4 2 Elena Gheorghian OF, cri Taiban Metodica jocurilor si a programului distractiv in gradinita de copii Manual pentru liceele pedagogice de wot sh < Se Oi & G Odo aH Editura didactica si pedagogica XBucure ‘i, 1977 2Cuprins I. Introducere 1. Obivetul si insemnitatea studierii metodicii jocurilor si a progra- mului distractiv . * Confinutul jocurilor si al pros copii. Sareini 3 Locul jocurilor si al progeanvului distractiv In regimul gridinifei de copii. IL, Jocuri de creatie 1, Trasdturile caracteristice ale jocului de creatie « 2. Necesitatea indrumarii jocului de creatie 2. 6 ee ke 3. Cerintele generale ale Indrumarii jocului de creatie . 4, Pregatirea jocului de creatie. «©. 6 1 ew ee ee 5. Generalitati privind Indrumarea jocului de creatie. . . HL, Jocuri de creajie cu subiecte din viata cotidiand . Pregitirea jocurilor de crea{ie cu subiecte din viata cotidianh. . . Rolul edu subiecte din viata cotidiand. - . 1 1. we ee 3. Rolul educatoarei in Indrumarea desfagurdrii jocului. . . . a. Influenta educatoarei asupra realizdrij planului jocului. 2 2. b. Influenta educatoarei asupra confinutului jocului, . . . ¢, Cultivarea relatiilor corecte intre copii In timpul joculu:. . . 4. Rolul educatoarei In indrumarea sfirsitului jocului. . . . joarei In indrumarea fnceputulul jocului de creatie cu 5. Felurile interventiilor educatoarei 2 6 6 gk kk ee 3 16 19 22 23 26 28 30 37 44 46 49 54 62 63LV. sucees + cu subiecte din povesti si basme - i curilo ~ 1, Specificul Jo jocului cu subie ie oP Gerinte privind materialele necesare j fecte gin ti si basme - : ° povessumarea ioeuritor cu subiecte din overs} gi basme 2, Dramatizarea - oo a, Pregatirea dramatizarii eT pb. Desfasurarea dramatizarii. + + oo Soe V. Jocuri de constructie 1, Nofiuni introductive . ; 9, Felurile jocurilor de constructie. . = 3. Pregatirea jocului de constructie . 4, Indrumarea jocului de constructie ‘a. Indrumarea copiilor in momentul constructie - b, Indrumare: ¢. Incheierea jocului de constructie . de organizare a jocurilor de a copiilor in timpul desfasurarii jocurilor de constructie VI. Alte jocuri practicate in gradinita de copii 1, Jocurile didactice . Ce a. Pregatirea jocurilor didactice practicate {in afara activitatilor sbligatori . b. Indrumarea jocurilor didactice desfagurate | in afara activitatilor obligatorii . . ee et 2. Jocurile de miscare si cu caracter sportiv, practicate in afara acti- vitatilor obligatorii . : 3. Jocurile hazlii. . . - + = : 4, Particularitatile indrumarii simultane a jocurilor jnitiate de catre copii. ew ke ee VII. Programul distractiv L ; Rolul si importanta programului distractiv in viata copiilor . 2. Activitati care pot fi cuprinse in programele distractive din a dinita de copii, . . x a. Auditii b. Vizionari . iy 2 Eee Sos Nes c: Sezatori SAREE TE ag eit eee tat da. i Jocuri cu caracter distractiv ‘ y % n 8 8 a ly ly 10 ur 138 il iit ur 150 15h 15h ie 36Introducere 1. Obiectul si insemnatatea studierii metodicii jocurilor si a programului distractiv Manualul de fata are ca obiect indrumarea metodicé a jocurilor si programului distractiv, desfagurate in afara activitatilor obliga- torii, indrumare care se bazeaza pe specificul si dinamica dezvoltar personalitatii copilului de virsté prescolara si pe scopurile instruc- tive si formative urmarite in gradinita. Metodica are in vedere jocul in toata diversitatea sa: jocul de creatie (cu variantele cunoscute), jocul cu reguli (jocul de miscare — inclusiv cel cu caracter sportiv si cel liber — jocul cu un caracter distractiv mai pronuntat, precum si jocul didactic). In metodica se urmareste s& se stabileasca sarcinile, continutul si principalele con- ditii, forme si de organizare si influentare pozitiva a acestor jocuri, precum si a programului distractiv desfasurat in institutia prescolara. Cunoastem din studiile intreprinse anterior ca activitatea dis- tractiva si, in mod special jocul, se numara printre mijloacele cu 0 mare eficienfa instructiva si educativa si ocupa in regimul zilei din gradinita spatiul cel mai intins. Jocul este socotit a fi activitatea furidamentala a copiilor de 3—7 ani si a avea o contributie extrem de valoroasé la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic si 1 5 nC erreerrrnnyyeju pentru. Suuurcr ss tn urmare, din insisi importanta cage pri anta as ctive in sistemul invatamintulul pre elevele Jiceului pedagogic de roblematica pe care o fivic. Interes mului distract Ji mijloacelor + v deriva, esp metodica 1 sa cunoascdé proble a a programului distractiv in Bradinitg cg indrum: gi fundamentare, ea SCOliy Cdueg. acor. Studiind aceastit au posibilitat toare indrumarea gi a jocului esitatea acestei nec copii: sai infeleané 1 ei stiinfific’d, séesl jnsugeasca principiile metodice care 0 calay, e optime de organizare si conducere a acestor joo. ‘Uri podalitatil gi activitatl. Din punct de vedere formativ, jocurile se impart in doua m ari categorii si anume jocurile de creatie care urméarese dezvoltar, activilafii creatowre a copiilor si a a-numitele jocuri cu regulj con urmarese dezvoltarea altor Jaturi ale personalitafii acestora, fy cu reguli se includ mai multe feluri de a dupa elementul mai evident pe care i de migcare“ sint acelea in care pre. domina motricitatea, ,jocurile intelectuale“ sint acelea in care ele. mentul principal il constituie rezolvarea unei probleme de natur: Jectuala cum sint ,,jocurile didactice“, iar ,,jocurile hazlii* on ) cele in care mai aparent este elementul distractiv. categoria jocurilor fiecare purtind denumirea confine, de exemplu ,,jocu inte! distractive’ 2. Continutul jocurilor si al programului distractiv in gradinita de copii. Sarcini a. Confinutul si sarcinile jocurilor de creatie apenite eptldrie im de creafie reflecta ludic realitatea si e tare — locul neal aungne . Perioada prescolara o mare dezv0 semnat. In aa ae in Tt conden putin} de creatie cu ae aan frecvent in trei variante : 2) j* subiecte din povesti si as viafa cotidiana ; b) jocul de creafie ‘ Jocurile : vein ee basme ; c) jocul de constructie. prima forma poe cu subiecte din viata cotidiand CO le manifestare a activitatii independente 4 nstite copil' 6e embrionare, la inceputul perioadei prescolare, emnata. Pentru cteristica lui si apar, in form: cunescind apoi in decursul ei o dezvoltare ins jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana este car: trecerea progresiva de la reproducerea unor actiuni exterioare — specifica prescolarilor de 3—4 ani — la reflectarea relafiilor si sem- nificatiei sociale a unor activitéji umane. Aceeasi evolutie se constat& si la jocurile cu subiecte din povesti si basme in care se insceneaza aspecte variate de viata, cunoscute pe cale mijlocita. Jocurile de constructie au, la rindul lor, un mers ascendent in pe- rioada prescolara, incluzind treptat elemente de activitate organi- zata si surprinzind relatii sociale specifice acesteia. Datorit& continutului lor de esenta sociald, amploarei si dezvol- pe care o iau la virsta pregcolara, tinzind catre reflectarea tot Jj mai analiticd a realitatii, jocurile de creatie fiind incadrate in ansam- yom considera jocul proprie virs- iilor, tari mai cuprinzatoare detin un loc foarte important in gradinita, blul de mijloace instructiv-educative. Asadar, de creatie nu numai ca o activitate de esenfa ludica, telor mici ci si ca un mijloc de instruire si educare a cop' ‘Tratindw-l ca atare, programa pentru invatamintul prescolar pre- cizeazd continutul si sarcinile care trebuie urmarite de catre educa- toare in jocurile de creatie ale prescolarilor de diferite v ste. La intrarea in gradinita, prescolarii de 3 ani au in oarecare masurd dezvoltaté posibilitatea de a se juca, rezultat al m nuirii gi tatonarilor indelungate intreprinse cu obiectele si jucdriile. Expe- rienta ludicd dobindita in perioada anteprescolara, la care trebuie si addugdm negresit progresul intelectual facut pind la virsta de trei ani, le permite trecerea cdtre un joc calitativ nou — jocul de creatie propriu-zis — conceput initial in linii foarte schematice, dar cu elemente vizibile de prelucrare originala a unor actiuni desprinse din activitatea adulfilor. _ Continutul primelor jocuri de creatie ale intrevada, cum este si firesc, un univers restrins, dar totodata intim (ined insuficient cercetat), legat de capacitatea lor de a selectiona, de a-si alege din totalitatea activitatilor pe care le intilnesc zilnie numai o anumita categorie de actiuni. Trebuie sa relevam, de pilda, prescolarilor lasa sa se 7atractia celor mici, in special a baiefilor, pentru orice for g ma distinct in primele lor jocuri tractorul, de-a avionul ete. 5, In primele lor jocuri de Veh cule, atractie care se exp fie: de-a goferul, de-a caii, de~ au atractie pentru rolul de man Ie surprindem in aceasti postura, rolurile umane reflectatg 4 find diatre cele mai simple gi numai prin simple actiuni. De « ina fara destinatie $i {ra un tel precig are, dar fara si se intrevada clement 4 prin urmare acjiunea in sine, ups gi in titer, ie 1 Joo xem, plu, soferul conduce ma’ plimba pipuga cu inflicar intentionalitate. Prevale contextul ei social. mici igi largese treptat aria, se extind din pu: i in adincime. Dinan t Jocurile celor de vedere al confinutului, cistigind paralel jocurilor copiilor poate fi in: diferita, in ditionari, dintre care cea mal importanta este indrumarea complety data de catre adult. Educatoarei care lucreaza cu pr de a asigura toate conditiile materiale nece: imula inventivitatea copiilor, orien. multiple : rarii jocurilor de creatie, de a § tindu-i totodaté pe nesimtite catre jocuri cu un confinut povitiy, de exemplu : de-a mama, de-a tata, de-a gradinita, de-a doctorul, de-g a masgina ete, de a imbogati si a clarifica impresiile ure ei le reflecta in joc, aratindule tramvaiul, de-: copiilor legate de actiunile pe in special care sint actiunile caracteristice ale acestor activitati si ce scop au ele, de a-i ajuta sa se incadreze cit mai bine in rolul ales, avind o comportare corespunzatoare acestuia (de pilda, si plimbe papusa cu ca uciorul sau s& o legene, sd o hraneascé etc, si conduca masina ori trenul pe un anumit traseu $.a.) ; sd-i deprinda sd se concentreze mai multé vreme asupra unei teme, sugerindu-le sind este nevoie cdi de complicare si dezvoltare a_acesteia; si le cultive sociabilitatea, obisnuindu-i sd se joace impreund, si fol seasca in comun jucariile. In jocurile de constructie, copi sa minuiasea in decursul anului scolar doud- (cum sint formele geometrice de lemn, materialul mi fie, nisipul) si sA clédeascA cu ajutorul lor obiecte simple: “ i de 3—4 ani trebuie sé fie inval#, trei materiale speci ¢ de consti ‘ret 8un turn, 0 casa usoare atu constructiei ; suprapunere asezate la bi unghiurilor formelor de mobilicrul papusii ete, insuyindu-si citeva tehnici ea formelor de acelasi fel pentru + a formelor dupa marime, ¢ aconstructie: penteu asi asigura stabilitate alizarea bazei je mari fiind 3 realizarea pte (pentru elidiri) ; modelarea din nisip eu ajuterit netal aut material plastieg Date fiind experienta counitiva si cea ludica dobindite intre timp, preycolarii de 4—3 ani intreprind jocuri cu subiecte mai va- riate si cu un conftinut mai inche; at. Spre deosebire de prescolarii Ge 3—4 ani la care jocul de creatie consta mai rea si repetarea ¢ 4—5 ani unifica les in reproduce- nenumiarate ori a unor actiuni izolate, cei de ai multe actiuni, centrindu-le in jurul unui su- biect stabil. De exemplu, erijata in rolul mamei, feti{a pregateste da papusii sA manince, apoi o culca in patut, o leagdna ca s-o adoarma. Tot la aceasta virsta incepe si se manifeste, in mod evident, tendinta copiilor de a se grupa in jocuri, dezvoltind un subiect comun. Luind in considerare acesti noi indici de dezvoltare a jocului de creatie, educatoarea care lucreazd cu prescolari de 4—5 ani poate rn decursul anului scolar extinderea tematica a jocurilor de ie ale copiilor, orientindu-i catre subiecte care depisesc me- diul din imediata apropiere, de exemplu : de-a gradinita, de-a ma- gazinul cu jucdrii, de-a calatoria cu trenul, cu avionul, cu vaporul, de-a serbarea etc.; dezvoltarea calitativa a jocurilor initiate, prin care vom intelege, la acest nivel, gruparea ordonarea, dupa o motivare logicaé, a mai multor actiuni in jurul unui subiect si introducerea unor jucdrii si obiecte potrivite acestuia ; complicarea treptata a subiectului jocului prin addugarea unor aspecte noi, spe= cifice activitatii oglindite, reflectarea atitudinii si sentimentelor care decurg din rolul ales (de pilda, si se poarte atent si blind cu papusa, A conduca atent masina, asa cum se comporta mama cu copilul ei ; asa cum procedeazé conducatorul de autovehicule, avind grija sa nu calce pietonii §.a.). Copiii vor fi deprinsi si se decida asupra su- biectului jocului, inainte de inceperea acestuia si sa-l realizeze_pin: la capat — cerinté extrem de importanta Ja aceasta virsta si a_carei Qavolujia jocului spre wn plan Superior dezvolte in grupuri de cite trei pind la gase copii diferite tem 4 exemplu, de-a calatoria, de-a serbarea, de-a gradinita ete), Ta aceasta grup’ se organizeaza primele dramatizari dupa ha usoare, cum sint : Ridichea uriasd, Ménusa, Cocosul Creasta deg Exigen{e sporite trebuie si se manifeste si in ceea ce rive jocurile de constructie. Copiii de 4—5 ant vor capata “depringsr’ de a minui materiale de constructie mai numeroase $1 mai varias de a aplica tehnici s necifice acestor materiale, cladind dupa model, dupa o tema data sau din proprie inifiativa obiectce ca ; du stopuri, garaje, locuinte, & i, magazine etc., pe care apoi sq jg in loseasea in jocurile lor. Dupa virsta de 5 ani prescolarii intr Creste sensibil durata si complexitatea jocurilor, ele capata o strug. turd mai stabila si decurg dup& veguli fixate dinainte de catre par. ticipanji. Daca sint indrumati de la inceput cu competenta, copii pot ajunge si-si aleagd tema, sa-si distribuie intre ei rolurile din proprie inifiati selectioneze singuri materialele necesare, Ei tind sa reflecte in jocul intreprins nu numai actiunile savirsite de catre adulfi intr-o conjunctura data, ci si unele relatii sociale care se stabilesc intre ei. De altfel insusi jocul, structura‘pe roluri, im- plica o astfel de interpretare. Sa analizim un exemplu clasic: cientul* st& linistit pind cind fi ,,vine rindul la consultatie' in ,,cabinet“, declara ,,medicului* suferinta fizica pe care 0 are acesta ,,il examineaza“ si-i ,,prescrie“ o reteta ; »farmacistul* ti elibereazd medicamentele. Fireste, copiii nu ajung dintr-o data la o asemenea schema de joc, ci dupa multe tatonari si reluari ae acestuia si nici nu reusesc s& sesizeze si sd transpund totdeaun relatiile sociale corespunzatoare. Mai mult, datorita lipsei de exP® rienf&, se intimpla adesea sa abandoneze pe parcurs jocul pent fndeplinire favorizeaz’ ev intr-o noua etapa de foe care initial vadisera interes deosebit. nel Tinind seama de capacitatea sporita a copiilor de a infelege i plat” aspecte ale vietii sociale, de-tendinta lor de a le adinci Pe jocului, precum si de experienta lor inca restrinsé, care ji i dicd totusi sd rezolve multe dintre laturile aspectelor sociale 10plicate, educatoare’ care Tucreazd eu grupa mijlocie ii revin cw sarcint principale urmatoarele : si Lirgeasca si si adinceasca treptat repre gontarile si cunostintele copiilor legate de aspectele si relafiile sociale pe care le reproduc in jocuri; si-i sprijine in interpretarea rolurilor gi transpunerea adecvatd a acestor relatii ; si incurajeze si si ajute complicarea jocurilor, precum gi initierea si dezvoltarea unor jocuri cu subiccte noi cum sint : de-a tractoristii, de-a mecanicii, de-a os- tasii, de-a postagul, de-a telefoanele, de-a alimentara etc. Trebuie sa se creeze de asemenea toate conditiile se incurajeze inscendrile dupa povesti si basme cunoscute. Copiii de 5. de construct ani vor trebui invafati sa minuiaseé in jocurile e materiale noi, cum sint cele plastice, metalice si mo- curile de tip mai simplu, angajeze teme mai complexe cum sint : locuintele cu un etaj, unele edificii publice, locomotive, va- Ppoare, avioane §.a.; sd elabore in comun unele constructii mai cuprinzitoare ; de pildi gara, cooperativa agricola de productie, acroportul s.a., utilizindu-le apoi in jocurile lor. La grupa de sase ani jocurile de creatie iau o si mai mare dez- voltare. Ele se definese ca structurd, crese considerabil din punct de vedere al duratei — deseori continuindu-se zile de-a rindul — si au un continut cuprinzator care oglindeste domenii variate de acti- vitate, unele raporturi dintre aceste domenii si semnificatia socialé a muncii. Pentru prescolarii mari, pe primul plan in joc\sté surprin- derea unor relatii mai complexe ale vietii sociale, sensul si. finalita- tea activitatii umane, actiunile exterioare ale acesteia ocupind un loc restrins si luind adesea un aspect conventional. De exemplu, prescolarii mici sint preocupati in jocul de-a doctorul sd consulte pacientul si sd-i facd injectii cu seringa. Prescolarii mari efectueazd aceste actiuni sumar, conventional, interesindu-se in schimb pe larg de starea s&natatii bolnavului, cdruia fi fac recomandarile necesare (sa stea linistit in pat, si ia la timp medicamente prescrise) si pen- tru care pot lua legatura ,,telefonic“ cu ,,spitalul de urgenta“, in vederea internarii ,,pacientului* si salvarii sanatatii lui. Evident, nici la aceastd grupa solutiile adoptate de catre copii, atitudinile, sentimentele si parerile lor asupra mersului activitatilor lltotdeauna cele mai potrivite. In jn al doilea rind, din Pricing my flecta, la rindul lor, tn jg," esc Ja aceasta grupa gq e Dg in vederea lege in joc nu sint experienta, e se pot re Je care se urmar trebuie dat copiilor aspectelor de viata cuprinse jy ¢¢ Mi ontinut de viatd real, ne ety tre de azi si si manifeste atitug; te respectul reciproc dintre an ‘i in acest sens, intreging.”