pe cine calc în picioare? De ce-mi este frică?
2. Pentru cine sau ce mă cocoşez?
3. Ce aştept de aid? U nde vreau sâ ajung astfel?
La cifoza lombară;
1. Ce este strâmb în viaţa mea?
2. Cui vreau să-i dovedesc ceva?
3. De care lovituri mă tem, de ce vreau să mă îndoi?
La mijlocul ţeapăn:
1. C e-m i ad uc funcţionarea m ea bună şi ascultarea
m ea? ^
2. Ce se întâmplă în mine dacă iau poziţie în exterior?
3. Cât îm i este de m otivată o astfel de atitudine m ân
dră?
4. Cocoaşa
' F
întrebări
1. Ce vrea să-mi puncteze clar destinul? Mă las pus la
punett O fac eu însumi? Sau o fac cu alţii?
2. Ce am trccut cu vederea, deşi era vizibil, îmi zăcea
la picioare? Cum reacţionez la cocoşaţi?
3- Unde tind să mă cocoşez, unde îi pun pe alţii să se
cocoşeze?
4. Faţă de ce mă plec? Trebuie să se plece alţii în faţa
mea?
5. Ce situaţii mă umilesc? în care umilesc eu?
6. Cum este relaţia m ea cu umilinţa?
7. Cum stau în această viaţă?
5. Scolioza s a u deviaţia la te ra lă
a coloanei vertebrale
întrebări
1. De la cane dintre laturile mele m -am abătut, care-mi
răm âne deci?
2. Ce nu-m i ajunge în viaţă? Ce prefer să ocolesc?
3. Ce obstacole înconjor, la nevoie şi în ape tulburi?
4. Cum e cu verticalitatea m ea? L ei ce com prom isuri
şi abateri uşoare sunt dispus în acest sens?
5. Unde vreau să mă târăsc şerpuit pe căi stambe?
5. Faraplegia
întrebări
lî Ce m i-a frânt coloana vertebrală? Ce m i-a luat sen
sul vieţii şi reazem ul vital de până acum ?
2. Ce vrea să-m i spună jum ătatea m ea inferioară
m oartă? De ce nevoi sufăr după clacarea ei?
3. Cum stau faţă de ideea de a da un sens sufletesc şi
material?
4. Ce înseamnă pentru mine verticalitatea?
5. Mă sim t umilit sau mai degrabă umil?
6. Cum confrunt destinul care m -a făcut atât de mic,
mi-a luat jum ătatea de jos?
7. Ce am de-a faoe cu tema „a lăsa baltă"?
6. Ce relaţie am cu nevoia de ajutor şi cu dependenţa?
9. în ce raport mă aflu cu putinţa şi neputinţa?
IC. Cum arată relaţia mea cu susul — cu capul şi cu
cerul? Dar cea cu josul — cu bazinul şi cu păm ântul?
V II
Umerii
d e obicei puţin mai jos şi indică prin asta că sunt mai re
laxaţi în acest dom eniu şî înclină să întâm pine viaţa cu
control bărbătesc şi în mod ofensiv. U m ărul stâng ţinut
mai jos indică faptul că se preferă (respectiv că de obicei
femeia preferă) să se întâmpine lumea înconjurătoare în
tr-un m od pasiv feminin. Dacă pui umărul, înseamnă că
vrei să arăţi lumii acea latura a ta care doreşte să ajute
efectiv la realizarea unei acţiuni.
Sarcina propriu-zisă a um erilor este sa dea libertate
de acţiune braţelor Dar în m od asem ănător cum pot să
migreze în sus pe timp îndelungat şi să ofere capului un
refugiu, se Iasă şi traşi spre faţă, pentru a ascunde între
ei pieptul şi inima. Este o poziţie tipică de autoapărare,
cu care cei în cauza arată cat se simt de vulnerabili şi câtă
nevoie au de protecţie. La femei, îndărăt zace adesea sen
timentul de a trebui să-şi ferească sau chiar să-şi ascun
dă pieptul de lume. De multe ori, asemenea poziţii de
fectuoase se pot urmări înapoi până în pubertate. Dacă
fata ar fi trebuit sa fie de fapt băiat, sânii în creştere nu
sunt întâmpinaţi cu bucurie, ci ascunşi cu ruşine. Şi un
piept m are p oate să devină, în caz d e n esigu ran ţă de
sine, prilej pentru □ m asca mai bine atâta feminitate de
m onstrativă, Com plexele de inferioritate şi incertitudi
nile legate de propriul rol de femeie, care nu sunt con
fruntate conştient, se întruchipează şi devin vizibile şî
perceptibile ca platoşă în regiunile respective. Dacă p o
ziţia de protecţie vizează inima şi sentimentele cordiale,
umărul stâng este de obicei strâmbai spre faţă*
C u această ţinută cei afectaţi se fac înguşti, se ascund
parcă ghem uindu-se în eî înşişi. Astfel ajung la strâm
toare şi plămânii nu se mai pot dezvolta corespunzător.
