Sunteți pe pagina 1din 89

1.

Este o componentă a cererii agregate:


a. Cererea de consum
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de securitate
2. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea de asistenţă socială
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de investiţii
3. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
b. Cererea de ridicare a nivelului profesional
c. Cererea de securitate
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
a. Oferta de bunuri de consum
b. Oferta de bunuri de capital
c. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:
a. Cerere agregată = Oferta agregată
b. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
c. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea investitiilor
b. Reducerea cheltuielilor in economie
c. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Cresterea indemnizatiei de somaj
c. Cresterea dobanzilor la credite
13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
14. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
d. Investitiile straine
15. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Investitiile straine
d. Importurile
16. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
17. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
d. Taxele si impozitele
18. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
19. Determină fluxuri reale în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
22. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii
23. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Amortizării capitalului fix
c. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
a. Consum
b. Consum şi investiţii
c. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
a. Veniturile populaţiei
b. Economiile populaţiei
c. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
a. Cererea agregată
b. Oferta agregată
c. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
a. Cererea agregata = Oferta agregată
b. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
c. a şi b
38. Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
39. Economiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
40. Investiţiile reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Venitul disponibil
42. Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
43. Conform teoriei venitului absolut:
a. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
b. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil
c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:
a. Evoluţia venitului naţional
b. Evoluţia taxelor şi impozitelor
c. Evoluţia preţurilor
45. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
b. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
c. Evaluarea productivităţii muncii
46. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
c. Evaluarea productivităţii muncii
47. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea riscului investiţiei
c. Evaluarea productivităţii muncii
48. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
b. Randamentul investiţiei
c. Rata de rentabilitate a investiţiei
49. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Valoarea actualizată netă (VAN)
b. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
c. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
a. Riscul de talie
b. Riscul de concurenţă
c. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al
investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
61. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai
62. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Creşterea profiturilor firmelor
c. Modernizarea economică şi instituţională
63. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Atracţia investiţiilor de capital
c. Reducerea şomajului
64. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Reducerea procentului de săraci
c. Creşterea nivelului de trai
65. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
a. Creşterea profiturilor firmelor
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai
66. Şomajul reprezintă:
a. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
b. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
c. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
67. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
68. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
69. Şomajul scade dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
70. Şomajul scade dacă:
a. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenţează şomajul
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
b. Devalorizarea monedei naţionale
c. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
80. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Scăderea veniturilor populaţiei
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Creşterea durabilă a preţurilor
81. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
a. Valoarea medie a preturilor de consum
b. Inflaţia
c. Creşterea economică
83. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
a. Creşterea preţurilor
b. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Reducerea stocurilor
85. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Descurajarea investiţiilor
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
a. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
a. Inflaţie rapidă şi creştere zero
b. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
c. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. scadere PIB si crestere IPC
c. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
a. creştere PIB peste cea a IPC
b. creştere PIB si stagnare IPC
c. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
92. Contul de capital al unei ţări reprezintă:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Costurilor de fabricaţie
c. Nivelului de trai al populaţiei
96. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
97. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de concurenţă economică
b. Diviziunea internaţională a muncii
c. Apartenenţa la un anumit grup economic
98. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
a. Definirea identitatii economiei nationale
b. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
c. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea producţiei de forţa de muncă
c. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
a. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
b. Creşterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:
a. Scăderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
b. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
c. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în raport
cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economică
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
d. Uniune economică
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
d. Uniune economică
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri


politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate


B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme


B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare

5) Somajul frictional:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii


B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor


B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,


deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor


B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:

A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD

10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada


nedeterminata este limitata de:

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor


sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri


B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale


B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca


B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

A. a le constrange capacitatea de a crea bani


B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:

A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea


B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale


B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament


constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?

24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:

A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%

25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.

A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:

A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie


B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate

28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:

A. i-ar saraci pe producatorii de aur


B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza


cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor


B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de


politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:

A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de


productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:

A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri


B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:

A. deficitele nu sunt bune pentru economie


B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi


cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:

A. dar nu si active aditionale


B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile


comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de


economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite

43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu


potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial


B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat

45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta


B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:

A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane


B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea


contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept


B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale


B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani
aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:

A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv


B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:

A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial


B. reduce oferta de bani
C. M1 creste
D. rata dobanzii creste

55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:

A. nu au nicio legatura una cu alta


B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei


B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei

60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:

A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor


agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva


B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:

A. acceptati de catre stat la plata texelor


B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala


B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:

A. reducerea ratei dobanzii


B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

A. Scaderea gradului de ocupare


B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani


B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:

A. De a obtine o dobanda anuala


B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident

70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:

A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate


B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

74) Recesiunile se produc atunci cand:

A. toata productia este compusa din bunuri omogene


B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret

75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:

A. cresterea valorii banilor


B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

A. utilizarea depozitelor verificabile


B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si


venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera


B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei


B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor


B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?

A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:

A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate


B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:

A. Stimuleaza economia pe termen lung


B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de


banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur

88) In perioada electorala se va opta pentru:

A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului


real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
neorganizati si prost informati

90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?

A. M2 scade dar M1 nu se modifica


B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:

A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare


B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor


B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor

95) Banii:

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea


B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:

A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:

A. Numarul somerilor este de 1.200.000


B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

A. Populatia somera si polulatia ocupata


B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

A. ar putea fi ocazional inegale


B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale

100) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale


B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a


excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:

A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii


B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu
scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare


B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

A. tranzactii numai cu obligatiuni


B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:

A. beneficii si costuri pe termen lung


B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta

110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

A. procentul populatiei active in campul muncii scade


B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:

A. extinderea expansiunilor si recesiunilor


B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar


B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?

A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a


garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic


B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:

A. 2 ani mai tarziu


B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si


angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza


initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus

119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit


B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

A. doar atunci cand produc dobanda


B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:

A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile


B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut


B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:

A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele


B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

A. Rezerva minima obligatorie


B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$


B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:

A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt


B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:

A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:

A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:

A. este stabilit in mod liber pe piata


B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

A. ratei de crestere a stocului de bani


B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate

135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in


conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:

A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1


B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:

A. operatiunile privind lichiditatea


B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)


B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

A. nu genereaza un „boom” artificial


B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:

A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme


B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei


B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:

A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec


B. bancnote

C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat


D. obligatiile institutiilor de incredere
PIB-ul unei tari este de 288 miliarde dolari, in conditiile unui venit national potential de 300
miliarde de dolari si o rata naturala a somajului de 2,5%. Care este, potrivit legii lui Okun, rata
estimata a somajului?
A. 4,5%
B. 0,5%
C. 8,5%
D. 22,5%

Rata estimata a somajului = Rata naturala a somajului – 0,5 * decalajul PIB


Decalajul PIB = PIB real - PIB potential (PROCENTUAL!!!!)

venit national potential de 300 miliarde de dolari PIB potential 100%


PIB real 288 miliarde ... X% 96%
Decalajul PIB = - 4%
Rata estimata a somajului = 2,5% - 0,5* (-4%) = 2,5% + 2% = 4,5%

Daca rata naturala a somajului dintr-o tara este de 3%, iar rata curenta a somajului este 5%,
intalnim o situatie de:
A. supraocupare a fortei de munca.
B. subocupare a fortei de munca.
C. ocupare deplina a fortei de munca.