™ n m le angajate rind, din lipsa de clemente negative car aceea, sarcinile principa ‘al la coneursul ce sspunzaitoare & reflecte un ¢ in spe transpunerii core’ jocului. Copiii pot Ye munca specifice vietii noasire ! sentimente bazate pe increderea $i Educatoarea fi va sprijini in special : cunostintele, sugerindu-le cai de imbogatire si de complican viata incluse in joc. © dezvoltare corespunzatoara > urile cu dr amatizari- Vor Je constructie, copiii de 5—6_anj jalele de constructie mai complicate! alice de diverse tipuri afectate virstei si ‘ik de int; cheia fixd, surubelnifa. Constructia a facindu-se apel la subiecte mai ean exe de blocuri, edificii insemnate = copiilor, parcuri de culturg ; aspectelor de trebui sa ia gi joc’ Referitor la jocurile 4 ati sd minuiascd mater exemplu, cele met metalice simple cum complica la rindul ei, toare, de exemplu : compl localitate si din {al orasul odihna ete. [ arcinile jocurilor de miscare b. Continutul cu sau fara caracter sportiv desfasurate in afora activitajilor obligatorii Copiii din gradinifa isi petrec 0 buna parte din timpul destin sederii in aer liber cu jocuri de miscare, dintre care unele pot avei un mai pronunftat caracter sportiv : mersul pe tricicleta, pe trotineti, pe bicicletaé — in sezonul cald — si saniugul, alunecarea pe gheati acolo unde e posibil, patinajul si schiul in sezonul rece. Acestea dit urma se practica mai rar, locul dominant definindu-l in timpul alé celelalte jocuri de miscare, deoarece prin continutul pe care i servesc direct scopurilor educatiei fizice. ‘a. oblighs, de miscare se preiau, in majoritatea Jor, igatorii. Confinutul lor il formeazé miscari iscdrile di din activi le baza cun® 12 3cute: mersul, alergarea, sdritura, aruncarea si prinderea, tirirea, catararea, echilibrul ete. — migcari introduse in jocul copiilor in mod gradat si in funcfie de particularitatile fizice si psihice ale prescolarilor de diferite virste. Astfel, jocurile pentru cei mici cuprind numai miscari accesibile lor: mersul, alergarea, saritura, prinderea si aruncarea mingii. La grupele urmatoare se introduc progresiv si celelalte miscari. Prin intermediul jocurilor cu caracter sportiv copiii isi insugesce citeva tehnici elementare ale unor sporturi foarte apreciate ca: ciclismul, patinajul, schiul ete. In organizarea si indrumarea tuturor jocurilor de miscare, inclu- siv a celor cu caracter sportiv, se va urmari, pe ling’ indeplinirea sarcinilor gencrale (calirea organismului copiilor, cresterea capaci- tatii lor de rezisten}a psiho-fizicd, dezvoltarea migcarilor de baza), si executarea cit mai corectd a miscirilor insusite In cadrul acti- vitdtilor obligatorii prin exersarea lor variatd. c. Confinutul si sarcinile jocurilor didactice desfasurate in afara activitdtilor obligatorii Data fiind contributia valoroasd a acestor jocuri la dezvoltarea intelectuala si morald a copilului de 3—6 ani, programa pentru invatamintul prescolar prevede practicarea lor larga si in afara acti- vitatilor obligatorii — fie prin introducerea unor jocuri noi, fie prin reluarea, in cele mai multe cazuri, a jocurilor didactice prac- licate in aceste activitati. Reluarea jocurilor nu urmeazd insd in mod automat dupa activitafile de predare. Cu alte cuvinte, nu orice joc didactic pe care copiii l-au cunoscut in cadrul activitatilor obligatorii trebuie sd intre in practica jocurilor lor de fiecare zi. Selectionarea jocurilor didactice trebuie si.se facd dupd anumite criterii cum ar fi: interesul_pe care-l trezesc ele in rindurile copi- ilor ; posibilitatea de a se desfasura in mod individual sau in gru- puri restrinse de copii, capacitatea copiilor de a rezolva in mod ‘independent sarcinile didactice pe care le include jocul. Se infelege usor ca prescolarii nu pot inifia singuri sau in grupuri mici de copii jocuri care cer o participare larga a colectivului, si, de asemenea, cd 13 cepa rege TRUEne jocuri didactice cu un con cele pentru insusirea Prony a reprezentirilor mata aceste categorii de . direct de citre apreciabil de ¢ ile obligatori refera la nu pot desfdégura cu rezultate bur de sarcini complexe, cum sint 2B corecte, a structurii gramaticale a limbil, tice. Pentru a avea eficienta scontata, didactice trebuie organizate gi conduse toare. In afara lor exista insé un numar didactice care pot fi preluate din activi e al caror confinut plu: jocurile didactic ectelor, clasifi : as caror sarcini didactice cuprind : identificarea unor imagini ; Seen, tionarea unor materiale dupa marime, forma, culoare ; recompung. rea unor obiecte sau imagini, compararea unor obiecte si Stabiline, deosebrilor, a asemanarilor sau a insusirilor lor caracteristig gruparea unor obiecte sau imagini dupa insusiri comune ; clasificg.: de diferite genuri etc. Principalele sarcini instructiv-educative care trebuie urmirite prin aceste jocuri sint urmatoarele : precizarea si adincirea cunos tintelor copiilor despre mediul inconjurator ; dezvoltarea Proceselor psihice si in special a operatiilor gindirii ; formarea deprinderii de a rezolva in mod independent sarcini instructive accesibile virstei d. Confinutul si sarcinile jocurilor hazlii si ale programului distractiv Jocurile distrative sint menite sa prilejuiascd din plin copiilor momente de voiosie si destindere. Confinutul lor il pot forma: diferite miscdri sau actiuni care cur prind in sine elemente distractive sau le antreneaza (avem in acest sens ca exemple jocul foarte cunoscut ,,Ne jucam*, care solicil# copiilor miscari placute si vioaie ale degetelor miinii, trunchiulu’ oe versuri sau cintece, asociate sau nu cu miscari si ca” = ick ae: ee : : ‘yas joc ‘ aan sau rezolvari cu caracter distractiv (de pildd, 1% »Deschide ine“, A andica sarel™ ratasate ne bine‘, precedat de un cintec care indica nt elul care este strigat pe nume) ; probleme amu2sil ON Sa a de diverse tipuri (s4 se recunoasc un portret sau un obiect dupa citeva detalii date, si se gaseascd un obiect ascuns, si se aleagd un cuvint dintr-un sir de cuvinte date etc.), probleme care presupun fie perspicacitate, fie promptitudine, fie agilitate etc. La astfel de jocuri pot interveni si penalizari hazlii pentru cei care nu rezolvd corect problema ceruta. Fireste, confinutul jocurilor distractive se selectioneaza in raport cu virsta prescolarilor, mai precis cu receptivitatea lor. Pentru copii mici, de pilda, sint recomandabile in special jocurile care se bazeaza pe miscdri imitative sau includ texte ori cintece care vi- zeaza rezolvarea unor sarcini accesibile si amuzante (ghicirea unui nume, a unui obiect, intuirea unei relafii stabile etc.). La celelalte grupe pot interveni progresiv jocuri care presupun si perspicacitate, agilitate, promptitudine, rezolvarea in mod independent a unor sar- cini, penalizarile. Dificultatile trebuie si fie insi dozate cu multa grija pentru a se preintimpina efectele contrarii celor scontate, de exemplu s& nu duca la suprasolicitarea intelectuala ori la risipa de timp in dauna jocului. Copiii trebuie sd fie invadfafi de timpuriu sd-si impartaseasca reciproc bucuriile, sA fie generosi, si se bucure de succesele cole- gilor lor si sa-si infringé nemulfumirea atunci cind au mici esecuri pentru care sint penalizati, distrindu-se laolalta cu ceilalti. Programul distractiv are rolul de a crea copiilor momente de destindere n acelasi timp de a contribui la educarea lor intelec- tuala, esteticd si morala. In centrul activitatii distractive stau : a) audifiile de emisiuni ra- diofonice pentru cei mici sau de povesti, intimplari hazlii, basme, cintece, recitari imprimate pe discuri sau benzi de magnetofon intr-o interpretare de finuta artisticd ; b) vizionarile de diafilme, filme, spectacole de teatru de papusi, create anume pentru prescolari ; ¢) sezatorile, compuse din cintece, jocuri, dansuri, recitari, ghicitori, proverbe, glume, la care participa intreaga grupa. Toate aceste activitati sint menite s& contribuie la crearea in grupa de copii a unei ambianfe tonice, de intretinere a unor trairi sufletesti pozitive si a unui echilibru emotional stabil ; largirea 15,Iclorul si arta noastra nationala ajuyy ribuie la cultivarea sentimentelor deg" porul nostru, Mi cunostintelor bazate pe fol copii sd le priceapa si cont goste, de mindrie, de admiratie fata de po ie 3, Locul jocurilor $i al programului distractiv in regimul gradinitei de copii In principiu, jocul si programul distractiv se desf. din afara timpului afectat activitatilor obligatorii, orelor de masq ‘i de somn, in raport cu care deosebim citeva perioade bine marcaty in regimul de viata al grddinitei : perioada de dimineafa, cuprinsg intre ora de sosire a copiilor (sau micul dejun la institufiile cu ora sdptaminal) $i ora inceperii activitatilor obligatorii (la gradinitele cy orar normal aceasta perioada este intrerupta de micul dejun) ; pe. rioada de dupa activitafile obligatorii care dureazd pina la masa de prinz, la gradinitele cu orar normal sau pina la plecarea in familie a copiilor, la gradinifele cu orar redus ; perioada de dupa masa este cuprinsa intre orele destinate gustarii si cinei, la gradinitele cu orar saéptaminal sau plecarii copiilor in familie, la gradinifele cu orar normal ; perioada de seara, care urmeaza cinei si dureaza pina la ora 20 — momentul pregatirii copiilor pentru somnul de noapte (la gradinitele cu orar sAptéminal sau la casele de copii). In perioadele aratate se distribuie diferite tipuri si categorii de joc, activitatile alese de copii, plimbarile si activitatile distractive. Programa pen- tru invataémintul prescolar prevede locul fiecdrui fel de activitate in decursul perioadelor respective, stabilit prin imbinarea judicioasa a a acestor mijloace in functie de specificitatea fiecdruia si de importanta si eficienta lor in anumite momente ale regimului zilnic. Perioada de dimineata se rezerva — la toate grupele — pentr jocurile si activitatile alese de c&tre copii, fiind dominante, intre jocuri, cele de creatie si, intr-o masurd mai mica, cele didactic Aceasté delimitare se intemeiazd pe principiul alternarii jocului * activitatii independente a copiilor cu formele organizate d¢ inv 16unea pentru joc} ceea cA jocu i moderate, tile obligat nut. vitatile respective sint, prir ‘oare, permitind trecerea op- cita din partea copiilor un 1 sus’ ii se organizeaza plim- cu caracter sportiv, jocuri cu text si special cele de constructi yele cu orar redus — acti re de un program mai dinamic de- neascd nevoia de m! 1 activitatilor obligatorii, odihna lor activa si, elor pe care le impune buna dezvol- “lor. In cadrul acestei perioade, pre- ferinja pentru plimbare sau anumite tipuri de jocuri si imbinarea 1, dati fiind durata mai mare de timp — depind de mai multi Citam ia primul rind caracterul dinamic sau static al acti- atorii in special al celei precedente. In cazul in care aceasta a fost de educatie fizicd, este firesc ca educatoarea sa orien. teze copiii, in primul rind, catre jocuri mai linistitoare, cum sint cele de constructie si cele cu subiecte din viata cotidiana sau din povesti, basme, dupa care pot urma jocuri cu caracter mai dina- mic. Si*invers : atunci cind activitatile obligatorii sint statice, copiii trebuie sA fie indrumati mai intii catre jocuri care presu- pun, in compensare mai mult dinamism: jocurile de miscare si cu caracter sportiv sau jocuri jibere, cum sint : aruncarea si prin- derea mingii, bataia mingii, aruncarea la tint, alergarea in cursd si multe altele, dupa care pot urma jocurile de constructie sau cu subiecte din viata cotidiana ori din povesti si basme, precum si jocuri de miscare linistitoare. ‘Anotimpul constituie la rindul lui un factor care conditioneaz& alegerea si imbinarea jocurilor in aceasti perioadd. Iarna se orga- nizeazd jocurile specifice sezonului, care trebuie sa fie alternate cu multa grija in vederea pastrarii sanatatii copiilor Gocuri cu bul- gari de zapada, constructii in zApada si cu gheaf4 coloratd, sanius, menit sa impli e copii in general, 17 9 — Metodica jocurilor si a programurul distractivdatul pe gheata, patinaj, jocuri de miscare). In anotimpul cajg loc mai mare il ocupa jocurile de constructie in nisip, cele de a care si cu caracter sportiv (mersul pe trotinetd, tricicleta, 4, * cleta), alternate fireste cu celelalte tipuri de jocuri. Cind timy,, este neprielnic, jocurile se organizeazd in sala de grupa, tinindus, seama de acelasi criteriu de alternare a jocurilor dinamice cy cele care sint mai linistitoare. Perioada de dupa amiaza este rezervata jocurilor si activitay, lor alese de copii, dramatizarilor si activitatilor distractive — aces. tea din urma putindu-se desfasura de doua ori pe saptamina, Cing vremea este favorabila, se recomanda sA se opteze pentru joey; si activitati in aer liber, exceptind unele programe distractiyg care necesité conditii speciale si deci trebuie s4 aib& loc in inte riorul cladirii. Pentru perioada de seara sint prevazute jocurile distractive care. avind un caracter tonic prin excelenta, creeazd dispozitia favorabii: somnului linistit si odihnitor.ae HT Jocuri de creatie 1. Traésdturile caracteristice ale jocului de creatie Indrumarea corecta a jocului de creatie de catre educatoare in scopul formarii personalitatii armonioase a copilului si a inchegarit relatiilor de grup este condifionata de cunoasterea si intelegerea cit mai deplina a naturii, esenjei si trasaturilor caracteristice ale acestuia. In teoria psihologicd si pedagogica s-a conturat 0 conceptie clara si inchegata despre jocurile copiilor, care explicd aparifia si evolutia acestora, le definesc. Dupa& cum este cunoscut, esenta jo- cului de creatie consté in prelucrarea si transpunerea pe plan imaginar a impresiilor pe care je au copiii despre realitatea in- conjuratoare. Mobilul care determina aparitia jocului de creatie este modificarea raporturilor dintre copii si mediul social, respec- tiv adulti. La sfirsitul virstei anteprescolare $i inceputul virstei prescolare incepe si se manifeste la copil, dup cum arata psiho- logul Elkonin, tendinta catre independenta, cditre activitate proprie desprins4é de sub tutela adultilor. In acelasi timp, activitatea aces— tora devine pentru el un model, copilul manifestindu-si clar do- rinta de a participa Ja viata si activitatea celor din jur. Rezolva~ rea acestor tendinte contrarii ale copilului, pe de o parte catre inde— 19ode alta parte e4tre 0 activitate ay, prin aparivia unui 40% nt ivi volul unut adult, hia cu alfi oament, tng. te pendenti fata de adult, p a acestora, se reali natoare cu activitate, jocul in care copilul iyi oducind activitatea yi raporturiie acestt fel o viata comund eu eb Jocul Ste glere pe bia UnOF TapOPLUEL alg at ian. timp social yi te conjin 7 I ¥ Sinutul sq), pre in acest este in acest fel ao, prin natura lui, deoarece pilului cu adul{ii si este in aceley deourece reproduce viata gi activitatea adulyilor, creatie este forma de joc cca mal raspindita 4, i. Atit inainte cit gi dupa virsta pregcolar4, e} agurilor asociat gi uncori cormbinat cu alte 4 chiar nediferenjiat de ele (ca de pilda cu joc cu jocuri didactice, cu drarnatizari Jocul de esta prescola in majoritat de jocuri si manipulare, de misc mai la virsta prescolara el se desfagoara relativ de sine avind o structura si o evolutie bine conturata. atie distingem urmiatoarele elernente: sex; actiunea, denumirea j re § La jocul de ci jocului sau directia in care se oriente cului, subiectul, confinutul jocului, rolurile interpretate in joc 5 regulile care reglementeaza actiunea copiilor. La aceasta trebuie 5 materialul folosit, deoarece gi el isi aduce o con, la inchegarea si desfasurarea jocului. Subiect. De pilda, jocurile ¢ adaugam gi tributie importanta 1 roluri si reguli se gasesc si in alte jocuri. miscare ,,Lupul si oile“, ,,Vrabiutele si automobilul*, ,,Stopul*, re dau in desfdsurarea lor o actiune reala din viata de toate zilel: pe care copiii 0 interpreteaza ca atare. Ceea ce este specific per. tru aceste jocuri este faptul cd subiectul lor nu este rezultat prelucrarii personale a realitafii in care copilul traieste, ci repr: -ducerea unei actiuni descrise, sau demonstrate de adulti sau c altii copii de obicei mai mari. O alta deosebire se refer la locul raportul dintre regula si rol. Toate jocurile au reguli, mai mult sé mai putin evidente. In timp ce in jocurile de constructie si in sP cial, in cele cu.subiecte (din viata cotidiand sau din povestiri) si « roluri, regulile decurg din rolurile existente gi le sint subordonat sin celelalte jocuri (didactice, de miscare si cele hazlii) regula es - aceea care determina actiunea jocului, iar rolul i se adapteazé, i» de-a m «ircumscrie..S4 ne oprim si la un exemplu : jocul didactic », 20gazinul*, privit prin comparatie cu jocul de creafie ,,de-a maga- zinul*. Jocul didactic se organizeazd din initiativa adultului, res- pectiv a educatoarei, si intreaga lui actiune este dinainte stabilitd, odata cu regulile si momentele lui principale, in timp ce jocul de creafie cu aceeasi tema reflecta experienta personald de viafa a co- piilor in legdtura cu activitatea desfaguraté in magazine. In primul fel de joc, accentul cade pe exersarea numiaratului sau a vorbirii, actiunea de joc este doar un cadru pentru dezvoltarea mai atractiva a unor sarcini programatice. In jocul de creafie ,,de-a magazinul*, esen{a 0 constituie insusi procesul de creare, de construire a subiec- tului, ca urmare a reflectarii realitatii in care trdieste copilul. De aici una din trésaturile care diferentiazd jocul de crea{ie de celelalte jocuri : originalitatea copilului in redarea impresiilor proprii despre realitatea inconjuratoare, spontancitatea si intensitatea in trairea celor exprimate in joc. Procesul de reflectare a realitatii ob: ervate (si mai ales a celei traite, in strinsaé legatura cu elaborarea subiectului) permite copi- lului sé-si adinceasc&é cunostinfele despre realitatea inconjuratoare. Acest fapt a indreptafit nenumarati pedagogi si psihologi si consi- dere jocul ca un mijloe prefios de cunoastere. © O alta trasatura care face ca jocul cu subiect si rol sa ocupe un loc atit de important in viata copilului este valoarea lui for- mativa. Intruchipind diverse roluri, copilul reproduce diferite mo- dele de conduitd, le exerseaz4 si apoi le asimileazi in propria lui comportare. Orientarea copilului spre asimilarea modelelor pozitive de comportament constituie unul din principalele obiective ale activitatii de indrumare pe care 0 desfasoara educatoarea. Ca- racterul formativ al jocului este cu atit mai evident, cu cit prin aceasta copilul. asimileazi nu numai caracteristicile modelelor, ci si felul relatiilor acestora cu mediul social in care traiesc. Jocul il obignuieste pe copil s4 trdiascd si sA acfioneze intr-un grup mai mic sau mai mare. El isi imbogafeste viata personald prin rela- tiile pe care le stabileste cu ceilalti copii, prin prieteniile pe care le leagd, deoarece are posibilitatea s4 facd schimb nu numai de sen- timente, cunostinte, ci si de experienta sociala. Jocul de creatie da posibilitatea de a forma relatii corecte in cadrul societatii infantile 21teristice societatii adultilo, 8p si de a pune bavele relatiilor cara . te care tinde intreaga activitate de educatie. Trasaturile care caracterizeazd jocul de creatie ne dau Posibiy; tatea sd stabilim directiile principale in care trebuie orientaty activitatea de indrumare a acestuia si anume adincirea graqui, vita{ii de joc, stimularea spiritului de crea, de constientizare a a tivitate, inifiativa si originalitate a copiilor, valorificarea lui atit pentru insusirea unor relatii corecte intre ei, cit si pentru ‘intel, modelelor de conduitd ale adultilor in vedere, gerea relatiilor copiilor pentru viata sociala. 2. Necesitatea indrumrii jocului de creatie Explicatia naturii jocului facutd in introducerea capitolului de fata ne-a relevat faptul cd acesta se naste din initiativa copilului, cu participarea lui directa la construirea si realizarea subiectului, Atitudinea unor pedagogi fata de indrumarea acestui gen de jocuri a fost indelungat timp rezervata sau chiar negativa, apreciindu-se c4 jocul reprezinta o achizitie strict personala a copilului, achi itie a carei evolutie este determinata de legi si reguli proprii care ies de sub raza de actiune a adultului. De aici formula jocului liber, detasat complet de influenta adultului, de aici combaterea imixtiunii educatorului in activitatea de joc a copilului. Conceptiei de negare totald a rolului activ al educatorului — al adultului — in evolutia jocului copiilor i se opune o alta, la fel de gresita, care polarizeazi toate detaliile activitafii copilului in jurul personajului central al grupei, in jurul educatoarei. Prac- tic, aceasta pozitie are drept consecinté o tutelare excesiva a spi- ritului inventiv al copilului, o ingradire a grupei de copii. Ei ajung sd se joace dupa mentalitatea adultului si nu dupa propriile lor intenfii si interese. In sfirsit, o alta conceptie extremista axeazi jocul copiilor pe folosirea jucdriei, accentul punindu-se in indrumare pe asigurarea unui numér cit mai mare si variat de jucarii. 