Denumirea disciplinei GASTRONOMIE INTERNAŢIONALĂ

Tipul de
Anul de studiu III Semestrul 5 evaluare finală E
(E/V)
Regimul disciplinei (Ob, Op, F) Ob Nr. credite 4
Titular curs Titular laborator
Titularul disciplinei / lucrări
practice Conf.dr.ing. Daniela
Asist.dr.ing. Eugenia PRICOP
ISTRATI
 Conţinutul disciplinei
Tematică Tematică curs
generală Aspecte din arta pregătirii alimentelor de-a
lungul vremii. Modelul european al unui
meniu. Reguli alimentare religioase.
Gastronomia franceză
Gastronomia engleză
Gastronomia germană, italiană, spaniolă,
portugheză
Gastronomia grecească, turcă, israeliană,
egipteană
Gastronomia suedeză, norvegiană,
finlandeză, olandeză, daneză
Gastronomia belgiană, elvețiană,
maghiară
Gastronomia sârbească, bulgărească,
rusească, cehă, poloneză
Gastronomia iraniană, thailandeză, indiană
Gastronomia filipineză, indoneziană
Gastronomia chineză, coreeană, japoneză,
Americană
Tematică lucrări practice
1. Testarea calităţilor de degustător.
2. Realizarea unui meniu franţuzesc şi
aprecierea senzorială a acestuia.
3. Realizarea unui meniu german şi
aprecierea senzorială a acestuia.
4. Realizarea unui meniu englezesc şi
aprecierea senzorială a acestuia.
5. Realizarea unui meniu italian şi aprecierea
senzorială a acestuia.
6. Realizarea unui meniu spaniol şi aprecierea
senzorială a acestuia.
7. Realizarea unui meniu oriental şi
aprecierea senzorială a acestuia.

Bibliografie Istrati, D., Gastronomie internaţională - Note de curs

obligatorie Vizireanu, C., Istrati, D., 2006, Elemente de gastronomie şi gastrotehnie,
selectivă Editura Fundaţiei universitare “Dunărea de Jos “, Galaţi
 Gastronomie internaţională– LABORATOR

Laboratorul nr. 1. Realizarea unui meniu franţuzesc şi

aprecierea senzorială a acestuia.

Chouo-fleur au sauce Piept de viţel umplut (Poitrine Meringue. Sauce au chocolat

rémoulade (Conopidă cu de veau farcie) (Mereng cu sos de ciocolată)
sos remulad)
Laboratorul nr. 2. Realizarea unui meniu englezesc şi
aprecierea senzorială a acestuia.

Pikadilly salad (Salată Pui umpluţi la cuptor Prăjituri uscate

“Pikadilly”)
 Laboratorul nr. 3. Realizarea unui meniu german şi
aprecierea senzorială a acestuia.

Supă de legume Rindfleisch mito Kartoffel Klößchen (Rulouri din Süßer Quarkauflauf
carne de vacă cu găluşte de cartofi) (Budincă din brânză
de vacă)
Laboratorul nr. 4. Realizarea unui meniu italian şi
aprecierea senzorială a acestuia.

Raviole cu carne Supă Minestrone Prăjitură cu nuci (Torta

di noci)
 Laboratorul nr. 5. Realizarea unui meniu spaniol şi
aprecierea senzorială a acestuia.

Ouă “flammingo” (Huevos Găină umplută cu Cremă de zahăr ars (

a la flamenco) ciuperci (Gallina rellena Caramel )
con champiñones

Laboratorul nr. 6. Realizarea unui meniu oriental şi

aprecierea senzorială a acestuia.

Kaftă orientală Imam Baildî (Turcia) Crap rece (Israel) Baclava cu smântână (Irak)
 Curs 1. GASTRONOMIE INTERNAŢIONALĂ

Modelul european al unui meniu

Regulile alimentare religioase

Factori care influenţează formarea MODELUL EUROPEAN AL UNUI MENIU

tradiţiei culinare specifice unei ţări:

- localizarea geografică şi Aperitiv Aperitiv mai bogat

condiţiile climatice naturale ;
Preparat lichid
- dezvoltarea istorică ; (supe)

- schimbările politice, economice şi Fel de bază cu legume

sociale ; (carne pui, peşte sau vânat)

- dezvoltarea tehnologică ; Desert (cald sau rece)

- schimbările stilului şi valorii Brânzeturi

personale ;
Cafea, pişcoturi, băuturi digestive
- religia.
 MODELUL EUROPEAN AL UNUI MENIU
Meniurile echilibrate încep cu alimente uşoare, care pot fi înlocuite
cu feluri mai mult sau mai puţin consistente, şi se termină cu
preparate culinare uşoare.

