MARTHA HALL KELLY

/\

CAND
/\

INFLORESTE
LI LIACUL
Traducere din limba englezd gi note
MIRELLA ACSENTE

*#
 Capitolul 1

CAROLINE
Septembrie 19j9

Daci aq fi qtiut ci in acea zi urma s6 il cunosc pe birbatul care

avea si mI spulbere asemenea porlelanului citzlrt pe teracoti, aq fi
dormit pAnfmai tdrzit. in schimb, l-am trezit pe domnul Sitwell,
tlorarul nostru, ca si-mi pregiteasci o floare pentru butonierl. Prima
mea gall de la consulat nu era un moment in care si lin seama de
protocol.
Am intrat in curentul puternic al migc[rii plebee de pe Fifth
{venue. Birbali cu pilirii gri de fetru treceau pe ling[ mine, im-
brincindu-md, iar ziarele de diminea![ din servietele lor diplomat
purtau ultimele titluri benigne ale deceniului. in acea zi, nu se pre-
gitea nici o furtuni in est, nu exista nici un indiciu care si anunle
;eea ce urma si vini. Singurul semn prevestitor de riu din direclia
Europei eraizul de apl stituter, adus de vint dinspre East River'
in,rreme ce m[ apropiam de clidirea noastri, aflati la colpl lui
f itth Avenue cu Forty-ninth Street, l-am simlit pe Roger prMnd de la
:ereastra de la etaj. Concediase oameni pentru mult mai pulin decat o
-:tarziere de douizeci de minute, dar singura zi din an cdnd membrii
<itei newyorkeze igi deschideau portofelele gi se preftceau ci le pasl
:e Franla nu era un moment pentru o floare de butonieri amirit[.
-{m cotit gi am v[zut soarele diminefii strilucind in literele
:',':uite in piatra de coll 9i acoperite cu foili de aur: LA MAISON
 to Martha Hall Kelly
FRANQAISE. clrdirea Francezb, sediul consulatului Francez, se
ridica alituri de clidirea Imperiului Britanic, cu vedere spre Fifth
Avenue, parte din Rockefeller Centre, noul complex de granit
9i
calcar al lui Rockefeller funior. Multe consulate strdine igi aveau bi-
rourile acolo, alc5'tuind un mare ghiveci de diploma[ie internafionali.
- Intra(i pdni in spate gi intoarceti-vi cu fa!a, a spus Cuddy, lifti_
erul nostru.
Domnul Rockefeller alegea liftierii pe sprdnceani, ciutAndu_i pe
cei bine crescu{i gi aritoqi. cuddy era un bdrbat frumos, degi pirul
ii era deja grizonant, iar trupul imbitrAnea rapid.
Cuddy gi-a afintit privirea asupra numerelor luminate de deasu_
pra ugii.
- Azi aveli o mullime de oameni sus, Miss Ferriday. pia a zis ci
au mai venit doui vase.
- Minunat, am rispuns.
cuddy gi-a scuturat ceva de pe mdneca uniformei sale bleumarin.
- Iar stali pAni tdrziu in seara asta?
Desi aveam cele mai rapide lifturi din lume, cu al nostru incd
mergeai la nesfdrqit.
- La cinci am plecat. Diseari e gala.
imi iubeam slujba. Bunica woolsey incepuse tradiqia acestei
munci in familia noastri, ingrijind soldafi pe cdmpul de rupti de la
Gettysburgl. Dar voluntariatul meu ca gefr a departamentului de asis-
tenfi a familiei pentru consulatul Franlei nu era de fapt o munci
propriu-zisi. Iubirea pentru tot ce e francezera pur gi simplu ceva gene-
tic la mine. Degi tata era pe jumitate irlandez, inima lui bitea pentru
Franfa. in plus, mama mogtenise un apartament in paris, unde
mergeam in fiecare an in august, aqa ci mi simteam ca acasl acolo.
Liftul s-a oprit. chiar gi prin ugile inchise, avzeamcu tofii rarma
teribili a vocilor ridicate. M-a stribitut un fior.
-Etajul trei, a spus Cuddy. Consulatul Frantei. Aveli griji Ia...
odati ce s-au deschis ugile, zgomotul a acoperit orice frazitpoli-
ticoas6. Holul din fa\azonei noastre de receplie era atdt de plin de

