Universitatea Tehnică Gh.

Asachi Iaşi Aprobat

Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

SUBIECT DE EXAMEN
Sesiunea Iunie 2020
Disciplina: PTSF (Proiectarea Tehnologiilor în Sisteme Flexibile)
Titular de Disciplină: Prof. Dr. Ing. Petru Duşa
Asistent Examen: Sl. Dr. Ing. Marius Andrei Mihalache
Precizare: Pentru elaborarea răspunsurilor la subiect este permisă consultarea la toată bibliografia

Nume student:…Voicu Doru-Mirel ………………Grupa……4402………………..

1.Componența tehnologică a unui sistem de producţie se află, din punct de vedere

P R evolutiv, în stânsă interdependenţă cu mediul economic şi funcţiunile intreprinderii. Pe
1,5p parcursul timpului componența tehnologică s-a adaptat structurându-se în diferite forme,
sistemele flexibile de fabricație (SFF) constituind răspunsul la tendinţele actuale de integrare
a fabricaţiei.
Prezentaţi patru argumente care au determinat structurarea fabricaţiei în SFF.

Page 1 of 10
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

Page 2 of 10
 Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

2. Flexibilitatea unui sistem este o funcţie F=f(X,T,t) definită ca fiind capacitatea unui
sistem de fabricaţie de a răspunde optimal la variaţia sarcinilor şi de a funcţiona perioade
P R mari de timp, în condiţii de eficienţă economică.
2p Când se pune problema măsurării flexibilităţii, în scopul comparării între ele a
sistemelor, se folosesc cuantificatori.
Comparaţi efortul de flexibilitate între două structuri de fabricaţie definite
astfel:
Structura A: prelucrează 1000 tipuri de repere dintre care 15 % se fabrică
pentru prima dată, iar în fiecare lot de fabricaţie sunt incluse câte trei tipuri
asemănătoare de repere.
Structura B: prelucreaza 100 tipuri de repere, toate diferite.

Page 3 of 10
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

Dacă se abordează fabricaţia sistemic, atunci pe baza

unei structuri de transformare T, mulţimea mărimilor X care
sosesc la intrare sunt transformate în mulţimea mărimilor Y la
ieşire, totul petrecându-se ţinând cont de timp.
Legendă:
X - mulţimea mărimilor de intrare
Y - mulţimea mărimilor de ieşire
[T] - structura transformatoare
Fig. 1.6. Schema de principiu a unei structuri tranformatoare.

Cazul 1. Dacă {x}, (adică, mulţimea mărimilor de intrare

creşte) iar sistemul poate prelua cu aceiaşi structură
(deci T = ct.) variaţia intrărilor, capacitatea de a prelua
cu aceiaşi structură variaţia intrărilor îi conferă
flexibilitate în utilizare.
Cazul 2. Capacitatea sistemului de a prelua variaţiile mărimilor
de intrare x, cu modificări minime ale structurii
transformatoare T, defineşte flexibilitatea de adaptare.
Aşadar, flexibilitate este o funcţie F = f (X, T, t) definită
ca fiind capacitatea unui sistem de fabricaţie de a răspunde
optimal la variaţia sarcinilor şi de a funcţiona pe perioade mari
de timp, în condiţii de eficienţă economică.
Grupul de probleme care însoţesc evoluţia structurii
transformatoare T în timp pot fi reprezentate ca în fig. 1.7.

a) b). c)
Fig. 1.7. Moduri de solicitare a unei structuri transformatoare.

Mărimile X şi Y sunt intrarea şi ieşirea din structura

transformatoare. În mod normal atât intrările cât şi ieşirile sunt
multiple. În acest caz atât intrarea cât şi ieşirea se vor
reprezenta prin mărimi vectoriale X(t), Y(t), fiecare
componentă a vectorului fiind funcţie de timp.

Page 4 of 10
 Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

IF - indicatorul de flexibilitate;
N - numărul tipurilor de repere care se realizează în sistem
k - procentul tipurilor care se fac pentru prima dată
n - numărul tipurilor asemănătoare care sunt incluse în acelaşi lot de fabricaţie

Structura A: IF=(N x k)/(n x 100)=(1000 x 15)/(3 x 100)=50

Structura B: IF=(N x k)/(n x 100)=(100 x 100)/(1 x 100)=100

Cu cât numărul de variante tipologice de piese posibil a se prelucra

în sistem este mai mare cu atât flexibilitatea sistemului poate fi apreciată
ca fiind mai mare, Structura B prezinta un grad de flexbilitate mai ridicat
decat Structura A.

3. În structura sistemului care a constituit suport pentru temele de laborator se

P R imaginează următorul scenariu:
3p O piesă dintr-un post de aşteptare trebuie preluată pentru a fi montată pe una din
maşinile unelete.
a. Prezentaţi un graf de sarcini la care ar trebui să răspundă sistemul
pentru ca scenariul prezentat să se poată realiza.

Din sistem ies trei fluxuri - al produselor (scontat), al rebuturilor (nedorit) şi al

pierderilor (nedorit). În sistem ca structură transformatoare operează o
mulţime de operaţii elementare {T, Tf, C}, alcătuită la rândul ei din
submulţimea operaţiilor de transport, transformare şi submulţimea operaţiilor
de control.

b. Prezentaţi o succesiune de operaţii pentru realizarea scenariului.