Aspectul estetic al felurilor de mâncare:

• se evită repetarea felurilor de bază
• metoda de preparare
• culoarea
• textura
• aroma
• condimentarea şi asezonarea.

Alimentele sezoniere (legume, fructe, carne, vânat) constituie o

prioritate.

Vinul şi apa pot fi servite în timpul mesei. Lichiorul sau coniacul

se serveşte cu cafeaua la sfârşitul mesei.

Modul de aşezare a mesei. Tacâmurile şi alte obiecte de decor vor

fi aşezate corespunzător cerinţelor pentru fiecare etapă a meniului.

Pentru meniurile “à la carte”, tacâmurile se aşează pe masă la

servirea fiecărui fel de mâncare.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Creştinismul :

- Cultul ortodox
La creştinii ortodocşi, postul Crăciunului este egal ca durată
cu cel al Paştelui.
Nu permite consumul produselor de origine animală decât în
zilele marcate în calendar.

- Cultul catolic (romano-catolic şi greco-catolic);

Catolicii au alte 7 zile de post în timpul anului şi donează
bani pentru acţiuni de caritate şi salvarea lumii a treia. Postul
permite consumul de lactate, brânzeturi, ouă cu exceptia zilelor
de miercuri şi vineri.

Postul este comun câtorva culte, fiind fie un act al

autonegării (refuz), al autopedepsirii, fie un act de purificare
a trupului.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Budismul :

• Esenţa budismului - abţinere de la o viaţă normală,

minciună, furt şi folosirea drogurilor şi medicamentelor
ce induc tulburări de memorie.
• Caracteristica principală -practica meditaţiei, de
concentrare pe diferite subiecte, care conduc la o stare
transcedentală.
• Ahimsa sau non-violenţa şi respectul pentru viaţă
include şi protecţia animalelor (în special a celor
furnizoare de carne pentru alimentaţie).
• Dietă – consumul de carne nu este interzis expres dar
invățăturile încurajează vegetarianismul, promovând astfel
compasiunea față de animale. Băuturile alcoolice sunt
interzise.
• Zen-budismul - versiune japoneză a religiei budiste
provenită din China - are originea în contemplarea
esenţei naturii umane.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE
Islamismul :

Islam = supunere, predare totală lui Allah

Principiile credinţei musulmane :

(1) credinţa în unicul Dumnezeu (numit Allah);

(2) credinţa în îngerii lui Allah;

(3) credinţa în cărţile cereşti care au fost transmise de Allah

omenirii;

(4) credinţa în Profeţii lui Allah; credinţa în moarte, înviere şi

Judecata de Apoi;

(5) credinţa în destin şi în faptul că atât binele, cât şi răul vin

de la Allah. Din credinţă şi islam se naşte musulmanul".
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Islamismul :

Cartea sfântă = Coranul – primit de Muhammad de la îngerul

Gabriel

Clerul islamului este format din :

Sheick – foarte bun teolog; dă verdicte în cazurile de dispute

teologice sau legislative;

Hatif – oficiază numai anumite servicii vinerea (zi importantă de

rugăciune în islam) şi de sărbători

Imam– preot care oficiază toate slujbele religioase pentru

naştere, căsătorie, moarte sau pentru bolnavi.

Muezin– este corespondentul dascălului la creştini; cel care

anunţă din minaret că a venit timpul rugăciunii
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Islamismul :

Ce reguli trebuie respectate de credincioşi?