I origel in sudul Pennsylvaniei, locul unde in lg63 s-a desfrqurat o bitdlie cru-
ciali din Rizboiul Civil American
 Chnd inflore;te liliacul 11

oameni, incit cu greu puteai piEi printre ei. Normandie gi ile de

France, doui dintre cele mai bune nave de linie ftanceze, acostaseri
in acea dimineali in portul New York, ticsite cu pasageri bogali care
fugiserl de situa[ia nesiguri din Franla. Odatl ce s-a auzit semnalul
ci drumul era liber gi au putut s[ debarce, elita de pe vapoare s-a
revirsat citre consulat pentru a rezolva problemele c:uviza 9i alte
chestiuni delicate.
M-am strecurat in zona de receplie plini de fum, pe lAngi doam-
ne imbricate in cele mai en vogue rochii ale Parisului, care pilivrd-
geau intr-un nor plicut de Arpdge, avind inci in p[r spumi de mare'
Cei din acest grup erau obignui[i si fie insolili la fiecare pas de un
majordom cu o scrumieri de cristal gi un pahar inalt de qampanie'
Stewarzi de pe Normandie, in jachete stacojii, erau in competilie cu
omologii lor in jachete negre depe ile de France. M-am impins cu un
umlr prin mullime citre biroul secretarei, aflat in celilalt capit al
inciperii, gi eqarfa mea de gifon s-a agalat in inchizitoarea qiragului
de perle al unei creaturi superbe. in vreme ce incercam s[ o desprind,
telefonul interior a sunat, dar fird sI i se rlspundi.
Roger.
Am insistat si trec mai departe, am simfit o minl' pe fundul meu
5i m-am intors, ca si vid un elev ofi1er aruncAndu-mi un zAmbet plin
de tartru.
-Gardons nos mains pour nous-mAmes, am spus. Hai sI ne linem
miinils acasd.
Biiatul gi-a ridicat bralul deasupra mullimii qi a leginat in aer
cheia de la cabina lui de pe Normandie. Cel pufin nu era genul de tip
peste gaizeci de ani pe care il atrigeam de obicei.
Am ajuns la biroul secretarei noastre, unde ea stitea, cu capul in
irs, gi bltea la maqini.
- Bonjour,Pia.
\Erul lui Roger, un biiat de optsprezece ani cu ochii de un albas-
agezatpe biroul Piei, picior peste picior' igi linea
=u intunecat, era
:gara in sus in vreme ce scotocea intr-o cutie cu bomboane de cio-
;niati, micul dejun preferat al Piei. Tava mea de corespondenli de
ec buoul ei era deja plin cu dosare.
- \'raiment? Ce-i asa de bun la ea?. a zis ea, fbri si ridice capul.
 t2 Martha Hall Kelly

Pia era mult mai mult decdt o simpli secretari. Cu tofii aveam
multe responsabilitifi, iar printre ale ei se numirau inscrierea unor
noi clienli qi alcituirea unui dosar pentru fiecare, dactilografierea
considerabilei corespondenfe a lui Roger, ca gi descifrarea valului
uriag de mesaje zilnice in morse care teprezentau elementul vital al
institufiei noastre.
- De ce e aga de cald aici? am intrebat. Suni telefonul, pia.
Ea a luat o bomboani de ciocolati din cutie.
- Suni intruna.
Pia atrigea birbafii de parci emitea pe o frecvenfi pe care numai
ei o puteau detecta. Era atrigitoare intr-un fel animalic, dar binuiam
ci popularitatea ei se datora in parte puloverelor sale mulate.
- Po(i si preiei azi cdteva dintre cantrile mele, pia?
- Roger zice cd. n-am voie si mi ridic de pe scaunul 6sta. A desfh-
cut fundul bomboanei cu degetul ei mare, frumos manichiurat, ciu-
tdnd crema de cipgune. $i vrea si te vadl imediat, dar cred ci femeia
de pe canapea a dormit azi-noapte in hol. Pia a fluturat spre mine
o jumitate de bancnoti' de o suti de dolari, adiugdnd: Iar gr[sanul
cu ciinii zice cd-fi di gi cealalti jumitate daci il iei pe el primul.
$i a dat din cap citre cuplul in virsti qi bine hrinit de l6ngi uga
biroului meu, fiecare linAnd in brafe o pereche de soricari cu botul
cenugiu.
Lafel ca a Piei, figa postului meu includea o gami largi de res-
ponsabilitili. Printre altele, trebuia si satisfac nevoile cltilenilor
francezi din New York - adeseori familii care aveau probleme fi-
nanciare - gi si gestionez Fondul pentru Familiile Franceze, o acliu-
ne umanitarr prin care trimiteam cutii cu ajutoare orfanilor francezi
de peste ocean. Tocmai mi retrisesem de pe scend dupd aproape
doui decenii de Broadway gi, prin comparatie, asta mi se pirea ugor.
Cu siguran{i implica mai pufine despachetiri de cufere.
$eful meu, Roger Fortiet a apirut in pragul biroului siu.
- Caroline, am nevoie de tine acum. Bonnet a anulat.
- Cred ci glumeEti, Roger.
Vestea era o adevirati lovituri. Md asigurasem de prezenfa mi-
nistrului de Externe francez ca principal vorbitor la gala noastrd cu
mai multe luni in urmi.
 Cdnd infloregte liliacul 13

