Sunteți pe pagina 1din 5

Programe Ministerul Sanatatii si Programe Casa de

asigurari de sanatate
MINISTERUL SANATATII:

Programele naționale de sănătate finanțate din bugetul Ministerului Sănătății sunt


programe cu acoperire națională care răspund nevoilor de sănătate publică din următoarele
domenii: prevenirii, supravegherii şi controlului bolilor transmisibile, monitorizării factorilor
determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, realizării procedurilor de transplant de organe,
ţesuturi sau celule, prevenirii, supravegherii şi controlului bolilor netransmisibile, promovării
sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos, asigurării unor servicii de sănătate publică specifice
destinate copiilor, gravidelor, lehuzelor.

CAS:

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituție publică, autonomă, de


interes național, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă
asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din
România. CNAS are misiunea de a realiza un sistem de asigurări sociale de sănătate modern și
eficient, pus permanent în slujba interesului public și a asiguratului, care are rolul de a îmbunătăți
starea de sănătate a populației.

CNAS funcționează pe baza Statutului propriu și are următoarele obligații:

•     să asigure logistica funcționării unitare și coordonate a sistemului asigurărilor sociale de


sănătate;

•     să urmărească colectarea și folosirea cu eficiență a fondului;

•     să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi


susținerea intereselor asiguraților pe care îi reprezintă;

•     să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

Incepând cu 1 aprilie 2015, Ministerul Sănătăţii a derulat şi finanţat 15 programe naționale cu


impact major asupra sănătății publice, după cum urmează:
1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul național de supraveghere şi control  al bolilor transmisibile prioritare;
3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV;
4. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi
monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;
5. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;
6. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi
muncă;
7. Programul naţional de securitate transfuzională;
8. Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat;
9. Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;
10. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
11. Programul naţional de boli endocrine;
12. Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
13. Programul naţional de management al registrelor naţionale;
14. Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;
15. Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.

Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul Ministerului Sănătăţii,


din bugetul de stat şi din venituri proprii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi
sponsorizări, în condiţiile legii. Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt
cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat anual prin legea bugetului de stat.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a derulat și finanțat 14 programe


naționale de sănătate curative, după cum urmează:

1. Programul naţional de boli cardiovasculare;


2. Programul național de oncologie;
3. Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile
(implant cohlear şi proteze auditive)
4. Programul național de diabet zaharat;
5. Programul național de tratament al bolilor neurologice;
6. Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei;
7. Programul naţional de tratament pentru boli rare;
8. Programul naţional de sănătate mintală;
9. Programul naţional de boli endocrine;
10. Programul naţional de ortopedie;
11. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine uman;
12. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală
cronică;
13. Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice;
14. Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă
performanţă.

Programul naţional de boli cardiovasculare

PROGRAMUL NAŢIONAL DE BOLI CARDIOVASCULARE

Obiective:

- tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin:

a) proceduri de cardiologie intervenţională;

b) proceduri de chirurgie cardiovasculară;

c) proceduri de chirurgie vasculară;

d) proceduri de cardiologie intervenţională pentru malformaţiile cardiace.

Indicatori de evaluare:

1) indicatori fizici:

a) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri de dilatare percutană/an: 14.150;

b) numărul de bolnavi trataţi prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 935;

c) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare cardiace/an: 5.505;

d) numărul de bolnavi cu aritmii complexe trataţi prin proceduri de ablaţie: 350;

e) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de defibrilatoare interne/an: 455;

f) numărul de bolnavi trataţi prin implantare de stimulatoare de resincronizare cardiacă/an:


295;

g) numărul de bolnavi (adulţi) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 5.015;


h) numărul de bolnavi cu anevrisme aortice trataţi prin tehnici hibride: 65;

i) numărul de bolnavi cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte
mare, trataţi prin tehnici transcateter: 125;

j) numărul de bolnavi cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal trataţi prin asistare mecanică
a circulaţiei pe termen lung: 5;

k) numărul de bolnavi (copii) trataţi prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 430;

l) numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 6.185;

m) numărul de copii cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie


intervenţională/an: 160;

n) numărul de adulţi cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie


intervenţională/an: 15;

2) indicatori de eficienţă:

a) cost mediu/bolnav tratat prin dilatare percutană/an: 2.240 lei;

b) cost mediu/bolnav tratat prin proceduri terapeutice de electrofiziologie/an: 4.853 lei;

c) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator cardiac/an: 2.037 lei;

d) cost mediu/bolnav cu aritmii complexe tratat prin proceduri de ablaţie: 13.920 lei;

e) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de defibrilator intern/an: 12.544 lei;

f) cost mediu/bolnav tratat prin implantare de stimulator de resincronizare cardiacă/an: 6.292


lei;

g) cost mediu/bolnav (adult) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 8.187 lei;

h) cost mediu/bolnav cu anevrism aortic trataţi prin tehnici hibride: 46.640 lei;

i) cost mediu/bolnav cu stenoze aortice, declaraţi inoperabili sau cu risc chirurgical foarte
mare, tratat prin tehnici transcateter: 97.486 lei;

j) cost mediu/bolnav cu insuficienţă cardiacă în stadiul terminal tratat prin asistare mecanică a
circulaţiei pe termen lung: 400.000 lei;

k) cost mediu/bolnav (copil) tratat prin intervenţii de chirurgie cardiovasculară/an: 10.135 lei;

l) cost mediu/bolnav tratat prin intervenţii de chirurgie vasculară/an: 886 lei.

m) cost mediu/copil cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie


intervenţională/an: 5.939 lei;
n) cost mediu/adult cu malformaţii cardiace congenitale trataţi prin intervenţii de cardiologie
intervenţională/an: 5.939 lei.

Diferente:

1. Ministerul sanatatii asigura programele de sanatate publice preventive.


2. CAS sustine programele nationale de sanatate curative.