22he eat in Indrumnren jocuwlul copilulul wu fost enunfate de QoS. Makarenko in Carter pentru parinys veferinduese fn spe= eial la greyehle tiplee facute de paringl ' Problema fudeunarit Jovulul de ereufle exe atria wolyaren. rapor seule string Jegata de revolvarea raporlulil fntve libertatew Misatit copilulul fin joc gi in- terventia adultulud, Dozawea justi a interventiel adultului in’ jocul copilulai, ca de altfel fn fntreaga lui dezvoltare, 1 prezinta punc= tul de plecare al coneeptiel noastre despre indrumare aa jocului. Copilul inva’ si se joace, chiar fur ca acest, proces de invayare sa tie organizat de adult, Considerdim ea atit copilul cit si jocul sau pot sa evolueze fn mod spontan, datorité diferitelor circumstante favorabile, si pol si ating’ un nivel satisfacitor sau chiar bun. Acest nivel este atins numai intimpkitor gi de un numdr relativ mice de copii, In schimb pot fi objinute constant rezultate bune atunci cind exist fndrumare sistematicd gi continua. Putem ad= mite chiar ideca ef exist’ unii cop! care au mai pufind nevoie de ajutorul adul{ilor; precum si uncle situaii in care interventia acestora poate stinjent, dar majoritatea coviryitoare a copiilor ever Tueazi armonios numai fn condifiile unci munei educative tice, A A mearga (desi mersul are la bi ditionate), sa vorbe istema- 1 dupa cum copilul are nevoie de indrumare ca si invete un numir de reflexe necon- J, si serie, si citeascd, tot astfel ii este ne- cesari 0 orientare in activitatea de joc. Tn acelasi timp insa tre- buie si mentionim ci acest proces de inviifare are un specific de care nu se fine seama §ntotdeauna in suficienté masurd. Despre specificul indrumarii jocului, re pectiv despre diferitele modali- tati de perfectionare a activitatii copilului yealizata prin joc, ne propunem sa discutdm in continuare. 3. Cerinjele generale ale indrumarii jocului de creatie Pentru a scoate mai clar in evidenté concepfia cu privire la {ndrumarea, jocului, vom analiza in primul rind cerintele care stau la baza acestei activitati ‘educative. Educatoarea fine seama in rea~ 23lizarea diferitelor actiuni educative de principiile generale ale cafiei si mai ales de principiul rolului conducator al educa “ dezvoltarea copilului. In privinja jocului, formele de indrunt! eficienta cea mai mare sint cele indirecte. “ O cerinjaé in indrumarea jocului de creafie o reprezinta resp, tarea principiului educajiei in colectiv, prin colectiv si pentny’ lectiv. Jocul da posibilitatea stabilirii in cele mai bune cong relatiilor de grup, prin urmarirea transformarii jocului individu’ in joc de parteneri si apoi in joc de grup si prin stimularea ac! rilor intre copii in functie de interesele de joc. In alegerea procedeelor si metodelor pentru indrumarea Jocuty; educatoarea {ine seama de eficienta acestora in formarea sj edu. carea copiilor, in stimularea creativitatii si initiativei lor. Asigurare. unui continut profund educativ este legata de formarea capacitatij copiilor de a selectiona din realitate acele aspecte care pot sa-i in- fluenteze in mod pozitiv. Acest discerndmint moral este rezultatul unui proces indelungat de educatie, care atinge. apogeul la vir maturitat La copilul prescolar se poate vorbi doar despr germene de discerndamint moral, sau de o judecata morala inci lucru care se reflecta cel mai evident in faptul cd nu intotdeauna reuseste sd aleagd jocuri cu teme valoroase din punct de vedere educativ (ca de exemplu: de-a betivii, de-a bataia, de-a hotii). Este adevadrat cd aceste aspecte de viata impresioneaza adinc pe copii. Reproduse in joc au o actiune nociva asupra lor, in sensul ca fixeazd prin repetare anumite obiceiuri nesanatoase din viaa sociald. In aceastd directie munca educatoarei este destul de com- plexa si delicata. De aici decurge necesitatea influentei educatoarei asupra alegerii temei jocului in asa fel incit sd-1 direcfioneze spre aspecte cu valoare formativa pozitiva. In afara de aceste cerinte pedagogice generale cu aplicabilitate si in indrumarea jocului de creatie, mai exista si cerinfe specifice acestuia.’Problema cheie a indruméarii jocului de creatie 0 constitule armonizarea cerintei de libertate de actiune a copilului cu aa sitatea interventiei adultului. Respectarea intereselor si asplrat ce copiilor, concomitent cu valorificarea intensd a acelora care 0k tribuie mai direct la conturarea laturii pozitive a personalitatilor [0 24reprezinta cerinta de bazdi pe “ care axim i ivi Re eneraae k am intreaga activitate educa- as or ane ore De altfel, indicatiile metodice pe care ermanent pe res cercind rezolvarea ei in diverse cond’ Free ae Te cidled fiecare din categoriile de joc. concrete pe care le ridica In strinsa legatura scifativa coping Snterventia edolatul focal ial be pore thane gece ee oo re Sore nine ob general cA interventia directa sub forma » a explica’ ilor, a demonstrarii frineazi intr-o anumita r creativitatea copiilor. In schimb, sugestiile prin intermediul jntrebarii, al anumitor conditii create, dau copilului posibilitatea de a selectiona si de a participa activ la joc. / In consecinfa cerinta aceasta ar putea fi formulata in felul ur- inarea armonioasd a interventiei directe cu interventia mator : im| indirecta. fn decursul evolutiei jocului, raportul dintre cele doua forme de interventie se modifica in sensul cresterii rolului uneia fafa de cealalté. Astfel, dacd la prescolarii mici interventia directa are 0 pondere mai mare, pe masura ce copili isi insusesc capacitatea de a reflecta mai profund realitatea, yolul acestui mod de influentare scade, in timp ce creste importanta formelor de interventie in- directa. O alta cerinfa impusa modului de indrumare 0 constituie inte- grarea educatoarei in jocul copiilor, mai ales in cel al prescolarilor mici, astfel incit interventia sa aiba un caracter preponderent intern. Este cunoscut faptul ca sugestiile venite din partea educatoarei, ea avind un rol nedefinit in joc, au 0 influenté mai puternica asupra creativitatii lor decit influentele sau sugestiile date de pe pozitia de educatoare. . Educatoarea integrata in situatia de joc, chiar daca indeplineste un rol episodic creat intr-un anumit moment in mod special pentru rventia in joc, reuseste mult mai bine s& introducd lice sau sa invioreze jocul. Acest lucru este unci cind apare in aceasta postura, copiii 9 a-i permite inte elemente noi, sa comp explicabil, deoarece at ee aeso asimilea: ca parte integranta a jocului 5 In atmos; Jui, fara nici o ezitare. Propunerile pe care le face, chiar daca ¢°" catoarea nu are un Tol precizat, sint apreciate de copii ca apargi,;"~ jocului si nu unui observator care priveste ae ae unui membru al distanta. 4, Pregatirea jocului de creatie Necesitatea pregatirii jocului de creafie. Cu cit activitatea este mai bogaté in continut, mai fireasca $i spontana in Manifestare cu atit ea reprezintaé rodul unei elaborari anterioare mai Profunde “* pupa cum arata A. S. Makarenko : »Fiecare joc bun confine inainte de toate un efort de muncg Py un efort de gindire... Jocul lipsit de efort, de o activitate energica, este intotdeauna un joc prost*. Reusita si satisfactia pe care oO traieste copilul dupa un joc bun si rolul formativ pozitiv pe care il are in acest caz sint in mare ura conditionate de o pregitire temeinicad a jocului sub toate mas aspectele. itate prealabila a jocului, a carei Pregitirea constituie o acti eficienté depinde in mare mdsura de felul in care au fost antrenati copiii la ea. Cointeresarea lor in pregatirea materialului de joc, a condifiilor de joc, reprezinta un important procedeu in indrumarea jocului. Antrenarea copiilor la aceasta acfiune fi ajuta sa se orga- nizeze mai bine in cursul jocului, sd gindeascd din timp asupra mersului lui si a planului de desfasurare. Activitatea de pregatire a jocului se realizeazi pe doua planuri: pe de o parte e necesara asigurarea conditiilor materiale corespU™ zatoare desfasurarii jocului, pe de alta parte este tot atit de nec® sara pregatirea prealabila a copiilor in sensul dobindirii unor im: Presii si cunostinte bogate care sa poata fi transpuse in joc. 26Ambele aspecte 2 mee oi aw locul lor important in obtinere Jocul lor in unor jocuri Ji aiba posibilitatea si reusite, In care cof i dezvaluie persona- Htatea, «a. Asigurarea condifiilor necesare pentru joc Principalele condifii de care depinde reusita jocului de creatie se referad la locul dest rialal corespunza probl suririi, la timpul ce-i este afectat gi la mate- tor. Orice educatoare trebuie si-si puna din timp a locului jocului in regimul zilei pentru grupa la care lucrewi, a cadrului in care se va desfagura jocul gi in fine erialului cu care urmeazi sii se joace copiii. din carentele frecvente in organizarea viefii copiilor in © gradinije o constituie lipsa de timp pentru joc sau insufici- entul timp atectat jocului de creatie. Orice intirziere, orice prelun- gire a diferitelor momente ale programului zilei are yepercusiuni asupra timpului de joc in sensul scurtarii lui. Scurtarea timpului de joe este daunatoare, deoarece copii au nevoie de cel putin o ord pentru a realiza un joc reusit, incluzind timpul de pregatire pentru joc, alegerea materialului, organizarea grupului de copii ete. Cu cit copiii sint mai mici, este nevoie ca timpul afectat jocului sa fie mai mare, deoarece organizarea gi incheierea joculut este mai indelun- gata la cei mici decit la celelalte grupe. m In ceea ce priveste locul desfasur jocului de creatie, se pre- ferad sala de grupa sau sala de joc, in special in anotimpul rece. Aceasta preferinta este de cele mai multe ori determinata gi ..de jucarii pentru interior. De altfel, in curte copiii opteaz: mai mult pentru jocurile de miscare. In conditiile jocului de creatie in curte este necesaré o amena- jare corespunzatoare pentru a-l putea stimula, de pildd casute din lemn, tonete pentru jocul de-a alimentara sau aprozarul, mijloace de locomotie (fixe), nisipare, raportate la marimea copiilor. Jucariile necesare pentru jocurile in curte impun 0 mai mare rezistenta, pe linga faptul ca trebuie sa aiba alte dimensiuni. 27In gradinitele unde exist umbrare sau verande, terase (jn, deschise) si in care pot s& fie folosite o mare parte din jueg; as, e de creatie se pot desfagura si aici. © de aranjarea terenului de joc se face de obicg ; Th tutat cu og interior, jocur Amenajarea § inte de inceperea jocului, dup& ce in prealabil s-a ¢ asupra preferintelor manifestate de ci. La aceast cipa direct copiii de la 4 ani in sus, constituind un moment deoseb; de valoros pentru educarea spiritului de ordine si a harniciej a cum si pentru pregatirea atmosferei de joc. ac Pentru a asigura reusita jocului este nevoie si de o Judicioass alegere a juciriei. Desi jucdria nu este unicul material al iocutyy, ea are adesea un rol hotaritor in declansarea si dezvoltarea joculny de creatie. b. Pregatirea copiilor pentru joc Reusita unui joc de creatie insotita de acea satisfactie si acet sentiment de bucurie despre care vorbea Makarenko depinde nu numai de conditiile de timp, de loc si de material, ci este str gata de orizontul de cunostinte pe care-] au copiii in legatura cu realitatea transpusd in joc. Continutul jocului de creatie se imbogi {este simfitor atunci cind copili au patruns mai bine semnificatia si a diferitelor relatii. Acestea apar in genere si is le- actiunilor umane in mod spontan, insa cu mai mare greutate. ‘Activitatile obligatorii care ofera copiilor cele mai variate cunos- tinte pentru a fi prelucrate si transpuse intr-un joc de creatie sint activitatile de cunoasterea mediului inconjurdtor si dezvoltarea vorbirii. 5. Generalitati privind indrumarea jocului de creatie Jocurile de creatie necesita 0 indrumare diferentiata atit fata alte jocuri, cit si fafa de activitajile obligatoril. Jn indrumarea I se fine seama de asemenea de particularitatile fiecdrel categorl 28jocuri de creatie si de cerinfele stim i : ot ; ularii gi dezvoltarii inifiativel independentei in actiune si ale manifestarilor creatoare ale pre- scolarilor. P ea indrumarea Jocurilor de creatie se foloseste un ansamblu a Y ij eae metode si procedee, care pot actiona asupra aces pao fie in mod indirect, avind in acest caz un caracter “epititor pone arent pregit r (cum eine vizitele, plimbarile, observarile organizate si spontane, povestirile, filmele, teatrul de pipusi, lecturile dupa ima~ gini etc.), fie in mod direct atunci cind se urmareste orientarea. copiilor in vederea organizé ii si dezvoltarii optime a jocurilor. Indrumarea directa poate avea loc prin intermediul a doua cat : — indrumarea din interior, prin care infelegem incadrarea $i participarea educatoarei la jocul inifiat de copii — indrumarea din exterior, prin care injelegem toate influen- tele exereitate de cdtre educatoare asupra jocului, din afara aces- tuia. Atit indrumarea din interior cit si cea din exterior se baz pe citeva metode cunoscute : demonstrafie, conversatie, explicatie, observatie. O aplicabilitate mai larga is gaseste si sugestia care prin comparatie cu metodele ardtate confera copiilor mai multa liber- tate de actiune si initiativa. Despre utilizarea mijloacelor si metode- lor respective, despre oportunitatea lor in anumite momente ale des- fasurarii jocului de creatie si imbinarea felurita a acestora se trateazi in continuare. Ele sint privite si dintr-un punct de vedere mai special, pe care #1 confera fiecare varianta a jocului de creatie. Vom gasi in toate aceste variante mijloace gi procedee comune de lucru, dar si unele modalitati de aplicare a Jor specifice fiecdrei categorii de jocuri de creatie in parte. Dupa cum am mai spus, in grupa jocurilor de creatie sint incluse jocurile cu subiecte si roluri si jocurile de constructie. Cele din prima ategorie se grupeaza din punct de vedere al confinutului lor in jocuri cu subiecte alese din viata cotidiand si jocuri cu subiecte alese din povestiri. Pe linga elementele comune tuturor jocurilor de creatie (despre care S-a vorbit ‘pind acum), mai existé si elemente specifice fiecdreia dintre aceste categorii de jocuri. 29Jocuri de creafie cu subiecte din viafa cotidiana 1. Pregatirea jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiana Ca oricare din jocurile de creatie, cele ale cdror subiecte sint alese ‘din viata cotidiand trebuie pregatite cu g Pregatirea lor vizeayg’ -alegerea si amenajarea locului de joc, alegerea jucariilor si pregatireg copiilor. a) In ceea ce priveste alegerea locului pentru joc, fata de cele spuse cind am vorbit despre jocurile de creatie in general, mai adiu- gam ca este bine sa se asigure spatiu pentru toate jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana care s-ar desfasura simultan : acelasi lucru este necesar si cind acestea se desfasoara impreuna cu alte feluri de jocuri si activitati astfel incit copiii sA nu se stinghereascd unii pe altii. b) In ceea ce priveste materialele necesare, ele trebuie sa fie in , cantitate suficienta, insd nu prea multe. Dupd cum am mai aratat, cantitatea de jucarii nu reprezinta ° conditie hotaritoare pentru creativitatea copiilor — dimpotriva, @ Poate fi o frind. In schimb, felul jucariilor, prezentarea lor intr-un anumit cadru poate canaliza jocul copiilor, actionind in special 30pra conjinutului acestuia, Cu privire la felul jucariilor recomandate: pentru diferite virste, distingem mai multe categorii jucdrii reprezentind obiecte si fiinje din viata cotidiana si din basme ; ~- pipusa cu intreg echipamentul ei (mobilier, vesela, imbr minte) ; — jucdrii animale ; -— jucdrii mecanizate — mijloace de locomotie ; — truse cu diferite costume caracteristice unor anumite ocupatii — postas, militian, marinar, aviator, medic, sora ete. — materiale ajutatoare : panglici, buciiti de stofa, befisoare, sfoara, cipdcele de sticla, cutii de medicamente, boabe de fasole, ghinda, nisip ete, - materiale de constructie : galetuse, forme, lopafele — pentru jocurile de creatie care au nevoie de diferite constructii. In genere, fiecare grupd trebuie si fie dotaté cu cantitatea ne- cesara de jucarii in raport cu numarul de copii, tinind seama ca 1 intreg sortimentul amintit trebuie sa existe un numéar suficient de exemplare. Din aceste jucirii, o parte intra in fondul de mate- riale permanente al oricarei grupe de copii $i pot fi expuse la coltul papusii sau etajera cu jucdrii pusd la indemina copiilor (respectiv animale, mijloace de locomotie). Trusele si materialele ajutatoare se pun la dispozitie la cerere sau la initiativa educatoarelor, atunci cind isi propun sa introducd un joc nou. Cit priveste pastrarea ‘s prezentarea jucariilor, exista in practica gradinifelor mai multe pro- le in care sint aplicate. cedee a caror valoare depinde de condi} In cele mai multe gradinije exista o etajeré sau un colt special amenajat cu jucdriile care“isi gdsese intrebuintarea zilnicd in jos Expunerea jucariilor la indemina ccpiilor are multe avantaje. Copiii mici mai ales, aleg din ochi jucaria cu care dorese sa se joace si tree mai repede la actiune dupa semnalul de incepere a jocului. De ase- menea, pentru situatiile In care copiii vin pe rind dimineata, este mai practic sd aiba jucdriile la indemina i sa inceapa sd se joace individual sau in grupuri mici. Al:minteri, s-ar crea situatia de a ual jucé e. Asezarea intr-un loc special a jucariilor cere indivi 31mai prezinta si avantajul ca da copiilor posibilitatea sa se obign.. cu punerea lor la loc, deci cu spiritul de ordine. Un lucry Muiaseg rificat in practicd este faptul ca, dupd un timp, copiii se ea a Ve. de jucariile permanent expuse. Nevoia de varietate poate fj at S50 facuta prin schimbarea din timp in timp a jucariilor si intro), unor noi jucdrii. Cele inlocuite se pastreaza un timp in dulap ‘Ucerea, nerea lor urmind sa fie facuté dupaé un anumit interval de te Cu acest corectiv (de asigurare a varietatii jucariilor), procedeut 2 indicat la orice grupa si in toate tipurile de unitati prescolare ste In alte gradinife, exista obiceiul de a se tine jucariile inchise . tr-un dulap la care are acces doar copilul de serviciu sau educator rea, Inainte de a incepe jocul, copiii trebuie sA se gindeascs de, si de care fel de jucarii au nevoie in com ifie jucdriile cerute. Procedeul amintit ce“ vor sd se joace scop. Li se pun apoi la dispo are marele avantaj cé pune pe copil in situatia de a subordong alegerea materialului temei de joc propuse. El este potrivit maj ales la copiii de 5—6 ani. Copiii sint obisnuifi in acest mod si se gindeasca la joc inainte de inceperea lui. Intrucit alegerea jucariiloy si a temei de joc de catre fiecare copil in parte ia mult timp gatirea propriu-zisd a acestuia dureaza foarte mult, citeodata pina Ja 1/2 ord, scurtindu-se astfel timpul afectat jocului, acest procedeu este eficient numai in conditiile aplicarii lui la intervale mai mari de timp (o séptamina pina la 10 zile) ; citeodata, in lipsa unor ma- teriale, copiii sint pusi in situafia sA si le confectioneze singuri, ina- inte de a incepe jocul. Procedeul este valoros in special pentru copiii mai mari si poate fi aplicat paralel cu alte procedee. Consideram ca este procedeul care marcheaza cel mai bine momentul de pregatire a unui joc, de orga- nizare a inceputului lui. In unele gradinite se obignuieste ca jucariile unicate, trusele* ‘si materialele mai deosebite sa fie puse la dispozitia copiilor intr? anumita ordine, in functie de interesele manifestate de acesti@ mintue * Ne referim la cele 10 truse ale Ministerului Educatiei si Invat® lui pentru jocurile de creatie din gradinitele de copii. 32Acest procedeu prezinta o serie de avantaje pe care’le vom scoate in evidenta. Atractia pentru costuinatie, manifestata de copil prin alegerea cu preferinfa a rolurilor care dispun de un altfel de inven- tar, ar putea fi in dauna jocului, daca toate trusele existente in gra- dinite ar fi la indemina lor. Numarul mare de jocuri, de roluri diferite ar impiedica inchegarea unor grupe de joaca. De pilda, daca intr-o grupa de 20 de copii s-ar pune la dispozitie 4—5 truse, tofi copii ar fi medici, mecanici de tren, taxatori, marinari, aviaturi $i n-ar mai exista pasageri pentru tren si vapor si pacienji pentru spital. Din aceasta cauza, procedeul amintit de a pune la dispozitie trusele in- tr-un numar limitat, maximum 2—3, este cel mai potrivit in cazul folosirii acestui gen de material. Dupa ce toi copiii au avut posi- bilitatea sé minuiascd jucdriile respective, se introduce un nou ma- terial si se exclude un anumit timp o trusa sau alta de costume si jucarii. 