TESTE GRILĂ

ÎNTREPRINDEREA ŞI FLUXURILE SALE (10 întrebări)

1. După criteriul deciziei, sistemele sunt clasificate în:

a) complexe şi determinate;
b) determinate şi nedeterminate;
c) determinate şi deschise;
d) adaptabile şi nedeterminate.

2. Clasificarea sistemelor în adaptabile şi inadaptabile are la bază criteriul:

a) adaptabilităţii;
b) deschiderii;
c) deciziei;
d) complexităţii.

3. Clasificarea sistemelor din punctul de vedere al criteriului deciziei are la bază:

a) prevederea cu certitutine a modificărilor care iau naştere în interiorul sistemul;
b) prevederea cu certitutine a modificărilor care iau naştere în mediul extern al
sistemului;
c) prevederea cu certitudine a modificărilor care survin atât în interiorul
sistemului, cât şi în mediul extern al acestuia;
d) prevederea ambiguă a modificărilor care survin atât în interiorul sistemului, cât şi
în mediul extern al acestuia.

4. După criteriul adaptabilităţii, întreprinderile sunt sisteme:

a) adaptabile;
b) determinate;
c) nedeterminate;
d) inadaptabile.

5. Întreprinderile sunt sisteme complexe deoarece:

a) interrelaţionează permanent cu mediul extern;
b) sunt formate din mai multe subsisteme;
c) se adaptează în permanenţ la modificările mediului;
d) îşi pot controla pe deplin modificările ce survin în interiorul acestora.

6. După criteriul deciziei, întreprinderile sunt sisteme:

a) parţial determinate;
b) determinate;
c) nedeterminate;
d) total determinate.

7. Variabilele de acţiune sunt:

a) variabile de ieşire ce vizează în mod direct obiectivele fixate;
b) variabile de ieşire pe care se poate lucra;
c) variabile de intrare ce vizează în mod direct obiectivele fixate;
d) variabile de intrare pe care se poate lucra.

1
8. Variabilele esenţiale sunt:
a) ieşiri ce constituie criterii de apreciere a obiectivelor fixate;
b) ieşiri pe care s-a lucrat efectiv;
c) intrări pe care se va lucra efectiv;
d) intrări ce constituie criterii de apreciere a obiectivelor fixate.

9. Plata dividendelor acţionarilor întreprinderii este un flux:

a) extern real;
b) intern real;
c) extern financiar;
d) intern financiar.

10. Care fluxuri sunt direct corelate cu trăsătura de sistem deschis a întreprinderii:
a) interne;
b) externe;
c) ambele;
d) nici unele?

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI (44 întrebări)

1. Criteriul după care sunt ordonate activele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

2. Criteriul după care sunt ordonate pasivele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

3. Lichiditatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

4. Exigibilitatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

5. În Bilanţ, lichiditatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

2
6. În Bilanţ, lichiditatea scade:
a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

7. În Bilanţ, exigibilitatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

8. În Bilanţ, exigibilitatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

9. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai redusă:

a) creanţele faţă de clienţi;
b) numerarul din casierie;
c) amenajările de terenuri;
d) obiectele de inventar?

10. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai ridicată:
a) cheltuielile de cercetare - dezvoltare;
b) produsele finite;
c) debitorii diverşi;
d) disponibilul din contul bancar?

11. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai redusă:
a) datoriile faţă de bugete;
b) clienţii creditori;
c) datoriile pe termen lung;
d) capitalul social?

12. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai ridicată:
a) rezervele;
b) rezultatul reportat;
c) datoriile faţă de furnizori;
d) datoriile pe termen lung?

13. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?

14. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;

3
 c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?

15. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

16. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

17. În vederea determinării indicatorilor de echilibru financiar, se utilizează:

a) bilanţul în optica juridică;
b) bilanţul în optica financiară;
c) bilanţul în optica economică;
d) contul de rezultate?

18. Fac parte din alocările stabile:

a) creanţele;
b) capitalurile proprii;
c) clădirile;
d) datoriile la termen?

19. Nu fac parte din alocările durabile:

a) debitorii diverşi;
b) brevetele;
c) maşinile;
d) creanţele recuperabile într-o perioadă mai mare de 1 an?