Respiraţia superficială care rezultă de aici ilustrează dis-
316 Ruediger Dahlke
Probleme cu umerii
Braţul dislocat
La această rănire frecventa şi spectaculoasă a articu
laţiei um ărului capul hum erusului sare din loc, în timp
ce răniţilor le vine să sară pe loc de durere. Ei o luase
ră oricum deja dinainte din loc, o dată ce rănirea pro
vine dc la mişcări puternice ale braţului- Aici s-a dat în
verşu nat din m âini, în necunoaşterea şi supraaprecie
rea propriilor posibilităţi. Braţul arată că pretenţia era
prea m are, nem aiparticipând la joc, părăsind u-şi locul
ce i-a fost atribuit şi sugerând dureros că nu num ai el,
ci mai cu seamă posesorul lui este pe calea greşită. Pen
tru a conduce din nou lucrurile pe făgaşul cel bun, este
necesar încă un efort încordat eroic şi conştient al pro
priilor posibilităţi articulare. Cel care tratează victim a
se opinteşte cu pidorul în subraţul ei şi pune articulaţia
la loc cu o sm ucitură; de obicei după ce şi-a d at el în
suşi ghes pentru a se încum eta la o intervenţie atât de
eroic-brutală. A ceastă m etodă recunoscută într-o una
nim itate de excepţie de către toate facultăţile arată de-a
Umerii 317
întrebări
1. U nd e m erg prea departe? în ce m ăsură îmi depă
şesc posibilităţile şi com petenţele?
2. Mă cred în stare de prea multe? Vreau să apuc ceea
ce este intangibil şi îmi provoc inutil dunete?
3. Unde mă dau speriat înapoi la figurat în faţa limi
telor şi m ă fac m ai îngust decât îmi corespunde m ie şi
ţelului vieţii mele?
4. Ce vreau să ating? Unde vreau să ajung? U nde ţin
teşte planul vieţii mele să dea lovitura? La ce „m are lo
vitură" aspir (tainic)?
Sindromul umăr-braf
întrebări
1. Ce parte nu o mai pot ţine sub stăpânire?
2. în ce m ăsură am exagerat tem atica părţii blocate?
Şi cu ce?
3. Pentru ce am ridicat braţul blocat? Pentru jurământ,
pentru lovitură, ptntru a saluta steagul, pentru a cere să
iau cuvântul,*.? Ce a fost putred aici?
4. De ce latură până acum ncdezvoltată a fiinţei mele
sunt constrâns să mă ocup mai atent?
întrebări
1. Ce greutate cade asupra mea şi mă îm povărează?
Ce m ă apasă?
2. Ce am luat asupra mea fără să mă plâng, dar tainic
în silă?
3. Ce datorii, ce responsabilităţi planează asupra mea?
4. Ce vreau să port? Ce trebuie să suport? Ce nu aş
mai vrea să (su)port?
vni
Braţele
1: Probleme cu braţele
întrebări
1. Care dintre laturile mele, cea feminină sau cea m as
culină, este atât de împotmolită, încât a devenit necesa
ră o întrerupere?
2, în ce m ăsură nu suportam viaţa acestei părţi din
mine, ci o sufocam ?
Bravele 327
Tendinită
întrebări
2, Articulaţia cotului
întrebări
1. Ce vreau cu adevărat, dacă pun toate pârghiile în
mişcare? Pe cine vreau să clintesc din loc? U nde îmi exa
gerez intervenţia pârghiei?
2. Ce indicii de calm are am trecut cu vederea?
3. Ce rezistenţă oscilează când îmi fac pârghiile să os
cileze?
4. Ce m otive nemărturisite fee orgoliu) acţionează şi
ele ca o pârghie la mine? Ce mă loveşte, împingându-mă
înapoi şi m ă zguduie {îm i zguduie articulaţia)? C ui îî
erau de fapt menite?
Mâinile
întrebări
1. U nde sunt neonest? Ce indiciu îmi d i forma dege
telor meJe?
2. A nu „sta cu mâna întinsă" înseam nă a nu cerşi- Ce
înseam nă însă mâna mea care nu mai poate fi întinsă?
3. Dacă nu-mi pot deschide mâinile, m ă pot „spăla pe
m âini" nevinovat?
4. Unde m ă ascund de m ine şi de cei din jur? Pe cine
sau ce am „la m ână"? Cui îi sunt menite ameninţările pe
care le exprim ă m âna mea?
