I.

Proorocul Ilie în cultul ortodox

 Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Proroc Ilie în ziua de 20 iulie,

împreună cu ucenicul său, Elisei. Ziua prăznuirii sale este marcată în calendar cu roșu, un
fapt particular, deoarece la niciun alt prooroc nu apare o astfel de însemnare.
Proorocul Ilie este una dintre cele mai interesante și complexe figuri de sfinți,
putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creștinism, ci și
în iudaism și chiar în tradiția islamică.1
În creștinismul ortodox Proorocul Ilie este cinstit pentru râvna lui prin care a
urmat pe Dumnezeu2. El este numit „îngerul cel trupesc, mintea cea de foc, omul cel
ceresc, dumnezeiescul Mergător înaintea venirii lui Hristos [...] temeiul Proorocilor”3.
Sfântul Ilie este „râvnitorul cel prealuminat”, „opritorul patimilor”4 care a mustrat
împărați5 și „pe popii cei de rușine cu sabia i-a junghiat”6.
Sfântul Prooroc Ilie este cunoscut și ca sfântul care mijlocește înaintea lui
Dumnezeu pentru a aduce ploaie pe pământ. În cartea de cult numită „Liturghier”, găsim
o slujbă care se oficiază în caz de seceta. Această slujbă săvârșită „la vreme de neplouare
si foamete” conține o cerere în care este amintită mijlocirea Sfântului Ilie pentru poporul
evreu și rugăciunile pe care acesta le-a înălțat pentru ploaie: „Pentru ca rugăciunile
noastre să fie bine-primite, și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și să ne miluiască,
cu ploaie și cu bună întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm”7.
În icoana, Proorocul Ilie este înfățișat cel mai adesea cu părul cărunt, barba mare,
îmbrăcat într-o ținută de ascet, cu cojoc de oaie, asemănător Sfântului Ioan Botezătorul
care, de altfel, va fi și purtător al „duhului și al puterii lui Ilie” (Luca 1, 17).
Sărbătoarea Sfântului prooroc Ilie Tesviteanul este și ziua Aviației Române, acest
sfânt fiind considerat, începând din 1994, ocrotitorul și patronul aviatorilor8.

1
https://semnaluloltuui.wordpress.com/2018/07/20/sf-ilie-ocrotitorul-si-patronul-aviatorilor/
2
***, Mineiul pentru luna iulie, 20 iulie, utrenie, cântarea a 7-a, canonul al 2-lea.
(https://sites.google.com/site/ortodox007/Mineiele-Bisericii-Ortodoxe/Mineiul-pe-iulie/Mineiul-16-31-
Iulie#ancora20)
3
***, Mineiul pentru luna iulie, 20 iulie, vecernie, stihoavnă.
4
***, Mineiul pentru luna iulie, 20 iulie, vecernie, litie.
5
***, Mineiul pentru luna iulie, 20 iulie, vecernie, litie.
6
***, Mineiul pentru luna iulie, 20 iulie, vecernia cea mare.
7
***, Liturghierul Pastoral, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2004, p. 562.
8
https://www.crestinortodox.ro/credinta/prorocul-ilie-sfantul-aviatorilor-141296.html
 II. Dumnezeul răzbunării și al pedepsei?

Viața Proorocului Ilie dă naștere mai multor întrebări. Una dintre ele este cum
poate Dumnezeul iubirii, așa cum apare în Noul Testament și în toata viața Bisericii, să
binevoiască pedepsirea poporul Său? O alta este: oare „Dumnezeul Vechiului Testament”
este un Dumnezeu al răzbunării? Dacă au păcătuit părinții, pentru ce sunt pedepsiți
copiii? Dacă au păcătuit oamenii, pentru ce mor și dobitoacele? (II Regi 18, 10)
E bine de remarcat că Dumnezeu, când a secat râul de unde bea proorocul Ilie, l-a
ridicat pe el din locul acela și l-a trimis în altă parte după hrană (III Regi 17, 9). Oare
Dumnezeu nu mai putea să-l hrănească acolo? Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată că
Dumnezeu făcea asta cu o anumită rânduială, pentru că Ilie nu știa ce se întâmplase,
aceasta pentru că el stătuse într-un singur loc și nu văzuse nenorocirea ce cuprinsese
lumea. Astfel, Dumnezeu îl scoală și-l face să meargă cale îndelungată de acolo și până la
Sidon, pentru ca, măcar așa, văzând Ilie cele întâmplate, să se roage către Stăpânul pentru
ploaie:
„Dumnezeu nu voia să aducă ocară slujitorului Său, lăsându-l pe Ilie pricinuitorul
relelor, iar El, al bunătăților. Nu! Aștepta rugămintea robului. Dar nici așa Ilie nu s-a
plecat spre rugăciune, ci a făcut tot drumul stăpânit de nemilostivire și n-a scos nici un
cuvânt [...] era beat de râvnă.”9
Dar cum Dumnezeu a încercat să-i îndrepte inima lui Ilie spre milostivire ? După
ce Ahab s-a pocăit, îi spune Dumnezeu lui Ilie: „Ai văzut cât a plâns Ahab și cât de trist a
plecat din fața Mea? Nu voi face după răutatea lui” (III Regi 21, 29). Iar Sfântul Ioan
Gură de Aur, comentând acest verset, spune:
„Vai, Stăpânul se face avocatul robului! Dumnezeu Își justifică înaintea unui om purtarea
Lui față de alt om! Să nu socotești, i-a spus Dumnezeu lui Ilie, că fără temei l-am iertat!
Nu! Și-a schimbat purtarea. De aceea Mi-am schimbat și Eu mânia. Mi-am potolit-o.
Nici tu să nu te socotești un profet mincinos! Ai grăit adevărul. Dacă Ahab nu-și schimba
purtarea, avea să sufere sentința […] Ai văzut că plânsul șterge păcatele?”10
9
Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la Sărbători Împărătești și Cuvântări de Laudă la Sfinți. Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 551.
10
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omiliile Despre Pocăință & Sfântul Sofronie Al Ierusalimului, Viața
Cuvioasei Maria Egipteanca, trad. de Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, p. 38.
 Dumnezeu își face lucrarea lui nu prin răzbunare sau putere, ci numai prin Duhul
lui Cel Sfânt, acesta fiind mesajul pe care vrea Dumnezeu să i-l transmită lui Ilie trecând
cu vânt lin (III Regi 19, 12). Sfântul Roman Melodul vorbește într-un condac
extraordinar de frumos despre cele menționate mai sus zicând:
„Daca nu poți, precum am zis, o prorocule,
să locuiești cu oamenii care păcătuiesc,
vino aici, te mută
și locuiește unde nu e păcat
întru locașurile celor ce Mă iubesc.
și-n schimb Eu Mă voi pogorî,
Cel ce pot oaia pierduta
pe umeri să o iau și să o port
și să strig celor ce-au căzut:
Toți păcătoșii alergați,
veniți la Mine, odihniți-va!
Căci Eu venit-am
nu ca să-i pedepsesc pe cei ce i-am zidit,
ci ca să-i smulg din necredință
pe cei ce au păcătuit,
Eu, Unul Iubitorul de oameni".11

11
Sfântul Roman Melodul, Condac la pomenirea Sfântului Prooroc Ilie, trad. de Sabin Preda, în: Studii
Teologice, seria a III-a, IV (2008), 3, p. 165.