20. Imobilizările corporale sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

21. Fac parte din alocările ciclice:

a) imobilizările;
b) stocurile;
c) capitalurile proprii;
d) datoriile ciclului de exploatare?

22. Nu fac parte din alocările temporare:

a) mărfurile;
b) creanţele recuperabile într-o perioadă de 60 de zile;
c) creanţele recuperabile într-o perioadă de 2 ani;
d) materiile prime?

4
23. Stocurile sunt:
a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

24. Fac parte din resursele durabile:

a) datoriile la termen;
b) furnizorii plătiţi în 30 de zile;
c) impozitul pe profit;
d) contribuţia de asigurări sociale?

25. Nu fac parte din resursele stabile:

a) capitalul social;
b) rezervele legale;
c) creditele bancare pe 5 ani;
d) furnizorii plătiţi în 60 de zile?

26. Datoriile la termen sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

27. Fac parte din resursele temporare:

a) capitalul propriu;
b) rezervele statutare;
c) datoriile faţă de salariaţi;
d) datoriile la termen?

28. Nu fac parte din resursele ciclice:

a) datoriile la termen;
b) datoriile faţă de creditorii diverşi, ce vor fi plătite în 2 luni;
c) datoriile faţă de furnizori, ce vor fi achitate în 90 de zile;
d) datoriile faţă de salariaţi?

29. Datoriile faţă de salariaţi sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

30. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?

31. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;

5
 d) un echilibru financiar pe termen scurt?

32. Un fond de rulment negativ exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

33. Fondul de rulment propriu exprimă:

a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?

34. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de
exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?

35. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

36. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

37. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

38. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

39. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

6
 40. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:
a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

41. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

42. Fondul de rulment mai mic decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

43. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

44. Trezoreria netă foarte mare este un semnal:

a) favorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică;
b) nefavorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
c) favorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
d) nefavorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică?

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE (24 întrebări)

1. Veniturile din dobânzi sunt:

a) venituri extraordinare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri financiare;
d) nu reprezintă venituri?

2. Cheltuielile cu energia şi apa sunt:

a) cheltuieli financiare;
b) cheltuieli de exploatare;
c) cheltuieli extraordinare;
d) nu reprezintă cheltuieli?

3. Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt:

a) venituri financiare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri extraordinare;
d) nu reprezintă venituri?

7
4. Pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar sunt:
e) cheltuieli financiare;
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli extraordinare;
c) nu reprezintă cheltuieli?

5. Profitul net este:

a) venit financiar;
b) venit din exploatare;
c) venit extraordinar;
d) nu reprezintă venit?

6. Sunt cheltuieli de exploatare:

a) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar;
b) cheltuielile cu dobânzile;
c) cheltuielile cu titlurile de valoare cedate;
d) cheltuielile cu materiile prime?

7. Sunt venituri din exploatare::

a) veniturile din producţia imobilizată;
b) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
c) veniturile din dobânzi;
d) veniturile din interese de participare?

8. Sunt cheltuieli financiare:

a) cheltuielile cu personalul;
b) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar;
c) cheltuielile cu impozitele şi taxele;
d) cheltuielile ocazionate de incendii?

9. Sunt venituri financiare:

a) veniturile din producţia stocată (variaţia stocurilor pozitivă);
b) veniturile din vânzarea mărfurilor;
c) veniturile din producţia imobilizată;
d) veniturile din interese de participare?

10. Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă:

a) diferenţa dintre rezultatul exploatării şi rezultatul financiar;
b) suma dintre rezultatul exploatării, rezultatul financiar şi rezultatul extraordinar;
c) suma dintre rezultatul exploatării şi rezultatul financiar;
d) diferenţa dintre rezultatul brut şi impozitul pe profit?

11. Nu sunt venituri încasabile:

a) veniturile din vânzarea mărfurilor;
b) veniturile din despăgubiri;
c) veniturile din reluări ale provizioanelor;
d) veniturile din cedarea activelor?

12. Sunt venituri încasabile:

a) veniturile din reluări asupra provizioanelor de exploatare;
b) veniturile din reluări asupra provizioanelor financiare;

8
 c) veniturile din interese de participare;
d) nici una dintre categoriile de venituri menţionate mai sus?