5. Unde-şi are de fapt locul voinţa de luptă, care se
manifesta în pumnul meu strâns?
6. Unde nu adm it că am pus mână de la m ână? Cum
e cu datul şi luatul? Ce înseamnă pentru mine că nu mai
pot ţine mâna deschisă, dar că nici nu mai sunt nicioda
tă cu mâinile geale?
7. Pe ce probleme noduroase am pus m âna, aşa încât
nici un altul să nu le vadă şi num ai eu să le sim t?
8. De ce m ă tem, ce m ă face atât de nesigur şi mă îm
piedică să-mi trăiesc ofensiv individualitatea?
9. Ce înseamnă pentru mine că nu pot să întind nimă
nui o m ână {de ajutor)? Şi că nu pot apuca nici o mână
salvatoare?
10. Ce vreau să ascund? De lume? De mine?
2. Unghiile de la mâini
întrebări
1. U nde ar trebui să-mi arăt ghearele şi nu mă încu
met? Unde îmi rod inconştient de sub unghii?
2. In ce m ăsură m ă lasă team a mea lipsit de apărare
în faţa agresiunii?
3. Unde sunt o victim ă la figurat a agresiunii mele?
4. C u m aş putea găsi încredere în puterea ^i vitalita
tea mea?
5. Unde a r exista posibilităţi rezonabile pentru dispo
nibilitatea m ea agresivă de apărare? U nde m i-aş putea
potoli mai bine foamea?
X
Pieptul
1. Toracele proeminent45
2, Toracele îngustat
întrebări
1. Ce în afaxa violenţei îmi m ai poate sparge tezaurul
pieptului meu?
2. Ce dom enii ate lumii mele sentim entale sunt atât
de încarcerate, încât unica lor şansă constă în eliberarea
violentă?
3. Unde m -am m anevrat astfel vârându-m ă în îngus
time, încât nu mai ştiu încotro s-o iau şi sunt expus ne
ajutorat forţelor din afară?
4. în ce m ăsură am neglijat schimbul?
5. Mă încum et să las temele deschidere (sinceritate) şi
flexibilitate să-şi recapete rolul în viaţa mea?
Sforăit
întrebări
1. Unde exagerez un pol al realităţii?
2. în ce m ăsură îmi lipseşte legătura dintre extrem e?
3. Ce rol are com unicarea laturii sufleteşti feminine?
4. U nde m £ exclud d c la fluxul vieţii?
5. Ce separă în com unicarea mea, ce leagă?
6- Cum pot găsi un ritm armonios de viaţă?
4. Pieptul feminin
Cancertd itttirhş#
D e te c ta r e a t im p u r ie e s te c u m u lt m a i b u n ă d e c â t o ea t â r z ie o b iş
n u it ă în a in te v r e m e , p e d e altă p a r t e t a n u a r e n im ic d e-a fa c e cu
p r e v e n ir e a .Profilaxia, t u care e s te c o n fu n d a t ă a d e s e a , a r tr e b u i
fflS fliţţîl u n p a s m a r e m a i d e p a r t e ţ i s i î m p i e d i c e iz b u c n i r e a s i m p
t o m a t ic ii, r e s p e c t i v c h ia r 6 -0 fa c ă s u p e r f l u i .
366 Ruediger Dahlke
te, care suferă mai des de inflama fii ale uterului decât fe
meile de cele ale glandelor m am are, cancerul în această
regiune este n ecun oscut
în căutarea situaţiei specifice nu este greu d e desco
perit aici neglijarea propriului drum feminin, acesta ne-
trebuind sa aibă de-a face cu idealul curent d c femini
tate şi putând să solicite m ult m ai m ultă duritate şi p u
tere decât le este adecvat unora, în acest context intră şi
faptul că maicile sunt lovite cu o frecvenţă peste m edie
de canccrul mamav. Nu discutăm în ce m ăsură vocaţia
de călugăriţă contravine drum ului feminin. Probabil că
afectate sunt acele maici care tocm ai că nu sunt p e d ru
mul lor, căci ele nu şi-au urm at chem area, ci s-au refu
giat la m ănăstire pentru a se eschiva de viaţă. Şi poate
şi cele care au simţit, ce-i drept, o chem are, d ar au pier
d u t ulterior contactul cu drum ul m ănăstiresc şi totuşi
au răm as pe el. Aşa cum viaţa în mănăstire folosită abu
ziv ca refugiu stim ulează cancerul, îl poate şi îm piedi
ca, în m ăsura în care o aduce pe respectiva femeie pe
drum ul ei.
