Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

Universitatea de Vest Timisoara

Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiinte ale comunicarii
Specializarea Comunicare si relatii publice

Comunicare politica

Martin Luther King si drepturile civile

Chircu Alexandra Gabriela

Anul III
Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

Martin Luther King si drepturile civile

„Nu va exista liniște, nici pace în America pană cand negrului nu îi vor fi acordate
drepturile lui cetățenești.” – Martin Luther King, 1963, Washington D.C.

1963-Martin Luther King si visul sau

Martin Luther King jr. a venit pe lume în 1929 în familia pastorului baptist Martin Luther King
sr. Familia King era respectată pentru standardele morale înalte și pentru implicarea în lupta
pentru egalitatea tuturor oamenilor, într-o epocă în care lumea se confrunta cu ascensiunea
nazismului și a imperialismului japonez, care proclamau supremația unor rase sau etnii.
În 1944, Martin Luther King jr. a început să frecventeze cursurile Colegiului Morehouse, care
era singura școală superioară pentru americanii de culoare din sudul Statele Unite ale Americii.
Inițial, tânărul a obținut o licență în sociologie, însă apoi a decis să studieze teologia la Crozer
Theological Seminary.
Filosofi precum Aristotel, John Locke sau Jean-Jacques Rousseau i-au influențat gândirea. Și-a
finalizat studiile cu o teză de doctorat susținută în 1955. Cu un an mai devreme, Martin Luther
King jr. devenise pastor baptist în Montgomery, Alabama. Deși avea doar 25 de ani, s-a remarcat
drept un orator de forță și un predicator capabil să însuflețească mulțimile.
Spiritul său de dreptate l-a împins să militeze pentru eliminarea discriminărilor la care erau
supuși americanii de culoare. A devenit rapid cel mai cunoscut dintre liderii mișcării de
emancipare a persoanelor de culoare într-o regiune renumită pentru rasismul pe care îl afișau
membrii elitei albe.
Mișcarea lui Martin Luther King jr. a început în 1 decembrie 1955 in Montgomery, când o tânără
de culoare, Rosa Parks, a fost arestată pentru că refuzase să cedeze locul unui alb într-un
autobuz. A urmat un protest care a durat 381 de zile, iar Curtea Supremă de Justiție a SUA a fost
nevoită să constate neconstituționalitatea legilor discriminatorii care priveau transportul în
comun. Victoria a fost atât de răsunătoare, că, în 1957, King a fost ales lider al Southern
Christian Leadership Conference.
Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

În 1963, celebrul pastor de culoare Martin Luther King Jr. era numit „Om al Anului” de către
revista Time, iar un an mai tarziu devenea cel mai tînăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Meritul său fusese acela de a conduce unul din cele mai mari marșuri și demonstrații din istoria
Statelor Unite - cu participarea a aproape 250 de mii de oameni - în favoarea acordării drepturilor
civile și împotriva segregaționismului populației de culoare. Marele Marș asupra Washington-
ului pentru locuri de muncă și libertate, organizat în august 1963, urma unor demonstrații
similare de mai mică amploare în diverse orașe ale Statelor Unite și era menit să susțină legislația
în favoarea drepturilor civile pe care președintele John F. Kennedy o propusese în luna iunie.

Luther King aminteste in discursul sau de angajamentul fondatorilor Statelor Unite ale Americii:
„a fost o promisiune că tuturor oamenilor li se vor garanta drepturi inalienabile la «Viață,
Libertate și urmărirea Fericirii”.

King continua discursul amintind ca America nu si-a onorat promisiunile privind cetatenii de
culoare, ca acestia sufera in continuarea din cauza segregarii rasiale si a discriminarii.

“Negrii se află tot la marginea societăţii americane, fiind exilaţi în propria lor ţară”

"I Have a Dream", preluand numele dupa ultima parte a discurului unde Luther King isi descrie
visul ca oamenii de culoare sa aiba drepturi egale cu restul populatiei, este considerat astăzi unul
din cele mai bune discursuri din istoria Americii. Marșul ce a urmat, dar în special discursul
emoționant al lui King, au contribuit din plin la promulgarea Civil Rights Act în 1964.
Mesajul discursului, despre unitate, lupta pentru egalitate, prosteste nonviolente si despre
judecarea oamenilor dupa ceea ce sunt si nu dupa culoarea pielii, a atins constiinta oamenilor de
toate rasele si etniile, dar felul in care Martin Luther King a vorbit, calitatile sale oratorice si
talentul sau(discursul nu a fost citit, King dand la o parte notitele pe care si le facuse anterior) au
fost cele care i-au impresionat cu adevarat pe cei 250000 de oameni prezenti.

Putem spune ca miscarea sa non violenta de a obtine drepturi pentru cetatenii afro- americani a
schimbat vietile a milioane de oameni si a schimbat societatea americana. King a fost în mare
parte responsabil pentru adoptarea Legii drepturilor civile din 1964 și a Legii privind
drepturile de vot din 1965.

Legea privind drepturile civile interzicea discriminarea în forța de muncă și cazarea publică
bazată pe „rasă, culoare, religie sau origine națională”. Legea privind drepturile de vot protejează
dreptul de vot al afro-americanilor. De asemenea, el a jucat un rol important în trecerea la Legea
privind locuința echitabilă din 1968. Acest lucru împiedică oamenii să interzică negrilor orice fel
de locuințe, fie că este o închiriere sau o vânzare.
Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

În ultimele luni ale vieții sale, King a organizat un alt marș la Washington dedicat ceea ce el a
numit “campania săracilor”. King a prevăzut că greutățile economice și pierderea locului de
muncă vor duce la creșterea tensiunilor între negrii cu venituri mici și albii.