13. Nu sunt venituri calculate:

a) veniturile din vânzarea produselor finite;
b) veniturile din cedarea activelor;
c) veniturile din dobânzi;
d) toate categoriile de venituri menţionate mai sus?

14. Sunt venituri calculate:

a) veniturile din interese de participare;
b) veniturile din dobânzi;
c) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
d) veniturile din reluări ale provizioanelor financiare?

15. Veniturile încasabile presupun:

a) cumularea veniturilor încasate şi a celor calculate;
b) cumularea veniturilor încasate şi a celor de încasat;
c) cumularea veniturilor de încasat şi a celor calculate;
d) cumularea veniturilor încasate, de încasat şi a celor calculate?

16. Sunt cheltuieli plătibile:

a) calculul provizioanelor financiare;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul provizioanelor de exploatare;
d) nici una din variantele de mai sus?

17. Nu sunt cheltuieli calculate:

a) calculul impozitului pe profit;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul provizioanelor de exploatare;
d) toate variantele de mai sus?

18. Sunt cheltuieli calculate:

a) calculul salariilor;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul impozitului pe profit;
d) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar?

19. Cheltuielile plătibile presupun:

a) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor calculate;
b) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor de plătit;
c) cumularea cheltuielilor de plătit şi a celor calculate;
d) cumularea cheltuielilor plătite, de plătit şi a celor calculate?

20. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai sintetic:
a) excedentul brut de exploatare;
b) rezultatul net;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul exploatării?

9
21. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net?

22. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin sintetic:
a) excedentul brut de exploatare;
b) rezultatul net;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul exploatării?

23. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net?

24. Capacitatea de autofinanţare:

a) exprimă performanţele activităţii de exploatare a întreprinderii;
b) exprimă performanţele activităţii financiare a întreprinderii;
c) exprimă performanţele activităţii extraordinare a întreprinderii;
d) exprimă performanţele activităţii globale a întreprinderii?

GESTIUNEA CAPITALURILOR ÎNTREPRINDERII (19 întrebări)

1. Din punct de vedere economic, capitalul vizează:

a) bunurile şi serviciile care nu reprezintă rezultatul unui proces de producţie;
b) bunurile şi serviciile care ies dintr-un proces de producţie, dar reintră într-
un altul în vederea obţinerii unor alte bunuri şi servicii;
c) bunurile şi serviciile obţinute din natură şi prelucrate (transformate) prin
intermediul unui proces de producţie;
d) bunurile şi serviciile prelucrate (transformate) independent de vreun proces de
producţie.

2. Din punct de vedere contabil, capitalul reprezintă:

a) element de pasiv destinat finanţării durabile a activelor;
b) element de activ destinat finanţării ciclului de exploatare;
c) element de pasiv destinat finanţării celorlalte pasive;
d) element de activ destinat finanţării durabile a pasivelor.

3. Capitalul permanent se compune din:

a) capitalul şi capitalul împrumutat;
b) capitalul şi capitalul propriu;
c) capitalul propriu şi capitalul împrumutat (datorii pe termen lung);
d) capitalul de lucru (fondul de rulment).

4. Între capital şi capitalul propriu există o relaţie de tip:

a) parte-întreg;
b) se identifică întotdeauna unul cu celălalt;

10
 c) întreg-parte;
d) parte-întreg, cele două identificându-se la constituirea societăţii.

5. Care din următoarele componente ale capitalului are termen de rambursare:

a) provizioanele;
b) creditele bancare pe termen lung;
c) rezervele legale;
d) rezultatul exerciţiului (profit)?

6. Constituie sursă proprie de procurare a capitalului:

a) împrumutul obligatar;
b) autofinanţarea;
c) creditul bancar pe termen lung;
d) leasing-ul?

7. Constituie sursă externă de procurare a capitalului:

a) împrumutul obligatar;
b) autofinanţarea netă;
c) emisiunea de noi acţiuni;
d) autofinanţarea de menţinere?

8. Emisiunea de noi acţiuni reprezintă o sursă de procurare a capitalului:

a) proprie externă;
b) externă;
c) străină;
d) proprie internă.