7 Problema selectionarii $i punerii la dispozitie a materialului pen- tru jocurile de creatie cere educatoarelor mult discernamint. Ele trebuie sé se gindeascd nu numai la felul jucdriei si la respectarea particularitatilor de virsta, la aspectul ei artistic si igienic, ci si la concordanta dintre jucdriile si impresiile sau cunostintele dobindite de copii intr-un anumit domeniu. De asemenea educatoarea va trebui sd reflecteze la modalitatea de folosire a jucariei in cadrul jocului, la felul in care circulad jucd-~ ria in grupa, la regulile de care e nevoie sd se find seama in actiu- nile intreprinse cu ea. Pe prim plan, educatoarea trebuie sa-si lamu- reasca in ce masurd o anumita jucdrie reugeste sa stimuleze creativi- tatea copiilor. In acest sens, exista nenumarate jucarii de care copiii, mai ales cei mici, sint atrasi, dar care fi stimuleazd la o simpla manipulare. Este cazul jucariilor mecanice — mijloace de transport, fluture, ursuleful cu arménicd etc. prezentarea jucariilor intr-un anumit cadru ajuta De multe ori, © actiune interesanta pe care s-o incadreze in- pe copii sd gdseasca tr-un joc. De pilda, jucdriile care reprezinta animale sau chiar pa- pusile sint luate de copiii mai mici si plimbate in brate un anumit timp, apoi parasite fara prea mare interes. Dar dacd educatoarea 33 3 — Metodica jocurilor 1 a programulul distractiyie aranjeaza dinainte ,,un Pare zoologic* sau lac, cu loc pentru adapostit pas ‘ anterioaraé de manipulare este i sens. In consecinta, nferma-de pisar« rile, cu loc pentru hranit, nlocuité cu o ; puterr COpiilor, copiilor in grupe mai mari de jo.” ¢) Pregitirea copiilor pentru joc. De obicei, numai impresiile serniee si cunostinfele trainice au sansa de a fi Prelucrate si trans, x Din aceasta cauza pregitirea unui joc implica realizarea intense in legatura cu viata gsi activitatea umand, De pilda, observarea unui magazin facuta in mod sistematic dar arid, sec, in. sofita de simpla enumerare a obiectelor aflate acolo cu greu va putea da nastere la jocul cu aceeasi tema; in schimb, introducerea in ca- drul observarii a unor momente de viafé autentica, cum ar fi in acest caz, antrenarea copiilor la cumpdrarea unor jucrii, obiecte sau alimente are un efect pozitiv, deoarece copiii inteleg specificul rela- fiilor sociale implicate in activitatea observata si le pot transpune in foc. Aceste elemente de viata pregatite cu grijé de educatoare pentru a nu-si pierde caracterul de spontaneitate constituie un material ne- cesar pentru a putea fi incheiat jocul in care ele se oglindesc. De aici, reise clar cd in organizarea si repetarea observarilor facute pen- tru imbogatirea continutului jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiand, educatoarea trebuie s& se preocupe in special de cunoaste- rea de catre copii a actiunilor oamenilor cu obiecte si a relatiilor care apar intre oameni. Pregatirea jocului poate nu numai si premearga temei, be poate realiza si dupa ce tema a aparut. In acest din urma caz © scopul de ja, educa iteva as ci se necesar reinnoirea observarii unor anumite obiective, cu a largi aria actiunilor gi relatiilor surprinse in joc. De pid’ ; toarea constat4 ci in jocul de-a posta copiii redau numa! 34pecte (cum ar fi pusul serisorii 1s . aa innoind observarea poste, euatonne ee See. terea ghiseului de C.E.C., a ghigeului de trimite rere preeun sia locului de transmitere a telegramelor, Toate ac es te ena ‘nal putin apropiate de experienta copiilor, dar ac cosibile in 7 ii ‘or vor putea sd apara in jocul lor numai in masura in care educatoarea va reusi sa le trezeasca interesul pentru activitatile respective. rma de orgar ae a ebeervarilon cu 0 eficienta mai mare in a i cunostintclor in joc 0 constituie vizita au plimbarea si excursiile. In cadrul plimbarilor, educatoarea atrage via copiilor asupra aspectelor care ar putea fi transpuse in joc. pi » in orice plimbare si excursie organizate cu scopul de a Ha copii in procesul de reflectare a realitatii in joc, perceptia lor ebuie indreptata spre activitatea depusd de om si raporturile ac- intelegerii lor, ca de pild& raporturi care se stabilesc intre n cadrul activitatii de ajutoare, de colaborare intre ei, de utarea la timp a sarcinilor si de indrumare. n genere nu trebuie sd réminem cu impresia ca se organizeazd activitafi speciale pentru pregatirea unui joc de creatie. Ar fi destul mplist s4 punem problema in acest mod. Intreg ansamblul de i instructiv-educative din gradinita de copii, procesul instruc- tiv in totalitatea lui reprezintaé fondul de acumulare de reprezentari pe care copilul le valorifica in joc. Intr-o anumita masura fiecare acti- vitate obligatorie organizata in gradinita aduce o contributie insem- nata in: jocurile copiilor, atit prin confinutul ei, cit si prin efectul pe care-l are asupra dezvoltarii diferitelor capacitdji mai ales asupra de imaginatiei. In afard de observarile in cadrul clasei si in mediu natural, o sursi de reprezentari valoroase pentru inchegarea jocului o consti- tuie activitatile cu ilustratii (convorbiri sau lecturi dupa imagini). De multe ori, simpla afisare a ilustratiei in cadrul clasei evoca re- prezentarile necesare aparifici jocului. De pildd, prezentarea ilus- tratiei ce reda ,,gara“ poate stimula cu ugurinté alegerea temei de joc. O discutie asupra ilustratiilor privind munca mamelor in gospo- darie si in afara ei contribuie de asemenea la imbogatirea actiunilor 35sy joculus cu tema jviala de familie’, Ip mod freevent, tn ac copiii reproduce numai activitati curatenie, : mesei si eventual spilatul gi céileatul rufelor, Hustratiile fl atea mamei in gospodirie* reamintese gi alte le cunose, dar cérora nu le-au acordat sufi ; cordat suficienta ateng cumpirarea alimentelor, puncrea conservelor, ing a flog: ae pane aan cae lori pisirilor, ingrijirea copilului bolnay, insojirea copilului la 2?” Ja gcoala ete. Bradinitg, O influen{a mai puternicd decit afigarea unei ilustratii o exere; analizarea unui grup de ilustraf{ii selectionate in functie de pes mita tema. De pilda, ilustrafiile redind viata pescarilor sau vise, marinarilor reugese sé precizeze acele cunostinte pe care majorit; tea copiilor nu au posibilitatea s si le insugeasca pe o cale directa (amenajarea barcii, actiunile depuse de oameni pentru prinderea er: tilor prin diferite tehnici : undifa, nadvod ete.). Citém in acest sens ilustrafiile cu tema ,,La pescuit*. O alta sursé de material faptic pe care copiii il transpun in joc este literatura, respectiv povestile. Ascultarea lor in cadrul unor activitati organizate are o influenfé puternica in conturarea subiec- tului jocurilor de creatie. In afard de jocurile cu subiecte din po- veste, aspecte din povesti apar chiar in jocuri cu teme din viata reald. De pildd, pentru imbogafirea jocului de creatie axat pe tema ,de-a calatoria* li se poate citi si apoi comenta cartea ,,Trei casufe, trei drumuri“ de Titel Constantinescu. Povestirile, povestile, bas- mele cunoscute de copii in activitatile obligatorii le stimuleaza ima- ginatia creatoare, le fixeaza cunostintele, organizind capacitatea lor de a inlanfui diversele actiuni, ajutindu-i astfel sd realizeze un joc te Soeur, ates sexi actiunt pe ga * unitar, inchegat. Din cele prezentate pind acum, putem conchide ca pregatirea j i i a + . . ae jocului de creatie se poate face in multiple forme, in alegerea ctor orientare si spirit organiza- directie trebuie s-° or meinice, cu cit nivel” educatoarea trebuie sé dea dovada de toric. Preocuparea principala in aceasta stituie asigurarea unei pregatiri cu atit mai te’ copiilor este mai ridicat. i 36Ca orice activitate, jocul de unul de desfasurare propriu. tied, majoritatea educatoarelor creafie are ‘un moment de inceput, $i 0 incheicre. In: activitatea prac- acordi mai multa atentie incepu- tului jocului, restul fiind lasat pe seama copiilor. Nici prima, nici cea de-a doua atitudine nu este justifi : 4 deoarece fiecare moment are un rol important in evolufia jocului si neglijarea unei etape sau a alteia nu face decit si prejudicieze dezvoltart lui. Tata de ce este nece fiecirei etape a jocului. optima a jocu- ' Si subliniem importanta si continutul 2. Rolul educatoarei in indrumarea inceputului jocului de creatie cu subiecte din viata cotidiana Indrumarea jocului de c&tre educatoare la inceputul lui se con- tureazi in functie de principalele acfiuni care au loc in acest mo- ment de organizare si anume: alegerea temei jocului, constituirea grupelor de joc, stabilirea rolurilor si repartizarea lor, elaborarea lor, elaborarea mersului jocului, selectionarea materialului necesar si distribuirea lui. Procedeele folosite in practica educativa pentru aceasta etapa de inceput diferad de la joc la joc gi de la grupa la grupa. Se poate realiza chiar'-o anumita gradare in ceea ce priveste complexitatea Jor in raport cu nivelul grupei, precum si o esalonare in functie de felul interventiilor educatoarei. 7 Pe prim plan se pune problema. organizarii grupei de copii pentru joc. In majoritatea gradinifelor cu orar normal, trecerea la joc se face in mod organizat, in sensul'cd imediat dupa terminarea micului dejun, dimineafa, sau dupa gustarea dé dup& masa, copiii merg la spalat, se reintore in rind in sala de grupa si Ja semnalul educatoarei trec pe rind sd-si alea; le si incep sa se joace. ‘Acest mod de organizare da posibilitatea marcarii. inceputului eta- pei de joc pentru. intreaga grupa: si folosirii unor procedee. variate de indrumare a copiilor la alegerea temei si materialului. In gradi- 37ca copiilor in gradinitey, . q ocupe de Pring nitele cu orar redus gi dimineata la sos orar normal, situajia impune ca educatoarea $ rea copiilor, de deprinderile lor legate de imbracat si dey ear precum si de discufii cu parinfii. In aceasta etapa copiii isi orga,’ zeaza in mod independent jocul lor, avind in cele mai multe cazuys A a acestor doué modal materialul pus la indemina. Imbinarea ju are a grupei in vederea jocului satisface cele doy; i subordona actiy tati de organi cerinte importante ale educafiei copiilor de a-s nile unei idei, unui plan, pe de o parte, de a le dezvolta indepen. denta, initiativa si creativitatea, pe de alta parte. Pentru a stimula pe copii in alegerea jocului, educatoarea Poate si recurgd la mai multe cai de sugerare a temei. Caile de sugerare fie directe sau ‘indirecte. Cerinfa principala in apjj. carea acestor cai o constituie asigurarea atmosferei de non-obligati- vitate. Copiii trebuie s4 simta libertatea in alegerea subiectului, sa aiba satisfactia cai se joacd cu ceea ce doresc ei si nu cu ceea ce jj se impune. In caz contrar, insusi caracterul de joc de creafie ar fj a temei pot s subminat. Intre procedeele cele mai eficiente se numdara prezentarea si analiza aspectului si modului de utilizare a unor jucarii noi. In acest mod interesul copiilor poate fi canalizat spre anumite jocuri. Copiii mai mari trebuie insa orientafi in primul rind sa se gindeasca la tema jocului, sa le fie clar de-a ce se vor juca gsi cu cine. Acest lucru poate fi rezultatul unei activitati educative sistematice. Situ- afia nu apare in mod spontan la copiii mici.'Ea poate fi intilnita mai frecvent la copii intre 5 si 6 ani. Tema poate fi de asemenea sugerata, afisind in sala de grupd inainte de sosirea copiilor un tablou cu tema dorit& sau o costu- matie corespunzatoare care ajuta pe copil sd-si indrepte atentia spre un anumit aspect de viata. In functie de nivelul grupei se pot alege diverse modalitati de prezentare a acestora. Jucdria noua este age zaté la vedere pe o masd sau pe un raft al noutatilor. Odata cU intrarea in sala de grupa, privirea copiilor este atrasd in mod spon” tan de obiectul nou, astfel incit discutia si fie organizata la solici- tarea copiilor (Ce este ? Cum ne jucdm cu ea ?). Alteori jucdria este expusa intre jucdriile obignuite, descoperirea ei de cdtre un singur 38copil sau un grup de copii se face dupa inceperea jocului. Discufia in acest eax ar fi realizaté numai cu copiii care au gasit jucdria, restul grupei urmind si o observe mai putin organizat sau cu o alt ocavie. In sfirgit prezentarea juciriei poate fie facutaé in mod festiv, Dup’ intrarea copiilor, educatoarea ii anunta ca le-a pregatit o d. Ea aduce juciria, o desface din pachet sau o spune copiilor de unde au primit-o, laésindu-le-o fiecdruia in mind sau agezind-o pe masi pentru contemplare. Cu eli poate arata ,,de-a ce“ se poate juca cu jucdria, in stabilirea temelor posibile. © problema educati noi o constituie di: nd si copi mai complexa la introducerea unor ju ribuirea acestora. De cele mai multe ori jucd- rille noi pot satisface dorinta de utilizare a 2—4 copii, in timp ce grupa cuprinde 20—25 de copii. Pe buna dreptate copiii isi pun intrebarea: ,,.Noi cind ne ju j ia noua 2“ sau ,,De ce nu ne jucam si noi cu jucdria noua ?“ Criteriile aplicate in prac- tick sint dintre cele mai variate; unele fin de judecata morala a copilului, altele de rationamentul maturului. Copiii apreciazd in genere ca cel care a pus primul mina pe jucarie este cel care are dreptul s-o stépineased fie chiar temporar. ,Eu am fost primul* motiveazd un biiat care a luat in folosinta costumul de militian in jocul ,,de-a circulatia“, Exist suficiente educatoare care se las antrenate de acest spirit de echitate infantilé, redus in ultima instan{a la morala sau la dreptul celui mai tare (uneori al celui mai indraznet sau al celui mai iute de mind). Ceea ce este semnificativ in aplicarea acestui procedeu este faptul cd majoritatea copiilor se yesemneaza destul de usor in fafa argumentului primului ocupant, dar in perspectiva ei se orienteaza spre relatii de concurenta, de lupta pentru dobindirea prin forfa, abilitate, rapiditate sau viclenie ijlor noi sau a acelora care prezint& mai intens si mai inde- a jucé lungat caracterul de atractivitate. In cazul in care s-ar aplica, pro- cedeul are'o valoare limitaté prin efectul siu negativ in evolutia ulterioara a copiilor si a relatiilor ce se stabilesc intre ei. El poate fi aplicat cu multa atentie doar in unele cazuri izolate. De pilda, atunci cind un copil gsi-a ales o jucdrie si altul i-a smuls-o, jucaria 39revine la cel dintii, cu justific: sd o ceard in mod civilizat. In afaraé de aceasta modalitate de alegere a jucariilor, un pr deu mai frecvent intilnit in practica educatoarelor este cel a} fol, ~ sirii pe rind a jucdriilor atractive (un timp se joacd un copil, 4.” dupa un interval jucdria trece la un alt copil etc.). Ordinea in ae ance 5 avd tr jucaria trece de la un copil la altul este determinata de’ cele ns multe ori de gradul de disciplina sau de alte merite. In foarte multe oc educatoarele au grijd ca cea mai frumoasa jucarie sa fie datg mai intii celui mai disciplinat copil din grupa. Acest lucru consti, tuie un stimulent pentru comportarea copiilor, dar generalizat, duce Ja stabilirea unei ierarhii in grupa care ii repartizeazd in doug tabere : cei buni si cei rai. Efectul unei astfel. de pecetluirj este deosebit de ddunadtor pentru copii. Pe de o parte, cei obisnuiti cu recompensarea permanenté a comportarii lor incep sa deving vedete, pe cind ceilalfi care nu ajung aproape niciodata sa se joace cu o jucarie noud mocnesc in ei nemulfumirea si, ceea ce este mai grav, incep sd gdseascd diverse forme de a-si exprima protestul (smulg. jucdria celui care a primit-o, incearcd s-o distruga, incalea in mod voit cerintele educatoarei etc.). Prin urmare, alternarea modalitatilor de distribuire a jucariilor ar solutiona cel mai bine inegalitatea care s-ar putea crea in grupa de copii. La acestea se adauga grija pe care trebuie s-o aiba educa- toarea pentru a asigura o circulatie mai rapida a jucariei si schim- barea la intervale mai scurte a copilului care o foloseste. O problema cu implicatii educative o constituie repartizarea rolurilor si in special a rolurilor noi. In principiu, este bine ca edu- catoarea sd lase pe copii, mai ales pe cei mari sa-si rezolve indepen- dent aceasta problema, sa-si organizeze singuri grupele de joc # s& hotarascd in cadrul grupului ce rol indeplineste fiecare. Copil! trebuie s4 fie indrumati, mai ales la grupele mici sau la orice grupi atunci cind se ivesc unele conflicte intre ei, De asemenea, la ince, : *, . os . i vit putul anului, cind grupa cuprinde multi copii noi. sau numal cop! . : ; Be < 5 lai “atoa- hoi, este recomandabil ca prin. participarea directa 1a joc, tee rea sd-si asume un rol, de obicei pe cel de coordonare (air rea cd cel de-al doilea a luat 4, ‘argrea gradinifei, responsabilul magayi prin aceasta : i, directorul spitalului) si ajute la repartizarea rolurilor. Desigur ca in nici una din situatiile enumerate educatoarea nu v: impune rolul, ci va porni de la preferintele copiilor si va cduta sai lamureasca pe acei cirora nu li se pot satisface pe loc dorintele. In acest caz introdu- cerea unor roluri noi, ca si organizarea activitatii in schimburi, in cazul unor roluri la care acest sistem se preteaza (vinzator, sofer, medic ete.) pot duce la rezolvarea conflictelor, Daca acest lucru nu este posibil sau se dovedeste a fi insuficient, ea va avea g la repetarea jocului sd dea satisfactie si dorintelor nesatisfacute ale unora dintre copii. O alta cale cu eficienjé evidenta pentru organizarea inceputului unui joc o constituie discutiile cu grupa de copii sau cu grupele de joc pe rind sau in mod individual. Alegerea modalitajii de organizare a discutiei depinde in mare masura de etapa anului in care se afla grupa, ca si de virsta copiilor. De obicei, pregscolarii mici nu au rabdare s& astepte pind isi comunica tofi colegii lor preferintele. Astfel incit, la aceasta virsta, este recomandabila dis- cutia individuala in timpul alegerii jucdriilor. Educatoarea se poate adresa fiecdrui copil pe rind, pe masura ce sosese in gradinita : »De-a ce vrei sd te joci tu astazi?“ sau ,Ce ai vrea sa fii tu acuma ?“ cu scopul de a obignui pe copii sd-si puna problema sta- bilirii unei intentii in joc inainte de a-l incepe. Cu timpul, pe masura ce copiii se familiarizeaza cu diferite roluri, se pot introduce si alte intrebari de orientare, ca de exemplu: ,,Cu cine vrei sa te joci astazi 2“, ,,Cum doresti sd te joci?