Cercetările epidem iologice, care se referă la reparti
zările bolilor în populaţie, dezvăluie alte legături intere
sante. în timp ce călugăriţele se îm bolnăvesc cu o frec
venţă ce depăşeşte media de cancer mamar, femeile care
au născut în anii tineri mai mulţi copii sunt cel mai pu
ţin atinse. Dacă la naşteri aveau peste 25 de ani, riscul
creşte din nou. Femeile care fac copii abia după 30 de am
au deja un risc mai crescut decât cele fără copii. Fireşte
că nu are nici un sens să se facă planning familial după
astfel de statistici. A r însemna înţelegerea greşită a sta
tisticilor în sens cauzal. Pe de altă parte, ele au un carac
ter indicator destul de bun. Conform Iui, a avea devre
Pieptul 367
tate. Drumul este com plet individual, dar felul este su-
praindividual şi desăvârşit*
întrebări
1. Ce rol joacă tema m am ă în viaţa m ea? Aştept să fiu
dădăcită? Mă satisface să-i dădăcesc pe alţii? Cum stau
faţă d e m am a m ea, faţă de „a fi m am ă"?
2. Ce rol joacă pentru mine îngrijirea? Din ce motive
îngrijesc? Cu ce sentiment şi cu ce preţ mă las îngrijită?
M i-aş putea purta singură de grija?
3. Ce rol joacă pentru m ine autonom ia, respectiv
em anciparea?
4. C ât de ofensiv şi de dem onstrativ îi perm it pieptu
lui m eu să fie? Mă încum et să-l folosesc ca semnal?
5. M i-am găsit drumul ca femeie? înaintez p e el?
6. A fost ceea ce am trăit până acum viaţa mea? Este
ceea ce v ă d venind asupra mea viaţa mea?
7. încotro să m ă duc oare? Care este visul m eu? Dar
ţelul meu?
XI
Abdomenul
întrebări
1. Ce conflict spiritual şi psihic îmi zace în casa
(corpului)?
2 lCe m -a călcat de mult pe nervi şi m i-a intrat pe sub
piele şi este încă neuitat?
3. Ce frică m ă face să mă închid atât de tare în m ine,
încât trebuie să mă deschid fizic atât de larg?
4 . Ce trebuie s ă înflorească fizic, întrucât nu se poate
d e s f ă c u t a pe plan spiritual şi sufletesc?
5. Ce m ă încum et să exprim doar înflorind? La ce nu
aş putea să dau drumul niciodată direct, deschis, fără în
florituri?
6- Ce limite sunt pentru mine conflîctuale, unde mă
sim t limitat? Ce lanţuri mă ţin legat?
7„ Ce mine antitanc sunt îngropate în grădina sufle
tului meu?
2. Hernii
Hernie ombilicală
întrebări
1. U nde am intrat considerabil sub presiune? Presat
de şantaj? Strâm torat? Gâtuit?
2. în ce dom eniu a! existenţei mele m -am supraesti
m at?
3. U nde m i-am propus ceva ce mă su p raso licită, m ă
pune sub o presiune prea mare?
4. U nde zăgăzuiesc sentim ente prim are, prim itive?
U nde îmi desconsider instinctele?
5. A ş prefera să m ă reîntorc la bunele vrem u ri de al
tădată? Ce găuri de strecurat şi ce căi de refugiu mi-am
lăsat deschise?
Hernîe inghinala
întrebări
1* U nde am ajuns sub presiune şi pe căi greşite în le
gătură cu sentimentele mele prim are?
2. U nde sc pot găsi drumuri noi şi deschide spaţii fe
cunde?
3. Este sexualitatea mea tăiată de alte energii? Unde
m ă ridic peste necesităţile sexuale?
4. în ce m ăsură lumea mea instinctuală de afecte este
pusă în drepturi?
5. C e trebuie să unesc în viaţa mea şi fusese separat
p ân ă acum?
6. U nde îmi supraestim ez forţele şi mă cred capabil
de prea multe? U nde sunt încrezut?
7. Au această supraedtiinaie a propriei persoane şi în
fum urare de-a face cu îndepărtarea de sursele sexuale
de energie?
XII
Bazinul
1. Herpes genitalis
fntrebtiri
1. Cum stau cu sentim entele sexuale d e ruşine şi
vină?
2. Tind să m ă pedepsesc pentru paşii greşiţi făcuţi-
Este heipesul pedeapsa mea, care îmi înlătura plăcerea
faţă de plăcerile ilegale?
3. Am o relaţie naturală cu sexul sau predom ină acea
parte din mine care îl respinge ca murdar?
4. Ce m ă încum et să risc din punct d e vedere sexual?
în r e l a ţ i a mea proprie? Referitor l a parteneri străini?
5. Mai descopăr elemente noi cu partenerul m eu sau
num ai parteneri noi?