In anul 2019, populatia totala a unei tari era de 26.000.000 de locuitori, populatia apta de munca
16.000.000, rata de activitate 83%, iar numarul somerilor de 2.080.000. Sa se calculeze populatia
activa, rata somajului si gradul de ocupare.
A. rata somajului 15,66%, gradul de ocupare 7%, populatia activa 13.920.000
B. gradul de ocupare 84,33%, populatia activa 18.080.000, rata somajului 15,66%
C. populatia activa 13.280.000, gradul de ocupare 70%, rata somajului 15,66%

PT 26 mil

P apta 16 P inapta 10

P activa 13.280.000 P inactiva

P ocupata Someri 2.080.000

Rata de activitate = P activa / P apta * 100


Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100
83% = P activa / 16 mil
P activa = 83% * 16 mil
P activa = 13,280.000
Rata somaj = Nr someri / P activa *100
Rata somaj = 2.080.000 / 13.280.000 *100 = 15,66%
Gradul de ocupare = P ocupata / P apta * 100
P ocupata = P activa – Someri = 11.200.000
Gradul de ocupare = 11.200.000/16.000.000 *100 = 70%

Dinamica salariului presupune urmatoarele efecte asupra ofertei de munca:


A. Un efect de substitutie negativ si un efect de scara negativ.
B. Un efect de scara negativ si un efect de substitutie negativ.
C. Un efect de substitutie pozitiv si un efect de venit pozitiv.
D. Un efect de venit negativ si un efect de substitutie pozitiv.

Somajul natural include


A. somajul normal si somajul de echilibru.
B. somajul NAIRU si somajul conjunctural.
C. somajul structural si somajul frictional.
D. somajul ciclic si somajul de echilibru.

O obligatiune cu o valoare nominala de 200 lei aduce un venit anual fix de 60 lei. Care va fi
cursul de vanzare a acesteia pe piata financiara secundara, in conditiile unei rate a dobanzii la
credite de 5% si a unei rate a dobanzii la depozite de 2%?
A. 12 lei
B. 1200 lei
C. 30 lei
D. 3000 lei

Cupon = C = 60 lei
Co = C/d * 100
Co = 60/ 2% = 60/0,02 = 3000 lei

Un investor cumpara de pe piata financiara primara 30 de obligatiuni la valoarea nominala de


400 lei fiecare, , scadenta peste 4 ani. Dupa doi ani, cand pe piata monetara rata dobanzii la
depuneri este de 4%, cele 30 de obligatiuni sunt vandute. Care este castigul total obtinut?
A. 27.000
B. 28.500
C. 39.000
D. 40.500
CT = CT1 + CT2
CT1 – venituri din detinerea obligatiunilor (cupoane) timp de 2 ani
CT1 = 30 obligatiuni * 50 de lei * 2 ani = 3000 de lei
CT2 – venituri din vanzare
La ce pret le vinde?
La cursul din acel moment
Co = C/d = 50/0,04 = 1.250 lei/bucata
Cu cat le-a cumparat? 400
Castiga din diferenta de curs
1250-400 = 850 de lei
CT2= 30*850 = 25,500 de lei
CT = 3000 + 25.500 = 28.500

Un operator la bursa castiga 8.000 de lei in urma cumpararii la termen a 40 de actiuni. La


scadenta, cursul acestora este de 600 de lei. Cat a fost cursul in momentul incheierii tranzactiei?
A. 400 de lei
B. 800 de lei
C. 3200 de lei
D. 2400 de lei

Cumparatorul castiga atunci cand cursul CRESTE!!!


8000/40 = 200 de lei este castigul pe actiune

Curs initial -------- curs la scadenta 600 de lei


Cursul din contract a fost 600-200 = 400

Un client al bursei vinde 20 de actiuni la pretul de 150 lei/actiune cu scadenta peste trei luni,
platind totodata o prima de 5 lei/actiune.
A. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, executarea contractului nu este profitabila.
B. Daca cursul actiunilor creste la 170 de lei, va castiga 300 de lei.
C. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 400 de lei.
D. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, renuntarea la contract este mai avantajoasa
decat executarea sa.
E. Daca cursul actiunilor scade la 130 de lei, castiga 300 de lei.

Din perspectiva unui posesor de resurse financiare, achizitionarea unei obligatiuni


A. Este mai riscanta decat achizitionarea unei actiuni.
B. Este incurajata de un randamant al titlului mai redus decat rata dobanzii.
C. Asigura un venit anual cert.
D. Garanteaza dreptul de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei emitente.
Piata financiara secundara:
A. Insumeaza totalitatea tranzactiilor cu titluri noi.
B. Este locul in care se tranzactioneaza, prin intermediul bancilor, titluri de valoare emise
anterior.
C. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori.

Actiunile presupun:
A. existenta unui titlu de imprumut.
B. existenta unui drept de proprietate.
C. certitudinea obtinerii unor dividende.
D. riscuri reduse in ceea ce priveste lichiditatea.

Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 55%), bunuri industriale (cu o pondere de 30%) si servicii.
Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 2%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 104% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 5%, rata
inflatiei în acea economie a fost:
11%.
3,05%.
103,5%.
3,5%.

Cos de consum Ponderea in cos Rata de crestere a Contributia fiecarei


preturilor categorii la rata
inflatiei
Bunuri alimentare 55% 2% 1,1%
Bunuri industriale 30% 4% 1,2%
Servicii 15% 5% 0,75%
RATA INFLATIEI 3,05%
Rata inflatiei = 55%*2% + 30%*4% + 15%*5% = 3,05%
1. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in
cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori
de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica
fiscala ar deveni:

a. un mult mai eficient instrument pentru influentarea alegerilor

2. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale
bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

a. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

3. Recesiunile se produc atunci cand:

a. sunt interpretate gresit semnalele date de pret

4. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea
de rezerve monetare ceruta de populatie:

a. este posibil sa difere in mod subsantial

5. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:

a. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie

6. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani este
reprezentata de:

a. operatiuni pe piata libera

7. Inflatia este:

a. o politica a autoritatilor monetare

8. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal:

a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile

9. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

10. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. Ponderea fluxurilor de export generate de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este
in scadere

11. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflata in circulatie a scazut

12. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:

a. Obligatiile institutiilor de incredere

13. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale

b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat

c. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale

d. Oricare din metodele enumerate mai sus

14. O politica fiscala contraciclica va produce:

a. Deficite atunci cand scade PIB

15. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara


reductionista, care au facut inevitabila criza.

16. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:

a. depozite verificabile

17. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de
munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:

a. Numarul somerilor este 630.000 de persoane

Rationament:

Rata somaj = Nr. someri/Pop. activa *100

7% = Nr. someri/9.000.000 *100

Nr someri = 0,07*9.000.000 = 630.000 persoane

18. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:

a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

b. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

c. Recunosterea problemei si actiunea de solutionare a cesteia

d. Toate de mai sus

19. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum
variaza agregatele monetare?

a. Nici M1, nici M2 nu se modifica

20. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:

a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

21. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:

a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale


22. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare

23. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700
actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:

a. castiga 95.000 lei

Rationament: 500 * (250-200)=25.000

700 * (500 – 400) = 70.000

Castiga deoarece cursul de la vanzare este mai mic: 25.000+70.000=95.000 lei

24. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor serviciilor si a factorilor de productie- capital
si munca

25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea subiectul unor tensiuni conflictuale

26. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:

a. Cat de bine functioneaza pietele?

27. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia

c. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

d. Toate variantele de mai sus

28. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:

a. Mareste rezervele bancilor comerciale

29. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura
livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o
aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca
pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul
in lire sterline a:

a. 350 USD

Rationament:20% * 500 = 100

500 + 100 +100 = 700

70 * 5 = 350

30. Politica keynesiana:

a. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

31. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:

a. Banci

32. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:

a. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare


disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora

33. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:

a. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc

34. Capitalul real:

a. Se valorifica in procesul de productie

35. Politicile anti-inflationiste:

a. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

36. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:

a. 19%

37. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala

38. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:

a. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constange politicile

39. Termenul „politica fiscala" inseamna:

a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala

40. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:

a. Inflatia
41. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care
alte variabile raman constante, determina o crestere:

a. Atat pentru M1, cat si pentru M2

42. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?

a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de mult sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului

43. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

a. Sa o detina

44. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa consume mai mult decat au economisit

45. Somajul frictional:

a. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit

46. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:

a. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt

47. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:

a. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului

48. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de:

a. 80%

Rationament:

Rata de acoperire= Valoarea exporturilor/Valoarea importurilor * 100

Rata de acoperire = 7,200/9.000 * 100 = 80%

49. Conform manualului, capitalismul global:

a. Este un sistem economic si politic

50. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:

a. 30%

51. Banii:

a. Reprezinta un mijloc de schimb general accepatat

52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:


a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor

53. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:

a. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat

54. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:

a. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

55. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu


scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a
dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:

a. 30.000 lei

56. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:

a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica

57. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933:

a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

58. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:

a. 6,12%

Rationament: (1+0,02)^3 = 1,0612 *100 = 106,12 – 100 = 6,12%

59. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o


probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale

60. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate

61. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

a. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara

62. Politicile economice de stat reflecta foarte clar

a. Interesele celor aflati la putere

63. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda.
Aceasta masura are drept consecinte:

a. Apare inflatia
64. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:

a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

65. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata?

a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

66. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:

a. Venit

67. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. O directie ascendenta ( o piata „sub semnul taurului” sau bull market)

68. Legea lui Okun spe ca:

a. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei

69. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

a. Cresterea productiei

70. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:

a. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile

71. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
in conturile lor bancare

72. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in


functie de situatia existenta la termenul de scadenta

73. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite

74. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp

75. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

a. Rezerva minima obligatorie

76. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

a. M1 creste

77. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe
cele trei luni a fost de:

a. 12,4%
78. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani
pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

a. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica

79. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

a. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic

80. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:

a. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede

81. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont
de economii:

a. M2 ramane neschimbat dar M1 scade

82. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara
pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie
capabile sa influenteze:

a. Pib-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt

83. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

a. Distorsionarea preturilor relative

84. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in
care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:

a. Bancile comerciale doresc sa creasca numerul imprumuturilor acordate

b. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite

c. Cererea de bani a populatiei a crescut

d. Toate variantele sunt corecte

85. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

a. Procesul de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

86. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:

a. Bilet de banca

87. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3%, calculati rata inflatiei.

a. 5,8%
88. Detinatorul de actiuni are dreptul:

a. De a obtine dividend

89. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune
este:

a. Flexibilitatea care insoteste licgiditatea

90. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

a. Si rezerve excedentare

91. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

a. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani

92. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:

a. Rata de discont

93. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale:

a. Erau divizibile

b. Erau transportabile

c. Erau durabile

d. Erau rare

e. Toate

94. Detinerea de rezerve de bani:

a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit

95. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pentru
inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:

a. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

96. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?

a. M1 si M2 scad

97. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si populatia activa

98. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

99. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii

100. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:

a. A le constrange capacitatea de a crea bani

101. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces

102. Politica anti-inflationista presupune:

a. Abandonarea expansiunii monetare

103. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:

a. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive

104. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:

a. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

105. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

106. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

a. Barterul

107. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum
variaza agregatele monetare?

a. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

108. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

109. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

a. M1 scade dar M2 nu se modifica

110. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de a crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in


afaceri neprofitabile

110. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

a. acceptabilitatea

112. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Puterii de cumparare
113. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si:

a. Promiteau sa plateasca o suma anume de moneda metalice la cerere

114. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?

a. Banca Nationala a Romaniei

115. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Facand imprumuturi

116. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi

117. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

a. M1 scade dar M2 nu se modifica

118. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:

a. 7,8%

Rationament: Re=6,2-0,5 (100 – 96,8)

Re = 6,2 + 1,6 = 7,8%

119. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul fluctuatiilor
nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

a. Cheltuielilor si taxelor de stat

120. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

121. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar
dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:

a. Populatia ocupata este de 15.000.000

122. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

123. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:

a. Banca Centrala

124. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:

a. Bani

125. Rata solicitata a rezervelor:


a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

126. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care se imprumuta bancile intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare

127. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

128. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

a. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale

129. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,


cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:

a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele Bancii
Comerciale

b. Deoarece la nivel general se accepta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict

c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat

d. Deoarece nu exista un acord complet refiritor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

e. Toate

130. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul

131. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile) daca
ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:

a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii

132. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:

a. Deficitele sunt bune pentru economie

133. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda

134. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Este posibila sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina

b. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina

c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

d. Toate
135. Expansiunea monetara:

a. determina cresterea ratei somajului pe termin scurt

Grile

1. Marea Criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in:

a. SUA

2. Prin programul sau Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an

3. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata de:

a. scaderea ratei inflatiei

4. Inflatia este generata de:

a. banca centrala care injecteaza prea multi bani in economie

5. Distorsionarea sistemului preturilor relative este o consecinta a:

a. Scaderii artificiale a ratei dobanzii

6. Sursa inflatiei se gaseste in:

a. reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare

7. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber, atunci:

a. Avem de-a face cu un efect de venit negativ

8. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca oamenii de afaceri constata:

a. ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari

9. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. In comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor
in dezvoltare

10. Cand pretul capitalului scade:

a. Costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si implicit la scaderea cantitatii
cerute de forta de munca ceea ce se numeste efect de scara negativ.

11. Riscul investitiilor in hartii de valoare

a. este rezultatul incertitudinii pe care o presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare

12. Sa presupunem ca vi se aproba cererea pentru un credit de 500 de dolari, iar ofiterul de credite
intocmeste un borderou de depunere pe numele dumneavoastra, pe care il semneaza si il inmaneaza
casierului bancii. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?

a. banca a creat cei 500 de dolari pe care vi i-a imprumutat


13. Pe piata financiara secundara:

b. se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen lung emise anterior

14. O persoana se incadreaza in categoria someri daca:

a. Ramane fara loc de munca si se afla in cautarea unui alt serviciu

15. Politicile fiscale si monetare contractioniste:

a. Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
nivelului preturilor

16. Decalajul de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele lor:

a. nu reprezinta o constanta care poate fi masurata

17. Specializarea internationala si schimbul:

a. ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

18. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:

c. cresterea ratei rezervelor obligatorii

19. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:

a. Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor
angajatilor, angajatorilor si uneori si ale puterii publice

20. Actiunea reprezinta:

c. un activ financiar cu venit fex

21. O consecinta a recesiunii este aceea ca:

a. Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica

22. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:

a. M1 scade dar M2 nu se modifica

23. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea valoare ridica intrebarea ce
anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu
este adevatara?

a. stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor

24. Echilibrul monetar determina:

a. Stabilitatea preturilor

25. Cotarea directa:

a. este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala

26. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a. comertul este principala componenta a relatiilor internationale


27. Emigrarea:

a. Poate fi considerata benefica, in momentul in care economia se afla in situatia de subocupare, dat
fiind faptul ca aceasta poate contribui la diminuarea presiunii si dezechilibrului pe piata muncii

28. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:

29. Protectionismul:

a. modifica raportul de schimb si avantajele comparative

30. Printre cauzele somajului se inscriu:

a. Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii

31. Pe piata bursiera cererea de titluri:

c. provine din partea celor care dispun de capital banesc

32. O politica fiscala contraciclica presupune:

d. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand scade PIB-ul

33. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

a. contradictilor sale interne

34. Pe termn scurt, o politica anti-inflationista adecvata:

a. conduce la scaderea consumului

35. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului?

a. interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate

36. Migratia zilnica:

a. poarta de asemenea numele de navetism

37. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

a. cresterea cursului titlurilor de valoare

38. Piata financiara mobiliara este o componenta a:

a. pietele capitalului pe termen mijlociu si lung

39. Politicile monetare si fiscale expansiniste:

a. sunt atragatoare pentru alegatori

40. Cursul de schimb real:

a. este un curs fix , stabilit de autoritatile monetare nationale

41. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

a. Rata cirenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

42. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni atunic:


b. bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite

43. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:

a. Curba ofertei individuale de munca se realizeaza spre stanga

44. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa detina mai multi bani in numerar

45. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:

a. se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute dar exista avantaje reale

46. Cererea de munca:

a. Depinde de pretul fortei de munca

Grile seminar

1. Superioritatea enorma a unor sisteme econimice asupra altora in conditiile economiei


contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:

a. Inzestrarea diferita a resurselor naturale

b. Raportul dintre populatie si spatiul geografic ocupat

d. Superioritatea actuala este mostenita de la tarile care au fost bogate in cele mai vechi timpuri

c. Capacitatea coercitiva superioare, in specila determinate de inzestrarea superioare a armatei

Nici una

2. Daca intr-o economie, rata rezervelor minime obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi
creste depozitele cu 100 lei, atunci masa monetara

a. Va creste cu 2000 lei

Rationament: 100/5% = 2.000

3. Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor ar avea loc prin intermediul:

a. Trocului

4. Printre efectele fenomenului inflationist nu putem amintii:

a. Pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii

5. Politica anti-inflationista:

a. Presupune crestrea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor

6. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt

7. La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 mil de
dolari, trebuie sa detina efectiv
a. 24 mil dolari

Rationament: 200*12% = 24

8. Cererea de munca este reprezentata de:

a. Angajatori

9. Miscarea naturala a fortei de munca este cauza principala a :

a. Somajului frictional

10. Piata financiara secundara:

a. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori

11. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:

a. Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata
bursiera

12. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o


probabilitate mica de a fi niste tehnici de stabilizare pentru ca:

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile moficate trebuie aprobate este prea lent si
devine des subiectul unor tensiuni conflictuale

13. Achizitionarea unei obligatiuni:

a. Asigura un venit anul cert

14. Marea Criza economica a fost cauzata in special de:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara


reductionista

15. Daca rata somajului dintr-o tara este 8% iar rata curenta a somajului este 10% intalnim:

a. Subocupare a fortei de munca

16. Oferta de munca este reprezentata de:

a. Lucratori

17. Somajul natural include:

a. Somajul structural si somajul frictional.

Bani

BANI – sunt cei care pun in miscare comertul national si mondial.

EVOLUTIA BANILOR

- Mijloc de schimb – metale rare (cupru, bronzul, argintul si arutil)


- Senioraj – transformarea lingourilor din metal in monede, aurarul pastreaza o parte din
monede
- Chitantele emise de aurari – PRIMA FORMA DE BANI DE HARTIE – fiindca ele erau acceptate
de vanzatorii de bunuri si serviciu ca mijloc de plata
- Biletele de banca – emise de banca centrala

EVOLUTIA BANILOR – CURS

- TROCUL – schimb de bunuri


- Monedele rare
- Transformarea metalelor pretioase in monede – SENIORAJ
- MONEDA HARTIE (MIJLOC DE SCHIMB DE PLATA) in schimbul lingourilor (chitante oferite de
aurari care certificau existenta de depozit a metalelor pretioase)
- Aparitia bancilor – banii cu dobanda, sub forma chitantelor –bilete de banca (promisiunea
emitentului de a achita posesorului o cantitate de moneda metalica)
- Moneda hartie- hartie moneda – nu permite nicio plata in metal pretios, circula in baza
increderii

MONEDA FIDUCIARA

- Moneda hartie- initiala avea justificare in metal pretios


- Hartia moneda de astazi circula in baza unui acord si a increderii
- Capacitatea bancilor centrale de a emite banci fara acoperire este contestata prin riscurile
pe care le presupune
Caracteristica principala a banilor ACCEPTABILITATEA

MITUL MONEDEI FIDUCIARE

Un obiect se transforma in bani prin faptul ca este efectiv acceptat si folosit de populatie ca
mijloc .

NATURA BANILOR DIN ZIUA DE AZI

Elementele pe care le folosim astazi ca mijloc de schimb reprezinta aproape exclusiv promisiuni ale
unor institutii de incredere

Exista substituite pentru numerar? Da, deoarece cel mai frecvent mijloc de schimb nu sunt banii in
numerar, ci banii din conturile curente – conturi deschide la institutiile financiare, din care se pot
transfera fonduri prin simpla completare a unui cec.

Ce folosim? Bancnote(numerar)+banii din conturile curente

Cati bani sunt dispobili in economie? SUA

- M1- masa monetara in sens restrans – insumand banii aflati in circulatie, conturile curente si
cecurile de calatorie.
- M2 – este M1 + depozite sub 100.000 de dolari si actiunile la fondurile naturale de pe piata
monetara cu amanuntul, ce permit investitii initiale mai mici de 50.000 de dolari.
- M2 masoara valoarea in dolari a activelor pe care publicul le poate transforma cu usurinta –
mijloc de schimb
MODIFICARI M2 FATA DE M1 – preferinta pop. cu privire la forma in care aceasta doreste sa-
si pastreze banii si activele monetare.
Ex transfer 500 dolari pe care i-ati imprumutat din contul curent intr-un cont de econimii
deschide la aceeasi banca de unde ati imprumutat. Ce se intampla cu masa monetara?
M1-scade cu 500 de dolari
M2-ramane neschimbat,fiindca M2 cuprinde tot ceea ce cuprinde M1.

Creditele bancare maresc M1.

Dorinta publicului de a pastra mai multi bani sau mai putini bani in conturile curente sau in cele de
economii va determina diferenta de crestere intre M1 si M2.

NATURA BANILOR CURS

Numerarul – componenta de banza a mase monetare

Biletele de banca – reflecta promisiuni de plata din partea bancilor centrale.

Numerarul este substituit din ce in ce mai mult de banii din conturile curente – inscrisuri bancare- in
economiile dezvoltate reprezinta principalul mijloc de schimb/plata

Conturile bancare- reprezinta tot promisiuni de plata din partea bancilor comerciale – pasiv entitate.

Principalele mijloace de plata BANCNOTELE SI BANII DIN CONTURILE CURENTE – reprezinta


promisiuni sau pasiev ale unor institutii de incredere.

Care este masa monetara din Romania?

- M1- masa monetara sens restrans – numerarul din circulatie, conturi curente depozite la
vedere
- M2 – masa monetara intermediara 214 mlrd. Lei, M1, depozite cu durata initiala de pana la 2
ani inclusiv (incluse si depozite rambursabile dupa notificare la cel mult 3 luni inclusiv)
- M3 – masa monetara in sens larg 216 mlrd. Lei, M2, alte institutii financiare

Daca o banca devine insolvabila se retrage de pe piata.

RRO – procentul din depozitele constituite de catre care trebuie sa ramana in numerar in seifuri sau
conturi la banca centrala (totalul pasivelor nu trebuie sa depaseasca un multiplu al rezervelor –
limitarea procesului de creditare)

--rezervele nu sunt purtatoare de dobanda – sunt percepute de banci ca taxe.

CREATIA MONETARA

Bancile comerciale pot crea bani fiindca populatia este dipusa sa accepte promisiunile bancii drept
plata.

Ceea ce poate fi creat poate fi si distrus

Se intampla ceva cu cantitatea banilor atunci cand rambursati imprumuturi?

Ex. –masa monetara aflata in circulatie scade cu 575 dolari

„ Moneda reprezinta bani doar daca este detinuta in afara sistemului bancar.”

- Se creeaza moneda – atunci cand bancile acorda imprumuturi si de distruge moneda atunci
cand clientii isi ramburseaza imprumuturile.
- Masa monetara totala aflata in circulatie creste in orice perioada in care bancile acorda noi
credite intr-un ritm mai mare decat cel de rambursare a creditelor bancare existente.
- Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand creditele bancare existente sunt
rambursate intr-un ritm mai accentuat decat cel de acordare a noilor credite.
CREDIBILITATEA SI INCREDEREA

Contul deschis la banca este un pasiv al bancilor o datorie fata de dumneavostra.