Page 5 of 10
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

Cod Tipul operatiei Caracterizarea operatiei

Operati
e
1. Incarcarea sculei in STS O scula particulara este transferata din magazinul
central de scule sau din magazia M.U. la STS si
fixata pe el.
2. Transportul sculei O scula particulara este distribuita la destinatie de
catre STS
3. Descarcare scula de pe STS O scula particulara este transferata din STS in
mag. Central de scule sau in magazia M.U. unde
este depozitata.
4. Pornire (in vederea reglarii) O M.U. este pornita (initializata,reglata,testata) in
vederea inceperii operatiei de prelucrare
5. Incarcare pies ape STP O piesa dintr-un depozit temporar este montata pe
STP
6. Transport piesa O piesa este transportata catre destinatia ceruta
prin intermediul STP
7. Descarcare piesa O piesa este transferata de pe STP intr-o zona de
depozitare tampon.
8. Incarcare O piesa este incarcata de pe o M.U. in scopul
prelucrarii

c. Stabiliti relaţiile temporare asociate pentru cel puţin două operaţii.

Celor 8 tipuri de operatii unificate li se asociaza relatiile temporale, ele

desfasurandu-se intr-o anumita ordine, algoritmul manifestandu-se intr-un
camp de restrictii.
COD Simbol Ecuatii si restrictii
operati
e
0. 1. 2.
5
1. O 1/ 2, -(2,1) Incarcare piesa pe STP in prima orientare folosind dispozitivul 1
pe M.U.
6
2. O 2, -(2,1) Transport piesa 2 in prima orientare, folosind dispozitivul 1
7
3. O2, -(2,1) Descarca piesa 2 intr-un depozit tampon in prima orientare
folosind dispozitivul de transport 1
4
4. O2 , -(2,1) Pornirea M.U. in vederea reglarii
8
5. O 2, -(2,1) Incarcare piesa 2 in prima orientare pe M.U.
9
6. O 1/ 2, -(2,1) Prelucrare piesa in prima orientare pe M.U.
7. O 10
2 , -(2,1)
Descarcare piesa intr-un depozit tampon in prima orientare

Page 6 of 10
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

folosind dispozitivul de transport 2

5
8. O , -(2,2)
1/ 2
Incarcare piesa pe STP in a-2-a orientare folosind dispozitivul 2
pe M.U.
9. O 62, -(2,2) Transport piesa 2 in a-2-a orientare folosind dispozitivul 2
10. O72, -(2,2) Descarcarea piesei 2 intr-un dispozitiv tampon in a doua orientare
folosind dispozitivul de transport 2
11. O42 , -(2,2) Pornire M.U. in vederea reglarii
12. O 82, -(2,2) Incarcare piesa 2 in a doua orientare pe M.U.
13. O 91/ 2, -(2,2) Prelucrare piesa in a doua orientare pe M.U.
14. O 10
2 , -(2,2)
Descarcare piesa 2 intr-un dispozitiv tampon in a doua orientare
folosind dispozitivul de transport 2
15. O 52, -(2,3) Incarcare piesa pe STP in a-3-a orientare folosind dispozitivul 2
pe M.U.
16. O 62, -(2,3) Transport piesa 2 in a-3-a orientare folosind dispozitivul 2
17. O72, -(2,3) Descarcarea piesei 2 intr-un dispozitiv tampon in a doua orientare
folosind dispozitivul de transport 3
18. O42 , -(2,3) Pornire M.U. in vederea reglarii
19. O 82, -(2,3) Incarcare piesa 2 in a doua orientare pe M.U.
20. O 91/ 2, -(2,3) Prelucrare piesa 2 in a-3-a orientare pe M.U.
21. O 10
2 , -(2,3)
Descarcare piesa 2 intr-un dispozitiv tampon in a doua orientare
folosind dispozitivul de transport 3

d. Alegeţi o strategie de interfaţare a fluxului informaţional cu fluxul material,

pe care o consideraţi adecvată, şi explicaţi modul de acţiune în contextul scenariului
prezentat.

Conform acestei proceduri, programul de prelucrare este transmis total la CN,

care asteapta pana pe banda sau in sistemul de transport apare piesa asociata
programului. Atunci este selectata si distribuita M.U.
Aceasta metoda are specific urmatoarele :

- Necesita un schimb de informatii mai mic cu UCC ;

- Permite asocierea secventelor de prelucrare a pieselor cu anumite masini din
SFF ;
- Personificarea paletei este mai simpla si ca atare mai ieftina ;
- Este o procedura specifica sistemelor cu grad de flexibilitate mai redus ;

Page 7 of 10
 Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

P R 4. Pentru modelarea evenimentelor (de regulă discrete) în sistemele de fabricaţie, în

2,5p diferite medii de simulare, sunt disponibile funcţii parametrice specifice.
Prezentaţi o soluţie prin care se poate modela o bifurcaţie precum şi modul în care
se parametrizează logica selecţiei.