6. Ce conflicte sexuale nu-mi adm it? U nde am greu
tăţi pe plan sexual pentru a-mi deschide graniţele?
7. Ce m ă „m ăn ân că", la ce-m i arde cu ad ev ărat
„b u za"? Cum le-aş putea da organelor m ele genitale
atenţia după care ard ele de nerăbdare, cu plăcere şi fără
sentim ente de vinovăţie?
8. în ce m ăsură nu mă dedic cu adevărat parteneru
lui m eu şi misterelor lui (mele)?
2 . Prostata şi problemele ei
în t r e b ă r i
întrebări
1. Cum am înaintat în viaţă? Cum am m ers? M -au in
teresat num ai ţintele exterioare? Le-am atins?
2* Ţelurile m ele sunt oare realizabile pe căi exterioa
re?
3. Unde m -am îm potm olit sau rătăcit?
4. Ce rol joacă pentru m ine calmul şi înfrospecţia?
5. U n de am aterizat lăuntric şi unde m ai v reau să
ajung?
6. A m învăţat să m ă bazez pe ajutoare din afară, să
mi le fac folositoare pentru necesităţile mele interne?
Picioarele
1. Articulaţia genunchiului —
leziuni ale mcniscului
întrebări
1* Ce rol joacă m odestia în viaţa mea? Mă plec în faţa
necesităţilor sau m ă las încovoiat de destin?
2. Există un om sau o temă care îmi smulg umilinţă?
3* încerc să mă „învârtesc" în caz de îm povărare e x
cesivă? înclin să m ă pun fizic de-a curm ezişul?
Picioaurfe 407
întrebări
Ce supraîncordare emoţională nemărturisită ar pu
tea să se fi acum ulat în gambele mele?
2. în ce m ăsură lipseşte, din viaţa m ea, lupta em oţio
nală, care se întruchipează în spasm ?
3. îm p otriva a ce m ă opintesc la figurat, dacă îm i
opintesc îm potriva unei rezistenţe gamba la care mi s-a
pus un cârcel?
4. U nde ar hebui să fac un efort mai conştient, pen
tru a face faţă unei bătălii încărcate emoţional?
410 R uediger DahJlse
£8 Facerea, 3 ,1 5 . (N-1.)
412 Ruediger Dahlke
întrebări
Labele picioarelor
1. Articulaţia tibio-tarsiana
întrebări
1. Ce rol joacă în viaţa mea înaintarea pe sărite?
2. Tind spre zboruri la înălţime prost asigurate în re
alitate? Ignor deseori la pornire necesitatea de a ateriza?
Cum este relaţia m ea cu visul şi realitatea?
3. Trec cu vederea necesitatea m ea de linişte în încer
cările mele de a-m i dobândi locul prin luptă?
4. Unde stau strâmb, unde pe de lături? Unde se sem
nalează în viaţa mea o scrânteală, unde are viaţa m ea ne
voie de o întrerupere?
5. Unde tind spre paşi greşiţi pe plan fizic, în loc de a
proba căi noi pe plan spiritual?
6. U nde m ă revolt îm potriva destinului m eu ? U nde
face revolta parte din destinul meu?
2. Bătăturile
întrebări
1. Cine m ă calcă pe bătătură? Mă calc poate singur?
2. U nde insist asupra unor poziţii, cu toate că s-a atins
pragul durerii şi îmi calcă deja cineva pe picioare?
422 Ruediger Dahlke
3. Micoza pictorului
întrebări
1. Unde zace un conflict nem ărturisit al autoapărării,
conflict ce mocneşte în inconştient?
2. Unde om it sâ-mi arăt ghearele spirituale şi să-m i
înfig ghearele, cram pon and u-mă 7 Ce tărâm-1 imită fizic
las să ajungă în paragină şi să piară?
3. Dacă mi-e ruşine cu gheaiele mele fizice, găunoa
se, în ce m ăsurâ mă jenez de cele spirituale?
4. Cum de vitalitatea ghearelor este Ia ultimele ei su
flări?
5. Cine îmi parazitează viaţa? Unde parazitez eu?
4. Verucile (negii) şi talpa piciorului
52 O c u l t = în t u n e c a t , a s c u n s .
42S Ruediger Dahlke
întrebări
1. în ce m ăsură m ă deranjează sau m ă stinghereşte
negul? N u p o t să merg şi să stau fără dureri? Sau el mă
desfigurează, respectiv figurează ceva din m ine ce nu
vreau să v ă d şi ce m ai ales ceilalţi nu trebuie să vadă?
2, Ce am ascuns deoparte când m i-a ieşit negul?
3. C e ra l joacă pentru m ine confruntarea cu laturile
sumbre ale vieţii mele?
