Tema nr.

14_Funcţii continue
Funcţie continuă într-un punct
Definiţie: Fie 𝑓: 𝐴 ⊆ 𝑅 → 𝑅 o funcţie reală de variabilă reală şi 𝑥0 ∈ 𝐴
Funcţia f este continuă în punctul 𝑥0 dacă există lim𝑥→𝑥0 𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑥0 )
Punctul 𝑥0 se numeşte punct de continuitate pentru funcţia .

Definiţie: O funcţie 𝑓: 𝐴 → 𝑅 este discontinuă în punctul 𝑥0 ∈ 𝐴 dacă nu este continuă în acest punct .
În consecinţă, f este discontinuă în 𝑥0 ∈ 𝐴 dacă f nu are limită în 𝑥0 , sau dacă are limită în 𝑥0 , aceasta nu este
egală cu 𝑓(𝑥0 ).
Punctul 𝑥0 se numeşte punct de discontinuitate pentru funcţia f.

Observaţie: Nu se pune problema continuităţii unei funcţii în punctele în care nu este definită şi nici la ±∞
Continuitate laterală
Fie 𝑓: 𝐴 → 𝑅 şi 𝑥0 ∈ 𝐴.
Definiţii:
Funcţia f este continuă la stânga în 𝑥0 dacă există lim𝑥↗𝑥0 𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑥0 )

Funcţia f este continuă la dreapta în 𝑥0 dacă există lim𝑥↘𝑥0 𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑥0 )

Teoremă. Funcţia 𝑓: 𝐴 → 𝑅 este continuă în 𝑥0 dacă şi numai dacă f este continuă la stânga şi la dreapta în 𝑥0 :
lim 𝑓(𝑥) = lim 𝑓(𝑥) = 𝑓(𝑥0 )
𝑥↗𝑥0 𝑥↘𝑥0

Discontinuităţi de prima şi a doua speţă

Fie 𝑓: 𝐴 → 𝑅 şi 𝑥0 ∈ 𝐴 un punct de discontinuitate pentru funcţia f
Definiţii:
Punctul 𝑥0 se numeşte punct de discontinuitate de prima speţă pentru funcţia f dacă limitele laterale ale funcţiei f
în 𝑥0 există şi sunt finite.
Punctul 𝑥0 se numeşte punct de discontinuitate de a doua speţă pentru funcţia f dacă cel puţin una din limitele
laterale ale funcţiei f în 𝑥0 nu există sau nu este finită.
Funcţii continue pe o mulţime
Fie 𝑓: 𝐴 → 𝑅, 𝐼 ⊆ 𝐴
Definiţie: Funcţia f este continuă pe mulţimea dacă este continuă în fiecare punct din .
Dacă f este continuă pe tot domeniul de definiţie A, atunci spunem că f este funcţie continuă.
Observaţie: Orice funcţie elementară este funcţie continuă.
Operaţii cu funcţii continue
Fie 𝑓, 𝑔: 𝐴 → 𝑅 două funcţii continue în punctul 𝑥0 ∈ 𝐴 . Atunci:
Funcţia 𝑓 + 𝑔 este continuă în 𝑥0 .
Funcţia 𝛼𝑓 este continuă în 𝑥0 .
Funcţia 𝑓 ∙ 𝑔 este continuă în 𝑥0 .
𝑓
Funcţia 𝑔 (𝑔(𝑥0 ) ≠ 0) este continuă în 𝑥0 .

Funcţia 𝑓 𝑔 este continuă în 𝑥0 (dacă 𝑓𝑥0 𝑔(𝑥0 ) are sens

Proprietatea lui Darboux

1
Fie 𝑓: 𝐴 → 𝑅, 𝐼 ⊆ 𝐴, un interval
Definiţie: Spunem că funcţia f are proprietatea lui Darboux pe dacă oricare ar fi punctele 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐼, 𝑎 < 𝑏 şi
oricare ar fi numărul real 𝛾 cuprins între 𝑓(𝑎) şi 𝑓(𝑏), există cel puţin un punct 𝑐 ∈ (𝑎; 𝑏) astfel încât 𝑓(𝑐) = 𝛾

Teoremă (Cauchy-Weierstrass-Bolzano). Orice funcţie continuă pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel
interval.
Observaţie: Reciproca teoremei este falsă (nu orice funcţie cu proprietatea lui Darboux este funcţie continuă).
Existenţa soluţiilor unei ecuaţii
Dacă o funcţie este continuă pe un interval şi are valori de semne contrare la capetele intervalului, atunci ecuaţia
f(x)=0 are cel puţin o soluţie în acel interval. Are loc următoarea:

Teoremă. Fie 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, 𝑎 < 𝑏 şi 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie continuă pe [𝑎; 𝑏].

Dacă 𝑓(𝑎) ∙ 𝑓(𝑏) < 0 atunci există cel puţin un punct 𝑐 ∈ (𝑎; 𝑏) astfel încât 𝑓(𝑐) = 0
Semnul unei funcţii continue
O funcţie continuă pe un interval I, care nu se anulează pe I, păstrează semn constant pe tot intervalul.
Teoremă (Weierstrass). Fie 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, 𝑎 < 𝑏 şi 𝑓: [𝑎; 𝑏] → 𝑅 o funcţie continuă pe [𝑎; 𝑏] Atunci f este mărginită şi
îşi atinge marginile pe acest interval.