- Masa monetara nu cuprinde sumele din interiorul sistemului bancar.


- Inchiredea contului curent: masa monetara existenta scade iar masa monetara aflata in
circulatie creste.
- Banca cintrala – banca comerciala
- Populatia trebuie sa isi pastreze increderea intr-o anumita moneda, altfel nu o va mai
accepta.

Bancile reglementate: cerintele privind rezerva legala

Bancile nu au voie sa aiba pasive care sa depaseasca un anumit multiplu al rezervelor.

Rata rezervei obligatorii : procentul din rezervele unei banci care trebuie sa ramana in seifurile
sale sau in conturile pe care le are deschide la una dintre bancile curente.

!! Bancherii cauta oportunitati de profit investindu-si rezervele excedentare.

-rata rezervelor obligatori pentru bancile comerciale -mai mica de 10%

Rezerva federala – banca centrala SUA – agentie guvernamentala – o singura banca cu mai multe
sucursale (12 banci comerciale)

Rezervele impuse bancilor actioaneaza ca o restrictie asupra cresterii cantitatii de moneda aflata
in circulatie.

INSTRUMENTELE UTILIZATE DE REZERVA FEDERALA

Rata rezervei obligatorii este folosita ca regula impusa a sistemului bancar.

ATUNCI CAND O BANCA COMERCIALA SE IMPRUMUTA DE LA BANCA CENTRALA, EA PLATESTE


DABANDA PENTRU CREDITUL RESPECTIV, IAR RATA DOBANZII SE NUMESTE RATA DE SCONT.

RATA DE SCONT- rata perceputa de catre banca centrala de la bancile comerciale pentru credite
pe termen scurt.

Masa totala din economie determina modificarea ratei de scont.

Cresterea ratei de scont : ar limita capacitatea bancilor comerciale de a acorda mai multe credite
si ar conduce la reducerea masei monetare globale

- cresterea (reducerea) ratei de scont ar putea mari(reduce) masa monetara la nivel national.

OPERATIUNILE PE PIATA DESCHISA

Bancile contracteaza majoritatea imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci pe piata


fondurilor federale.

Banca centrala incearca sa influenteze indirect celelalte rate ale dobanzii (mai ales rata la
fondurile federale) cumparand sau vanzand pe scara larga titluri de guvernul SUA.

- Cand banca centrala cumpara obligatiuni, bancile comerciale primesc bani, M1 creste, iar
rata dobanzii scade.
- Cand banca centrala vinde obligatiuni, bancile comerciale primesc obligatiuni, iar banca
centrala primeste bani – M1 scade, iar rata dobanzii creste.
Valoarea este o consecinta a raritatii

Raritatea- rezultatul determinat de cerere si de diponibilitatea limitata.

Exemple

Banca comerciala creeaza moneda? Da, bancile comerciale creaza moneda prin creditare, o
banca fiind dispusa sa creeze imprumuturi de care avem nevoie in schimbul promisiunilor pop.
de a rambursa la timp.

-creeaza moneda atat timp cat are credibilitate

Inflatia

De la troc la schimbul indirect.

Troc= schimb direct (bun contra bun)

In perioada trocului nu vorbim de inflatie.

Toate raporturile incrucisate de schimb intre bunuri formeaza sistemul preturilor relative.

SISTEUL PRETURILOR RELATIVE:

- Sistetizeaza informatii despre raritatea relativa a bunurilor.


- Transmite semnale esentiale ce ghideaza atat deciziile consumatorilor, cat si deciziile
producatorilor.

Preturile relative-raporturi de scimb dintre bunuri-se pot modifica oricand.

In conditii de troc: preturile nu pot creste toate in acelasi timp, nu poate exista o crestere
generalizata a preturilor. --- inflatia este legata de bani.

SENSUL INFLATIEI

Inflare=a umfla

Inflatie = legata de umflarea cantitatii de moneda

Crestere generalizata a preturilor – poate exista doar in conditiile exprimarii in bani a bunurior.

Producerea de bani este un monopol al bancii centrale, o institutie a statului.

Inflatia nu este o crestere generalizata a preturilor – efectul inflatiei.

Inflatia = o politica deliberata pusa in practica de detinatorii privilegiului de a multiplica volumul


insemnelor monetare.

Inflatia produce efecte doar atunci cand cantitatea de bani ce invadeaza sistemul economic se
propaga neuniform si impredictibil.

Inflatia apare atunci cand bancile centrale scad artificial rata dobanzii la care acorda imprumuturi
bancilor comerciale.

MECANISMUL CRESTERII GENERALIZATE A PRETURILOR

„banii ieftini” generalizeaza un boom pe termen scurt


- Intreprinzatorii si consumatorii au mai multi bani pentru a cumpara factori de productie si
bunuri de consum
- Pe termen scurt , creste cantitatea de bani nu si si cantitatea de resurse
- Intreprinzatorii si consumatorii liciteaza cu bani mai multi o cantitate relativ constanta de
factori de productie si bunuri de consum – preturile acestora incep sa creasca treptat
- Cresterea preturilor factoriale de productie determina sporirea costurilor proiectelor
investitionale si reducerea profitabilitatii acestora
- In scurt timp, multe proiecte investitionale incep sa nu mai fie profitabile, unele dintre ele nu
dispun de suficiente resurse pentru a ajunge sa produca
- Apare o criza financiara, apoi o criza economica
- Abandonarea proiectelor investitionale genereaza somaj

EFECTELE INFLATIEI
- INFLATIA CREEAZA ILUZIA CRESTERII PUTERII DE CUMPARARE
- INFLATIA DISTORSIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR RELATIVE, CEEA CE CONDUCE LA
ALOCAREA DE RESURSE SPRE PROIECTE INVESTITIONALE „APARENT” PROFITABILE
- Inflatia redistribuie arbitrat puterea de cumparare – sunt avantajati primii consumatori,
intreprinzatori sau detinatori ai banilor tipariti
Cei mai avantajati: sectorul bancar si sectorul guvernamental
- Inflatia conduce la pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, dar si a puterii de
cumparare a anumitor entitati, indivizi ce folosesc moneda
- Inflatia ctioneaza ca un impozit deghizat
- Pe termen lung, inflatia scade prosperitatea natiunii deoarece modificarile haotice din
sistemul preturilor relative canalizeaza resursele spre proiecte investitutionale ce nu ajung
niciodata sa produca bunuri si servicii
- Resursele rare sunt risipite
- Inflatia conduce la modificari neanticipate ca „marimi” unitatii monetare, ceea ce da peste
cap calculele cotidiene ale oamenilor
- Inflatia descurajeaza conduita chibzuita, economisirea dar stimuleaza consumul imediat si
chiar distrugerea capitalului uman
- Inflatia incurajeaza indatorarea, consumul pe datorie
- Efectele „stimulative” sunt limitate, pe termen scurt si doar in favoarea catorva privilegiata.

POLITICI ANTI-INFLATIONISTE

o Consta in reducerea ritmului expansiunii monetare


o Este nepopulata deoarece, spre deosebire de inflatie produce mai intai efecte
negative „austeritatea”
o Inflatia pune in discutie natura productiei de bani (monopol discretionar al statului) si
tructura sistemului financiar-bancar din epoca moderna

Inflatia= scaderea de cumpare a banilor

Efect: cresterea generalizata a preturilor

Crediteaza banca centrala = nu, ofera credite celorlalte banci.

Avutia natiunilor: globalizarea si crestrea economica


Rati bogate, tari sarace

- Un sistem economic = reprezinta un sistem social prin intermediul caruia indivizii coopereaza
in vederea crearii si utilizarii resurselor, spre a-si satisface unii altora dorintele
- Diferentele dintre state din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica
demonstreaza clar faptul ca unele sisteme economice functioneaza mai bine decat altele

De ce unele sisteme au performante mai mari decat altele?