“ sau. ,,De-a ce vrei sa te joci 2“ Chiar daca de la inceput copilul nu raspunde la aceste in- trebari, ele repetindu-se la anumite intervale, cu timpul, el ajunge sa-si puna singur aceastd problema inainte de inceperea jocului. Unii copii chiar se adreseazd educatoarei ca sa fie ajutati in acest sens. De pilda, Nicusor se plinge : ,,Eu vreau sd ma joc cu Mircea si - el nu vrea“. Conflictul nu este prea usor de rezolvat, deoarece in privinta intovarasirilor in joc nu se pot lua masuri birocratice. De »Jucati-va frumos im- cele mai multe ori interventia educatoarei preuna“ n-are nici un efect asupra copilului in cau: . El continua 41tur sau siiegl Caule un alt tovarag de joacd, eviting waeort orice relafie cu copilul imnpus sau propus de adult. In astgoy de imprejurari, in funclic de individualitates copilului, educatoare, fie ed sfatuiegte pe reckamant : ,Nu-i nimic, cauté-fi un alt prieten de joacd, o si vind el singur sii te cheme Ja joc, cind igi terming coed co are de ficut%, fle e& se oferd ea sii se jo cu copilul ramag fara prieten de joact sau fi ofera o jucdrie atragatoare cu care yq obfine user un partener de joc. Discufiile cu intregul colectiv despre temele jocurilor si despre planul lor de desfiigurare se organiz 4 cel mult o data pe ptae ta de 5—10 minute, ele consuma mult din timpul de joc, prelungese considerabil inceputul lui. Bine orga_ nizate, conduse cu operativitate, aju A pe copii i precizeze prin- legate de desfasurarea jocului, sa-si imbuna: sd xe joace sink mina, deoarece, avind dur cipalele aménunte, tafeascd planul. Confinutul acestor discufii t sbuie si difere in functie de scopul Unele dintre ele pot sd se refere la cele observate (de a postei, a unui magazin, in genere la confinutul observarilor organizate in mediul’ ambiant). In acest caz, educatoarea poate si urmareasca orientarea copiilor spre o anu- mitA temd sau poate contribui la reimprospatarea unor impresii care nu sint reflectate in joc. De exemplu, dupa vizitele facute la scoala, intr-o scurta convorbire, educatoarea ajutaé pe copii § aminteasca ce au vazut acolo (clase, banci, elevi, invatatori, rechizite) si care erau raporturile dintre elevi si invatator, dintre acestia sit obiectele observate: Apoi, celor ce doresc s& se joace de-a scoala’ le pune la indeminaé obiectele necesare si fi ajuta sd-si aranjeze urmirit. pilda, Ja observarea scolii, »clasa“. Apoi jocul incepe. O convorbire scurta cu durata de 5—6 minute poate avea drept consecinta fie introducerea unui joc nou in grupa de copii, care nu a apdrut in mod spontan, fie imbogatirea unui joc cunoscut. Alte convorbiri pot sd aibdé ca scop sprijinirea copiilor i cinilor fiecdrui Pal in ale- gerea rolurilor cit mai variate si precizarea sar’ ticipant la joc. 42ite reguli de urese anumit v in timpu} In unele convorbiri introductive se jam comportare, in special legate de relafiile dintre a Manu de jocului, in sfirsit 5 in Jinii mart Pe etati desfasurare 2 jocului, se Jase in de acesta- . ; In afarad de convorbiri, in partea de organizare @ joculut & recurge 1a demonstrarea de catre educatoare 4 unor _actiunt ie in legaturd cu aranjarea cadrului corespunzator temei jocului ales, fie in legatura cu utilizarea costumatiei (de pilda costumatia de uirea unor jucaril sau materiale mai complexe rele explicatii. In aviator), fie cu min Cu ocazia demonstraril, educatoarea poate da ur i aite situatii, mai_ales 1a grupele mari, explicatiile se pot da inde- pendent, fara si fie necesare actiunile demonstrative. ‘Treptat, dupa ce copii s-au obigsnuit si se organ tul jocului, acest ™ area inter izeze la incepu~ rvine din cmont se scurteazd. Educato ej revenindu-i rolul de a asista la discutia ini- anstata, educa- ce in ce mai putin, fiata de conducatorul fiecdrui joc. Intr-o faza mai av i are nevoie si intervind direct decit cind apar nein- 4 singuri la ajutorul toarea nu mai felegeri, nekimuriri sal ej, punindu-i diferite rei consta in’ a da raspunsur Interesele si preferintele copiil « eitiva copii 0 intreaba P' u nici un ¢ in -mai multe feluri a de cintarit fara cintar, 1 greutiifi., Copiii apelea?. intrebari. In aceasta situatie, rolul educatoa- le cele mai potrivite, in functie de or, De pilda, in jocul ,,de-a alimen- e educatoare cum s& cintareasca ali- intar Ja dispozitie. Raspunsul educa- Fie ca le spune fie ca li tara’ mentele. Ei nu ave toarei poate si se formuleze i copiilor actiune; se pune la dispozitie 0 micé balanta, jucdrie, fie cd li se sugereazd SiS cintar (din material din natura). In sfi gindeascé singuri mai intii asupra unor li se poate propune sa se solufii si apoi si vind sd le discute cu educatoarea. Fiecare din aceste raspunsuri are consecinte .diferite in ceea ce -priveste stimu- rable creativitatii si independentei copiilor in gasirea solutiilor. important este ca educatoarea sa find seama in formularea raspun- un cintar un si imite numai tip farmacie, sau confectioneze ei singuri , la o grupa bine orientata 43sului de posibilitatile grupei, de nivelul pe care aceasta 1a atin, de cel pe care-I are in obiectiv sa-] atinga. . S gi Capacitatea copilului de a reflecta realitatea in cadrul joculyj, si Spiritul lui de creativitate trebuie privite permanent in evolu v rireascd, Totodatd educatoarea nu trebuie sa se muljumeasey \ ceea ce poate obfine printr-o evolutie spontand, ci trebuie. si pa, a cipe in mod activ la stimularea acestui proces. Or, momentul in care actiunea educativa are 0 eficienfa deosebita este tocmai la inceputuy jocului, atunci cind se plimadeste in mintea copiilor actiunea, mer. sul jocului. 3. Rolul educatoarei in indrumarea desfasurarii jocului Influenta educatoarei este eficienta in pregatirea si organizarea inceputului jocului, ins rolul ei este tot atit de important in timpul desfasurdrii lui. La grupa prescolarilor mici, precum i la inceputul anului, in primele 2—3 luni, la celelalte grupe, interventia educatoa- rei in desfaigurarea jocului este hotaritoare pentru evolufia lui. Atit continutul indrumérii, cit si formele si procedeele de indrumare fo- losite de educatoare nu pot fi privite in mod arbitrar, desprinse de o anumitd grupa si mai ales de o anumita situafie. Din aceasta cauza variatele forme de indrumare pe care le are educatoarea la dispozi- tie trebuie apreciate in permanenta in functfie de virsta copiilor, de stadiul de dezvoltare la care acestia se afla, ca si de cerintele dez- voltdrii lor in decursul unei, perioade date. Aplicarea intregului ar- senal de mijloace in practica indrumarii jocului cere din partea cee cérei educatoare mult discerndmint si capacitate de orientare # adaptare,. deoarece imixtiunea grosolana in procesul de desfagurar’ a unui joc de creatie duce la o flagranta incaleare a inifiativei si in- dependenfei copiilor. : 44De obicei, la grupele pregcolarilor mici educatoarea Indrumeaza jocul din interior ; ea incepe prin a avea un rol definit precis. Astfel, la inceputul anului, participa la joc asumindu-si unul din rolurile principale, apoi treptat, pe masura ce capacitatea de organizare a copiilor in joc creste, trece la interpretarea unor roluri secundare ori la roluri cu o actiune de scurté durata sau roluri episodice. De pilda, in jocul de-a familia, inifiat la inceput de an, educatoarea isi asuma rolul de mamé, pentru ca apoi. $4 joace rolul de bunica si in si rolul de matuga, ca in cele din urma s& rémin& in cadrul jo- cului intr-un rol nedefinit. i : Indrumarea educatoarei poate sé aiba un caracter exterior atunci cind ea intervine de pe pozitia de ,,spectator* sau »regizor*.. In aceste cazuri continutul indruméarii este diferit. Indrumarea se re- ferA de cele mai multe ori la comportarea copiilor in joc, la rezolva- rea neintelegerii dintre acestia, la asigurarea linistii in cursul jocu- Jui, Trebuie insd si precizim ¢& un numar de observatii legate de disciplina frineaza intr-o mare masura desfasurarea fireascd a jocu- lui, deoarece i se intrerupe firul (pentru solufionarea unei probleme care constituie de fapt un efect si nu o cauza). Copiii sint distrasi prin discufii care nu vizeaza‘direct actiunea jocului. Problemele de disciplina rupte de joc se rezolvé cu mult mai greu si uneori doar pentru scurtd durata. In consecin{a orice situatie ivita care necesita o interventie educativa trebuie privita tot in contextul jocului si re- zolvata pe cit se poate in Jegatura fireascd cu acesta. Interventiile educatoarei in cursul desfasurarii jocului pot fi de- osebite, in functie de elementul din joc cdruia i se adreseaza. Astfel se contureazd principalele probleme pedagogice ale indrumérii jo- cului de creatie $i anume ajutorul in realizarea planului — influen- tarea sistematicd a continutului jocului in vederea imbogatirii, lar- girii acestuia, precum $i formarea unor relatii corecte intre copii in timpul jocului. Indrumarea copiilor de catre educatoare pentru realizarea in bune condifii a jocului inceput consta in primul rind in influenta- rea jocului fie in privinfa regulilor, fie in privinfa rolurilor din joc. 45o. Influenta educatoarei supra realizarii plonului jocului Educatourea actioneaza in sensul realizdrii planului, atune cj, a stadiul de a-si elabora un plan prealabil, cit sj es copiii au ajuns | i lui esalonate, pe parti, pe masura desfasurayi; i sensul construiri jocului. Intreruperea unui joc inceput, destramarea lui pot avea cele maj diverse cauze. Obignuirea copiilor cu terminarea logica a jocului in. Zinta un aspect important de munca educativa care este 4 de prevenirea tuturor situafiilor care ar putea stinjenj ceput repr strins legat. buna desfagurare a jocului. O cauzd freeventa a nerealizarii jocului pare s-o constituie insesi particulari Afile de virsta ale copiilor. Aceasta este consideraté o cauza exterioaré jocului si nu poate fi rezolvata numai in procesul acestuia, necesitind o activitate de lunga durata, de larga influen- fare a copiilor prin toate mijloacele disponibile. Ne referim, in aceasta privin{a, la instabilitatea mare a prescolarilor mici fafa de tema, rolul si materialul ales. . Influentarea copiilor in aceasta situatie se poate realiza prin di- ferite cdi. De pilda, educatoarea va demonstra noi actiuni in lega- turd cu jucdria aleasd de copii, va introduce un scop in actiunea pe cale de a fi abandonata de catre copil, astfel incit sd mentina inte- resul fafa de ea un timp mai indelungat. De pilda, baietii aleg cu preferinfa automobilele, aleargé cu ele un timp prin sala de grupa si in cele din urmé, plictisifi, Je pardsesc pentru a alege o alta juca- rie (avion, animale etc.). Dacd li se da un plan in care ei sint orien- tati sé intrebuinteze masina pentru transportul materialelor nece- sa-gi sare construirii unui garaj, iar dupa ce au construit garajul, adaposteascd acolo fiecare vehiculul lui, jocul dobindeste un con- nomen asemanator, finut si prin aceasta o mai mare stabilitate. Un fe atunct dar provocat de alte cauze se poate intilni si la grupele cind copiii au reprodus in acelasi fel, mai multe zile, acti punzatoare unei teme. La un moment dat, saracia $i monotonia coo” finutului determina pe copii sA pdrdseasc4 jocul la scurt timP dup: le mari, unile cores” 46ce l-au inceput. Cind este vorba de este indicat ca educatoarea sa stim alte teme de joc, daca ei nu pot fac atunci cind jocul ar putea oglindi epuizarea fireasc’ a unui joc, uleze copii spre alegerea unei © singuri acest lucru. In schimb, inci aspecte noi care l-ar putea imbo- i, indrumarea educatoarei se va axa pe sugerarea Nerealiz. acestor aspecte. : @ planului unui joc inceput poate s& fie de asemenea consecinfa unor incurcaturi sau Sreutati ivite in cursul jocului, in cele mai multe cazuri din lipsa unor materiale, din lipsa cunostin- jelor necesare continuarii lui sau din cauza neintelegerilor, a con- flictelor ivite intre copii. In ceea ce priveste dificultiitile din pricina insuficientei materialelor, este firesc ca aceasta piedicd sa fie re- zolvata de educatoare. In functie de complexitatea materialului, in- troducerea acestuia in cursul jocului poate fi insotit de o scurtd de- monstratie si de indicatii. In genere, atit demonstratia, cit si explicafiile trebuie sd fie integrate pe cit posibil in mersul jocului, astfel incit sé nu intrerupa desfasurarea lui fireascd, s& nu deruteze pe copii. De pilda, in jocul de-a spitalul, copii si-aui propus si ope- reze unul dintre ,,bolnavii gravi‘, dar nu aveau cele necesare si au pornit in céutarea unor materiale adecvate, lasind pe masa de ope- ratie ,bolnavul“. In cdutarea acestor materiale, fara rezultat, au gasit alte jucdrii si au uitat de bolnavul de pe masa. Educatoarea, atenta Ja modul in care se desfasoara jocul, s-a integrat in rol de sora si a cautat materialele potrivite : ca bisturiu a luat un cutitas de lemn de Ja trusa de modelaj, apoi un cearsaf mare, niste befisoare ca pen- sete. Celelalte materiale (fese, tifon, vata, seringa) erau folosite deja in joc. Introducerea lor s-a facut foarte firesc, educatoarea adresin- du-se medicului : — Tovarase doctor, am pregatit bolnavul pentru operatie, am adus tot ce trebuie ca sd-l putefi salva. Am sa va ajut impreuna cu sora de serviciu sa terminati cu bine operatia. . Dupa aceasta interventie, jocul si-a reluat firul, iar educatoarea, punind la indemina cele necesare operatiei, a dirijat in fond intreaga actiune. (Aici este cearsaful pentru bolnav — Poftiti masca dvs. Un moment si mi-o pun gi eu. Poftiti vata cu spirt pentru dezinfectie. Poftiti bisturiul. Un moment va rog, sé tamponez bine rana. Poftifi 47 ee nTETrrytovariisd sora, faga pentru pansat rana). Pentru copili care n-au i clare despre felul in care decurge © operatie, a put avut inet fel sa introduca in joc un aspect nou de viata reala pe wea j-au reprodus apoi cu multa placere de multe ori. Atractia era en ei van inst de semnificatia pe care educatoarea a dat-o acjiunii, salvim viata unui om (grav bolnay, accidentat etc.). 7 Lipsa de cunostinte impiedica Ceseori pe copii sd continue un joc ales. In anumite situatii, imbogatirea cunostinfelor este Dine sa facd in alt moment gi in decursul unui interval de timp mai nas lungat, chiar daca jocul a fost abandonat dupd manipularea mate. rialelor, Este vorba de cunostinte si impresii despre fenomene maj complexe. De pilda, copiii grupei mijlocii sint atrasi de trusa avia- torului si de avioane. Daca ins& nu au cunostinte despre o calatorie in majoritatea cazurilor jocul se reduce la imbracarea costumelor de pilot, de parasutist si de radiotelegrafist, cu schimba- rea intre copii a costumelor si materialelor, urcarea in avion si co- borirea din el. El se stinge repede dupa ce a inceput, deoarece copiii nu inteleg sensul actiunilor pe care le intreprind. Lucru care nu se intimpla daca li se povesteste amanun{it despre cdlatoria cu avionul, daca li se arata imagini din viata aviatorilor. Se recomanda ca aceste povestiri si fie esalonate la intervale de timp mai mari, pentru a da posibilitatea sedimentarii cunostintelor $i nici intr-un caz s4 nu fie spuse in cursul jocului. Atunci cind este vorba de completarea unor amanunte, ex! fille se pot da pe loc si bineinteles cit mai concis si la subiect. De pilda, copiii se jucau ,,de-a gantierul de constructie*. La efectuarea instalatiilor de lumina s-au jncurcat. Nu stiau nici cum s-0 faca, nici cu ce. O scurtd explicatie a educatoarei a fost suficienta pentru con- tinuarea jocului cu acelasi entuziasm si placere de la inceput. Expli- catii pot si fie date dup4 terminarea lui, dacd acesta nu se intrerupe din cauza greutatilor ivite. In aceste cazuri, explicatia trebuie legat@ deo situatie concreté, de observarea fenomenului mai putin co” impres cu avionul, ‘plica- noscut. e eI A jocu- © alta cauz care determina intreruperea sau destramarea ” lui o poate constitui felul.in care se realizeaza colaborarea 48ea materialului, ca si in coordonarea actiunilor, aspect a vom reveni. copii in folos asupra caror b. Influenta educatoarei asupra continutului jocului Cele mai complexe probleme de indrumare le ridicd interventiile educatoarei in legaturaé cu continutul jocului. In continuare vom analiza care sint imprejurarile in care interventia educatoarei In joc este necesaraé si apoi vom vedea care sint principalele forme de in- terventie. Una dintre cele mai frecvente situatii de interventie a educatoa- rei este aceea care constituie un raspuns la solicitarile copiilor. Copiii orientafi prin munca de zi cu zi sint obignuiti de educa- toare sa apeleze la ea atunci cind jocul nu se poate continua din ca- uza lipsei unui material adecvat, pe care ei nu si-l pot confectiona sau improviza din cauza nesigurantei in redarea celor observate sau traite, din cauza necunoasterii unei anumite reguli de comportare corespunzatoare rolului, din lipsa cunostinfelor care sint necesare copiilor pentru inchegarea subiectului, Raspunsurile educatoarei la aceste solicitari trebuie bine gindite. De cele mai multe ori au efi- cienta cea mai mare raspunsurile sub form’ de problema sau sub forma unei intrebari care sa oblige pe copii sa participe direct si activ la solutionare. Educatoarea va evita sa le dea solutiile de-a gata mai ales prescolarilor mari. De exemplu, copiii se joacd de-a posta. Dirigintele de posta nu gtie cum sd procedeze pentru a face ca pa- chetele sosite de la gara sd fie transportate acasd. Vrea sé dea pos- tasului aceste pachete spre a Je duce destinatarilor dar se razgin- deste repede si se adreseazd educatoarei ca s-o intrebe ce sé facd cu pachetele, la care educatoarea Si sugereazi folosind o intrebare de orientare : ,,Cum faci‘cind chemi pe cineva la telefon la posta ca sA vorbeascd cu cineva din alta localitate 2“. Dirigintele ii raspunde cA fi va trimite aviz. Educatoarea precizeazA apoi cd si pentru pachet. se procedeaza la fel, se trimit avize prin factor. Impasul se rezolva in mod firesc cu participarea copiilor. Desigur cA nu in toate impre- jurarile copiii gasesc singuri solutia. Din aceasta cauzd este foarte important ca educatoare sa aleagd cea mai pozitiva si operativa 49 4 — Metodica jocurilor si a programulul distractiv~modalitate ‘de rezolvare a unor Kreutati ivite in desfasurare: lui — folosind explicatia, indicafia divecta sau facind ' tatea copiilor de a-si gasi singuri solutia potrivita 8 joey apel la ga Situatiile care impun interventia educatoarei in jocul ¢ i Pitlo pot fi dintre cele mai variate, In primul rind eind Jocul este aa, monoton, Lipsit de viata datorité repetarii la nesfiryit a are’ actiuni, Iucrt Gare se intilneste deseort la pregeolarii tnici, foe! ae spodinel, contintnd ma rpa de praf, sort, boneta, batator, aspirator, pe pil copii grupei mich au primit trusa pe 1 te . 1 “ stribuie mai intii materialele, Apoi fiecare ince ace t cu obiectul ales sau dobindit : unul matura, ce din sala de grupa, un alt copil bate un capat al ex 1 se reduce la aceste actiuni care sint determinate de alului. Actiunile cu diversele materiale ar putea co; ta vreme si ar fi reluate in acelasi mod, daca educ. nui la gdsirea unui scop in acjiune si la conturarea unui 2 aceste cazuri, indrumarea poate sa se concretizeze of at si asuma rolul de mama si propune copi ratenie la casa papusii. Treptat, fiecare jutat s&é-si aleagé un rol in familie si sa devina ajutorul ma: actiunea propusa. O alta modalitate intr-un asemenea caz ar fi si sugerarea rolurilor legate de material si prin aceasta orientarea lor spre actiuni potrivite cu rolul ales. De pilda, tatal se duce la plim- bare cu bebelusul, fetitele ajutaé pe mama la curatenie, bunica gi- teste, iar mama spala si calca rufele. . Cauzele monotoniei si sdraciei continutului jocului pot si fe diverse, ca de pildd, nivelul scdzut al jocului la inceputul anului cind copiii incd nu sint obisnuifi sa-si organizeze jocul. De aseme- nea, instabilitatea specificda copiilor din grupa micd impiedicd dezvoltarea confinutului. Sint si imprejurari in care lipsa ‘de nostinfe despre un aspect de viafd duce la un joc lipsit de suflu # : fs saat joc, antren. In sfirsit, 0 mare importanta o au si participantii la ae “Posibilitatile lor organizatorice. Poate ar trebui si scoatem indenja si calitatile conducatorului in jocu beeen ¢ fe prescolarilor mari, de- oarece prin initiativa lui sau lipsa lui de initiativa se imprima jo- cului un anumit ritm. i Cunoasterea de mina jocuri i ve educatoare a cauzei principale care deter~ ara o participare activa a copiilor, fara trairi intense este conditia hotaritoare in gasirea celei mai potrivite modalité’ influentare a jocului. © aita situatie care impune interventia educatoarei este incal- carea grosolana a realitatii prin introducerea unor actiuni sau ma- teriale nepotrivite jocului. Aceasta sit: pra unei probleme ex lor pind la care trebuie s' uatie ne obliga sd ne oprim de delicate si anume asupra limite fs nulat procesul imaginatiei in cadrul jo- cului si mdsura in care trebuie sa se ceara copiilor sa respecte realitatea. Este cunoscut faptul ca in cursul jocului copiii atribuie diverselor obiecte insusiri pe care acestea nu le au. In lipsa obi- ectului sau jucdriei potrivite, copiii le inlocuiesc cu altele mai mult sau mai putin asemanatoare. De pildd, un bat poate fi un Ducipal focos, dupa cum poate fi folosit ca pugca sau ca sabie ori sulifi intr-o lupt& aprigd. Este de la sine infeles cé acest proces de substituire a unui obiect prin altul cu insusiri similare este caracteristic unei anumite etape in evolutia jocului si interventia directa, prin inlocuirea cu un alt material nu poate avea decit un efect negativ, ducind la destramarea atmosferei de joc. Prin ur- mare trebuie bine diferentiate ocaziile in care este posibila inter- ventia educatoarei in legatura cu respectarea realitatii. Cele mai frecvente interventii se refera la introducerea unor actiuni conforme rolului atunci cind este interpretat de copil in mod eronat. De pilda, in jocul de-a medicul, daca unii copii mici care in~ terpreteaza rolul de pacient incep sa se substituie medicului si, fara s4 aiba de la acesta nici o indicatie, incep sa foloseasca termome— trul, seringa, este bine ca educatoarea sA rezolve aceasta neconcor- danta. In aceste cazuri este necesar ca educatoarea sA ajute pe copii sa-si respecte atributiile care sint legate de rolul lor si sa-i obis— nuiasca s accepte chiar si roluri mai putin active. Astfel, rezolvarea cea mai fireascd ar putea fi in acest caz imbogatirea acestor rolurt 51mai putin atractive pentru un; jurari, interventia edlucutoure’ este eeu actiuni. executd concomitent mai multe roluri. N de situay alternanta, ci al jocului in care copiluy are = cauti sd facd $i pe casierul, $f pe Vinzditoru a de pilda, 1 Vaporul in care un copil acelasi timp si rolul de veneau. Considerind ca fiind capita sau de conducator, a impus. ¢j rmaciului s Porului $i in acest mod si-gi asume actiune: aceea de a minui cirma. Atunej Cind neresg, calcarea atributiilor este determinata denne abuz, de un cami” a copilului, educatoarea trebuie si ia atituchns i 84 ajute pe ° i copi itan sé se Ccupe de condu- »Atentiune, atentiune, va anuntam ca se apropie fur- i sa fie la locurile lor, Orienting ta $i anume salvarea vaporului de capitanul a chemat timonierul, iar el si-a inceput s4 descrie fenomenele Pe care le-a zarit (fulgere, ploaie, valuri mari), apoi a dat indicatii fiecdrui ma- tinar si in special mecanicului si scafandrilor Pentru controlul va- porului. 