-Nu e ugor si fii ministru de Externe francez acum, mi-a aruncat

el peste umir gi s-a intors Ia treburile lui.
Am intrat in biroul meu qi am rlsfoit prin Wheeldexul de pe
masi. Oare prietenul mamei, cilugirul budist Ajahn Chaht, era liber
in acea seari?
- Caroline.. ., a strigat Roger.
Miam inEfhcat Wheeldexul qi m-am grlbit citre biroul lui, evitind
cuplul cu qoricarii, care se striduiau din risputeri si pari disperali.
- De ce ai venit aga tirziu azi-dimineafi? a intrebat Roger. Pia e
aici deja de doui ore.
in calitatea lui de consul general, Roger Fortier domnea din apar-
tamentul situat pe col1, cu vederea lui generoasi citre Rockefeller
Plaza qi Promenade Caf6. in mod normal, acel loc era ocupat de
iaimosul patinoar, dar acesta era inchis pe timpul verii, iar spafiul
era umplut acum cu mese de cafenea gi chelneri in smoching, cu
pquri pin[ la glezne, care se agitau de colo colo. Dincolo de ei, Pro-
meteul auriu masiv al lui Paul Manship2 cidea ciLtre pimAnt, linAn-
du-;i in sus focul furat. in spatele lui, clidirea RCA lignea cu cele
taptezeci de etaje ale sale citre cerul de safir. Roger avea multe in
comun cu figura masculin[ impunitoare a inlelepciunii sculptate
deasupra intrlrii in clidire. Fruntea incruntati. Barba. ochii furiosi.
- M-am oprit pentru floarea de butonier[ a lui Bonnet...
- Oh, peniru asta meritl si llsim jumitate de Franli si aqtepte.
Roger a mugcat dintr-o gogoaqi, iar zahlrul pudri i-a cdztfipe
barbe. in ciuda a ceea ce ar putea fi numit cu ingiduinfi un trup
masiv, nu ducea niciodatl lipsi de partenere'
Biroul lui era ticsit cu dosare, documente de valoare gi dosare
dcspre cetileni francezi dispiruli. Conform Ghidului Consulatului
frralzrlei, sarcina lui era de ,,a ajuta cetifenii francezi din New York in
.," de furt, boli grave sau arestare, 9i in probleme legate de certificate
Chah Subhaddo (1918-1992), influent dascil budist thailandez, care ajucat un
rol m"jor in rispAndirea budismului Theravada in Occident
: Pml Howard Manship (1885-1966), sculptor american, o forli majori in miq-
rEta art deco. A creat sculpturi mitologice in stil clasic, precum faimosul
,h','rz,eteu (1934), in bronz aurit, de la Rockefeller Centre din New York
t4 Martha Hall Kelly

