"Proiectul confesional" al lui Mihai Viteazul

Deoarece la venirea la domnie a lui Mihai Viteazul în Transilvania, religia ortodoxă era
doar tolerată, domnitorul și-a dorit ca religia ortodoxă să facă parte din sistemul de religii recepte
alături de cea luterană și catolică, și a vrut eliminarea Bisericii calvine și unitariene din acest
sistem.
Proiectul confesional al principelui Mihai Viteazul se baza pe restructurarea sistemului
politic, ce avea drept țintă aducerea Ortodoxiei printe religiile recepte, în consens cu credința sa,
fapt atestat prin ajutorul dat Bisericii Ortodoxe a Transilvaniei și a Țării Românești.
Sistemul religiilor recepte a fost stabilit din anul 1568, cînd s-a întrunit Dieta
Transilvaniei la Turda, unde a fost emis Edictul de la Turda.
Edictul de la Turda este un decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a
toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei.
Principele Transilvaniei Ioan Sigismund Zápolya a promulgat acest decret, care a fost
emis pentru a nu se ajunge la luptele religioase sângeroase izbucnite între catolici și protestanți în
Europa Occidentală, în urma declanșării procesului de reformă protestantă a călugărului Martin
Luther din 1517. Edictul de la Turda prevedea că, nicio persoană nu putea să fie dezavantajată
din cauza confesiunii sale și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința
provine de la Dumnezeu.
Deoarece Edictul din Turda nu precizează în particular nici o confesiune religioasă , a
condus la conflicte între diferitele confesiuni protestante. Din acest motiv, în anul 1571,
principele Ștefan Bathory a emis, în completare, Edictul de la Târgu Mureș, în care a precizat că
religiile recepte sunt cea romano-catolică, calvinistă, luterană și, în plus, cea unitariană,
interzicând orice inovații religioase.
Structura politică şi confesională a Transilvaniei era dată de cele trei nationalitati politice
şi de cele patru religii „recepte”. Prin hotărârile Dietei transilvănene întrunite la Turda
luteranismul devine religie receptă în 1557, iar calvinismul în 1564. Dieta ţinută la Târgu Mureş
în 1570 recunoştea şi unitarismul (antitrinitarismul) ca religie receptă a ţării. În conformitate cu o
altă opinie, unitarismul a dobândit statutul de religie receptă în Transilvania în urma unor
hotărâri dietale din 1568 şi 15713 .

Domnitorul Mihai Viteazul, în timpul stăpânirii din Ardeal, a încercat restructurarea

sistemului religiilor recepte prin introducerea religiei ortodoxe alături de religiile catolică şi
luterană şi prin eliminarea Bisericii Calvine şi Unitariene.

Propunerea lui Mihai Viteazul înaintată către împăratul Rudolf al II-lea avea drept scop
creerea unei noi ordini confesionale. Tentativa a fost agreată de Habsburgi în spiritul
Contrareformei şi a apropierii de ortodoxie în scopul unirii bisericilor. În acelaşi spirit,
catolicismul încercase încă din timpul lui Ştefan Báthory să amelioreze statutul Bisericii
Ortodoxe române prin subordonarea ei faţă de patriarhul de la Ipek.