9. Constituie avantaj al finanţării pe baza emisiunii de noi acţiuni:

a) diluţia controlului vechilor acţionari;
b) scăderea cursului bursier al acţiunilor societăţii;
c) protejarea trezoreriei societăţii prin lipsa obligativităţii unei plăţi fixe;
d) distribuirea de dividende unui număr mai mare de acţionari?

10. Constituie dezavantaj al finanţării pe baza emisiunii de noi acţiuni:

a) lipsa obligativităţii unor plăţi periodice fixe;
b) costuri reduse pentru întreprindere;
c) diluţia controlului vechilor acţionari;
d) protejarea trezoreriei societăţii prin lipsa obligativităţii distribuirii dividendelor?

11. Constituie avantaj al finanţării pe baza creditelor bancare pe termen mediu şi lung:
a) obligativitatea rambursării creditului la o scadenţă fixă;
b) obligativitatea plăţii dobânzii indiferent de rezultatele întreprinderii;
c) deductibilitatea fiscală a dobânzii plătite;
d) incertitudinea privitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute în
cazul unor eşecuri?

12. Constituie dezavantaj al finanţării pe baza creditelor bancare pe termen mediu şi lung:
a) deductibilitatea fiscală a dobânzii plătite;

11
 b) lipsa diluţiei controlului;
c) obligativitatea rambursării creditului la o scadenţă fixă;
d) accesibilitatea tuturor tipurilor de societăţi, indiferent de forma juridică de
organizare?

13. Care formă de leasing este similară creditului bancar:

a) operaţional;
b) financiar;
c) leasback;
d) nici una?

14. Care formă de leasing este similară închirierii:

a) leasback;
b) financiar;
c) operaţional;
d) nici una?

15. Structura financiară a unei întreprinderi se referă la:

a) configuraţia activului bilanţului;
b) configuraţia datoriilor;
c) configuraţia pasivului bilanţului;
d) configuraţia activelor imobilizate.

16. Efectul de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.

17. Capacitatea de îndatorare se referă la:

a) posibilitatea întreprinderii de a se finanţa pe bază de surse împrumutate;
b) rentabilitatea utilizării creditului contractat pe post de capital;
c) ambele aspecte menţionate mai sus;
d) nici unul din aspectele menţionate mai sus.

18. Se stabileşte o relaţie de tip cauză-efect astfel:

a) capacitate de îndatorare-efect de îndatorare;
b) efect de îndatorare-capacitate de îndatorare;
c) ambele variante de mai sus, nu contează sensul;
d) nu există o relaţie de tip cauză-efect între capacitatea şi efectul de îndatorare.

19. Efectul de îndatorare depinde de:

a) rentabilitatea economică a capitalului;
b) rata dobânzii creditului;
c) ambii indicatori menţionaţi mai sus;
d) nici unul din cei doi indicatori menţionaţi mai sus.

12
 GESTIUNEA IMOBILIZĂRILOR (37 întrebări)

1. Imobilizările:
a) deservesc activitatea pe o perioadă mai mică de un an şi se consumă treptat;
b) deservesc activitatea pe o perioadă mai mică de un an şi se consumă dintr-o dată;
c) deservesc activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi se consumă treptat;
d) deservesc activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi se consumă dintr-o dată?

2. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos nu este specifică imobilizărilor corporale:
a) sunt active nemonetare;
b) sunt lipsite de suport material (intangibile);
c) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an;
d) sunt utilizate în vederea producerii de bunuri,furnizării de servicii sau închirierii?

3. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos nu este specifică imobilizărilor necorporale:
a) sunt active nemonetare;
b) pot fi utilizate în vederea producerii de bunuri sau furnizării de servicii;
c) pot fi utilizate în vederea închirierii;
d) au suport material (tangibile)?

4. Deosebirea fundamentală dintre imobilizările corporale şi cele necorporale constă în:

a) caracterul nemonetar;
b) suportul material;
c) utilizarea pe o perioadă mai mare de un an;
d) posibilitatea închirierii?

5. Sunt imobilizări corporale:

a) programele informatice;
b) fondul comercial;
c) mobilierul;
d) concesiunile?

6. Sunt imobilizări necorporale:

a) programele informatice;
b) aparatura birotică;
c) construcţiile;
d) terenurile?