Exerciții propuse
1. Studiați continuitatea funcțiilor pe domeniul maxim de definiție:
𝑥 2, 𝑥 ≤ 1 2𝑥 , 𝑥 ≤ 0
a) 𝑓(𝑥) = { d) 𝑓(𝑥) = {
𝑥 + 2, 𝑥 > 1 −3𝑥 + 1, 𝑥 > 1

sin 𝑥
,𝑥 ≠ 0
b) 𝑓(𝑥) = { 𝑥
2 + 𝑥 2, 𝑥 ≤ 0
1, 𝑥 = 0 e) 𝑓(𝑥) = {
1 + cos 𝑥 , 𝑥 > 0

𝑥2
1 , 𝑥 ∈ (−∞; 0)
c) 𝑓(𝑥) = {𝑒 , 𝑥 ≠ 0
𝑥2 f) 𝑓(𝑥) = {𝑥 2 +1
2
0, 𝑥 = 0 𝑥 , 𝑥 ∈ [0; +∞)

2. Studiați continuitatea următoarelor funcții, in funcție de 𝑎 ∈ ℝ :

2𝑥 2 + 1, 𝑥 < 2
a) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 2𝑎, 𝑥 = 2
4𝑥 + 1, 𝑥 > 2

𝑥 2 −9
, 𝑥≠3
b) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 𝑥−3
𝑎, 𝑥 = 3

2𝑥 + 𝑎, 𝑥 ≤ 1
c) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = {
𝑎2 𝑥 + 2, 𝑥 > 1

√1−cos 𝑥 2
𝜋 𝜋
d) 𝑓: (− ; ) → ℝ, 𝑓(𝑥) = { ,𝑥 ≠ 0
1−cos 𝑥
2 2
𝑎, 𝑥 = 0
6 sin 𝑎(𝑥−1)
, 𝑥 ∈ [0; 1]
e) 𝑓: [0; 2] → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 𝑥−1 .
5𝑥 + 𝑎, 𝑥 ∈ [1; 2]

2
3. Aflați valorile parametrilor 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, pentru care urmatoarele functii sunt continue in punctele
menționate:

𝑎𝑒 2𝑥 , 𝑥 ∈ 0
a) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { , 𝑥 =0
sin 2𝑥 + 𝑏𝑐𝑜𝑠 3𝑥, 𝑥 > 0 0
𝜋
𝜋
𝑎 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥, 𝑥 ∈ [0; ] 𝜋
4
b) 𝑓: [0; ] → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 𝜋 𝜋 , 𝑥0 =
2 4
𝑡𝑔𝑥 + 𝑎𝑐𝑡𝑔𝑥, 𝑥 ∈ ( ; ) > 0
4 2

𝑠𝑖𝑛2𝑥 ln(1+𝑥)
− 𝑎2 , 𝑥 ∈ (−1; 0)
c) 𝑓: (−1; +∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 𝑥 𝑥
ln(1 + 𝑥) , 𝑥 ∈ [0; +∞)

1
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 √−𝑥, 𝑥 ∈ (−1; 0)
√−𝑥
d) 𝑓: (−1; 1) → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑏, 𝑥 = 0;
𝑎 1+√𝑥
{ 𝑙𝑛 , 𝑥 ∈ (0; 1)
√𝑥 1−√𝑥

4. Sa se precizeze care dintre următoarele funcții au proprietatea lui Darboux (pe domeniul de definiție).
2
a) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = {𝑥 − 1, 𝑥 ≤ 1
0, 𝑥 > 1
−1, 𝑥 < 0
𝑏) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 0, 𝑥 = 0
1, 𝑥 > 0
𝑥 + 2, 𝑥 ∈ [−2; 0]
𝑐) 𝑓: [−2; 2] → ℝ, 𝑓(𝑥) = {
𝑥, 𝑥 ∈ (0; 2]
𝑡𝑔𝑥
𝜋 𝜋 ,𝑥 ≠ 0
𝑑) 𝑓: (− ; ) → ℝ, 𝑓(𝑥) = { 𝑥
2 2 1, 𝑥 = 0
𝑥 2 + 2, 𝑥 ∈ [−3; 1]
𝑒) 𝑓: [−3; 10] → ℝ, 𝑓(𝑥) = { .
−3𝑥 + 6, 𝑥 ∈ (1; 10]

5. Arătați ca următoarele ecuații au cel puțin o soluție in intervalul menționat:

𝑎) 𝑥 3 + 3𝑥 − 1 = 0 𝑖𝑛 [0; 1)

b) 2𝑥 5 + 𝑥 2 − 2 = 0 𝑖𝑛 [−1; 1]

1
𝑐) 2𝑥 + 𝑙𝑛𝑥 2 = 0 𝑖𝑛 ( ; 1)
𝑒

5 𝑥 7 𝑥 3
𝑑) ( ) + ( ) = 𝑖𝑛 (0; 1]
9 9 2

𝑒) 𝑒 2𝑥 + 2𝑥 = 0 𝑖𝑛 [−1; 1]

𝜋 𝜋
𝑓) 3𝑠𝑖𝑛𝑥 + 2𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1 𝑖𝑛 [− ; ]
4 4

3
6. Sa se studieze semnul funcțiilor:
a) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 − 6𝑥 2 + 11𝑥 − 6

𝜋
b) 𝑓: [− ; 𝜋] → ℝ, 𝑓(𝑥) = sin 𝑥 + cos 𝑥
2

c) 𝑓: (−∞; 0) → ℝ, 𝑓(𝑥) = (𝑥 + 5)lg(−2𝑥)

d) 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = (𝑥 − 3)(𝑒 𝑥 −1)

7. Sa se rezolve inecuațiile:
1−√𝑥+2
a) ≤0
2−√𝑥+3

b) sin 2𝑥 + 2 sin 𝑥 − 4 cos 𝑥 − 4 ≥ 0, 𝑥 ∈ [0; 5𝜋]

(ln 𝑥)3 (𝑥 3 −1)

c) ≥0
𝑥3

2−log4 𝑥 1
d) ≤ .
3−log2 𝑥 2