2 Sint si cazuri in care nerespectarea realitatii se manifesta prin actiuni executate la intimplare, farA sd se find seama de ordinea lor fireascd. De Pilda, in jocul de-a gospodina, o fetifa incepe curd- tenia cu stersul prafului sau in jocul de-a familia, 0 fetita isi scoate papusa la plimbare dimineata imediat dupa sculare, fara s-o ae si sd-i dea sd mdnince. In astfel de imprejurari este suficienta a . ; 7 aful, trebare sau o simpla sugestie. In primul caz : ,,Degeaba stergi pré i. i unoaie deoarece dupa ce maturi se asaz4_ din nou‘ sau ,,Vai ce de g a a ,Fetifa ta nu se spalé, ‘sint pe jos in camera‘, iar in al doilea caz : eae maninca astazi 2“ sau ,,Auzi cum plinge fetifa, i-o fi 52te ae ceuane — wine es educatoarei asupra confinutului rdicatJoculut © consitue aceen in cane a sa eee eau gative ale realitatii. Repetarea indelungata a unor astfel de aspecte in cadrul jocului, in unele cazuri destul de atractive pentru copit ca bataia, mersul omului beat, fumatul, pot avea o eae ae asupra copilului, in sensul accept: lor, al obignuirii copiilor cu acest fel de comportare, ca si cum ar fi vorba de lucruri lipsite. de semnificatie, daca nu chiar Pozitive. Aparitia in jocurile copiilor a superstifiilor din viata adultilor ridic&é de asemenea probleme com- plexe in influenta confinutului jocului. Este foarte greu de gisit mo- tive pe intelesul copiilor, prin care sd li-se explice de ce sd nu se joace un joc sau altul, aga cd in majoritatea cazurilor se recurge la intreruperea jocului. Dintre modalit a tile de canalizare a acestor jocuri am oe cita incercarea reusité a unei educatoare. Incercarea a constat in a ldsa copiii s4 continue pina la capat jacul inceput. In tot acest timp educatoarea a urmérit si inregistrat actiunile intreprinse si apoi a provocat o scurtaé discutie despre toate jocurile organizate de copii, manifestindu-si aprobarea pentru acele care erau potrivite si dezaprobarea fafa de jocul respectiv. Discutiile periodice despre cele : Pp! mai frumoase jocuri organizate de copii au pe de o parte scopul de.a analiza contributia copiilor si pe de alta parte de a-i orienta spre Pi jocurile cu un puternic efect educativ. In genere, orientarea copiilor spre reflectarea in joc a aspecte- lor pozitive constituie una din cele mai spinoase probleme educa- tive, deoarece copilul traieste intr-un anumit mediu social, cu toata intrepdtrunderea de fenomene pozitive si negative, din care cu greu poate sa desprinda singur ce este bine de ceea ce este rau. Astfel, el reda in joc tot ceea ce vede si traieste. Daca tatal este agresiv $i isi brutalizeazi familia, in joc deseori copilul va reproduce acest lucru. Daca mama isi bate copilul va proceda si el in acelasi fel, lovind cu sete pdpusa sau un alt copil care are rolul de fiu sau fiicd. De cite ori i se intimpl4 educatoarei care intervine cu observatia : ,,Nu-i fru- mos sa bati copilul* s& primeascd raspunsul : ,,Dar si mama face la fel cu mine*. Intr-o astfel de situatie educatoarea cu greu mal poate 53Iimuri copilul, caci dezapr ) Cicl dezaprobarea actiuniloy i c " ma fleruteze pe copilul caruia i se pare totul normal gt®® dey la rindul lui, sA bata un alt Opi, aceasta comportant 2 bit & miliara si constituind deci rienta lu; are fii “! experienta lui de viata. Tidus Analiza acestor aspecte care apar in jocurile copi; din pacate, la o solutionare a contradictici ivite intre mon iter te, a canaliza continutul negativ Si cerinja de a nu demase t#ea gt dita parintii sau alti adulti care-i influenteazi. Se poate (uit Sivrn manda educatoarelor sa se integreze pe nesimfite in astfel da Peg alegind rolul in asa fel incit sa scoata tn evidenta prin cont. i, atitudine decit cea manifestata de copii. In acest fel modeiey?® gativ i se opune un model Pozitiv, a carui forta trebuie sq foe mult efectul primului. De asemenea, se impune lémurirea pan ‘cu influenta negativa a comportarii lor asupra deny tars & Cultivarea relatiilor corecte intre copii in timpul jocului In afara de influenta asupra planului si continutului joculuj drumarea lui mai Presupune si influenta Pe care trebuie sa 0 e; cite educatoarea asupra, dezvoltarii unor sentimente, atitudin st in procesul de reproducere a impresiilor insusiri morale Pozitive, despre viata sociala si in insusirea unui comportament civilizat in tii de colectiv. Continutul si formele muncii educative in cadrul vie legétura cu’ prima directie semnalata au fost scoase in evidenta in capitolele anterioare. In continuare, vom analiza citeva din proble- mele mai semnificative ale formarii unor relatii corecte intre copii si prin aceasta ale inchegarii colectivului prin intermediul joculut. Jocul, prin structura sa interna, bazata pe existenta unui numir mai mare sau mai mic de roluri, favorizeazd aparitia celor mai ie riate relatii interindividuale, incepind cu primele legaturi de ae tenie si tovadrasie intre copii. Jocul creeaza conditiile trecert ts ‘ formele de activitate individuald la activitatea pe grupe mici $! a 54te pe grupe din ce in ce mai largi. Acest luer formarea capacitafii copiilor de a tine srn “* NO cineva decit propria lor perso: © Seama de tovarasului de joc, pind la covclavea anes ee ale unui alt copil si apoi cu ale unui seentlor Personale cu cele parcurs. Dificultajile principale in parcurgerea nee tes ea a de. terminate de contradiclia care apare intre cele doud tentiate pring cipale ale procesului de evolutie a copilului si et copilului de a intra in contact cu alfi copii, nevoie fundamentata simul social nativ si pe sociabilitatea dobindita treptat im viata curenta, Pe de o parte, si intre egocentrismul caracteristic virstelor mici, alimentat mai ales de lipsa experientei sociale, pe de alta parte. Jocul reuseste sd rezolve in mare masura aceasta contradictie, atunci cind este dirijat cu maiestrie de adulti, astfel incit sa fie valorificate toate resursele lui educative. Acest lucru este posibil datorita faptului ca in joe coexisté doua feluri de relatii, ambele cu ponderea lor spe- cificd in formarea morala a copilului. Pe de o parte, relatii derivate din anumite roluri pe care le au in joc, roluri care reprezinta adultii avitor pentru alalt*, de alt- anume : intre nevoia in diferitele lor raporturi de munca, de familie, de activitate recrea- tiva. Ca exponenti ai adultilor, ei isi insusesc odata cu interpre- tarea rolului si relatiile acestora cu alfi oameni intr-o situatie data. De pilda ,,copilul mama‘ isi insuseste dragostea si grija fata de ,,co- pilul — fiu sau fiicd“, are griji sA nu raceasca, il duce la medic atunci cind se imbolnaveste, i cumpara jucarii, il duce la teatru etc. Toate aceste actiuni transpuse din viata cotidiana il pun pe copil in situatia de a reproduce o serie de relafii complexe din viata so- ciala : relatiile familiale ca si relafiile fata de medic, vinzator etc. Pe de alta parte, in mod concomitent, intre copii se stabilesc o serie de legdturi impuse de procesul desfasurarii jocului. De la alegerea partenerilor de joc, la repartizarea rolurilor si pregatirea mate lului ca si la distribuirea lui,. copiii trebuie in permanenfa sé vind seama unii de alfii, sa-si armonizeze actiunile cu cele ale grupului de joc in care s-au intregrat.” 55i pe grupe din ce in ce mai largi. A sexes + ficest ays formarea capacitatii copiilor de a fine seamna eee aera cineva decit propria lor persoand. De la alegerea si de la acceptarea cipale ale procesului de evolutie copilului de a intra in contact cu simful social nativ si pe sociabili curenta, pe de o parte, intre nevoia alfi copii, nevoie fundamentatd pe So tatea dobindita treptat in viata mici, alimentat mai ales de lipea ca irismul caracteristic virstelor Jocul reuseste s& rezolve in mare Tank cocana ye ener ene - ast contradictie, atunci cind este dirijat cu miiestrie de adulfi, astfel incit s4 fie valorificate toate resursele lui educative. Acest lucru este posibil datorita faptului n joc coexista doua feluri de relatii, ambele cu ponderea lor spe- ied in formarea morala a copilului. Pe de o parte, relatii derivate din anumite roluri pe care le au in joc, roluri care reprezinta adultii in diferitele lor raporturi de munca, de familie, de activitate recrea- tiva. Ca exponenti ai adultilor, ei isi insusese odataé cu interpre- tarea rolului si relatiile acestora cu ali oameni intr-o situatie data. De pilda ,,copilul mama isi insuseste dragostea si grija fata de ,,co- pilul - atunci cind se imbolnaveste, i cumpara jucdrii, il duce la teatru etc. Toate aceste actiuni transpuse din viata cotidiana il pun pe copil in situatia de a reproduce o serie de relatii complexe din viata so- ciala : relatiile familiale ca si relatiile fata de medic, vinzator etc. Pe de alt& parte, in mod concomitent, thtre copii se stabilesc 0 serie @ copilului si anume : fiu sau fiicd“, are grijé s4 nu raceasca, il duce la medic de legituri impuse de procesul desfasurarii jocului. De la alegerea parténerilor de joc, la repartizarea rolurilor si pregatirea materia- lului ca si la distribuirea lui,, copiii trebuie in permanenfa sa find seama unii de alfii, sa-si armonizeze actiunile cu cele ale grupului de joc in care s-au intregrat. 55Influenta educatoarei in realizarea unor relatii corecte intrg si in reflectarea cit mai deplina a ufiilor adultilor in joe gq CPi exercita in multiple sensuri, Activitatea acesteia se va concent princi : pe de o parte, in directia largiriy ne jillor dintre copii, ¢ relatiilor corecte intre ei, pe gait parte, in divectin reproducerii de eitre copii a modelelor pnriting Hn realitatea inconjuratoare. Formarea relafiilor corecte intre copii, ca si largivea Joy , ite strins legaté de inchegarea colectivului de copii. Din aceasta Cau, ‘in prim plan va sta preocuparea de a realiza transformarea treptatg a jocului individual in joc colectiv, Este cunoscut faptul ca maj tatea prescolarilor mici preferd sd se joace singuri cu cite o Jucdre Legaturile cu ceilalti copii se manifesta mai des in cazul conflicts, generate de dorinta de a obfine o jucarie. Trecerea de la jocul ine dividual la jocul cu parteneri presupune insusirea unor deprinder; importante de folosire a aceloragsi jucdrii de catre doi sau mai mui copii. De aici si sarcina educatoarei de a utiliza cele mai eficiente mo_ dalitati pentru obisnuirea copiilor cu diversele aspecte ale Utilizariy jucariilor. Nu este suficient sa recomandam copiilor sd se joace im. preuna cu jucariile. Trebuie sa analizim daca nivelul experientei so_ ciale permite integrarea lor in jocuri cu jucarii comune. Intr-o prima perioada, la inceputul anului, educatoarea va ajuta efectiv Pe copii $i aleaga jucdriile necesare jocului, acordind (nai ales pe cei mici) atentie deosebita situatiilor in care aceeasi jucarie este solicitata de mai multi copii. Consideraém ca in aceasta etapa procedeul de a tri- mite pe rind copiii sd-si ia jucdria preferata este corespunzator posi- bilitatilor copiilor de a actiona. Grija educatoarei trebuie si se mani- feste insd in sensul de a asigura intiietatea de fiecare data altor copii, pentru a da tuturor satisfactia alegerii celor mai atractive jucdrii. In aceasta etapa copiii nu trebuie solicitati a se juca impreuné, ci tre- buie lasati sa actioneze dupé cum doresc, respectiv dea se juca individual sau eventual cu copilul preferat: Procedeele folosite de educatoare pentru a accelera Procesul de imprietenire a copiilor pot 8d fie variate. Astfel, introducerea unor jucdarii care nu pot fi folosite 56in mod individual obliga pe copii ar fi de pilda,. trusa fi “hiar daca la i 6) . ” Y ie i rus: . i Chiat duck Ia nceput elit su = mediculul, trusa, gospaine aceste papusi sint aduse si 2 eee ar g de o mama la frizerie, ns beet pus la dispoviti St_ea consultata sau coufata, Astfel, ts Tul spozitia copiilor x . Astfel, materialul a a x 7A un joe cu mai eer e mici. caute tovarasi de joc — cum Jn alt procedeu cu rezultate satis ilor problema ,,cu cine vrei nui sa se ginded Atisfacdtoare este de a pune copi- la nee enceote cc neg erg cul lor, Important este in aceasta an * Peers tatea de a-si manifesta preferintele ce SECU nerea acestor simpatii si interese Sugesti ne la alegerea prietenilor de joc nu au ad oaucatomnes Gu Paves Bi 2 rasunet prea mare. Si in cazul trecerii de la jocul individual la cel colectiv partici parea directa a educatoarei 1a jocurile copiilor are 0 influenta pozi tiva. Mai ales in cazul prescolarilor mici, educatoarea dirijeaza pe copii pentru a stabili relatii de prietenie. Influenta educatoarei se poate concretiza in sensul sublinierii calitatilor, a aptitudinilor di- versilor copii sau in sensul largirii numarului de roluri din joc, pen- tru a cuprinde cit mai: multi copii in acelasi joc. De pilda, in grupa a venit un copil nou care se integreé mai greu in jocurile copiilor. Observindu-l si urmarindu-l, educatoarea constata ca acesta gtie sd cinte frumos. La momentul potrivit, educatoarea il antreneaza fie sa cinte celor mici-un. cintec, fie s& sustind un numéar in eadrul ser- barii ete. 7 Pentru a largi colectivul de copii antrenat Ja jocuri, educatoarele pot sa foloseasca cu: succes procedeul schimburilor sau al turelor. Dimineata, la cabinetul medical lucreazi un medic si o sora, iar medicul gsi sora se schimba. Copiii infeleg cu usurinta le viaté si cu motivarea de mai sus accepta sa cedeze dupa ami: acest aspect di rolul unui alt copil. Introducerea unui 1 mérului participantilor ol now intr-un joc contribuie la marirea nu~ la joc*si totodata la activizarea unor copii 57care nu sint suficient de ind: @eneti si objin mai i cur Pe 7 Brey un in jocuri, De exemplu, in jocul de-a vinatorit ee TOM int, 7 i ‘le prinse in. ea a Cato > sugerat ca animalele prinse in capeana fie transah ttetre, zoologic. In acest mod s-a cree 7 e at un rol nou, ing gic, in care a fost antrenat unul din copii ¢ torilor. Exista de asemenea numeroase procedce de a activiza Un ro} a ; , ° q ceede amintite In paragrafele anterioare, " Problema care preocupi insd in mod deosebit edue Pitoare este aceea a asigurarii linistii $i discipline, Yr sroase ori cu aceea a relatiilor. Di: copii s ‘atoarele j,., confundind.,, Plina si colaborare rezultate ale activitatii educative depuse de educatoa: ele nu trebuie sa devinad pentru educatoare acti itdti in sine, * -\ccentul va fi pus pe formarea unei atitudini corecte intre copii ta cu aceasta pe prevenirea si rezolvarea conflictelor dintre ei aceast4 privinfa, in joc apar adesea situatii in care unii Copii ay te: $a de a acapara rolurile principale sau rolurile sAceasta preferin{a a lor coincide in multe cazuri si cu unele pari. temperamentale. Avind insa in vedere cerintele formar tului activ la toti copiii, nu este indicat s& acceptam acest fel de a proceda. De aici munca spinoasd cu cele doud moduri extreme de manifestare in jocuri — si anume copi indrazneti, activi, cu ten- dina de a organiza jocul celorlalti si copiii timizi, retrasi, lipsiti de inifiativa si indrazneala. In aceste situatii nu se pot da retete, in ce! mai fericit caz, exemple. De pilda, intr-o grupa mare, Cornel este un copil cu multa ,,personalitate“. In majoritatea cazurilor preia con- ducerea jocului si o parte din grupul de joc i se supune de buna voie In aceasta situatie creata ceilalfi copii ar fi nedreptatiti, deoarece m ar avea niciodata posibilitatea si fie organizatori in joc si sa detin rolul principal. In cazul amintit, educatoarea a discutat in mod parti cular cu copilul in cauzd si i-a sugerat si propund el un alt cole; (prietenul lui cel mai bun) pentru rolul principal. Discutia Pe in acest mod a dat posibilitate copilului si cedeze constient ro Dupa repetarea de mai multe ori a procedeului la intervale anum! mai ade timp, Cornel a ajuns s& se ob nere fata de un alt coleg din g Cu totul alte! vor fi masuri c 1 altele vor fi masurile educ copii cu tendinga de izolare sau cu mani de incurajare, de sublinierea cali si de jocul cu educatoarea siinir . a ttoarea, sprijinirea lor in gisirea unui tovaras potrivit poate sd duca la rezultate bune. Deseori apar in jocuri copiilor i eae nS en aaa copiilor conflicte, concretizate in atitu- ale, in cearta si pli | Bae puie dusi in doua « a $l Plinsete. In acest caz munca educativa tre- pene feeyai Sensuri ; pe de o parte, pentru prevenirea conflic- 7 ae n ‘ parte pentru rezolvarea lor atunci cind n-au putut ae ee ealizarea acestor obiective este in strinsd legatura cu “ \ aster 7 cauzelor care pot genera conflictele. Prescolarii mici in- Be xpina cele mai multe greutati la impartirea si folosirea jucariilor. n genere, numarul suficient de jucarii de acelasi fel (cel putin 5—6 exemplare) are o mare importan{a pentru a preveni un con- flict. In potolirea numeroaselor incidente care apar la inceputul anu- lui intre copii din cauza materialului, rolul educatoarei este destul de complex. Ea va trebui sd stabileascd foarte operativ de partea cui este dreptatea si si introduca in viata copiilor citeva reguli (ju- caria nu se smulge din mina colegului, ea se cere frumos ; copiii tre- buie sa astepte pina ce termina jocul cel care utilizeaza jucaria dorita, daca acesta nu vrea s-o cedeze la cerere). Apreciind dupa regulile sta- bilite in grupa, educatoarea poate cu usurin{a sd rezolve acest gen de conflicte. Exista situatii cind unii copii nu cedeaza jucaria, indiferent de insistenta care se depune. In aceste cazuri este de preferat sa nu nuias rupa, ci treptat cu pozifia de supu- ‘ative aplicate in cazul unor festari de pasivitate. In afara jlor sau a aptitudinilor acestora se intervi prin fortarea copilului, ci prin compensarea celuilalt care a cerut jucdria dar nu i-a fost oferitd. I se poate oferi o altd jucarie asemandtoare sau chiar mai atractiva, ca semn de apreciere a atitudinii lui