DE LA GRIPA SPANIOLA LA GRIPA

PORCINA...DE FAPT GRIPA A H1N1

Conf.univ.dr. Irina Magdalena Dumitru

 Taxonomie. Clasificare
Limba greacă: ”Myxa” = mucus

Familia: ORTHOMYXOVIRIDAE
RNA virus
Genul: Influenza virus Influenza C virus

Tip: Tip A Tip B Tip C

Om
Om Om
Rezervor: Animal

Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87

 Structura virală

Nucleocapsidă:
Genom: 8 fragmente (gene) ARN Antigene
Nucleoproteină (NP) interne
Polimerază (PA, PB1,PB2)
Matrix protein (M1,M2)

Haemaglutinin (H) Antigene de

suprafaţă
Neuraminidase (N)

80 to 120 nm
Kingsbury D. W., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1076-87
 Antigenele de suprafaţă
◼ Glicoproteine transmembranare = ag de suprafaţă = spiculi
◼ Hemaglutinina (H)

◼ Neuraminidaza (N)

◼ Clasificarea virusului gripal A în sub-tipuri virale

◼ Genele care codifică H / N = mare labilitate genetică:

◼ mutaţii
◼ recombinări
◼ deleţii
◼ inserţii
Virusul gripal A
◼ Cel mai răspândit şi cel mai virulent

◼ Poate infecta numeroase specii: păsări, om, mamifere

◼ Mare variabilitate genetică:

◼ Mutaţii minore: gripă sezonieră (vaccin anual)
◼ Mutaţii majore (pandemii)

◼ Numeroase subtipuri

◼ Responsabil de marile epidemii / pandemii

◼ Afectează toate grupele de vârstă Microscopie electronica.

http://phil.cdc.gov/Phil/home.asp
H1 N1
H2 N2
H3 N3
H4 N4
H5 N5
H6 N6
H7 N7
H8 N8
H9 N9
H10

H11 Distribuţia
H12 sub-tipurilor de virus gripal
H13
A în natură
H14

H15
Subtipuri umane: H1N1, H1N2, H3N2
 Virusuri gripale cu potenţial pandemic
H9*
1998 1999
2003
H5*
* Avian flu 1997 2003-2006
H7*
1980 1996 2002
2003 2004
H1
H3
H2
H1
1977

1915 1925 1935 1945 1955 1965 1975 1985 1995 2005

1918 1957 1968

Spanish Asian Hong Kong 1997
Influenza Influenza Influenza
H1N1 H2N2 H3N2
H5N1
 Virusurile gripale B şi C
◼ Afectează predominent omul

◼ Variabilitate genetică redusă

◼ Nu există subtipuri

◼ Virusul B - produce rareori epidemii

◼ Virusul C – nu produce epidemii

◼ Forme clinice usoare / asimptomatice

◼ Afectează predominent copiii

 Trei pandemii de gripă în secolul XX

1918: “Spanish Flu” 1957: “Asian Flu” 1968: “Hong Kong Flu”

A (H1N1) – A (H2N2) – A (H3N2) –

v. aviar mutant v. aviar-uman recombinant v. aviar-uman recombinant

20-50 milioane decese 1-4 milioane decese 1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.

www.who.int/emc-documents/surveil…scsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.
”UMANIZAREA” VIRUSULUI H5N1 = RISC PANDEMIC (1)

Virus aviar Recombinare la Virus uman H3N1

H5N1 porc (gripa sezonieră )

H5N1
Umanizat

Transmitere
interumană
”UMANIZAREA” VIRUSULUI H5N1 = RISC PANDEMIC (2)

H5N1
Virus aviar Mutaţie
H5N1 genetică Umanizat

Transmitere
interumană
Extinderea gripei pandemice ?
- Rapid : avion
- Lent : din aproape în aproape
 Gripa
Definitie
◼ Este o boală acută, infecţioasă, foarte
contagioasă, produsă de virusul gripal.
◼ Se manifestă prin:
◼ simptome respiratorii
◼ fenomene toxice generale,

Poate evolua uneori spre forme grave, deces.