7. Sunt imobilizări corporale:

a) brevetele;
b) cheltuielile de constituire;
c) cheltuielile de dezvoltare;
d) instalaţiile?

8. Sunt imobilizări necorporale:

a) terenurile;
b) mărcile comerciale/de fabrică;
c) aparatura birotică;
d) mobilierul?

9. Nu sunt imobilizări corporale:

13
 a) terenurile;
b) construcţiile;
c) aparatura birotică;
d) programele informatice?

10. Nu sunt imobilizări necorporale:

a) brevetele;
b) fondul comercial;
c) mobilierul;
d) concesiunile?

11. Nu sunt imobilizări corporale:

a) terenurile;
b) amenajările de terenuri;
c) fondul de comerţ;
d) autoturismele?

12. Nu sunt imobilizări necorporale:

a) concesiunile;
b) amenajările de terenuri;
c) brevetele;
d) mărcile de fabrică?

13. Care dintre următoarele active sunt considerate mijloace fixe şi sunt supuse amortizării:
a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe ipotecate;
b) investiţiile efectuate la mijloacele fixe casate;
c) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;
d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe complet amortizate?

14. Din punct de vedere patrimonial, amortizarea reprezintă:

a) expresia fizică a deprecierii unui activ;
b) expresia valorică a deprecierii unui pasiv;
c) expresia valorică a deprecierii unui activ;
d) expresia fizică a deprecierii unui pasiv?

15. Din punct de vedere financiar, amortizarea reprezintă:

a) recuperarea treptată a valorii capitalului imobilizat în pasive;
b) recuperarea dintr-o dată a valorii capitalului imobilizat în active;
c) recuperarea dintr-o dată a valorii capitalului imobilizat în pasive;
d) recuperarea treptată a valorii capitalului imobilizat în active?

16. Amortizarea imobilizărilor este reflectată în contabilitate:

a) ca un venit;
b) ca un provizion;
c) ca o cheltuială;
d) ca o datorie?

17. Valoarea netă la care sunt redate imobilizările amortizabile în Bilanţ presupune:
a) valoarea de intrare la care se adună valoarea amortizată;
b) valoarea de intrare din care se scade valoarea amortizată;
c) valoarea amortizată din care se scade valoarea de intrare ;

14
 d) valoarea amortizată?

18. Amortizarea imobilizărilor este:

a) obligatorie, indiferent de rezultatele întreprinderii;
b) facultativă, dacă rezultatele sunt nefavorabile;
c) facultativă, indiferent de rezultatele întreprinderii;
d) obligatorie, doar dacă rezultatele sunt favorabile?

19. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pentru următorul interval de timp:

a) de la data punerii în funcţiune până la defectare;
b) de la data punerii în funcţiune până la recuperarea a 50% din valoarea de intrare;
c) de la data punerii în funcţiune pe termen nelimitat;
d) de la data punerii în funcţiune până la recuperarea integrală a valorii de
intrare?

20. Data punerii în funcţiune, în vederea calculului amortizării, pentru mijloacele fixe care
necesită şi montaj şi probe tehnologice este:
a) data achiziţionării, înainte de a avea loc montajul şi probele tehnologice;
b) data terminării montajului, înainte de a avea loc probele tehnologice;
c) data terminării probelor tehnologice;
d) oricare din datele menţionate mai sus, la alegere?

21. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locaţie de gestiune se
calculează de către:
a) proprietarul acestora;
b) utilizatorul acestora;
c) ori de către proprietar, ori de către utilizator, la alegere;
d) nu se calculează amortizări pentru aceste categorii de mijloace fixe.

22. Amortizarea investiţiilor şi modernizărilor efectuate la mijloacele fixe concesionate,

închiriate sau date în locaţie de gestiune se calculează de către:
a) agentul economic în proprietatea căruia se află acestea;
b) agentul economic care a efectuat investiţia;
c) un al treilea agent economic, care a prestat respectivele servicii;
d) aceste investiţii şi modernizări nu sunt supuse amortizării.

23. Cheltuielile de constituire şi cele de cercetare - dezvoltare se amortizează:

a) în 5 ani;
b) în minim 5 ani;
c) în maxim 5 ani;
d) cheltuielile de constituire şi cele de cercetare - dezvoltare nu se supun
amortizării.