corecte. Acelasi procedeu poate fi folosit pentru incu- rajarea copiilor care accepta sa ofere colegilor o jucarie foarte atrac- tiva, fata de care manifestau 0 preferinta neta. O mare parte din conflictele prescolarilor mari au la bazd ne- multumirile ivite la impartirea rolurilor. In acest sens este reco- 59mandat ca, de Ja Inceputul anului, educatoarea sa formeze independenta in aciune, si-i obignuiased s pace singe DIL ci si sa apeleze la ea numai in cazurile deosebite eer it Cu cit amestecul educatoarei va fi mai dis incerca sd rezolve cu ajutorul conducdtorutut joculat eae eH Vor unor reglementari proprii distribuirea echitabila a rolurilon ae acest ¢ sugestiile educatoarei pot sa ajute grupul de cop daw r trebuie si fie plasate la momentul potrivit (atunei cind copiil nan gesc sa se infeleaga intre ei). O alta aurea a conflictelor dintre copii poate s-o constituie ne. supunerea fata de conducatorul jocului, fafa de cel cu rolul de coordonare, nerespectarea regulilor stabilite de educatoare sau a ree gulilor care decurg din insusi continutul jocului. In aceste cazuri, interventia educatoarei are efect mai mare daca se face prin interme. diul conducatorului jocului si nu in mod direct. De pilda, in jocul de-g gradinita cifiva copii in rol de ,,copii din gradinita* incep sa se bata intre ei, in timp ce ,,educatoarea* era plecaté pentru a duce un ta- blou. Educatoarea se adreseaza copilului cu rolul principal, spunind : »Tov 4 educatoare, grabiti-va, deoarece copiii au Pardsit locurile si nu stau linistiji*, Reamintirea regulilor de comportare, facutd in mod indirect, insotita de interventia ¢opilului in rol de educatoare, are un caracter convingdtor, legat de mersul firesc al jocului. Intre cauzele care determina conflicte intre copii pot sa fie si anumite conditii in care se desfasoard jocul lor si anume lipsa de spafiu suficient sau tendinfa unor copii de a ocupa un spatiu mai mare decit li se cuvine, de a incalca spatiul de joc al unui alt grup de copii. Educatoarea trebuie sa analizeze cit mai atent fiecare situa- tie si sd asigure copiilor antrenati in jocuri dinamice (de-a circulatia, de-a vindtoarea etc.) un loc corespunzator cu nevoile jocului ales. Este firesc ca la inceputul anului scolar sa fixeze locul cel mai Pe LE pentru diferite jocuri: pentru jocul de-a familia la colful pap + Pentru jocul de-a santierul de constructie, Jocul din apropierea ee cu material de constructie etc. ; dupa un timp, este indicat s4 ae n hus eaaceasta Ubertate toto opilor, tial de joc, oblynulnduct Show impart 4 corect Bpa- Aspectul cel mat com ple irea contlictelor copiilor, p rducative il constitule preve noe coicctor cop oat mem ee a ‘ » flecare cop . » educatoures trebule #4 cu- ales pe acel care aa a a Pure, St AibMC nub urmdrirea wlenta mel si pe cet nou veniti in = Mpulsivi, mal agresivi in manifestart, ca real conflictulut pouter deere ety CUVINE plasat fhante: ded Lai De pilds, educatoaren RE multe orl, 84 ubuta atentia copiilor. cel mai mult citeva fetite Aspirutorul este jucdria care atrage ee st billet din grupa. Observind ed unul din Sacl Cedeze, ea face urmitoarea remared ele i aoa JEu cred ci Ic Bel " obostt dupa atita muned. Imi place cum a facut curfitenie in asd, dar acuni avem nevoie si facem ordine f xX ul muncit ¢ ena ee ein gr gradinita, aga c4-] rog Shc ln evaren sat conn ak a ae ee mene » dupd cum o apreciere sau o observatie scurta readuce grupul de copii la relafii normale. -\ctivitatea de formare a relatiilor corecte intre copii este intre- giti in mod substantial prin cunoasterea relatiilor pozitive dintre adul{i si reproducerea lor in joc. Aceastaé laturd a relafiilor dintre copii a fost analizatd cu prilejul studierii influentei educatiei asu- pra continutului jocului — deoarece ea reprezinta de fapt o modali- tate de influentare intrinsecd a lui. Important este ca aspectele de viata socialé pe care copiii le cunose in, mod organizat, in cadrul gradinitei, sA fie mai puternice decit experienta lor de viata sociala valori- spontana. De asemenea, este recomandabil ca educatoarea fice intreaga experienta spontand cu caracter pozitiv a copiilor, sa marcheze tot ce ar putea sa-i influenteze intr-o directie buna. De pilda, sa sublinieze blindejea peducatoarei“, spi tul de sacrificiu si operativitatea »medicului*, devotamentul ,,mamei*. In_ privinta piilor pentru reproducerea modelelor pozitive si in lega- ea lor in cursul desfagurarii jocului, pot fi gasite pregatirii co} turd cu indrumar anterioare. in concluzie, este ideea cd exista posi- de prietenie si intelegere in cursul jocu- sugestii in paragrafele Ceea cé trebuie retinut bilitatea de a stabili relatii 61x lui intre copiii unui 2 i grup, daca Z munca educativa a s-a desfg, . sty perseverentd si continui ae pee dec ontinuitate, daca in atitudinea ei mplexul de cauze care r Cducatoarg, ‘are genereaza conflictele 8 a si siunea intre copii si daca : $ 4 a luptat sa le inlature. ten. 4. Rolul educatoarei ae ei in indrumarea sfirsitului jocului Sfirsitul jocului poate fi privit qj 3 el ateaiaereee ae ‘unud a a ee Vedere: pe gy copii, pe de alta parte, ca terminare a intregit etape Eee ar de vitaji alese de copii si ca trecere la o altfel de activitate ae a“ gramul zilei. Ideal ar fi ca incheierea fireascd a unui joc sa an" cu momentul de trecere la alt moment din Programul zilnic. — aceasta coincidenta este foarte rar intilnita. Din aceasta cauza a toar i revine sarcina de a rezolva acest decalaj cu atit mai mult cu cit este cunoscut faptul ca in etapa jocurilor si activitatilor alese co. pili impartifi in mai multe grupuri sint antrenati in cel putin 2-3 jocuri, iar unii copii deseneaza sau modeleaza la libera lor alegere. Pentru a realiza incheierea jocurilor este necesara interventia directa a educatoarei. Aceasta interventie poate sd aiba loc sub diferite fe- luri. Ea poate consta intr-o intrerupere simpld, educatoarea atragind atentia copiilor ca este timpul sd stringa jucdriile, deoarece trebuie si inceapa lectia. In practicd, acest fel de interventie este foarte frec- vent folosit, desi nu da posibilitatea copiilor de a-si finaliza creatia si de a trai sentimentele legate de terminarea jocului. O alta forma de interventie in etapa finala a jocului 0 constituie intreruperile integrate sau neintegrate in joc. Astfel de intreruperi pot sa se realizeze sub forma unei aprecieri a educatoarei asupra felului in care au Par la joc. Valoarea acestor interventii este cu atit mal ul de-a scoala, E ora 12. Lec- ticipat copi: mare cu cit ele sint integrate in joc. De pilda in joc sau in cel de-a grddinita, comunicarea educatoarei : ,, 62fille s-au terminat, Copiii pleac i A acasaK de incheiere a lui. — este o modalitate fireascd. "Un efect educativ aseménitor i poute de cltre educatoare. De pilda, in jocul dese cu 5 minute inainte de terminarea etapei jocurilor si activitatilor al educatoarea a propus o gedinfa pentru a diseula des yi fa aa lucrat muncitorii de pe gantier, In jocul de. ita ca poste pa pune fie ,,culearea papusilor“, fie f Dupa cum mi tan —- fie datorit. avea $i sugerarea unui final jantierul de constructie, I -a familia ea poate pro- »Sosirea noptii%, jocuri se pot incheia in mod spon- stabilitate a copiilor in joc, fie datorita avute pe parcurs intre copii, fie datorita epuizarii acfiunilor cunoscute de copii, in sfirgit fie datorita evolutiei normale a jocului. In functie de cauza care a determinat incheierea unui joc de citre un grup de copii, educatoarea trebuie s4 gaseasca modalita- tea potrivita ‘dtam, unele 4 lipsei de unor conflicte ap: pentru integrarea intr-un nou joc sau pentru trecerea. la alte ocupatii. In principiu ea trebuie sa valorifice finalul firesc al jecurilor copiilor, mai ales atunci cind nu este determinat de lipsa de stabilitate sau de conflictele aparute intre copii. 5. Felurile interventiilor educatoarei Rezumind cele spuse pind acum, observim ca modalitatile de in- fluentare a jocului de catre educatoare sint foarte variate. Clasifi- carea lor poate fi facuta in functie de diferite criterii. on lua ca puncte de plecare mijlocul, calea prin care se exercita Seed rea educatoarei. In acest sens, distingem indrumarea prin interme: diul jucariilor sau al altor materiale, prin mijiocines) achunlicr “ aceste materiale si prin intermediul cuvintului. Diferentierea feu a nu corespunde decit unei dorinte de a surprinde -categoriile, in me litate insa aceste trei modalitati se impletesc, se imbina. Ele se m: nifesta mai rar in mod izolat. 63™ ) Folosirea materialului constituie o cale de influenjare a lui in toate momentele lui, dar cu precadere la inceputul acesty; Interventia respectivé are efecte puternice atit in alegerea tem in stabilirea continutului, cit si a structurii jocului. In cursul Fa Jui, introducerea unui material nou, bineinteles daca este in ieee turd cu tema jocului, contribuie la imbogatirea cu actiuni noj si uneori chiar Cu roluri noi, De exemplu, in jocul de-a vaporul, ase. yarea unor cercuri de lemn colorate oferite de educatoare in cursyy jocului a insemnat imbogatirea jocului cu rolul de scafandru. Introducerea directa a materialului este indicata mai ales in cazul jucariilor si materialelor cunoscute de cdtre copii, folosite si in alte jocuri. In cazul unor materiale noi, necunoscute de copii, este indi. cat ca introducerea sa se facd la inceputul jocului, pentru a bene. ficia de eventualele indrumdri toi participantii la joc. Introducerea unui material In cursul unui joc necesitd mult tact pedagogic, ca si distributia jucariilor la Inceputul jocului. Trebuie mentionat de asemenea cé materialul, jucdria poate sé fie oferita fie unui singur copil, fie unui grup de joc. Educatoarea foloseste de multe ori jucdria pentru a atrage un copil in joc, pen- tru a-l stimula la acjiune, pentru a-l ajuta sd treacd peste un impas. Tn cele mai multe cazuri Insa jucdria este oferita unui grup de copii, tie de tema aleasd. De pilda, procurarea de citre educatoare a afon (din carton) aduce un impuls considerabil jocului de-a in fun unui meg serbarea, Jucaria este necesara intregului grup de copii $i este folositd programului (de obicei 2 sau 3). spiritului creator 0 are pe rind de prezentator’ inifiativei O valoare mare in stir xlucerea pe nesimtite a jucdriei sau a obiectelor de care au ne- Voie copiii, sau. acordarea materialului la_ solicitarea copiilor. Pe i in situatia de a subordona materialul primit aceasta cale ei sint pus temei si continutului jocului, de a selectiona si a cere acele jucarii care servesc la elaborarea cit mai deplind a jocului. In genere, interventia prin intermediul materialului trebuie do- cu chibsuinta, deoarece atunci cind materialul prezentat este surinia zat i tangential legat de tema jocului, el poate deruta cu a numa 64copi de la firul principal al actiuniy educatoarea a in n jocul de-a de ju . modificat si libraria a erent ee sateen Pusti la raionul de jucarii, copiii a Vinatoarea. n concluzie, reies citev tarea jocului pi 3 rodus spre vinzare la raionul rul de papusi. Intreg sensul jocului ® fost abandonata pentru jocul de dey manator 1. ies a cerinte importante cu privire la influen- intermediul materialului : — asigurarea concordantei dintre tema jocului si alegerea ma- area copiilor Pentru a participa activ la procurarea tionarea materialului ; eritelor mai sarea cit mai judicioasd a cantitatii de material ce se in- > cursul jocului ; material sau a unei jucdrii — asocierea prezentarii unui material in cursul jocului cu di- se forme de sugestii verbale si cu actiunile corespunzatoare. b) Actiunile educatoarei executate in cursul jocului pot sa fie in legatura cu interpretarea unui rol in joc, cu imbogatirea unui joc sau corectarea lui. Ele pot fi impuse de diferite momente ale des- fasurarii jocului. In majoritatea cazurilor, educatoarea demonstreaza succesiunea de actiuni pe care le implica interpretarea unui rol, preluind ea in- sasi rolul respectiv. Actiunile ei reprezinta astfel un model pe care copiii il preiau in majoritatea cazurilor cu toate aspectele lui, in- clusiv dialogul. Demonstrarea actiunilor se poate face la toate gru- pele, dar este o metoda caracteristicd grupelor mici, deoarece copili la aceasta virsté reusesc sa reflecte doar actiuni izolate din viata inconjuratoare. Interpretind un rol mai complex dintr-un joc, edu- catoarea ii ajuta pe copii sa facd legatura intre diverse actiuni care altfel ar fi redate in mod izolat si, treptat, sa oglindeascd semnificatia 65 5 — Metodica jocurilor si a programului distractivlor. La grupele prescolarilor mari, educatoarea ist asuma un rol despre care copii au repreventiri insuficiente. N Benerg Demonstrarea actiunilor poate si se realizeze fie { fie numai partial, atunci cind un anumit aspect nece din partea educatoarei. Demonstrarea integral se aplica cu py, dere la grupele mici, in jocurile cu teme noi sau cu roluri ad plexe. Ea poate si fie facut si la celelalte grupe, atunel eng justificata printr-um nivel de dezvoltare mai scdzut al grupe, complexitatea temei abordate de copii (de pilda, in jocurile de-a ie monautii, de-a indienii, de-a filmul ete.. 7 mod integral Sita 0 orientarg Demonstrarea partiala este recomandabila pentru a introduce 9 actiune noua in joc sau pentru a imbogati dialogul dintre ei. fn acest caz, educatoarea intra in joc de obicei intr-un rol mai Putin solicitat de copii si fi ajuta sa gaseasca rezolvarea dificultafii intimpinate say sa inving& monotonia rezultaté din repetarea stereotipi a unor actiuni. De pilda, in jocul de-a familia poate interveni o oarecare stag- nare datorita repetarii lui de prea multe ori. Demonstrarea unei noi actiuni (educatoarea in rol de matus& vine in vizitd aducind flori si bomboane de ziua copilului) orienteaza jocul copiilor spre sarbatorirea zilei de nastere. In cazul in care actiunile din joc reprezintd pentru copii repetarea unor actiuni cunoscute, reprezentind forme de comportare civilizata, demonstrarea se face printr-o interventie cu caracter sporadic. De omit sa salute la intrarea in magazin, educatoarea spune ziua*. Plasarea in locul unora din ei, fara orice alt comentariu : ,,Bu acestor interventii necesita o si mai mare atentie din partea educa: toarei, deoarece de multe ori ele pot sa frineze initiativa copilulul si s4 artificializeze atmosfera, sa-i confere un caracter moralizator ¥e didacticist. Cu toate riscurile amintite, aceste actiuni ale educatoarel au 0 deosebitd valoare, deoarece amintesc copiilor modele de compor- tare civilizata. c) Folosirea cuvintului ca modalitate independent de a jocului si ca o completare a celorlalte cai analizate mai su: jnfluentare is are O pone 66eo \ dere mare in procesul de indrumare a jocului. Acest gen de interv tie se caracterizeaza prin posibilitatea de al a Nee a a a influenta atit in med indirect cit si direct cursul joculul, Atuncl eal este folosit cu tact, cuvintul educatoarei poate sa rmodifice insusi sen- sul unui Joc, daca acest lucru este necesar, el poate sd-i dea “conti- rut si chiar mai mult, poate sd-i asigure atmosfera de antren si sa- tisfactie Ronee pe care le poate imbraca aplicarea cuvintului, ca mo- te de influentare a jocului, sint variate, ca de pilda : dalit Sugestiile verbale ale educatoarei pot urmari orientarea copilu- lui prin intermediul unei intrebari, rezolvarea unor incureaturi prin yaspunsuri la intrebarile copilului sau prin explicatii si indicat rectarea unor greseli ivite in desfasurarea jocului, precum si eviden- tierea, sublinierea aspectelor pozitive sau negative ale jocului, prin aprecieri adecvate. Sugestiile verbale cele mai freevente se fac cu scopul de a intro- duce un rol nou prin actiuni noi. In cele mai multe cazuri aceste interventii se fac in mod direct, prin constatai ile sau reflectiile spon- tance ale educatoarei, sprijinite pe urmarirea atenta a jocului. Astfel, in jocul de-a gradinifa, curdtenia era neglijata de catre copii, fetitele fiind atrase mai ales spre reproducerea unor actiuni de la bucatarie si cabinetul medical. Simpla remarca a educatoarei : ,Tovarasa_direc- toare, ce dezordine este in dormitoare si in sdlile de grupa ! Ar trebui rafenie“. A orientat grupul de copii te de preferat ca educatoarea sa sA angajati citeva tovarase la cw sd caute amatori pentru acest rol. Es nu dea copiilor solutia decit dupa ce s-a convins ca nu reusesc s-0 gaseasca singuri. Sugestiile verbale pot sa aibé, dupa cum am tinutul unui rol, pentru a da posibilitatea copiilor de activitate. Astfel, pentru a da confinut rolului de responsabil de librarie, care nu avea sarcini concrete in organiza- rea acesteia, educatoarea a sugerat sarcini precise responsabilului prin constatarea : ,S-au vindut aproape toate caietele si carfile. Ar fi bine sA cereti de la depozit altele*. Prin aceasta activitatea limi- mai aratat, scopul de a imbogati con! i satisfacd nevoia 67 5tata y vinzarii eae — a ot winzarii s-a lirgit prin alte actiuni utile si caracter concret si anume : efectuarea unor telefoane la deporit mw comanda, primirea si preluarea mirfii, repartizarea ei Ja, nele corespunziitoare, intocmirea bonului de primire ete,“ Sugestiile educatoarei se pot referi in unele cazuri la introg rea unei reguli noi, determinatd de o situatie nou aparuta «> avea drept scop stimularea stabilitayii temei, prevenind devierij”™ la tema aleasd, canalizarea inifiativelor copiilor ca si invig,, atmosferei, activizarea copiilor in joc. In acest scop, educatoarea ,.°@ reaminti copiilor tema jocului inceput, poate sd-i orienteze ae deplinirea ei ; ea poate introduce eventual noi perspective in jog a Sugestiile vizind concomitent subiectul, rolul si regulile joc ee . Us lui si implicit intreaga sa evolutie au drept consecinta complicare, actiunilor, modificarea ritmului jocului, intensificarea trdirilor p,. zitive. ~ Interventiile verbale cu caracter de sugerare pot sa imbrace gj. ferite forme. Cea mai eficienta modalitate o constituie intrebareg Prin intrebare, copiii sint orientati pe nesimtite spre o idee, actiune sau rol nou. Folosirea intrebarii are mare avantaj cd nu da solutia de-a gata, ci sugereazd ideea sub forma unei probleme. Astfel, copii sint pusi in situatia de a cduta singuri raspunsul, de a participa direct gi activ la elaborarea subiectului. De pilda, in jocul de-a trenul, copiii stateau in tren si nu cobo- rau. Trenul mergea fara sa se opreasca. Intrebarea educatoarei : ,,Unde plecati voi cu trenul ?“ i-a ajutat sd-si stabileasca destinatia si tot- odata s&-si reaminteasca un aspect din viata reala, trenul opreste in diferite gari si in fiecare din ele, unii urca, altii coboara. Tot in acelasi joc, intrebarea educatoarei ,,Nu vi s-a facut sete 2% a sugerat copiilor introducerea rolului de vinzator de racoritoare, aspect car i imbogatit considerabil actiunea, a creat 0 preocupare in timpul cdla- in tren. Cu alt chioscul 4 un. aspect Unii cop! Un Ne loa toriei, cdci altfel jocul se rezuma la sederea copiilor prilej educatoarea a intrebat seful de gara: »Unde este ziare si de carti pentru calatori ?