BUNURI MOBILE SI BUNURI IMOBILE

Consideratii generale

.Intelesul notiunilor : lucru si bun.

Se intelege prin lucru tot ceea ce se afla in natura, fiind perceptibil prin
simturile noastre, avind deci o existenta materiala.
Pentru ca un lucru sa devina bun in sens juridic este necesar ca acesta sa fie
util omului, sa aiba o valoare economica si sa fie susceptibil de apropriere, sub
forma unor drepturi ce intra in compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane
fizice, fie a unei persoane juridice.
Exemple:
Aerul atmosferei, lumina soarelui, desi sint lucruri utile- chiar
indispensabile- pentru om, totusi, ele nu pot dobindi calitatea de bun in sens
juridic, intrucit nu au o valoare economica si nu sint susceptibile de apropriere.
Sint bunuri lucrurile care au o existenta materiala si valoare economica:
operele stiintifice, literare, artistice, inventiile etc. daca au o valoare economica
si sint susceptibile de drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si gasesc
temeiul intr-un drept de creanta etc.

Sensurile notiunii de bun.

Stricto sensu (in sens restrins), prin bun se inteleg lucrurile si animalele cu
privire la care pot exista drepturi si obligatii patrimoniale (art.479 si 482 C.civ.)
Lato sensu (in sens larg), prin bun se inteleg atit lucrurile si animalele, cit
si drepturile privitoare la acele lucruri (art.461, 462, 471 si 475 alin. 1 C.civ.)

Clasificarea bunurilor

Clasificarea bunurilor prezinta ,in dreptul civil, o semnificatie deosebita

atit din punct de vedere teoretic, cit si mai ales pragmatic, deoarece, pe de o
parte, ea determina natura raporturilor juridice ce se pot stabili cu privire la
unele bunuri si pe de alta parte, regimul juridic al diferitelor categorii de bunuri.

------------------------------------------------------ 1 ------------------------------------------------------
 Astfel in functie de natura lor si calificarea data de lege, bunurile se
impart:
1. Bunuri imobile (nemiscatoare):- sint acele bunuri care au o asezare fixa
si stabila (pamintul, cladirile si in general, tot ceea ce este legat de sol).
2. Bunuri mobile (miscatoare) :- sint acele bunuri care nu au o asezare
fixa si stabila, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul, fie prin ele
insele, fie cu concursul unei forte straine (animalele, lucrurile separate de sol,
creantele, bunuri incorporale etc.).
Clasificarea bunurilor in mobile si imobile are ca fundament imbinarea a
doua criterii: cel fizic (natura bunurilor)si cel economic (valoarea bunurilor).

1. Bunuri imobile

Potrivit dispozitiilor Codului civil bunurile imobile se impart in:

1. Imobile prin natura lor; in definirea legala continuta de art.462, 463,
464, si 465 alin. 1 din C.civ. prevede ca fondurile de pamint si cladirile sint
imobile prin natura lor; potrivit art. 464: morile de vint, sau de apa, aezate pe
stilpi, sint imobile prin natura lor; alin. 1 al art. 465 prevede: recoltele care inca
se tin de radacini si frctele de pe arbori, neculese inca, sint de asemenea imobile.
2. Imobile prin obiectul la care se aplica; potrivit art. 471 C.civ. sint
imobile prin obiectul la care se aplica: uzufructul lucrurilor imobile, servitutile,
actiunile care tind a revendica un imobil.
3. Imobile prin destinatie; acestea sint enumerate in art. 468-470 din
C.civ.;astfel, art.468 prevede : obiectele ce proprietarul unui fond a pus pe el
pentru serviciul si exploatarea acestui fond sint imobile prin destinatie.
Astfel sint imobile prin destinatie, cind ele s-au pus de proprietar
pentru serviciul si exploatarea fondului:
- animalele afectate la cultura;
- instrumentele aratoare;
- seminte date arendasilor sau colonilor partiali;
- porumbii din porumbarie;
- iepurii de casa;
- stupii cu roi;
- pestele din iaz (helesteie);
- teascurile, caldarile, alambicurile, cazile si vasele.

Mai sint imobile prin destinatie toate efectele mobiliare(lucruri

mobiliare) ce proprietarul a asezat catre fond in perpetuu; art. 469 prevede ca

------------------------------------------------------ 2 ------------------------------------------------------
proprietarul se presupune ca a asezat catre fond in perpetuu efecte mobiliare ,
cind acestea sint intarite cu ghips, var sau ciment, sau cind ele nu se pot scoate
fara a se strica sau deteriora partea fondului pe care sint asezate.
Alte exemple:
- oglinzile unui apartament se presupune ca sint
asezate in perpetuu, cind parchetul pe care ele stau sint totuna cu
boaseria camerei.
- tablouri si alte ornamente
- statuile sint imobile cind ele sint asezate inadins, chiar cind ele s-ar
putea scoate fara deteriorare.
- urloaiele sau tevile ce servesc pentru conducerea apelor la un fond de
pamint, sau la vreo casa, sint imobile si fac parte din proprietatile la care
servesc.