4, Sunt conştient de latura ocultă a existenţei mele?
XV
Probleme de vârstă
G e o r g G r o d d « k , W e r k e , v o i . I, p 64 .
Probleme d c vârslă 431
întrebări
1. Pot să accept sarcina schimbării care se asociază cu
criza de la mijlocul vieţii?
2. M i-am m ărturisit şi împlinit dorinţele referitor la
urm aşi şi la „viaţă" sau urm ează să-m i crească ceea ce
lipseşte sub formă de m iomuri? Am trăit destul? M -am
săturat?
3. Există planuri pe care aş dori să fac schimbări şi nu
m ă încum et? Unde aş putea deveni fecundă la figurat?
4. Ce balast trebuie se arunc? Ce sarcină să abordez?
6. Unde duc lipsă de structură? Unde o pot găsi?
4. Midlife-Crisis
întrebări
1. în ce punct din viaţă mă aflu acum?
2. Cu ce segm ente ale drum ului vieţii mele mă aflu
pe picior de război?
3. U nde şi sub ce form ă opun rezistenţă la întoarce
rea solicitată de model?
4. Cum abordez tensiunea din viaţa mea?
5. Ce drum uri ale detensionării îmi stau deschise?
6. M i-am realizat scopurile vieţii sau le-am depăşit
deja?
7. Ce m i-ar mai putea salva acum viaţa?
întrebări
1. Curajul meu s-a transformat deja în trufie? Se mai po
triveşte cu vremea? Cui trebuie să îi dovedesc astfel ce?
1. Tind să-mi depăşesc vârsta? Am trecut cu vederea că
nu am doar oase bătrâne, ci am <ii devenit un (os) bătrân?
3. îmi compensez printr-o osificam şi anchilozare con
formă cu conştiinţa constituţia mea osoasă cane devine mai
slabă? îmi suprasolicit corpul, pentru a-mi menaja sufle
tul?
4. Cum îmi abordez limitele naturale? Unde le respect
prea puţin?
5. Reuşesc să mă uşuiez pentru drumul spre casă al su
fletului şi să arunc balastul?
6. Barba la femei sau integrarea polului opus
7. D e Ia p r e s b itîs m p â n ă la te n u l z b â rc it
cam era dc-alăturl sunt auzite bine. Astfel, acest sim ptom
este şi o form ă nerezolvatâ a retragerii respectivilor în
universul propriu, unde alţii de abia de îi m ai pot urm a,
chiar şi strigând. Simptomul îi izolează şi distanţează de
lume şi îi face singuratici şi închişi în ei.
Faptul că atâţia oameni bătrâni se luptă cu asta arată
că orientarea cu valoare patologică spre exterior este ti
pic socială. Din nou sunt aşa-nurnitele culturi primitive
cele care ne arată prin absenţa în mare parte a acestor in
firm ităţi tipice bătrâneţii că ceea ce la noi e norm al de
fapt nu este aşa, şi în orice caz nu este natural.
în ciuda unei varietăţi mari de proteze care devin tot
mai rafinate, auzul slab răm âne un simptom care trans
formă mulţi oameni în nişte marginalizaţi. în timp ce pu
tem face cu adevărat ceva pentru un văz mai activ, la au
zul mai pasiv rămânem neajutoraţi în ciuda oricărei teh
nici. Prin num ărul lor m are, bătrânii surzi devin în în
singurarea şi izolarea lor o umbră socială şi, ca orice do
meniu al umbrei, sunt văzuţi cu neplăcere. A stăpâni şi
stclpănirea stau la noi pe prim ul loc. A uzitul, trasul cu
urechea şi asculta tu ]/ ascultarea duc la m ajoritatea o a
menilor moderni un destin de umbra. Bătrânii ne arată
unde se ajunge cu această politică a refulării.
O tosderoza, sclensza timpanului, exprimă fizic în sfe
ra auzului şi ascultării tematica lui „a nu mai fi flexibil".
Cel afectat e sătul (de câte a auzit şi ascultat), se rigidi
zează faţă de vibraţiile externe şi se retrage ca un m elc
în sine însuşi. Surzii nu mai vibrează îm preună cu cei
lalţi în sens m ai profund. Până şi orbii sunt m ai puţin
izolaţi şi devin mai puţin duri*
Sarcina constă în a reflecta efectiv mai mult la sine, a
reduce contactele cu exteriorul şi, în loc de a asculta veş
456 Ruediger Dahlke
8- Culoarea gri
5^ Kf-5 j™ u (! 0F!, ţe -se m n are - retrag erea sem n e lo r (vieţii co lo rate), li
tera! (laţ.: irtstfflflrel) a d esigila, a da în ap oi, a faee feră v aloare.