SEIZE: !Selecteaza masina 1

POST1;
DELAY: !Ocupa masina 1
1.683;
RELEASE: !Elibereaza
masina 1 POST1;
BRANCH,1: !Bifurcatie dupa masina 1
IF,A(1).EQ.4,FIRUL3: !Piesa 4 orientata la masina 4
ELSE,FIRUL2; Orientare la
masina 2 FIRUL5 QUEUE,5;
FIRUL2 QUEUE,2;
QPICK,POR: !Selectie cu prioritate
FIRUL5: !Selectie din firul 5
FIRUL2; Selectie din firul 2
SEIZE: !Selecteaza masina 2
POST2;
DELAY: !Prelucrare pe masina 2
1.85;
RELEASE: !Eliberare
masina 2 POST2;
ASSIGN: !Indexare atribut A(2)
A(2)=A(2)+1;
BRANCH,1: !Reorientare dupa masina 2
IF,A(1).EQ.3,FIRUL7: !Orientare
piesa 3 IF,A(1).EQ.1.AND.A(2).EQ.2,
FIRUL6: !Orientare piesa 1
ELSE,FIRUL4; Orientare spre
masina 3 FIRUL4 QUEUE,4;
FIRUL3 QUEUE,3;
QPICK,POR: !Selectie cu prioritate
FIRUL4: !Selectie din firul 4
FIRUL3; Selectie din firul 3
SEIZE: !Selectie masina 3
POST3;
DELAY: !Prelucrare pe masina 3
0.516;
RELEASE: !Elibereaza
masina 3 POST3;
BRANCH,1: !Reorientare dupa masina 3
IF,A(1).EQ.1,FIRUL5: !Asteptare masina 2
IF,A(1).EQ.2,FIRUL8: !Iesire
ELSE,FIRUL9; Iesire
FIRUL6 QUEUE,6;
Page 8 of 10
 Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

COMBINE: !Cite o piesa ambalata pleaca

1,LAST:NEXT(IESIRE);
FIRUL7 QUEUE,7;
COMBINE: !Cite o piesa ambalata
pleaca 1,LAST:NEXT(IESIRE);
FIRUL8 QUEUE,8;
COMBINE: !Cite o piesa ambalata
pleaca 1,LAST:NEXT(IESIRE);
FIRUL9 QUEUE,9;
COMBINE: !Cite o piesa ambalata
pleaca 1,LAST;
IESIRE TALLY: !Contorizare
iesiri,rapoarte A(1),INT(3):DISPOSE;
END;

5. Subiect la liberă alegere.

P R Vă rugăm să scrieţi un eseu pe o temă ce se poate încadra în domeniul
1p ingineriei.
În acest eseu am ales ca şi temă Hydro-erosiv Grinding sau Rectificare Hidroerosivă

Definiție:
Prelucrare hidroerosivă, de asemenea rectificare hidroerosivă (slefuire HE),
hidroeroziunea de rectificare (HEG) este un proces de fabricație abraziv în care un
lichid abraziv care conține particule abrazive, acestea sunt pompate prin piesa de
prelucrat sub presiune ridicată de până la 120 bar.
Date privind procesul de rectificare :
Mașina și încărcătorul automat de rectificare HE( hidro erozive) a fost
proiectată pentru calibrarea fluxului de componente de injecție de înaltă presiune la
o țintă definită. Prelucrare cu flux abraziv. Pe baza unui concept de masă rotativă,
piesele sunt prelucrate în stații aranjate secvențial ale acestui modul - pre-măsurare,
șlefuire HE. În timpul procesului de rectificare, un fluid abraziv este pompat prin
orificiile pieselor de prelucrat, pentru a radia intersecțiile găurilor. Fluxul va fi crescut
cu 8-50% în funcție de proces. Procesul de rectificare este oprit de îndată ce debitul
a atins valoarea fluxului țintă corelat. Încărcarea și descărcarea modulului are loc
automat de către un robot cu 3 axe care scoate piesele din paleti și le pune pe masa
rotativă
Domenii de aplicație:
Abrazare hidroerosivă este utilizată ca operație de finisare și de rotunjire a duzelor
diesel pentru a îmbunătăți performanțele motorului. Un amestec de particule dure
suspendate într-un fluid purtător circulă prin orificiile de injecție pentru a îndepărta
materialul până când se atinge condiția necesară de curgere, deși timpul pentru
atingerea acestei specificații crește cu timpul. Scopul acestui studiu este de a
analiza eficiența procesului fără reînnoirea particulelor solide. Rezultatele arată că
Page 9 of 10
Universitatea Tehnică Gh.Asachi Iaşi Aprobat
Facultatea de Construcţii de Maşini şi Director Departament
Management Industrial Prof.Dr.Ing. Gheorghe Crețu
Catedra Tehnologia Constructiei de Maşini

eficiența de îndepărtare a scăzut cu 20% după 150 de ore și această pierdere

semnificativă poate fi atribuită interacțiunilor hidrodinamice, schimbării distribuției
mărimii particulelor și reducerii vâscozității fluidului.

Mașina se rectificat hidroerosivă HEG:

Page 10 of 10