 Epidemiologie
◼ Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna,
începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte
anotimpuri.
◼ Sursa
◼ omul bolnav

◼ Cale de transmitere
◼ aerogenă
◼ direct prin tuse sau strănut
◼ indirect prin obiecte proaspăt contaminate (batistă, prosop, veselă, etc.)
◼ Receptivitate
◼ Crescuta

◼ Scazuta la persoanele vaccinate

 Simptome
◼ Boala debuteaza brusc, la 1–2 zile de la contactul
cu omul bolnav.
◼ Simptome :
◼ Febră 39– 40 grade Celsius;
◼ Frisoane;

◼ Cefalee (dureri de cap);

◼ Dureri musculare;

◼ Astenie fizică (slăbiciune);

◼ Disfagie

◼ Tuse frecventă, uscată, obositoare;

 Diagnostic Gripa

⚫ O persoană, poate fi confirmată cu

infecţie cu virusul gripal prin unul sau mai
multe metode de laborator, precum:
⚫ - Real-time RT-PCR,
⚫ - Culturi virale,
⚫ - Anticorpi neutralizanţi specifici cu creştere
de titru de cel puţin 4 ori.
 Despre Gripa Porcina
◼ Un nou virus gripal A (H1N1) de origine
porcina a aparut in Mexic in primavara anului
2009 si s-a raspandit prin calatori in intreaga
lume,

◼ pana in octombrie 2009, 195 de tari au raportat

cazuri umane de pandemie A (H1N1)
confirmate.
◼ Noul virus gripal A/H1N1
care a determinat inbolnaviri in
2009 a fost pentru prima data
identificat in SUA
Distribuția cazurilor și deceselor până la 4.04.2010 (www.who.int )
TRANSMITEREA INFECTIEI GRIPALE INTERSPECII

Nature Reviews – Micobiology

MODUL DE REASORTARE A VIRUSULUI A (H1N1)v

Nature
DIFERENTE GENOM A (H1N1)v si A (H1N1) SEZONIER
◼ Virusul gripal pandemic (H1N1) difera in ceea ce
priveste patogenitatea de virusurile gripale
sezoniere in doua aspecte cheie:

◼ majoritatea populatiei are o imunitate pre-existenta foarte

scazuta sau chiar absenta fata de virus, si in consecinta infectia
afecteaza in special copii si adultii tineri.

◼ virusul poate infecta tractul respirator inferior si poate cauza in

special o pneumonie rapid progresiva la copii si la adultii
tineri si la cei de varsta a doua.
Aspecte radiologice
(Hien TT, New Engl J Med, 2004)
◼ Manifestarile clinice sunt variabile:
◼ afectari ale tractului respirator superior nespecifice,
◼ forme clinice asemanatoare gripei

◼ complicatii severe si chiar fatale, incluzand pneumonie

rapid progresiva.
 Gripa fara complicatii
◼ Simptomele de boala compatibila cu gripa
includ:
◼ febra, tuse, durere in gat, secretie nazala apoasa, dureri de cap,
dureri musculare si indispozitie, fara dificultati de respiratie
si dispnee.

◼ Alte simptome - tulburari gastrointestinale

◼ diaree si/sau voma, in special la copii, dar fara stare de
deshidratare
◼ Aproximativ 10-30% din pacientii internati au
necesitat internare intr-o sectie de terapie intensiva.

◼ Alte complicatii severe includ:

◼ infectii bacteriene secundare invazive,

◼ soc septic,

◼ insuficienta renala,

◼ disfunctie multipla a organelor,

◼ miocardita,

◼ encefalita

◼ inrautatirea conditiilor cronice pre-existente : astm, BPOC, sau

insuficienta cardiaca congestiva.
◼ Factorii de risc pentru infectia cu virus pandemic
H1N1 2009

◼ Sugarii si copiii mici, in special cu varsta sub 2 ani

◼ Femeile gravide
◼ Persoanele de orice varsta cu boli pulmonare cronice
◼ Persoanele de orice varsta cu boli cardiace cronice
◼ Persoane cu tulburari metabolice (diabet)
◼ Persoane cu boli cronice renale, hepatice, conditii neurologice
◼ Pacienti cu imunosupresie (infectie HIV, medicatia
imunosupresiva, cancer
◼ Persoanele cu varsta ) 65 de ani
◼ Obezitate
 Boala la gravide
◼ Femeile gravide, in special cele care prezinta co-morbiditati,
prezinta un risc crescut pentru complicatiile infectiei cu virusul
gripal.

◼ Gripa in sarcina este asociata cu riscuri crescute de efecte adverse

ale sarcinii, cum ar fi
◼ avort spontan,
◼ nasteri inaintea termenului,
◼ afectarea fatului.

◼ Femeile gravide cu infectii cu virus gripal confirmate sau

suspecte necesita o observatie atenta si tratament cu antivirale.
 Boala la sugari si copii mici

◼ Sugarii si copiii mici (in special cei cu varsta mai mica de 2 ani) au
rata cea mai mare de spitalizare.

◼ Nou nascutii si copiii mici deseori prezinta mai putine simptome de

boala tipica.
◼ Agravare rapid progresiva

◼ In timpul circulatiei virusului pandemic (H1N1), clinicienii trebuie sa

supravegheze atent copii contacti din familiile diagnosticate cu gripa
pentru a evita intarzierea tratamentului cu antivirale.
 Gripa aviara
◼ Incepand cu sfarsitul anului 2003 s-a raspandit in
Asia o epidemie de gripa aviara provocata de
virusul H5N1, care a patruns si in Europa.