- resurse naturale, dimensiunea teritoriului, marimea si/sau densitatea populatiei.

Cine este bogat si cine este sarac?

Clasificarea tarilor lumii (in functie de PNB/locuitor):

- Tari cu venit national ridicat: SUA, Canada, statele din Europa Occidentala, Japonia, Coreea
de Sud, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Istral, rati exportatoare de petrol (Brunei,
Kuweit, Qatar, EAU)
- Tari cu venit national mediu: statele din Armenia Latina (exceptand Nicaragua, Honduras,
Haiti si Guyana) , Africa de Sud si de Nord, majoritatea statelor din Orientul mijlociu, tari din
centrul si estul Europei, Thailanda, Malaezia, Indonezia si Filipine.
- Tari cu venit national redus (PNB/locuitor < 1.000 USD) : China, India, Pakista. Bangladesh,
Birmania, Cambodgia, Laos, Vietnam, statele cele mai sarace din cadrul fostei URSS, Albania,
Africa Centrala etc.

Cresterea economica = cresterea PIB-real pe termen lung

- Preconditia esentiala: ordinea sociala stabila (indivizii sa poata initia proiecte, avand
suficienta incredere ca vor fi capabili sa se bucure de rezultatele muncii lor)
- Dezvoltarea economica depinde de: -oameni – resurse – institutii (furnizeaza regulile jocului
in baza carora interactionm si obtinem castiguri de pe urma schimburilor)

Factori determinanti ai cresterii economice

Resursele umane – cantitatea dar mai ales calitatea lor – educatie si capitalul uman

Importanta cunostintelor—combustibilul isi are sursa in mintile noastre.

Capitalul :

- Importanta stocurilor de capital


Investitiile straine si comertul exterior
- importanta investitiilor straine si a comertului pentru cresterea economica
- riscurile investitionale
- Sprijinul financiar extern : -poate prezenta riscuri – investitiile private sunt preferate
- Tehnologia si procesul tehnic
- Resursele naturale – nu sunt un factor esential

Rolul statului :

- buna guvernare
- Institutii fundamentale – „regulile jocului”

- Economie de piata versus economie de comanda

Gradul de libertate economica = libertatea economica permite oamenilor sa-si caute avantajul
comparativ, sa porneasca motorul antreprenorial care pune in miscare mecanismul pietei

Indicele libertatii economice: cauta sa masoare politicile economice ale unei tari in materie de :
reglementare, practici de stabilitare a preturilor, politica monetara, politica fiscala si comertul
international.

Legatura dintre indicele libertatii economice si gradul de dezvoltare

- Nivel scazut de reglementare, prin stabilirea libera a preturilor, printr-o politica monetara
stabila, prin niveluri reduse ale impunerii si printr-o deschidere fata de schimbarile cu
exteriorul - sunt considerate ca avand grade mai mari de libertate economica
- Nivel ridicat de reglementare, un sistem de preturi administrative, o politica monetara
inflationista, niveluri ridicate ale impunerii si o capacitate fata de schimburile cu exteriorul –
grade mici de libertate economica

Experienta asiatica – cauzele cresterii economice din Asia

Coreea de Sud :

- PIB a crescut de aprox 28 ori, cu o rata medie anuala de circa 7,3 %


- Pib/ locuitor a crescut de aproximativ 15 ori, cu o rata medie anuala de circa 5,8

Cum se explica aceste performante?

- Atentie deosebita acordata educatiei, inclusic, instruirii femeilor


- Conectarea la economia mondiala
- Folosirea eficienta a fondurilor atrase din strainatate
- Concentrarea pe productia pentru export
- Oficialii guvernamentali au conclucrat cu industriasii pentru a influenta investirea resurselo in
domenii-cheie si pentru a dezvolta anumite industre
- Cheltuielile guvernamentale au fost mentinute la un nivel rezonabil
- Populatia a practicat o rata relativ ridicata a economisirii
- S-a tinut cont de domnia legii, desi coruptia a fost o problema, iar unele politici publice
disrectionare au deturnat fonduri publice de la altele intrebuintari.

Japonia si Taiwan

- Performante economice si politice economice aplicate similar celor inregistrate de Coreea de


Sud (Japonia) intra, chiar, in randul celor mai bogate tari
- Populatie educata, dispusa sa munceascca din greu si sa economiseasca
- Cadrul economic cu reguli ale jocului stabile
- Deschiderea fata de economia mondiala
- Absenta unor cheltuieli guvernamentale excesive si a unei inflatii rapide
- Utilizarea tehnologiilor dezvoltate de natiuni mai avansate din acest punct de vedere

Alte natiuni ale Asiei s-au descurcat mai putin bine… India (1960-2006)

- PIB creste de la 606 $ la 2.1225$ de numai 3,5 ori, ceea ce presupune un ritm anual de
crestere de sub 0,1%
- Explicatii posibile : cresterea demografica, disensiuni interne, conflicte cu vecinii, razboaie,
politicile aplicate de guvernul indian
- A manifestat o impotrivire externa in a lasa alocarea resurselor in seama preturilor,
incredintand autoritatea unor birocrati guvernamentale
- Guvernul a distorsionat masa preturilor
- Autoritatile guvernamentale au fost seduse de planificarea centrala dupa model sovietic
- Investitiile au fost canalizate spre proiecte care s-au dovedit a fi incapabile sa produca
venituri mai mari decat costurile
- Domeniile mai putin planificate erau decurajate printr-o reglementare excesiva din partea
birocratilor (licente, autorizatii, aprobari, avize)

Cauze ale subdezvoltarii Africii subsahariene

- Utilizarea ineficienta a sprijinului financiar primit din strainatate


- Absenta unui sol fertil
- Lipsa unor caderi de precipitatii corespunzatoare
- Maladii specifice zonei tropicale
- Variatii mari ale debitului raurilor
- Varietatea populatiilor din interiorul granitelor a stimulat mentinerea unei lipse de unitate si
a izbucnirea de razboie civele
- Unele „explozii” demografice care au anulat efectele pozitive ale unor perioade de crestere
economica
- Regimuri plitice violente, corupte, mincinoase si incompetente

Globalizarea sperante si deziluzii

- Globalizarea – „paratrasnetul” perioadei ce a urmat dupa Razboiul Rece


- Proteste de strada anti-globalizare
- Criticii subliniaza ca acest „consensul de la Washington” constituie un set de politici
privitoare la responsabilitatea fiscala si liberalizarea comerciala care sunt „impuse” tarilor
mai putin dezvoltate ale lumii, in schimbul imprumuturilor si asistentei financiare externe
oferite de institutii internationale.
- Sunt vizate, mai ales Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Organizatia Mondiala
a Comertului, principala lor „vina” fiind conditionalitatea

Aspecte particulare aflate in dezbatere in ceea ce priveste „consensul de la Washington”

Criticii globalizarii sustin ca duce la:


- Accentuarea inegalitatii in materie de venit, pe masura ce decalajul dintre tarile bogate si
cele sarace se adancesti
- O „cursa catre adancuri” in privinta politicilor de mediu
- O „cursa catre adancuri” pe piata muncii
- Globalizarea produce efecte opuse celor descrise mai sus

Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin dezvoltate acele elemente care se
constituie în surse de sporire a productivităţii reale, baza creşterii venitului real:

- perfecţionarea abilităţilor de lucru;


- înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
- mai buna organizare a activităţilor economice.

Controversa legată de externalizarea producţiei: lozincă versus analiză


Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are loc între două persoane şi are ca
obiect un anume produs, sau dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă prestate într-
o fabrică din America Latină sau de către un medic radiolog din India.

Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este doar o altă manifestare a
câştigurilor obţinute de pe urma schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.

Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării producţiei este minuscul comparativ cu
dimensiunea economiei americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde să
genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.

Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă. Rolul economiştilor este de a spune
adevărul, însă, de multe ori, opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.