“ Astfel, a fost introdus nou, cu consecinte pozitive pentru desfagurarea calatoriei- 68gi-au cumparat inainte de timpul calatoriei au privit cu inter O° alta form A pe care o nani lua punsul la intrebirile copiilor, Aesst seth Y" in sensul cd educatoarea se a ae lasii aspectele mai complexe penta ; Acest lucru este impus de treruperi ureare j re in tren reviste gi es ilustratiile, i si in tot ntia verbala este rés- {spuns poate fi scurt si simplu, a citeva cuvinte de lamurire “e pentru a fi discutat 1 insugi ritmul jocului prea multe. Tata de. ene tor pune fasole spre in afara jocului. © nu permite in- exemplu : in jocul ,,de-a al inzare. Un altul intervine si i reludri mentara‘, un vin: se is do mica discutie. Deoarece nu puteau ae i rezolve singuri tigiul, -i cd fasolea nu se vinde dreptate, fasolea se vinde la aprozaré tura ivita si ibui ‘ura ivita si contribuie la reflectarea cit mai exacta A educatoarei : la alimentara* ? — ,,Da, rezolva incur a realitatii. »Tovaragas, 2 Intr-o serie de cazuri nu este suficient un raspuns scurt. Edu- catoarea recurge la explicafii sau indicafii fie pentru a raspunde la solicitarile copiilor, fie pentru a limuri unele reprezentari neclare ale acestora, transpuse in joc prin diverse acfiuni necorespunzatoare. De exemplu, in jocul de-a spitalul, copiii au intrebat daca exista edu- catoare la spital. A fost necesaré o interventie mai ampla si anume sa se explice cd in spitalele pentru adulti nu existé, dar ca exista jn schimb unele spitale in care copiii stau mai mult timp pentru tra- tamente si in aceste situatii o educatoare se ocupa de copii. Indicatiile verbale date de educatoare din proprie initiativa, pen- sigura O mai bund concordanta a jocului cu realitatea pe care trua o reflecta sau pentru a ameliora relatiile intre copii pot si dobin- deasca caracterul de corectari. In genere, in practica curenta se fac numeroase corec ari, in special pentru a rezolva diversele conflicte intre copii. Desi gi acestea au importanta lor, wa sumar mare de corectari ar intrerupe cursivitatea creatiei infantile si copiii ar simi interventiile ca 0 dadaceala obositoare, reactionind in en ce aur ; i i ‘indi i. Corectarile 1s) i i vazuri revenind la cele gindite de ei. ativ sau in alte cazuri re ; Mee oes i ® justificar® lor atunci cind sint necesare interventiile promp| Buea i i cind au drept principal obiectiv influen- si operalit®: Perera ii tn schimb, observatiile pentru a disciplina tarea continutului jocului. n ze x Core eucatoar®, wat ales copiii, pentru a obtine liniste trebuil . 69~ey, atunci cind sint adres; recomandata o scurt © Intregii grupe, In eazurile mat fl \ 4 discutie individuala eu copilul Tn destagurarea jocului se Impun uncle aprecie & pentru abate: BANE este in cau: catoarei, ca si dezaprobare linicri scurte, positive s ori Ti din partes edu. vile mai grave. Acestn W Negative, aceste aprecier| 4 copiilor spre Sub. Tol de cele m, odica ™ sau Ce py, y aCe Frumos construieste fone} t, Fea copiilor cu un pport dedse de inventivitate. Astfel a fost cazul » in cadrul jocului »de-; UN aparat “pentru a fotografia peisajele frumoase din calatorie, 9 astfel de inifiativa a meritat sa fie evidentiata. au un acliunile si atitudinile PyCe mama buna este ke Ingrijeste Rodica de fetita ei 1s ntare gi stinulare Vvaloroas » De exemplu tee de ascmenea educativa remar bit it ta joc, datovita: spiritului lor copil ear ui excursia", a construit fotografi In genere, educatoarea trebuie sa se opreasca numai asupra as. pectclor semnificative, intrucit altminteri ar forma la copii obis- nuinta de a astepta dupa fiecare actiune o apreciere, tendinta care exista dealtfel la pregcolarii mici. De asemenea, aceste marcari nu au o influen{é directa asupra confinutului jocului, astfel Ancit folo- sirea lor prea frecventa ar putea avea ca efect in unele situatii dis tragerea atentici copiilor de la scopul principal, urmarit in joc. 70IV Jocuri cu subiecte din Povesti si basme : colarii depasesc adesea in jocurile lor de creatie orizontul ob- rvatiei directe, inscenind cu mijloace specifice virstei_ momente sau episoade din povestile si basmele ascultate sau viziontate in spec- tacolele teatrului de papusi si in filme. Astfel de inscenari poarta cu- rent numele de jocuri de creatie cu subiecte din povesti si basme sau jocuri cu dramatizari 1. Specificul jocurilor cu subiecte din povesti si basme Din punct de vedere formal aceste jocuri nu se deosebesc de cele cu subiecte din viata cotidiand, avind aceeasi structura gi implicind tratarea subiectului pe roluri. Jocurile cu subiecte din. povesti si basme, ca si cele cu subiecte din viata cotidiana pot fi_individuale, copilul interpretind rolul unui anumit personaj, (de pilda, se erijeaza in Fat-Frumos, Motanul-Incdltat, Scufifa-Rogie etc.), sau_colective, prescolarii transpunind scene din povesti, basme etc., dupa o prea- labild distribuire intre ei a rolurilor in functie de numarul perso- najelor pe care le cuprinde episodul inscenat. Deosebirea esentiala dintre aceste doua variante ale jocului de orul lor tematic. In timp ce jocurile cu dramatizari creatie sta in izv z o¢ 1 dran rh au ca sursa tematica lumea mijlocita a povestii, basmului, filmului, 71teatr lui, celelatte jocuri » inspi ii din viata de fiecare zi pe car Copii o intuiese direct, nomi? i okt O alta deosebire deosebire consta in gradul si calitatea participarii inven we nes Tn jocut cu ubiecte din viata cotidiana prescolarij a eee este, si regulile si rolurile care decurg din Mp ce in jocul cu subiecte din povesti gi basme ei reproduc hut dat, avind o interventie personald, de regula numai in viveste interpretarea rolurilor asumate si medalitatile de Ascenare a acestui continut. Totusi jocul cu subiect din’ povesti si bas: ne-este mat dificil in comparatie cu celelalte va lui de creatie si p presvpune talmiacir locita Unutul si, fir unc ceea ce i iante ale jocu- neaceasta mai putin frecvent decit ele, deoarece Lot ea unui continut de viata transmis pe cale mij- Se deduce de la sine cd este mai simplu pentru copil si lucd z re- uspecte din viata. decit sa transpuna un episod dintr-o po- veste care pro fost relatat pe cale oral sau dintr-un film ori un mat. Dificultatea in jocul cu dramatizari consta mai ales in transpunerea subiectului, care trebuie sa fie bine cunoscut de catre toti partenerii, inteles si redat cu fidelitate. Desigur, fide. litatea ramine in limitele intelegerii pind la care pot ajunge copiii de 3—7 ani, dar tendinja de a respecta textul dat (chiar cind e vorba numai de un singur episod) este din ce in ce mai evidenta pe ma- sura ce ei inainteazd pe treptele de sus ale virstei prescolare. Ca si la jocul de creatie cu subiecte din viata cotidiana, copiii accepta mai greu rasturnari in succesiunea fireascé a evenimentelor sau actiu- nilor implicate in povesti, basme, iar dacd se constata uneori aba- teri de la logica materialului epic folosit ori inversavi sau modifi- cari fata de succesiunea episoadelor date, faptul se datoreazd mai ales necunoasterii exacte a textului respecti In cazuri mai copiii modifica in mod voit cursul unei povesti, de pilda, inlocuiesc sfirsitul dramatic al unei povestiri, elimind un personaj pe care-l importanta sau chiar inventeaza succesiunea spectacol Vv socotesc de mai mica epica, combinind actiuni desprinse din mai multe povesti si basme- De regula insa ei recurg la o alta cale si anume acee: fiona dintr-o poveste (ori dintr-un basm, film, spectacol) 4 doar epir ° soadele, scenele sau momentele pentru care videsc un interes si 72 ‘ a de é a selec- |intelegere mai mare, Sa ne gindim, tizari ale prescolarilor miei (are spectacolele teatrului de de Pilda, la jocurile cu drama- Inspiré mai mult din filmele si azute la televizor). Ei reproduc sau chiar un singur moment din- lesprins de contextul real al fap- copilul erijat in Fat-Frumos (sau : ‘ enind © lupta cu sabia pe care o minu- jeste cu toata convingerea, dar... fara un {el precis. Actiunea nu este alte actiuni care s-o motiveze logic. Uneori, din lipsa Posibilitatilor de discerna: prescolarii se papusi y aproape totdeauna o singura sceng tr-un episod dat si chiar acesta di tor, Un exemplu tipic nit ofera un erou legendar), ins nici precedata si nici urmata de int si de asimilare mici imbina elementele fantastice cu cele 2 viata cotidiand. De pilda, ,printulY (ilare pe un bat) se opreste in fata unui ,stop*, a teptind sé i se indice trecerea libera, Desi reflectd povest in general, tot momente sau scene izolate din ime si spectacole de teatru de pipusi, jocurile prescolari- lor de 5—6 ani capatd mai multa substanta, au substrat logic si finalitate evidente. SA examinam, prin comparatie, exemplul dat 3a grupa_ anterioar reproducerea luptei dintre Fat-Frumos si zmeu. Prescolarul de 5—6 ani disputa din proprie initiativa lupta cu un partener, stabilind in prealabil tema jocului si delimitind rolurile. Fat-Frumos iese victorios din aceasta lupta, iar zmeul rapus so anumitd scena c: simu- este imaginara in conformitate cu episodul ales. Chiar atunci cind jocul este individual, ,,.Fat-Frumes* simuleaza lupta in doi (alegind © jucarie, lovind-o cu sabia si doborind-o). Deci si in astfel de situatit putem vorbi de o inscenare bazatd pe motivarea logica si care depi- seste simpla reproducere a unor actiuni exterioare, specified pre- scolarilor mici. de 5—6 ani folosese in joc, in ani, diferite obiecte (bete, |, prescol, In scopul veridiei masura mai mare decit copiii de 3—-5 rora le atribuie cutii ete), ii, sfori, pangl: materiale de construct ) : Bae in joc o anumitd valoare si destinatie, Adesea ii surprindem chiar improvizind unele materiale necesare costumarii, astfel : un batic transforma in sortule} sau cordon ete. ; 0 buctitica de seindura, legata cu sfoaré de curea, capita valoare de bie ; 0 panglicutad de hirtie se 73Prinsd in par canara | comunica par capata pretul unei podoabe etc. In joc, interprey; la un cd, de regula sumar, reusind sa reflecte in linii generale ten, nivel restrins dialogurile care se desprind din episoadele iq cae Fer Prescolarii mari realizeazi inscenari mai cuprinzatoare si rel i aoa eg . . + x ae ars st DUNT font Mai din plin intriga implicata, fiind capabili s& trang colul) ondul principal de idei din povestea (basmul, filmul, SPecta aes re care o dramatizeaza. Participantii la joe se pun de acorg mae ‘alabil asupra conditiilor in care urmeaza si se desfasoare jo. > Is 2 x x OS ~ tears aleg toate materialele de care au neapdrata nevoie, delimj_ mon, rolurile, stabilesc interpretii si se consulta pe parcurs asupra e : . F —— ; ae ntelor pe care le insceneaza. Dialogul este pus in valoare cy ntentia de a ilustra cit mai bine intriga. in cele j e cu subiecte din povesti si basme, in special ce itig tr . . ' to “le Inifiate de cdtre prescolarii mari se stabilesc intre copii relatij al “exe $i are loc un schimb viu si continuu de pareri, fiecare Hind in acelasi timp interpret si regizor. Sint condifii in general avantajoase, intrucit inlesnesc intrefinerea unor raporturi mai evo- luate intre copii, lasind la o parte situatiile mai rare cind ei nu ajung sa-si puna de acord intentiile si intra in dese conflicte care fac, in cele din urma, ca jocul sa esueze. O mai puternica sursa de conflicte © constituie insa distribuirea rolurilor, fiecare copil tinzind sa detina rolul pozitiv, chiar si atunci cind acesta nu este cel principal. In jocurile cu subiecte din viata cotidiand nu sint posibile asemenea atitudini transante, intrucit continutul lor nu presupune o intriga cu personaje zugravite in alb-negru. Oricare poveste insa, orice basm, film sau spectacol de teatru de papusi presupune atit personaje po- zitive cit si negative, iar dramatizarea reclamd, cum este si normal, In jocurile colec interpretarea rolurilor ca atare. Disputa pentru rolurile pozitive, cu toate. dificultatile de moment pe care le ridicd, constituie in sine un fapt imbucurator, acela de a constata adeziunea copiilor la faptele si sentimentele pozitive si do- rinta lor de a se comporta ca atare. La aceasté disputd nu se pot angaja insa si pregcolarii cei ae La ei se observa doar evitarea instinctivd in joc a personajelor ¢@ 74° produe anxietate, cum sint - reer ‘eum Sint: Baba Cloanta, Zpriphurnaies, Murra Datoritd atitudinii selectiy la frumos si la adey pata un pronuntat : © @ copiilor + jocurile eu subie caracter educatiy si dovinysl lor de a atlera te din povesti $i basme ca 2. Cerinte privind moterialele necesare joculut cu subiecte din povesti si basme In principiu, cerintele de ordin material ale joculut cu dra tizari_ sint comune cu cele ale jocului cu sui diana. Ele iau un aspect particular rnai es atunci cind se pun in discutie alegerea materialelor necesare dr izari Int var, Inscenarea presupune folosirea unor mat speciald, cerinja resimtita chiar de catre copiii insisi car nevoia deghizarii si, in general, a crearii unei atmosfere cit piate de cea pe care o evoca materialul epic ales pentru dramatizare. De regula, preocuparile copiilor se indreapta in primul finuta vestimentara, cdreia simt nevoia sa-i adauge detalii de na sa le sublinieze identitatea imprumutata si, in al doilea rind, catre procurarea unor obiecte care le permit s4 actioneze conform rol: asumat. Pe ultimul plan sta grija pentru ,decor“, mai bine spus pentru cadrul in care urmeaza sa se desfagoare jocul. Amenajérile speciale sint de obicei mai rare, copiii multumindu-se adesea numai cu obfinerea unui loc in clasd, mai retras, care sd le ingaduie ,,de- tasarea*. Prin urmare, jocul cu subiecte din povesti si basme implica pre- gatirea unor materiale specifice inscenarilor, pregatire care, departe de a tine de logica adultului, raspunde, asa cum am vazut, unor’ solicitari intime ale copiilor. Categoriile de materiale necesare acestui tip de joc pot fi des- prinse chiar in ordinea importantei pe care le-o acorda prescolarii insisi : a) materiale necesare ,,costumarii* ; b) obiecte auxiliare care se minuiesc in timpul jocului ; c) materiale pent ru decor. Nu trebuie si ne gindim insa la toate acestea ca la o adevarata recuzité de teatru. Este drept cd in practica se mai intilnese si ase- 75Tut, Costa, dar de reguli, ele se rasfring negativ asupra joey. multe motive 7. Propriu: isd este evitata in gradinita pentru maj een eee iile se manevreaza greoi, se ripeste mult din la Joe, re ui, dar, mai ales, se distrage atentia copiilor de abiecte dee educatoarelor se pronunté, in schimb, pentry aA sugerens ee le a simple, dar care sint confectionate astfel incit indeplineste , ee personajului respectiv, calitatea pe care el tor 5 cate ata citeva exemple : 0 gaped si o pusea, pentru ving. colcrat sbic, Pentru print; o diadema, pentru imparateasa ; un coif ane paca itic doua urechi Lungi, pentru iepuras ete. Se con ne cxcese eostumele intregi, barba, mustatile, coada de animal eee tot ceea ce stinjeneste copilul peste masurd sau iL ee @ joc, dar mai ales, il face si mu poata evita totdeauna , pe care e bine sd notam, il intuiesc si prescolarii. obi A gous Brupa de materiale poate cuprinde, de asemenea, unele ecte Simple auxiliare jocului, cum ar fi: punga cu galbeni (pen- tru copilul care interpreteazd rolul cocosului din povestea Pungufa cu doi bani); cogul cu merinde (pregatit pentru fetita care se ima- gineaza in rolul caprei din povestea’ Capra cu trei iezi); 0 oglinda, un pieptene, un mar, un cordon (pentru interpretarea reginei din Albé-ca-Zapada si cei 7 pitici). Elementele de decor pot fi lasate la initiativa copiilor, educa- sprijinul necesar ori de cite ori ei intim- toarea acordindu-le ins pina dificultafi in amenajarile pe care le intreprind. Dealtfel, tre- buie sa fie stimulata si apreciaté in mod deosebit si initiativa de procura sau confectiona singuri unele obiecte necesare costu- atunci cind acestea tradeazd mai pufina indeminare din n acest sens se poate face recomandarea ca pe lingd jocurilor sé existe si un fond permanent de a-si miéarii, chiar partea copiilor. In materialele destinate materiale neprelucrate, din care copiii si-si confectioneze singuri ju-si la incercare fantezia si gustul per- ste mai potrivita pentru grupa j valabila si pentru celelalte obiectele necesare, punind Fireste cd yecomandarea é sonal. poate fi mare, dar, grupe. in anumite limite, 76b, Indrumarea jocurilor cu subiecte din povesti si basme La baza indrumirii acestor ; ‘i jocurilor de creatie) trebuie sa tea in prineul ee epeaza,tuturor rentA a acestora. Inainte de a aplica o metoda et alta ‘de intervene tie, educatoarea trebuie si cunoasea in detaliu intentiile ludice ale copiilor, sursa de inspiratie a jocurilor pe care le initiazd : cum ‘se concretizeaza episoadele din Povestea (filmul, spectacolul) ales pen- tru inscenare ; daca jocul exercita sau nu o influenta pozitiva asupra Jor ; interesul pe care il suscita + evolutia jocului. Numai plecind de la aceste date concrete, educatoarea poate stabili intr-adevar modali- tatea de interventie cea mai adecvata si chiar oportunitatea acesteia. Cunoscind calitatea jocurilor copiilor, ea este in masurd s& aprecieze in ce directie pot evolua acestea, care sint cdile de sustinere si de imbogafire a lor, precum si metodele care trebuie sd fie aplicate in fiecare caz in parte. In indrumare este necesar s& se aiba de asemenea in vedere ca posibilitatile psihofizice ale copiilor sint in continud dezvoltare s ca este nevoie sai se procedeze in consecinta diferentiat, de la un moment de influentare la altul si chiar de la un copil la altul. Formele si metodele de indrumare a jocului cu subiecte din po- vesti si basme sint, in general, aceleasi cu cele prezentate la jocul cu subiecte din viata cotidiand. Vom regasi si aici, ca modalitati de influentare directa, incadrarea educatoarei in joc, prin asumarea unui rol (principal sau secundar) si indrwmarea jocului din exterior. Pa- valel cu aceste modalitafi de interventie se folosese in mod curent si o serie de alte cai, menite s contribuie la impulsionarea si dez- voltarea jocurilor copiilor. Citam ca fiind mai importante : repoves- tirea sau explicarea materialului_ epic, utilizat de c&tre pregcolari in inscenare ; conversafia cu _caracter pregatitor 3 analiza jocului ; sti- mularea lui prin intermediul unor materiale no: Sa le reexamindm acum din perspectiva jocului cu subiecte din Povesti si basme, oprindu-ne’ nu atit asupra formelor si metode~ 77pote danregiet, Stare (ele fiindu-ne conoscute), eit mai ales as Inde de 0 le els in aceasta categorie de jocuri. prs rumen nein, bald pe demonstra 8 contig cel mai freevent la Bs ae Scones ‘sh Baseste aplicarea Vine necesara mai cu a tn f Se chiar in perioada de t mé Ee aza de inceput a Jocului, Uneor} oe atonare a subiectului si a mijloacelor de transpunere a acestuia, cunoscindu-se ca plasmuirile prescolariloy mici, cu precadere cele care nu se sprijina pe un suport intuitiy Sint foarte sarace in continut si tind si dispara repede, datorita Upsei lor de consisten{a. Incadrindu-se in jocul copilului (al cdruj rol il dubleaza), educatoarea are posibilitatea si-l ajute prin exem. plal ei sd-si desavirseasca intentiile si si tind’ cdtre transpunerea unui confinut mai substantial, cu actiuni corespunzatoare momen- tului epic implicat. In calitate de ,dublura“, educatoarea poate pune in evidenta citeva dintre actiunile pe care le intreprinde eroul vizat (actiuni care intra in sfera de interese a copilului) prezum si ma- in care se poate construi jocul. Tot pe aceasta cale, educatoarea ii poate ajuta pe copiii de 4—5 ani sd depaseasca treptat jocului individual, antrenindu-i in inscenari scurte, inspirate dupa povestile pe care le cunose in gra- dinita. Una dintre acestea poate fi de pildd ,,Casuta iepurasului*, care se insceneaza relativ usor in cazul restringerii la citeva scene mai importante : aceea in care vulpea insista pe linga iepuras sa-i ofere adapost ; scena in care vulpea refuzd sd-l mai primeasca pe iepuras in propria sa locuinta, scena in care cocogul, impresionat de ingratitudinea si samavolnicia vulpii, il ajuta pe iepuras sd-i re- capete casuta. Atunci cind se folosesc si elemente de costumare, asemenea jocuri cistigd in importanta si in durata. Educatoarea nie poate detine pe rind diferite roluri, incluse in inscenari, oferind pe aceasta cale copiilor modele de interpretare. La céelelalte grupe, indrumarea din interior se face mai nec sara in special la inceputul anului scclar, perioada in care a i sista in general, asupra .tuturor jocurilor initiate de ove copii, scopul de a-si insusi medalitatile desfasurarii lor organizate. 7B es