◼ In urma modificarilor genetice ale virusului,

infectia se poate transmite la porci si la om
◼ Riscul de transmitere al gripei aviare este ridicat in
randul crescatorilor de pasari.
◼ Virusul se gaseste in excrementele pasarilor bolnave.

◼ Oamenii se infecteaza prin

◼ inspirarea aerului care contine virusul sau prin
◼ contactul fizic direct cu excremente contaminate, datorita
unei igiene deficitare a mainilor.

◼ Pericolul imbolnavirii creste in cazul in care persoanele

respective sunt deja atinse de virusul gripei umane.
◼ Consumul de carne de pasare, porc sau oua nu
are niciun risc atat timp cat mancarea este
preparata corespunzator (virusurile gripale sunt
distruse de temperaturi mai mari de 70 de grade
Celsius).

◼ Ingerarea de carne cruda sau insuficient

preparata termic poate fi insa periculoasa.
 Simptomele gripei aviare

◼ Forme mult mai severe comparativ cu gripa

umana
◼ Tabloul clinic este caracterizat de
◼ febra,
◼ tuse,

◼ dispnee

◼ greata, varsaturi, diaree.

◼ Caracteristic in cazurile grave

◼ pneumonie virala severa
◼ insuficientei respiratorii acute
◼ 2017
◼ 38 cazuri de gripă aviară (subtipul H5N8) au fost
certificate, de la în județul Constanța, în probele
prelevate de la cadavrele de păsări sălbatice colectate
din jud Constanta si portul Tomis Iebede) (25 ian
2017)

◼ Pasari de curte din doua gospodarii din satul

Almalau (comuna Ostrov)
ALERTA

GRIPA AVIARA

JUDETUL TULCEA

2005 – pasari salbatice , pasari de curte

37
TRATAMENTUL SI PROFILAXIA
GRIPEI
Recomandari generale pentru prevenirea
imbolnavirilor prin gripa:

◼ evitarea aglomerarilor umane

◼ evitarea, pe cat posibil, a contactului cu persoanele bolnave;
◼ spalarea mainilor tot timpul, mai ales dupa suflarea nasului si venirea in
contact cu persoane bolnave,
◼ omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare
◼ bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut
◼ aerisirea incaperilor sau a birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-20
grade C,
◼ mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in
comunitate.
◼ evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.
 Antivirale active pe virusuri gripale

◼ Inhibitorii proteinei M2 (1960):

◼ Amantadina (Mantadix)
◼ Rimantadina (Roflual)

◼ Inhibitori de neuraminidaza (1999-2000):

◼ Oseltamivir (Tamiflu)
◼ Zanamivir (Relenza)
◼ Peramivir (în studii clinice)

◼ Ribavirina
Vaccinarea anuală anti-gripală
◼ Vaccin cu virus inactivat

◼ Compoziţie :
◼ 3 tulpini gripale diferite: 2 A + 1B
◼ Reactualizat anual de către OMS

◼ Nu sunt active asupra virusurilor gripei aviare

◼ Indicaţii suplimentare în caz epizootie :

◼ Vaccinarea personalului ce asigură sacrificarea păsărilor
◼ Vaccinarea populaţiei din zonele afectate de epizootie
Indicaţiile vaccinării anti-gripale (1)

◼ Vârstnicii > 65 ani

◼ Persoane la risc pentru forme severe de gripă:

◼ Afecţiuni bronhopulmonare cronice: BPOC, mucoviscidoză etc
◼ Afecţiuni cardiace cronice
◼ Nefropatii cronice severe
◼ Drepanocitoză
◼ Diabet zaharat
◼ Deficit imunitar celular
◼ Pacienti la risc pentru penumonii de aspiratie

ACIP, 2005
Indicaţiile vaccinării anti-gripale (2)
◼ Persoane instituţionalizate: copii, bătrâni

◼ Copii şi adolescenţi (6 luni-18 ani):

◼ Sub tratament cronic cu aspirină
◼ Sindrom Kawasaki

◼ Persoane susceptibile de a transmite gripa unor indivizi la

risc pentru forme severe:
◼ personal medical
◼ personal din transporturi / turism

◼ Gravide în trim III în sezonul rece

◼ Copii sănătoşi 6-23 luni

ACIP, 2005
 Eficacitatea
vaccinării antigripale anuale

◼ Scade cu 70% riscul de infecţie la adulţi

◼ Scade cu 50% riscul de infecţie la vârstnici

◼ Scade cu 60% riscul de complicaţii

◼ Scade cu 50% rata spitalizărilor

◼ Scade cu 68% rata deceselor

Va multumesc pentru atentie!