Probleme de vârstă 459
9. Boala Alzheimer
65 E xistă caseta sp eciale la tem ele: cancer, alergie, h ip erten siu n e ar
terială, h ip oten siu n e arterială, p ro b lem e d e d igestie, p ro b lem e de
greu tate, fum at, p roblem e hep atice, p ro b lem e d e sp ate ţii an g o a
să, M ed itaţiile M edic internist şi DesbVirfrn» profunda su n t m en ite, în
p lu s, să aju te la con tin uarea p reo cu p ărilo r legate d e d iferite tablo
u ri d e b o a lă p e un p la n m ai p ro fu n d ; to a te c a se te le la E d itio n
N ep tu n , M iin ch en .
Concluzii
Introducere în
filosofia semnificaţiei
şi interpretării bolilor
In viaţa lor. Exact asta este cerinţa „bolii ca drum ": să în
veţi de pe urm a propriilor simptome şi să evoluezi.
Este o eroare m are de înţelegere sâ se folosească în
mod abuziv acest concept ţii filosofsa care-i stă în fundal,
pentru a em ite evaluări. Ezoterism ul pur şi simplu nu
are nimic de-a face cu îm părţirea vinei, o dată ce porneş
te, aşa cum se prezintă detaliat în prim ul volum , de la
faptul H orice om este, din principiu, vinovat, întrucât
a fost separat de unitate. A se face vinovat nu este o ches
tiune a greşelilor mici sau mari din viaţa zilnică, ci una
de principiu. Vina originară a omului rezidă în părăsi
rea unităţii paradiziace. Viaţa în această lum e a contra
riilor este în m od necesar plină de greşeli şi serveşte la
găsirea drum ului înapoi spre unitate. Orice greşeală şi
orice tablou al bolii e/uctdează astfel elemente cane lip
sesc pentru a realiza perfecţiunea şi devin, ca atare, o
şansă de dezvoltare.
A abuza de interpretările bolilor pentru aprecierea al
tor oameni este o înţelegere eronată din m ai m ulte pri
vinţe. Pentru distribuirea vinei nu există, pe de o parte,
nici un fel de mohil, căci vina originară este încă de mult
rep a rtiz a tă şi nu este nevoie de nici o colaborare a om u
lui în acest sens. La fel de bine am putea să-i felicităm pe
cei afectaţi pentru boala lor, datorită posibilităţilor de
dezvoltare şi de învăţare pe care ea le conţine. A şa-nu-
miţii „primitivi" sunt în această privinţă cu un pas îna
intea noastră, pentru că ei apreciază simptomele de boa
lă ca intervenţii ale destinului în viaţa lor şi le acceptă
bucuros ca o punere la încercare şi o probă de confirm a
re. în multe triburi, şamanul în devenire îşi doreşte sa-şi
facă apariţia boala de iniţiere, căci numai ea îl poate in
troduce în noi domenii de experienţă. A ceastă idee este
In Irod utere în filosofi a semnificaţiei ş i,. . 491
3. Revalorizarea simptomelor
5, Formă şi conţinut
Citat d în j.W . Goethe, f-'aust JI, „M vnfi cu prăp ăstii": „Vrem eJ-
nic-sensibilul/ D narca simbo! survine." Traducenc dc Şlefrtn Aug.
Dtiînaş, Editura Univers, Hucime^li, 1983. (JV, f.)
500 R u ed iger D ahlke
6. Homeopatia
7, Jo c u l c a u z e lo r
8. Analogie şi simbolistică
şi deci şi despre fiL lfi fel şî când coboară din maşina lui.
Ţoale astea se întem eiază p e o înţelegere mai m ult sau
m ai puţin conştientă a simbolurilor. Şi orice referire re
ligioasă se bazează pe simbolistică şi analogie. N um ai
aşa se pot înţelege parabolele. Dacă ne rugăm în Ttdăî
twstru „Facă-se voia Ta, precum î>i cer aşii şi pre pământ",
folosim numai o altă formulare pentru „precum sus, aşa
jos" şi ne deplasăm pe tărâm ul analogiei.
Chiar şi ştiinţele naturii se bazează la o privire mai
atentă pe gândirea com parativă, o dată ce orice proces
d c m ăsu rare este o com p araţie şi rap ortare, respectiv
analogizare. Dacă m ăsurăm un segm ent, tem peratu ra
sau presiunea, întotdeauna avem de-a face cu com para
ţia cu o scală m arcată. întrucât m ăsurarea este baza şti
inţelor naturii, ea se întemeiază la urma urm ei pe gân
direa com parativă.