Dificultatea comparaţiilor internaţionale care implică PIB

Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe piaţă: ponderea acestora este mult mai
mare în economiile mai puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie subapreciat;

- în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din cele mai bogate ţări.
- Comparaţiile internaţionale care impică PIB-ul pe cap de locuitor sunt foarte distorsionate şi
de numitorul comun utilizat (utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu exprimă
totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
- Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea puterilor de cumpărare duce la
creşteri semnificative a valorii acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.
c Ê 
 

 
   

 
    
Ê  
  

  

 Ê     



  




 Ê 








 
  
 


 Ê      



     


 





 Ê      

    
Ê     
 
 
 
 Ê     
 
 



 Ê
 
   
    
  



 Ê  
 



  
 
Ê    


  
 Ê   

 
 




 Ê   

 
 


 

 
 
 Ê
  


 
 
 
 Ê   

 
 





 Ê 





    


Ê 


 


  



 

 Ê  
 


  



 

 Ê 

     

 Ê  



 Ê  

 
 

 Ê 



 
   
Ê 


 


  



 

 Ê 

 
   

 Ê  



 Ê 

   


 Ê  

 



 



 

 Ê            
       

!


Ê  
  

 Ê  
  

 Ê "
 

  

# Ê        

   
       
Ê

   

 Ê "
 
 Ê "
 

  
 Ê 
  
 
 Ê   

  


$ Ê       

 
     
Ê 
 


 Ê 
  

 Ê 
 


  


% Ê &
 

       !
          
     

Ê
  

 Ê  

  
 Ê  
 
 

c' Ê(  
 



 
   
 

  



Ê
 

 
 Ê 

)
 Ê 
 


 Ê 
 

cc Ê*

 



 



Ê 
 

 
+
 
,
 Ê
 



 

 Ê  


 
 Ê  

 

 

c Ê-   

  "



   "



 
  
Ê "

 



 Ê "   
 Ê " 


c Ê
    

 
    

Ê  

 Ê   

  
 Ê  

 


   



c Ê.



   

  


Ê 

  
 Ê 

  
 Ê 


 

c Ê.

    

Ê 


 
 Ê 



 Ê 



 Ê 

 

c Ê
 "

  

Ê  
 

 Ê  

 

 Ê  

 Ê  


c# Ê-    

!
  


Ê  
 

 Ê  


 Ê  
 
 Ê  

 Ê  


c$ Ê& 

 
*

 
 
 

Ê 

 
 
 " 


 Ê !

 


 

 

 

 Ê !

 
" 

  

 Ê 

  

     


 
 Ê !

  
  


c% Ê/ 


!

 

 

  



   
 
 
   

 
  
 

 
 



' Ê0   
  
 

!

    
Ê 
 
 Ê

 
  
 Ê

 
 



c Ê1 





 
 
Ê

 


!

 Ê 

 

 Ê  
  


 Ê 

 





 

 Ê1 

 



 
 
Ê

 


!

 Ê 

 

 Ê  
  


 Ê 

 





 

 Ê/  
 
  
 

 






Ê 


 
 Ê  


 



 Ê  

 

     



 Ê& 

 

   

 
 

Ê 





  


 Ê 





  


 Ê 


 
  


 Ê-

 
  

Ê -2
  
 

-2 
 Ê -2
  
 -2 
 Ê -2
  

 -2 

 Ê-2
Ê     
  

 
 


 




 

3 
 
  
 Ê   
 
 
   

 


  


  



 Ê     

 


   

 



  
 
3 

# Ê4   
  


Ê    
 

 Ê     

 Ê    
  
 
 
  
5555

$ Ê 
    


 
-2
'''6
Ê    
  
 
'''
 Ê     


  
  
 

 Ê  
     




 
 Ê    
 




  
 

 
   
 
  
 


% Ê.

 
  
 ' ''' 
 
   

-   
 

Ê -2 / 


42 -  

 Ê 42 / 


-2 -  

 Ê -4 / 


44 -  


' Ê/ 






 




   

Ê 



 Ê

 

 


 Ê 
 

c Ê
 

 
   

 
 

  
Ê  
 
 


 Ê  




 Ê  
 


 "

 Ê- 

  
 
  !


  
  



  

Ê
  



 Ê
  



 Ê
  





 Ê
  


  



 Ê

 

 
 

 
  




Ê
  


 

 Ê
  


      


 

 Ê
  






 Ê
  



 

 Ê
  




 
 

 Ê1 

 
 
  


 
 
Ê 

  
     
 

 Ê   
  

 

 
 

 Ê 
  


 Ê  

  
  


   

 
    

 
Ê  
  



 Ê 

 
  



 Ê 
  



 Ê

 
 



 Ê*       
  


 
 
  
Ê 

   
 


 Ê 

  



 Ê 

  

 

 
 

 Ê 

   
 
  

 

 
 

 Ê 

  




# Ê- 

 

"
  
  !



     
Ê !

 

 Ê !

 

 Ê !



 Ê !

  

$ Ê- !


 
 

    
!


Ê !

 

 Ê !

   
 Ê !

 
 Ê !


 

 Ê !

  
% Ê- 

    

 


 


Ê !




 Ê !

 

 Ê !

 

 Ê !

 

' Ê
       
  
 



!



  

 
Ê !

 


 Ê 

 
   
 
 Ê 

 
  


 Ê   
    
c Ê!


  
  
Ê    
 Ê     
 
 Ê      
 Ê
  
 

Ê   

  
 Ê "
 

  

 Ê "
 

  

 Ê* 
 
 

Ê 
     

 Ê   "  
 Ê 

  
 Ê "
 

  

 Ê
     
Ê  
  
 
 



 



 Ê  
  
 
  


 



 Ê 
 


 
    

 Ê  


  


 Ê  

  

 Ê* 
    
Ê  
  
 
 



 



 Ê  
  
 
  


 



 Ê 
 

 
    

 Ê*  
 
 

Ê 



 Ê 
 


 Ê 
 


 Ê 

 Ê 

 
 
 
# Ê- 

 


 

 


 

 

 

  

 
 
Ê " 

 
 Ê 

 
 Ê  
    
 Ê  
 
 Ê   
  
 

$ Ê    
 


+

  
, 
  

 3  
Ê " 

 
 Ê 

 
 Ê  
 
 Ê  
 


% Ê-  
 
   
 "
    


Ê 

  


     
 
!
 
 Ê 

   


     
 
!

 Ê   
       
 
 
 
  

 
 
' Ê
 
 
 



 


  


  
Ê    
 Ê  

 Ê   !

 Ê     
 Ê  
 


c Ê
 
 
 



 


  


  
Ê    
 Ê  

 Ê  !

 Ê     
 Ê  
 


 Ê
 
 
"

 


  


  
Ê 
 
 Ê !
 

 Ê   !



 Ê
 
 



 


  



  
Ê    



 
 Ê 

   
 Ê !
 

 Ê
  

 Ê
 
 




 


  


  
Ê    



 
 Ê 

   
 Ê !
 

 Ê
  

 Ê 

 

 Ê  
 
"
 

Ê 

  
   


 Ê   
 
  

 
 
  


 Ê 
 

  




 




 Ê  

 

 


 

 Ê  
 


 


  
   


    
 
  

 
 
  


 Ê 
 

  




 




 Ê  

 

 


 

# Ê&   

  
 
Ê    
  
  
  

 
 Ê   
  
  
  

 
 Ê    
  
  
  

  
 Ê   
  
  
  

  
 Ê   

 
  
  
  


 

$ Ê& 

  
 
Ê    
  
  
  

 
 Ê   
  
  
  

 
 Ê    
  
  
  

  
 Ê   
  
  
  

  
 Ê   

 
  
  
  


 

% Ê




 
  
 

 


   

 
c Ê -27

 Ê 427

 Ê .47


' Ê1 
  
  


Ê   42

 

 Ê   42


 

 Ê   42 7


c Ê8


 
    

 

 
 
 
Ê 
       
 Ê

      
  


 Ê   
 
           !