Cei 5 stâlpi ai credinţei :

I. mărturisirea de credinţă

II. cele cinci rugăciuni obligatorii, zilnice

III. contribuţia la bunăstarea celorlalţi

IV. postul în luna Ramadanului

V. pelerinajul la Mecca (măcar o dată în viaţă)

REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE
Islamismul :

Restricţii alimentare severe :

❑ nu sunt acceptate în consum carnea de porc şi preparatele,

alte cărnuri ce nu sunt tăiate corespunzător;
❑ sunt interzise produsele ambalate în forme sau tăvi ce au
fost unse cu untură sau alimente conţinând slănină sau
seu de vită. Cu excepţia creveţilor, toţi peştii ce nu au solzi
sunt interzişi în alimentaţie ;
❑ sunt interzise alimentele ce vin în contact cu produse
neacceptate în consum (de exemplu, salate cu şuncă);
❑ nu se folosesc ustensilele de bucătărie (tacâmuri, oale ş.a.)
utilizate la gătirea alimentelor interzise. La unii musulmani,
toate alimentele trebuiesc gătite în vase separate şi servite
cu tacâmuri diferite ;
❑ este interzis alcoolul de orice natură.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Islamismul :

Ramadanul - cel mai important post – luna a noua din

calendarul musulman;

Musulmanii postesc de la răsăritul la asfinţitul soarelui în

fiecare zi, acesta fiind un act de purificare.

Secte islamice :

❖Alevi este o ramură religioasă Shiită, neortodoxă, a

musulmanilor.

❖Sunni sunt musulmani ortodocşi.

Musulmanii shiitsi şi sunniti sunt întâlniţi în Irak, disputele

pentru supremaţia politică fiind foarte dure.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE
Iudaismul - religie întâlnită la poporul palestinian şi israelian.
Prima zi a Noului An Evreiesc marchează începerea celor
10 zile de Penitenţă, la sfârşitul cărora evreii
Postesc de ziua Recunoştinţei.
Regulile alimentare sunt formulate în Lista Torah.
Alimentele“kosher” semnifică acele alimente care satisfac regulile
religioase evreieşti, ce presupun selecţia, prepararea şi consumarea
alimentelor şi băuturilor.
Alimente permise sau interzise :
• Carne interzisă : carnea de cămilă, porc, cal, vultur, iepure, corb, cuc,
cormoran, pelican, bufniţă, lebădă, barză şi liliac ;
• toate moluştele, crustaceii, broaştele ţestoase, ţiparii (anghilele) ;
• sunt permişi consumului peştii cu înotătoare şi solzi;
• carnea de vită, oaie şi pui trebuie să provină de la animale tăiate
după ritual, sub supravegherea Rabinului ;
• carnea nu trebuie să fie ţinută sau pregătită în vase ce au stocat
lapte sau produse lactate.
• carnea nu se foloseşte împreună cu laptele într-un singur fel ;
• produsele lactate nu pot fi servite după mâncăruri cu carne sau
invers, dacă nu au trecut 6 ore de la ingerare.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE

Hinduismul este religia întâlnită la populaţia indiană.

Hinduşii sunt strict vegetarieni. Deoarece oul este considerat

a fi sursa vieţii este interzis alimentaţiei.

Jain-ismul – religie a non-violenţei – este o veche religie

indiană, care nu are o zeitate supremă, recunoscând câţiva zei
Hindu.
Rastafarianism-ul este o mişcare religioasă din vestul Indiei,
care îi încurajează pe oameni să aibă o viaţă aparte, bazată
pe reguli alimentare strict vegetariene.
Rastafarienii ortodocşi nu mănâncă peşte, carne, păsări, lapte
sau ouă, nu beau alcool şi nu folosesc sare. Alimentaţia
strictă şi modul de conduită se bazează pe legile mozaice.
REGULI ALIMENTARE RELIGIOASE
Sikhism-ul – această religie este o combinaţie a hinduismului
şi islamismului şi a fost fondată în secolul al XVI-lea ca o
religie mai mult meditativă, decât rituală. Este religia
principală în ţinutul Punjab, aflat între India Centrală şi
Pakistan.

Centrul său religios este Templul de Aur al lui Amritsar,

care este Sfântul Altar al tuturor Sikhsilor.

Adepţii săi nu pot mânca carne de vită, deoarece vacile

sunt considerate animale sacre, sau carne de porc deoarece
porcii sunt priviţi ca “gunoieri” (mănâncă din gunoaie).
Majoritatea Sikhsilor sunt vegetarieni.
Harta religiile în Europa
Hata religiile lumii