2. Bunuri mobile

Categoriile de bunuri mobile sint urmatoarele:

1. Mobile prin natura lor; in definirea legala continuta de art.473 C.civ.:
„Sint mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul,
atit cele care se misca de sine precum sint animalele, cit si cele care nu se pot
stramuta din loc decit printr-o putere straina, precum sint lucrurile neinsufletite”.

2. Mobile prin determinarea legii; acestea sint precizate de art.474 C.civ.,

astfel: „Sint mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au ca
obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele in companii
de finante, de comert sau de industrie, chiar si cind capitalul acestor companii
consta in imobile”.
Aceste actiuni sau interese se socot ca mobile numai in privinta fiecaruia
din asociati si pe cit timp tine asociatia.
Sint de asemenea mobile prin determinarea legii, „veniturile perpetue
sau pe viata asupra statului sau asupra particularilor”.
3. Mobile prin anticipatie; C.civ. nu prevede aceasta categorie de
mobile; in doctrina, insa, se admite ca mobilele prin anticipatie sint acele bunuri
care, prin natura lor, sint imobile, dar pe care partile unui act juridic le considera
ca mobile in considerarea a ceea ce vor deveni; sint asadar , aemenea bunuri
fructele si recoltele neculese inca, dar
instrainate prin act juridic, cu anticipatie.

------------------------------------------------------ 3 ------------------------------------------------------
 Importanta juridica a clasificarii bunurilor in mobile si imobile.

1. Referitor la instrainare. Formele de publicitate se aplica numai

actelor juridice privitoare la imobile, pentru a fi cunoscute de catre terti si a le fi
opozabile.

2. Referitor la efectele posesiei. Daca pentru imobile posesia poate

conduce la uzucapiune(prescriptie achizitiva), pentru mobile posesia de buna
credinta valoreaza proprietate(art.1909 C.civ.).
3. Referitor la regimul bunurilor sotilor. Pe cind instrainarea sau
grevarea imobilelor, bunuri comune, nu poate fi facuta de catre unul dintre soti
decit cu consimtamintul expres al celuilalt, instrainarea mobilelor se poate face
fara un asfel de consimtamint expres, deoarece el este prezumat de
lege(prezumtia de mandat tacit).
4. Referitor la procedura urmaririi silite.
5. Referitor la capacitatea de a instraina. Rigorile legii sint mult mai
severe cind este vorba de incheierea unor acte juridice privitoare la imobile,
decit atunci cind ele se refera la bunuri mobile.
6. Referitor la drepturile reale accesorii. Ipoteca are ca obiect un
imobil, pe cind gajul(amanetul) priveste un mobil.
7. Referitor la dreptul international privat. Imobilului i se aplica legea
tarii pe teritoriul careia este situat (lex rei sitae), pe cind mobilului i se aplica
legea proprietarului bunului (lex personalis), care este ori lex patriae ori lex
domicilii, dupa distinctiile prevazute de Legea nr. 105/1992 (art.49-65).Aceeasi
lege (lex rei sitae) se aplica si mobilelor corporale considerate in individualitatea
lor (ut singuli).Exista insa unele bunuri care, datorita naturii lor specifice, nu sint
supuse legii situatiei bunului. Astfel in dreptul international privat romin se
admite ca navele si aeronavele sint guvernate de legea statului sub al carui
pavilion navigheaza; marfurile in tranzit (res in transitu) sint

------------------------------------------------------ 4 ------------------------------------------------------
cirmuite de legea locului de expeditie a marfii; bunurile apartinind unui stat
strain, potrivit principiului imunitatii statului si a bunurilor sale, sint guvernate
de legea statului caruia ii apartin.
8. Referitor la prescriptia extinctiva.
9. Referitor la competenta teritoriala. Litigiul cu privire la un imobil
se judeca de instanta in raza careia se afla bunul, pe cind cu privire la la un
mobil este competenta instanta domiciliului piritului, ca regula (actor sequitur
forum rei).

BIBLIOGRAFIE

Drept civil romin. Autor: Gheorghe Beleiu.

Tratat de drept civil. Autor: Paul Cosmovici.
Drept civil parte generala. Autor: Gabriel Boroi.

------------------------------------------------------ 5 ------------------------------------------------------