24. Cheltuielile cu amortizările fac parte din:

a) cheltuielile extraordinare;
b) cheltuielile financiare;
c) cheltuielile de exploatare;
d) pot fi încadrate în oricare din categoriile menţionate mai sus.

25. Cheltuielile cu amortizările aferente gradului de utilizare sunt:

a) nedeductibile fiscal;

15
 b) deductibile fiscal;
c) în unele condiţii deductibile, în altele nedeductibile;
d) deductibilitatea acestor cheltuieli nu este influenţată de gradul de utilizare?

26. Care dintre următoarele imobilizări nu sunt supuse amortizării:

a) brevetele;
b) terenurile;
c) amenajările de terenuri;
d) mobilierul?

27. Amortismentele vizează:

a) deprecieri ireversibile;
b) deprecieri reversibile;
c) ambele tipuri de deprecieri;
d) nici unul dintre cele două tipuri de deprecieri?

28. Nu influenţează durata normală de funcţionare a unui activ imobilizat:

a) caracteristicile sale constructive;
b) evoluţia ratei inflaţiei din economie;
c) progresul tehnic care induce uzura morală;
d) condiţiile de exploatare?

29. Valoarea de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe aduse ca aport la capital este:
a) valoarea de piaţă ;
b) valoarea de aport;
c) preţul de achiziţie;
d) preţul de vânzare?

30. Valoarea de intrare a imobilizărilor supuse reevaluării este:

a) preţul de achiziţie;
b) preţul de vânzare;
c) valoarea rămasă actualizată;
d) valoarea de aport?

31. Valoarea de intrare a imobilizărilor obţinute din donaţii este:

a) preţul de achiziţie;
b) valoarea de piaţă (actuală);
c) costul de producţie;
d) valoarea reevaluată?

32. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate cu titlu oneros (contra cost) este:
a) preţul de achiziţie;
b) preţul de vânzare;
c) costul de producţie;
d) valoarea de piaţă?

33. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe obţinute din producţie proprie este:
a) preţul de achiziţie;
b) valoarea de aport;
c) costul de producţie;
d) valoarea de piaţă?

16
34. Care metodă (regim) de amortizare reprezintă normalitatea din punct de vedere fiscal:
a) amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale;
b) amortizarea accelerată;
c) amortizarea liniară;
d) amortizarea degresivă cu influenţa uzurii morale?

35. Creşterea cheltuielilor de exploatare privind amortizările favorizează:

a) întreprinderea;
b) statul;
c) şi întreprinderea şi statul;
d) nici întreprinderea, nici statul?

36. Diminuarea cheltuielilor de exploatare privind amortizările favorizează:

a) întreprinderea şi statul, în egală măsură;
b) nici întreprinderea, nici statul;
c) întreprinderea;
d) statul?

37. De ce este statul interesat ca amortizările să genereze cheltuieli cât mai reduse:
a) în vederea consolidării autofinanţării întreprinderii;
b) în vederea diminuării profitului impozabil;
c) în vederea creşterii profitului impozabil;
d) în vederea diminuării ratei inflaţiei?

TABLOURILE DE FINANŢARE (40 întrebări)

1. Fluxurile cu impact imediat asupra disponibilităţilor se numesc:

a) fluxuri contabile;
b) fluxuri financiare;
c) fluxuri monetare;
d) nu există fluxuri cu impact imediat asupra disponibilităţilor?

2. Fluxurile cu impact ulterior asupra disponibilităţilor se numesc:

a) fluxuri financiare;
b) fluxuri contabile;
c) fluxuri monetare;
d) nu există fluxuri cu impact ulterior asupra disponibilităţilor?

3. Fluxurile fără impact asupra disponibilităţilor se numesc:

a) fluxuri monetare;
b) fluxuri financiare;
c) fluxuri contabile;
d) nu există fluxuri fără impact asupra disponibilităţilor?