de nastere, adop{ie sau documente pierdute ori furate; de a organiza

vizitele oficialilor gi ale colegilor diplomali francezi; gi de a ajuta in
cazul unor probleme politice sau dezastre naturale".
Tulburdrile din Europa ne dddeau destul de mult de lucru in toate
aceste categorii, asta daci il socoteai pe Hitler un dezastru natural.
- Trebuie s[ md intorc la cazarile mele, Roger...
El a impins un dosar gilbui care a alunecat pe suprafala lustruitd
a mesei de conferin!6.
- Nu numai ci nu avem vorbitor, dar am stat treaz jtmdtate de
noapte ca si refac discursul lui Bonnet. A trebuit si scot povestea cu
Roosevelt care a lisat Franfa sI cumpere avioane americane.
- Franfa ar trebui si poatl si cumpere toate avioanele pe care
le vrea.
- Noi adunim aici bani din donalii, Caroline. Nu e momentul
si-i supirim pe izolafionigti. Mai ales pe cei bogali.
- Oricum ei nu pot si sufere Fran(a.
* Nu mai avem nevoie de presi proastd. Sunt Statele Unite prea
prietenoase cu Franta? Asta o s[ faci Germania gi Rusia si se apropie
mai mult? Nici nu pot s[-mi termin desertul ftrl si fiu intrerupt de
vreun reporter. $i nu putem pomeni nimic de Rockefelleri... Nu mai
vreau un telefon de la funior. Dar binuiesc cd asta oricum o si se
intAmple, acum, ci Bonnet a contramandat.
-E un dezastru, Roger.
- Poate ci va trebui si anulim totul.
Roger si-a trecut degetele lungi prin pir, slpind tran$ee noi prin
Brylcreeml.
- Si rambursez patrtzeci de mii de dolari? $i Fondul pentru Fa-
miliile Franceze? Deja funclionez cu prea pufine resurse. Plus ci am
pldtit pentru patru kilograme gi jumitate de salati Waldorf...
-Aga ii spun chestiei ileia, salati? Roger frunzbrea prin cirlile
sale de vizitd, jumltate dintre ele ilizibile gi pline de tdietwi. E pa-
thitique.. . doar buci{i de mlr gi de lelini. $i nucile alea inmuiate. . .
I Pomadi pentru pir. Compania Brylcreem a fost creati in 1928 in Birmingham,
Marea Britanie.
 Cdnd infloreSte liliacul ls

M-am tot uitat prin Wheeldex in ciutarea unor candidafi celebri.

Eu gi mama o cunogteam pe |ulia Marlower, faimoasa actri![, dar era
plecati lntr-un tur al EuroPei.
-Ce zici de Peter Patout? Prietenii mamei l-au folosit.
- Arhitectul?
- intregii Expozilii Universale. Au robotul ila de doi metri.
- Plicticos, a spus el, lovindu-gi palma cu culitul de argint pentru
deschis scrisori.
Am ajuns Ia L.
- Ce zici de cipitanul Lehude?
- De pe Normandie? Pe bune? E pletit si fie anost.
- Nu poli s[ refuzi de la bun inceput orice sugestie, Roger. Ce zici
de Paul Rodierre? Betty zice ci toati lumea vorbeqte despre el.
Roger gi-a luguiat buzele, ceea era intotdeauna un semn bun'
- Actorul? I-am vizut show-ul. E bun. inalt qi atrig[tor, dacl-fi
place genul. Bineinleles, are un metabolism bun.
- Cel pulin gtim ci poate memora un scenariu.
- E pulin cam imprevizibil. $i insurat, aga ci nu-!i face cine gtie
ce ginduri.
- Am terminat cu birbalii, Roger, am replicat.
Latreizeci Ei gapte de ani, m[ resemnasem s[ rdmdn singuri.
- Nu sunt convins ci Rodierre o si accepte. Vezi ce pofi ob$ne,
dar asigur[-te ci se line de text. F[ri Roosevelt...
- Flri Rockefelleri, am incheiat eu.
intre diferitele cazuri de rezolvat, am sunat in stAnga gi-n dreapta
le diverse posibiliteti de ultim minut gi am sfdrEit cu o singuri
qrtiune, Paul Rodierre. Era in New York, juca intr-un musical ame-
rican la Broadhurst Theatre, Strdzile Parisului, debutul fulminant pe
Broadway al lui Carmen Miranda2.

Iulia Marlowe (1865-1950), actrili americani de origine britanici, cunoscuti

pentru rolurile sale din piesele lui Shakespeare
' Carmen Miranda (1909-1955), cAntireafi qi dansatoare de samba braziliand
de origine portughezi, actrili pe Broadway gi star de film' care a cunoscut o mare
:opularitate prin anii 1940-1950