Mormonii sau „Biserica lui Isus Hristos a sfinţilor din zilele din urmă”

Joseph Smith (1805-1844), născut într-o familie de fermieri metodiști, în Sharon,

Vermont, familie ce în linia maternă se considera înzestrată cu darul viziunilor, dar pe care îl
moștenește și cel de-al patrulea copil. Acesta la vârsta de 18 ani consideră că a avut o
viziune. Astfel Joseph Smith afirmă că a fost vizitat de îngerul Moroni care i-a descoperit
misiunea sa în numele lui Dumnezeu. Îngerul i-a prevestit că va descoperi o carte ascunsă,
scrisă pe plăci de aur, ce conține istoria primilor locuitori ai continentului american și care
cuprindea de asemenea Evanghelia veșnică așa cum fusese ea proclamată de Mântuitorul
Iisus Hristos vechilor locuitori ai Americii. Cartea a fost descoperită de Joseph Smith la 21
septembrie 1827 la miezul nopții pe colina Cumorah în statul New York. Joseph Smith
traduce cu ajutorul celor două piese Urim și Tumim textele descoperite care ar fi fost scrise
de vechile populații de origine ebraică ce au locuit pe pământul american înainte și după
Iisus Hristos și compilate de Mormon, penultimul rege al Nefiților, înmormântat de fiul său
Moroni la 400 de ani după Hristos în chiar locul descoperit de Joseph Smith.

Personajul principal al sectei Joseph Smith , un lider harismatic în peisajul religios al

sectei, considera că Biserica adevărată a încetat să mai existe după moartea Apostolilor, însă
la 15 mai 1829 Ioan Botezătorul și Apostolii Petru, Iacob și Ioan i-au conferit dreptul de a
boteza și preoția lui Aaron și a lui Melchisedec pentru a restaura autentica religie revelată de
Iisus Hristos și a instaura regimul teocratic. Smith a reușit să adune adepți, a candidat chiar la
președinția S.U.A. însă a fost asasinat. Lucrarea sa a fost continuată de Brigham Young care
în exodul spre vest al mormonilor s-a oprit la Salt Lake City unde au creat centrul acestei
secte.

Cartea lui Mormon, Perla de mare preţ şi Doctrină şi legăminte se adaugă Scripturii,
pe care o completează, fiind la fel de valabile şi „inspirate”.

Adepții se numesc „Sfinţii pământeni". Se declară, pe lângă sfinţi, obsedaţi ai

eternităţii şi se consideră chemaţi să salveze întreaga umanitate, mai precis, sufletele
oamenilor, atât ale celor vii, cât şi ale celor morţi, de la începutul începuturilor existenţei
omenirii.

Doctrina sectei este politeistă şi sincretistă. Au creat o „Biblie"-Cartea lui Mormon:

Un alt Testament al lui Isus Hristos, pe care au retipărit-o şi este principalul obiect de
colportaj. „Revelaţiile” mormone descriu istoria lui Lehi, care a plecat din Ierusalim în anul
586 î. d. Hr., împreună cu familia sa, străbătând marea şi oceanul, până în America. Aici se
dezvoltă ca naţiune, iar Hristos însuşi le face o vizită după înălţarea la cer. Au loc lupte între
nefiţi şi lamaniţi (urmaşii lui Lehi), a căror descriere se întinde pe multe pagini în cărţile
„sfinte” amintite. Asemănarea este izbitoare cu textele Scripturii, încât se poate vorbi, dacă
nu de plagiere, cel puţin de o inspirare copioasă, atât după V.T. cât şi după N.T., atât în ceea
ce priveşte stilul, cât şi o parte de conţinut. De altfel, împărţirea pe cărţi, capitole şi versete
se face după modelul biblic (Ex.: Cartea a treia a lui Nefi, cap…,vers…).

Aceștia cred în Iisus şi Sf. Duh, ţin duminica, au posturi, dau zeciuieli şi consideră că toţi
oamenii, inclusiv morţii, trebuie botezaţi, pentru a nu rămâne în închisoarea spirituală. Fac un
prozelitism intens în toată lumea, pentru a atrage cât mai multe nume la „cimitirul nemuririi”
şi „cartea vieţii” din Salt Lake City.
De asemenea promovează conceptul „căsătoriilor eterne” – inclusiv de tip poligam –
cu un mare respect pentru femei, care aparţin soţului pentru veşnicie. Poligamia la mormoni
este prezentată, mai nou, ca o umbră a trecutului, cauzată de interdicţia de a se căsători
fetele mormone cu necredincioşi. Se pare că fenomenul a fost eradicat în prezent, dar în
trecut a fost la originea mai multor conflicte, în urma cărora mormonii au fost obligaţi să se
stabilească în zona Lacului Sărat şi să fondeze Salt Lake City. Ei respectă un mod de viaţă
destul de „auster": nu beau, nu fumează, nu beau cafea sunt ponderaţi, schimbă soţul sau
soţia, cât îi ajută firea.

Secta este condusă de un presedinte ajutat de Consiliul celor 12 apostoli, responsabili

cu misiunea și ordonarea miniștrilor, Consiliul celor 70 de bătrâni. Secta este alcătuită din
stakes-cei pioși și parohii.

La sfârșitul anului 2002 erau în lume 114 temple – un templu trebuie să aibă 65.000
de membri – cu aproape 12 milioane de membri. În lumea întreagă sunt aproximativ
11.721.500 de membri (la sfârșitul anului 2002) – din Petraru – Secte neoprotestante și noi
mișcări religioase în Ro, p. 231).

În România pătrund încă din iulie 1899, prin misionarii Mişa Markov şi Arghir Dimitrov
(conform Constantin Cuciuc, Religii noi în România) care sosesc la Constanța. Aceștia au
botezat câteva persoane în București. Mișa Markov a fost arestat și activitatea sa misionară
s-a stins. În toamna lui 1979 au venit reprezentanți care au conferențiat în legătură cu noua
religie. În mediile intelectuale, cu pregătire tehnică, a început constituirea unor grupuri de
sfinți ai ultimelor zile. N-a fost însă aprobată înființarea unor case de rugăciuni. Misionarii
veniți după 1989 au format mici nuclee de credincioși în diferite orașe, desfășurând
misionarism din casă în casă sau pe stradă. La începutul anului 1993, Biserica lui Isus Hristos
a Sfinților din Ultimele Zile este înregistrată legal.
 Mormonii desfăşoară un prozelitism intens în locuri publice, prin misionari bine
pregătiţi, tineri, elegant îmbrăcaţi, cu ecusoane în piept. Oferă literatură: Cartea lui Mormon,
Povestiri din cartea lui Mormon (pentru copii, bogat ilustrată). Organizează cursuri gratuite
de limba engleză. Oferă „ajutoare” materiale şi se implică în proiecte sociale.