A propierea medicinei de gândirea analogică este şi
mai clar de recunoscut în domeniul statisticii, una din
tre disciplinele ei preferate. Tot mereu ne lovim de încer
cări de a aduce dovezi prin statistici. Metoda este cunos
cută şi tentantă. Sunt întTebaţilOO de dependenţi de he
roină dacă au consum at înainte produse din canabis ca
haşişul sau m arihuana. Dacă 90 % răspund „da , „do
vad a" s-a adus şi canabisul este „drogul de trecere spre
heroină. Ceea ce sună atât de logic nu are totuşi forţă
probator le. C ăci, altfel pusă problem a, se poate atunci
„dovedi" statistic că laptele este drogul d c treceie ce) mai
periculos de pe lum e, o dată ce 10G % dintre dependen
ţii de heroină şi toţi alcoolicii au început prin a-l consu
ma- Aici nu este vorba nicidecum de a denigra statisti
cile, ci dim potrivă, de a reabilita gândirea com parativă
care le stă la bază. Statisticile pot să exprime lucruri esen-
Introd ucere îh filosofia semn ificaţiei şi.. . 515
9. Câmpuri morfice
Boală si ritual
f
2. R itu a lu ri d e tre c e re
83 D a c a m e d i c i i t r e b u ie să se o c u p e e i î n ^ i d e c o m p l e t a r e a f o r m u
la r e l o r casclnr d e cele mai m u l
a s ig u r ă r i m e d i c a l e , c o n s id e r a d e
te o r i c a a c e s t lu c r u , r a p o r t a t la sarcina lo r propriu-zisă, este umi
li t o r sau m a c in ă n e r v i i .
53 4 Ruediger Dahlke
4 . R itu a lu ri a le m e d ic in e i a n tice
5. Boală şi model
S* C i n e a r fi s u s ţ in u t a c u m o sută d e a n i d i fie c a r e c e l u l ă c a r e s t d e s
p r i n d e d e e x e m p l u d e p e p i e l e a d e g e t u l u i m a r c d e la m a n ii c o n
ţ in e în t r e a g a i n f o r m a ţ i e d r a p i e " m a r f i fn a t lu a t d e s i g u r d erâ
dere-
Boală şi ritual 5* 1
C a p r i n c i p i i o r i g i n a r e , e l e s e a flă d e s i g u r n u n u m a i Ia b a z a a s t r o
l o g i e i , c i a o r ic e , D in a r c ă a s t r o l o g i a u t i l i z e a z ă a c e s t e p r i n c i p i i o r i
g i n a r e î n m o d c o n ş t ie n t . Ş i a r h e t i p u r i l e s t a u la b a z a a t o t, d o a r c a
în m i t j?i b a s m e l e d e v i n d e o s e b i t d e p r e g n a n t e .
* * C e l e ^ a p t e s e r e f e r i la c la s ic e le ş a p t e p la n e t e , la c e l e t e c e s - a u m a i
a d ă u g a t c e l e tr e i p la n e t e t r a n s s a t u m ie n e .
5U2 Ruediger D ahlke
M EDIU SOCIAL: hotel d c lux, bordel arenă, teren d e sport, închisoare, spital,
câm p de luptă mănăstire
ZONE, ORGANE (contact pe) piele, m uşchi, sânge, frunte, piele (ca limită),
A LE CORPULUI: rinichi, buze penis genunchi, schelet
7. Boala ca ritual
91 Excepţia o constituie copiii can? pol folosi, prin accesul lor mai in-
luiliv la imaginile ^ sim bolurile sufletului lor, bolile tipice ale co
pilăriei ca imbolduri impresionante d e dezvoltare.
III
1. Vocabularul nostru
’**KT<mmerspec:fcHt r a d u s a ic i In c a r t e p r i n În d o p a r e bu K m ică d e s u p ă
rare, în s e a m n ă lite r a l s lă n in ă de su p ă ra re ţ>i s e r e f e r a la u n so< d e
b u lim ie , c â n d o m u l ia în g r e u ta t e d in c a u z ă c $ m ă n â n c ă exee& iy
d e m u lt, c a m ijlo c d e c o n s o la r e fa fă d e o s t a r e d e s p ir it n e t e n c i
tă- (W. f,)
yyB raikartoffetuerhliltnis, literal relaţia cu aţricţfii prajtţt, se m tera la o re
ia fie am o ro asă n eserio asă sau sp o rad ică, u n eori şi la o coo p erare
d o ar o cazio n al* în alte d o m en ii a le v ie[ii. (N. f,)
îndrumări practice pentru elaborarea,,. 555
2. Mit ţi basm
3 . D ru m u l cu n o a şte rii
prin intermediul polului opus
Rezumat
1. Puncte de pornire
3. B o a la ea ş a n s ă