4. Sunt generatoare de cheltuieli plătite:

a) fluxurile monetare;
b) fluxurile financiare;
c) fluxurile contabile;

17
 d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

5. Sunt generatoare de venituri încasate:

a) fluxurile contabile;
b) fluxurile monetare;
c) fluxurile financiare;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

6. Sunt generatoare de cheltuieli de plătit:

a) fluxurile monetare;
b) fluxurile financiare;
c) fluxurile contabile;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

7. Sunt generatoare de venituri de încasat:

a) fluxurile contabile;
b) fluxurile monetare;
c) fluxurile financiare;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

8. Sunt generatoare de cheltuieli calculate:

a) fluxurile monetare;
b) fluxurile contabile;
c) fluxurile financiare;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

9. Sunt generatoare de venituri calculate:

a) fluxurile monetare;
b) fluxurile contabile;
c) fluxurile financiare;
d) nici una din categoriile de fluxuri menţionate mai sus?

10. Scopul elaborării tabloului de finanţare utilizări-resurse constă în:

a) explicarea formării FR şi a relaţiei acestuia cu NFR;
b) explicarea formării FR şi a relaţiei acestuia cu TN;
c) explicarea formării NFR şi a relaţiei acestuia cu NFR;
d) explicarea formării NFR?

11. Partea de sus a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele ciclice;
b) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele durabile;
d) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele permanente?

12. Partea de jos a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele ciclice;
b) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele durabile;
d) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele permanente?

13. Partea de sus a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

18
 a) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele permanente;
b) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele ciclice;
d) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele durabile?

14. Partea de jos a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele permanente;
b) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele ciclice;
d) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele durabile?

15. Partea de sus a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele ciclice;
b) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele durabile;
d) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele permanente?

16. Partea de jos a tabloului de finanţare utilizări-resurse vizează:

a) echilibrarea alocărilor temporare cu resursele ciclice;
b) echilibrarea alocărilor durabile cu resursele temporare;
c) echilibrarea alocărilor permanente cu resursele durabile;
d) echilibrarea alocărilor ciclice cu resursele permanente?

17. Ecuaţia fundamentală pe care o explică tabloul de finanţare utilizări-resurse este:

a) ∆ NFR = ∆ FR + ∆TN;
b) ∆ FR = ∆ NFR + ∆TN;
c) ∆ FR = ∆ NFR - ∆TN;
d) ∆ TN = ∆ FR + ∆NFR?

18. Elaborarea tabloului de finanţare utilizări-resurse are la bază:

a) două bilanţuri succesive şi contul de rezultate;
b) două bilanţuri succesive;
c) contul de rezultate;
d) două bilanţuri succesive şi două conturi de rezultate succesive?

19. Fluxurile de resurse sunt generate de:

a) creşteri ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
b) scăderi ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
c) creşteri ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv;
d) scăderi ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv?

20. Fluxurile de alocări sunt generate de:

a) creşteri ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
b) scăderi ale posturilor de activ şi creşteri ale posturilor de pasiv;
c) creşteri ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv;
d) scăderi ale posturilor de activ şi scăderi ale posturilor de pasiv?

21. Tabloul de finanţare utilizări-resurse prezintă indicatorii de echilibru financiar:

a) static;
b) într-un anumit moment;
c) dinamic;

19
 d) nu prezintă indicatorii de echilibru financiar?

22. Intrările de imobilizări reprezintă:

a) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
b) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
c) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?

23. Vânzările de imobilizări reprezintă:

a) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
b) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
c) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?

24. Rambursarea datoriilor la termen (pe termen lung) reprezintă:

a) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
b) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări;
c) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse?

25. Contractarea de noi datorii la termen (pe termen lung) reprezintă:

a) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
b) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări;
c) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
d) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse?

26. Creşterea stocurilor şi creanţelor de exploatare reprezintă:

a) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
b) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări;
c) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de alocări?

27. Reducerea stocurilor şi creanţelor de exploatare reprezintă:

a) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
b) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
c) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări;
d) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări?

28. Creşterea datoriilor de exploatare reprezintă:

a) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
b) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
c) scăderi de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?

29. Reducerea datoriilor de exploatare reprezintă:

a) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
b) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
c) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de alocări;
d) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări?

30. Dividendele datorate şi plătite aferente exerciţiului precedent reprezintă:

20
 a) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de resurse;
b) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de alocări;
c) scăderi de posturi de pasiv, deci fluxuri de resurse;
d) creşteri de posturi de activ, deci fluxuri de alocări?

31. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?