 Ê 

        

 


 
   
 
Ê
 
  
 Ê    
 
  


 Ê !
 
 
 
 



 Ê  
  



  
 



 

 
Ê
     

 


 Ê
  
  
 
 Ê    

  
  
    

   



 Ê8 


     


   


 
Ê 
  !



       
 Ê  
   
4
&
 Ê    

    

 Ê  

   

 

 
 Ê  

   
 




 Ê-      
  

 
Ê   
   
 





 Ê 
  
 

 
 

   

 "
 
 



  

 Ê 
   


 

  

 
   
 Ê
 
 


 



 
  
 Ê 
   
 

      





   

 Ê-   



 
 "
    


  

Ê 


 

 Ê 



 
 Ê 





# Ê& 

 

   

  


 

Ê 
  "
 

 Ê 
  
"
 

 Ê 
  



 Ê 
  




$ Ê 

 


     
Ê 



   
 " 
 
 Ê 




   
  
 
 Ê 


 
      
  
   


 
  
  


% Ê& 

 

   

    



Ê
 
 
  
 !
 

 
 

 Ê
 
 
  
 !
 
 
 

 Ê  

  
 

  


 Ê  

  
  
  


 Ê  


  
 

#' Ê 
  


 
   





Ê   
 
'3c''
 Ê   
 
'3'
 Ê 
  
 Ê 
  
#c Ê1 

    
Ê " 
 
 Ê 
 
 Ê 
 
 Ê    
 Ê    
# Ê-     

  
Ê  

 



  
  


 Ê   

 





 Ê  




 Ê 

  
 
 42
.4
# Ê-     

  
Ê  

 



  
  


 Ê   

 





 Ê  




 Ê 

  
 
  42
.4
# Ê
 
   
    



 
Ê 
 


 
 
 Ê 
 

  
  
 Ê 
 
 

   
 Ê 
 

   


# Ê-




 
   
Ê    
 Ê 9     
 Ê 9  

  


 Ê /  


# Ê-


" 



 
  
Ê /    

 Ê /   

 Ê -
  

 Ê &
  

 Ê -  
   
   

 



## Ê-  " 
 



Ê     


 Ê &
      


 Ê      

 Ê &
       

#$ Ê-  
 



Ê      

 Ê &
      


 Ê &
  




 Ê &   

 
 
 
#% Ê



 
:  

 
  
;


    
Ê       
  



 Ê 

 

 



 Ê 

 


$' Ê


 
 

  
    

Ê < 
 

 
 Ê .      

 

 

 Ê &        

$c Ê 
 


Ê 


 

     

 
 Ê 
 


 Ê   

       
 Ê 8     
     


 

    

 



$ Ê 
      
Ê 8     


      
 Ê &

 Ê 8       
 

 





3 


 


$ Ê/   

     



Ê 
 


 Ê       

  
 Ê   

 
  
 Ê  
 
 
$ Ê*
       

 
    
Ê 9  !

  
 
 Ê =

   
 Ê ="   
 Ê 1    
 
 Ê 1     
 
$ Ê*
       
 
    
Ê 9  
   
 
 Ê =

   
 Ê ="   
 Ê 1    
 
 Ê 1     
 
$ Ê 

   
    
Ê   
 



 Ê - 
6666
 Ê   
   

 

 Ê 
 
  

 

 Ê &  

   
 

   " 
$# Ê- 


    
 


Ê &  

 Ê & 

 Ê & !
 
 Ê &  

$$ Ê 
3 
     
Ê 
 
     

 
 Ê   
  


 Ê    
 
$% Ê- 
 





 



  



Ê &  

 Ê &  

 
 Ê & 


 Ê & 

%' Ê&  

 
Ê * 
  
 


   
 


     
   
 Ê &   



 !
!


!

 

 Ê *     
  






 Ê    
 

    


 Ê    
  

 

 



  

%c Ê& 


Ê * 
  
 


   
 


     
   
 Ê &   



 !
!


!

 

 Ê *     
  






 Ê    
 

    


 Ê    
  

 

 



  

% Ê& !

Ê * 
  
 


   
 


     
   
 Ê &   



 !
!


!

 

 Ê *     
  






 Ê    
 

    


 Ê    
  

 

 



  

% Ê& 


Ê * 
  
 


   
 


     
   
 Ê &   



 !
!


!

 

 Ê *     
  






 Ê    
 

    


 Ê    
  

 

 



  

% Ê&  

Ê * 
  
 


   
 


     
   
 Ê &   



 !
!


!

 

 Ê *     
  






 Ê    
 

    


 Ê    
  

 

 



  

1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?

-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

2)Politica keynesiana?

-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern

3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?

-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare

4)Detinatorul de actiuni are dreptul?

-de a obtine divident

5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?

-numarul somerilor este 1,2 mil.

6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?

-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta

7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?

-scaderea ratei dobanzii

8)Expansiunea monetara?

-conduce la cresterea generalizata a preturilor

9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?

-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite

10)Echilibrul monetar reprezinta?

-un echilibru intre cererea si oferta de moneda

11)Politicile anti-inflationiste?

-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?

-distorsionarea preturilor relative


13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?

-cresterea productie

14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?

-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata


este limitata de ?

-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?

-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb

17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?

-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei

18)Functionarea economiei depinde de ?

-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea

19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?

-Banca centrala

20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?

-M1 scade dar M2 nu se modifica

21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?

-populatia somera si populatia active

22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?

-de a obtine dividend

23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?

-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%

24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?

-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?

-cresterea cursului titlurilor de valoare

26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?

-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……

27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?

-nivelul de reglementare characteristic

28)Participarea unei tari la comertul mondial ?

-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international

29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?

-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….

30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?

-Banca nationala a Romaniei

31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?

-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare

32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?

-Populatia active

33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?

-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate

34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii

35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare


asociate ?

-inflatie

36)Pe o piata financiara eficienta ?

-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului

37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?


-rata dobanzii scade

38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?

-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale

39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?

-rare

40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?

-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii

41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?

-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului

42)Cursul de schimb real ?

-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..

43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?

-reducerea puterii de cumparare a banilor

44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?

-contradictiile sale interne

45)Balanta comerciala ?

-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate

46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?

-Sa detina mai multi bani in numerar

47)Cresterea marimii salariului ?

-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca

48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?

- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..

49)Cererea de munca ?

-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..

50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?


-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……

51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….

52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?

-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an

53)Bancile comerciale creeaza bani ?

-acordand imprumuturi

54)Protectionismul ?

-modifica raportul de schimb si avantajele comparative

55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?

-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..

56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?

-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?

-sunt atragatoare pentru alegatori

58)Bursele de valori ?

-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….

59) Capitalul real?

-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare

60)Politica anti-inflationista presupune ?

-abandonul expansiunii monetare

61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?

-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile

62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?

-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva


63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?

-puterii de cumparare

64)Inflatia reprezinta ?

-o politica deliberate a autoritatilor monetare

65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?

-sa consume mai mult decat au economisit

66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?

-aparitia inflatiei

67)Somajul frictional ?

-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit

68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?

-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare

69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?

-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in


conditiile unei monede unice

70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?

-diminuarea ratei rezervelor obligatorii

71)Rata solicitata a rezervelor ?

-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

72)Cursul valutar conventional ?

-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali

73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?

-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?

-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an

76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?

-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….

77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?

-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii

78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?

-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.

79)Legea lui Okun spune ca ?

-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional

80)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?

-reduce rata dobanzii de pe piata monetara

81) Echilibrul monetar presupune ?

-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda

82) Inflatia ii avantajeaza pe ?

-primi beneficiari a sporului monetar

83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?

-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente

84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?

-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii

85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?

-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung

86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?

-politicile monetare expansionist din anii 1920

S-ar putea să vă placă și