În 1968, King a călătorit la Memphis pentru a pleda pentru greva lucrătorilor de salubritate din
Memphis. Muncitorii negri erau obligați să muncească în condiții de neconceput în timp ce
primeau un salariu mai mic decât albii. După multe încercări și necazuri, muncitorii au primit un
salariu mai echitabil.

Cei mai mulți americani îl admirau, însă existau mulți oameni care îl urau cu îndârjire. Unul
dintre aceștia l-a asasinat în Memphis, Tennessee.

Relatiile cu FBI
Pentru a diminua influența și popularitatea lui Martin Luther King, directorul FBI, Edgar J.
Hoover, a ordonat supravegherea informativă a acestuia. O investigație a Congresului SUA,
demarată în 1975, a stabilit că între decembrie 1963 și până la moartea sa în 1968, Martin Luther
King a fost ținta unei campanii dirijate de FBI, campanie menită să-l discrediteze în fața opiniei
publice și să diminueze influența sa în calitate de lider al mișcării pentru drepturile civile ale
populației de culoare. Acesta a fost acuzat de catre FBI de comunism si adultery. William
Sullivan de la FBI a făcut următoarea remarca : “Dacă nu l-am calificat până acum, trebuie să o
facem și să îl calificăm ca cel mai periculos negru al viitorului acestei națiuni.”
Exista chiar si speculații privind implicarea FBI în asasinat. Alături de Lorraine Motel din
Memphis, Tennessee, locul unde Martin Luther King a fost asasinat, se găsea un post de
pompieri, în care se aflau câțiva polițiști sub acoperire care îl țineau pe King sub observație.
Agenții îl spionau pe acesta chiar în momentul în care a fost împușcat. De altfel, unul din
polițiști, Marrell McCollough, a fost primul care i-a administrat primul ajutor. Toate aceste fapte,
au alimentat ulterior suspiciunea implicării FBI și Poliției în asasinat, fără a fi aduse dovezi
concludente privind această ipoteză.

Imaginea lui King in presa

Desi cunoscut de intreaga populatie, Luther King era totusi un negru intr-o lume a albilor, acest
lucru venind cu relatii contrare cu presa si acceptarea sa de catre presa pana la un anumit punct.
Deși la început presa a fost prudenta in privinta activismului lui King și în ultimii sai ani de
viata, din ce în ce mai critica la adresa lui – întrucât King si-a îndreptat atenția asupra sărăciei,
războiului și rasismului din afara sudului – aceasta a contribuit la transformarea unei mișcări
regionale într-una națională.

Un exemplu este faptul ca, in 1963, in timp ce Martin tinea un discurs istoric, doar o singura
televiziune il transmitea. Dupa discurs, CBS a continuat transmisia vorbind cu politicienii despre
Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

impactul marsului. Câțiva senatori au considerat că marsul va avea un efect dăunător asupra
relațiilor de rasă. Un corespondent CBS a descris discursul ca fiind “fara substanta”. Washington
Post, a publicat un articol despre multimea de oameni de la protest, fara sa il mentioneze pe
Luther King si lasand la o parte cea mai importanta parte a discursului “I have a dream”.

Inamicii săi au manipulat fotografii sau le-au oferit titluri false pentru a-l discredita, acuzandu-l
de legături comuniste si chiar sustinand că a încurajat violența în timpul demonstrațiilor pașnice.

Martin era constient de puterea presei si de faptul ca era cel mai important instrument prin care
isi putea transmite mesajul. Asa ca dupa ce a observat faptul ca protestele nu sunt expuse destul
si constient de foamea mediatica de imagini care instiga, acesta a organizat un protest cu tineri in
1963 in Birmingham, Alabama, menit sa atraga atentia presei. Acest lucru chiar s-a intamplat
deoarece protestele nu au fost pasnice si politia a intervenit brutal. Fotografiile socante si
materialele de stiri televizate de la Birmingham cu tineri pusi la pamant si atacati de cainii
politiei au stimulat adoptarea Legii drepturilor civile un an mai tarziu.

Martin Luther King jr. a continuat să militeze pentru drepturile civice, economice și electorale
ale americanilor de culoare. În același timp, el a devenit unul dintre contestatarii Războiului din
Vietnam. Cei mai mulți americani îl admirau, însă existau mulți oameni care îl urau cu îndârjire.
Unul dintre aceștia l-a asasinat în Memphis, Tennessee. Însă ideile lui Martin Luther King jr. au
continuat să îi inspire pe partizanii libertății și ai egalității din întreaga lume.

Bibliografie
 Civil Rights Movement Veterans. „St. Augustine FL, Movement — 1963”.

The Preacher King: Martin Luther King, Jr. and the Word That Moved America, Richard
Lischer, 1995

Garrow, David J. (1981). The FBI and Martin Luther King, Jr. Penguin Books

Manheimer, Ann S. (2004). Martin Luther King Jr.: Dreaming of Equality. Twenty-First

Century Books. 

https://www.nytimes.com/2018/03/30/lens/dr-kings-complex-relationship-with-the-camera.html
Chircu Alexandra, CRP, anul III, grupa A

https://www.jstor.org/stable/20751627?read-now=1&refreqid=excelsior
%3A41340492bdc2118bc49c2c211aaafa10&seq=1#page_scan_tab_contents -International Journal on
World Peace, Vol. 7, No. 4 (DECEMBER 1990), pp. 77-79 

https://www.civilrightsteaching.org/traditional-narrative/teaching-race-media

https://www.huffpost.com/entry/washington-post-editor-mlk-dream-speech_n_3809291

https://www.nbcnews.com/video/how-the-media-covered-martin-luther-king-jr-s-movement-in-
birmingham-1194389059595