32. Fondul de rulment pozitiv, atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind
negativă semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există , dar s-a fragilizat?

33. Fondul de rulment pozitiv la începutul anului, negativ la sfârşitul anului, variaţia fiind
negativă semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?

34. Fondul de rulment negativ la începutul anului, pozitiv la sfârşitul anului, variaţia fiind
pozitivă semnifică:
a) echilibru financiar pe termen lung care a existat, mai există şi s-a consolidat;
b) echilibru financiar pe termen lung care nu a existat, există şi s-a consolidat;
c) echilibru financiar pe termen lung care a existat şi nu mai există;
d) echilibru financiar pe termen lung care a existat, există, dar s-a fragilizat?

35. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

36. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

37. Consecinţa variaţiei pozitive a fondului de rulment şi a variaţiei pozitive a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;

21
 c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

38. Consecinţa variaţiei negative a fondului de rulment şi a variaţiei negative a necesarului

(nevoii) de fond de rulment este:
a) diminuarea trezoreriei nete;
b) creşterea trezoreriei nete;
c) uneori creşterea, alteori scăderea trezoreriei nete;
d) nu este influenţată trezoreria netă?

39. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind pozitivă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
c) o creştere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni
leneşă (trândavă) ;
d) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?

40. O trezorerie netă pozitivă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului, variaţia fiind negativă
indică:
a) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal favorabil ;
b) o scădere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil ;
c) o scădere a trezoreriei, putând evidenţia tendinţa trezoreriei de a deveni mai
dinamică;
d) o creştere a trezoreriei, fiind întotdeauna un semnal nefavorabil?

ALTE CATEGORII (26 întrebări)

1. Analiza pragului de rentabilitate se referă la:

a) analiza rezultatelor întreprinderii pe baza cascadei SIG;
b) analiza rezultatelor pe funcţiunile întreprinderii;
c) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli fixe şi variabile;
d) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli directe şi indirecte?

2. Analiza rezultatelor întreprinderii pe bază de cheltuieli directe şi indirecte se referă la:

a) analiza rezultatelor întreprinderii la o cifră de afaceri nulă;
b) analiza rezultatelor pe funcţiunile întreprinderii;
c) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli fixe şi variabile;
d) analiza rezultatelor pe bază de cheltuieli direct şi indirect implicate în
procesul de producţie
3. Stocurile:
a) participă la operaţiuni cu un grad mare de repetabilitate;
b) nu au nici un fel de influenţă asupra rezultatelor;
c) paticipă la mai multe cicluri de exploatare;
d) cuprind creanţele şi debitorii diverşi?

4. Stocurile:
a) participă la operaţiuni rar întâlnite în activitatea întreprinderilor;
b) nu au nici un fel de influenţă asupra rezultatelor;
c) participă la un singur ciclu de exploatare;
d) cuprind creanţele şi debitorii diverşi?

22
5. Stocurile:
a) participă la operaţiuni rar întâlnite în activitatea întreprinderilor;
b) influenţează rezultatele întreprinderii;
c) participă la mai multe cicluri de exploatare;
d) cuprind creanţele şi debitorii diverşi?

6. Stocurile:
a) participă la operaţiuni rar întâlnite în activitatea întreprinderilor;
b) nu au nici un fel de influenţă asupra rezultatelor;
c) participă la mai multe cicluri de exploatare;
d) includ materiile prime, materialele, produsele finite, marfurile?

7. Avansurile încasate de la clienţi reprezintă:

a) alocări;
b) utilizări;
c) resurse;
d) nevoi?

8. Avansurile plătite furnizorilor reprezintă:

a) pasive;
b) utilizări;
c) resurse;
d) datorii?

9. Creditele furnizori reprezintă:

a) resurse;
b) utilizări;
c) alocări;
d) creanţe?

10. Creditele clienţi reprezintă:

a) datorii;
b) alocări;
c) pasive;
d) resurse?

11. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?

12. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

13. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

a) trezoreria netă;

23
 b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

14. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?

15. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

16. Un fond de rulment negativ exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

17. Fondul de rulment propriu exprimă:

a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?

18. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de
exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?

19. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

20. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

21. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;

24
 c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

22. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

23. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

24. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

25. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

26. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

25