TESTE GRILĂ

ÎNTREPRINDEREA ŞI FLUXURILE SALE (10 întrebări)

1. După criteriul deciziei, sistemele sunt clasificate în:

a) complexe şi determinate;
b) determinate şi nedeterminate;
c) determinate şi deschise;
d) adaptabile şi nedeterminate.

2. Clasificarea sistemelor în adaptabile şi inadaptabile are la bază criteriul:

a) adaptabilităţii;
b) deschiderii;
c) deciziei;
d) complexităţii.

3. Clasificarea sistemelor din punctul de vedere al criteriului deciziei are la bază:

a) prevederea cu certitutine a modificărilor care iau naştere în interiorul sistemul;
b) prevederea cu certitutine a modificărilor care iau naştere în mediul extern al
sistemului;
c) prevederea cu certitudine a modificărilor care survin atât în interiorul
sistemului, cât şi în mediul extern al acestuia;
d) prevederea ambiguă a modificărilor care survin atât în interiorul sistemului, cât şi
în mediul extern al acestuia.

4. După criteriul adaptabilităţii, întreprinderile sunt sisteme:

a) adaptabile;
b) determinate;
c) nedeterminate;
d) inadaptabile.

5. Întreprinderile sunt sisteme complexe deoarece:

a) interrelaţionează permanent cu mediul extern;
b) sunt formate din mai multe subsisteme;
c) se adaptează în permanenţ la modificările mediului;
d) îşi pot controla pe deplin modificările ce survin în interiorul acestora.

6. După criteriul deciziei, întreprinderile sunt sisteme:

a) parţial determinate;
b) determinate;
c) nedeterminate;
d) total determinate.

7. Variabilele de acţiune sunt:

a) variabile de ieşire ce vizează în mod direct obiectivele fixate;
b) variabile de ieşire pe care se poate lucra;
c) variabile de intrare ce vizează în mod direct obiectivele fixate;
d) variabile de intrare pe care se poate lucra.

1
8. Variabilele esenţiale sunt:
a) ieşiri ce constituie criterii de apreciere a obiectivelor fixate;
b) ieşiri pe care s-a lucrat efectiv;
c) intrări pe care se va lucra efectiv;
d) intrări ce constituie criterii de apreciere a obiectivelor fixate.

9. Plata dividendelor acţionarilor întreprinderii este un flux:

a) extern real;
b) intern real;
c) extern financiar;
d) intern financiar.

10. Care fluxuri sunt direct corelate cu trăsătura de sistem deschis a întreprinderii:
a) interne;
b) externe;
c) ambele;
d) nici unele?

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI (44 întrebări)

1. Criteriul după care sunt ordonate activele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

2. Criteriul după care sunt ordonate pasivele în Bilanţ este:

a) exigibilitatea;
b) finanţarea;
c) autonomia;
d) lichiditatea?

3. Lichiditatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

4. Exigibilitatea presupune:
a) capacitatea mai mare sau mai mică a unui pasiv de a se transforma în bani;
b) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui activ;
c) capacitatea mai mare sau mai mică a unui activ de a se transforma în bani;
d) scadenţa mai apropiată sau mai îndepărtată de rambursare a unui pasiv?

5. În Bilanţ, lichiditatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

2
6. În Bilanţ, lichiditatea scade:
a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

7. În Bilanţ, exigibilitatea scade:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

8. În Bilanţ, exigibilitatea creşte:

a) de jos în sus;
b) de sus în jos;
c) şi de jos în sus şi de sus în jos;
d) nu se poate preciza?

9. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai redusă:

a) creanţele faţă de clienţi;
b) numerarul din casierie;
c) amenajările de terenuri;
d) obiectele de inventar?

10. Care dintre următoarele structuri de activ au lichiditatea cea mai ridicată:
a) cheltuielile de cercetare - dezvoltare;
b) produsele finite;
c) debitorii diverşi;
d) disponibilul din contul bancar?

11. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai redusă:
a) datoriile faţă de bugete;
b) clienţii creditori;
c) datoriile pe termen lung;
d) capitalul social?

12. Care dintre următoarele structuri de pasiv au exigibilitatea cea mai ridicată:
a) rezervele;
b) rezultatul reportat;
c) datoriile faţă de furnizori;
d) datoriile pe termen lung?

13. Situaţia netă a unei întreprinderi se determină ca:

a) sumă între total activ şi datorii;
b) diferenţă între total pasiv şi capitaluri proprii;
c) sumă între total pasiv şi capitaluri proprii;
d) diferenţă între total activ şi datorii?

14. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen lung este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;

3
 c) fondul de rulment;
d) nevoia de fond de rulment?

15. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar pe termen scurt este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

16. Indicatorul ce exprimă echilibrul financiar curent este:

a) trezoreria netă;
b) necesarul de fond de rulment;
c) fondul de rulment;
d) fondul de rulment propriu?

17. În vederea determinării indicatorilor de echilibru financiar, se utilizează:

a) bilanţul în optica juridică;
b) bilanţul în optica financiară;
c) bilanţul în optica economică;
d) contul de rezultate?

18. Fac parte din alocările stabile:

a) creanţele;
b) capitalurile proprii;
c) clădirile;
d) datoriile la termen?

19. Nu fac parte din alocările durabile:

a) debitorii diverşi;
b) brevetele;
c) maşinile;
d) creanţele recuperabile într-o perioadă mai mare de 1 an?

20. Imobilizările corporale sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

21. Fac parte din alocările ciclice:

a) imobilizările;
b) stocurile;
c) capitalurile proprii;
d) datoriile ciclului de exploatare?

22. Nu fac parte din alocările temporare:

a) mărfurile;
b) creanţele recuperabile într-o perioadă de 60 de zile;
c) creanţele recuperabile într-o perioadă de 2 ani;
d) materiile prime?

4
23. Stocurile sunt:
a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

24. Fac parte din resursele durabile:

a) datoriile la termen;
b) furnizorii plătiţi în 30 de zile;
c) impozitul pe profit;
d) contribuţia de asigurări sociale?

25. Nu fac parte din resursele stabile:

a) capitalul social;
b) rezervele legale;
c) creditele bancare pe 5 ani;
d) furnizorii plătiţi în 60 de zile?

26. Datoriile la termen sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

27. Fac parte din resursele temporare:

a) capitalul propriu;
b) rezervele statutare;
c) datoriile faţă de salariaţi;
d) datoriile la termen?

28. Nu fac parte din resursele ciclice:

a) datoriile la termen;
b) datoriile faţă de creditorii diverşi, ce vor fi plătite în 2 luni;
c) datoriile faţă de furnizori, ce vor fi achitate în 90 de zile;
d) datoriile faţă de salariaţi?

29. Datoriile faţă de salariaţi sunt:

a) resurse durabile;
b) alocări temporare;
c) resurse ciclice;
d) alocări stabile?

30. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un excedent al capitalurilor permanente peste imobilizările nete;
b) un excedent al imobilizărilor nete peste capitalurile permanente;
c) un excedent al activelor circulante peste imobilizările nete;
d) un excedent al imobilizărilor nete peste activele circulante?

31. Un fond de rulment pozitiv exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;

5
 d) un echilibru financiar pe termen scurt?

32. Un fond de rulment negativ exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un dezechilibru financiar pe termen lung;
d) un echilibru financiar pe termen scurt?

33. Fondul de rulment propriu exprimă:

a) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza capitalurilor proprii;
b) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor la termen;
c) gradul de finanţare a imobilizărilor nete pe baza datoriilor ciclului de exploatare;
d) nici una dintre variantele de mai sus?

34. Un necesar de fond de rulment negativ exprimă:

a) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile ciclului de exploatare;
b) acoperirea parţială a activelor circulante din datoriile la termen;
c) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile ciclului de
exploatare;
d) acoperirea integrală a activelor circulante din datoriile la termen?

35. Necesarul (nevoia) de fond de rulment inferioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

36. Necesarul (nevoia) de fond de rulment superioară fondului de rulment exprimă:

a) un dezechilibru financiar pe termen scurt;
b) un echilibru financiar pe termen lung;
c) un echilibru financiar pe termen scurt;
d) un dezechilibru financiar pe termen lung?

37. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

38. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:

a) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
d) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie?

39. Un fond de rulment negativ şi o nevoie de fond de rulment pozitivă au ca efecte:

a) un excedent de utilităţi şi un deficit de trezorerie;
b) un deficit de utilităţi şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

6
 40. Un fond de rulment pozitiv şi o nevoie de fond de rulment negativă au ca efecte:
a) un deficit de resurse şi un deficit de trezorerie;
b) un excedent de resurse şi un excedent de trezorerie;
c) un excedent de resurse şi un deficit de trezorerie;
d) un deficit de resurse şi un excedent de trezorerie?

41. Fondul de rulment mai mare decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

42. Fondul de rulment mai mic decât necesarul de fond de rulment are ca efect:
a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

43. Fondul de rulment egal cu necesarul de fond de rulment are ca efect:

a) degajarea unei trezorerii nete pozitive;
b) degajarea unei trezorerii nete negative;
c) degajarea unei trezorerii nete nule;
d) degajarea unei trezorerii nete pozitive, negative sau nule?

44. Trezoreria netă foarte mare este un semnal:

a) favorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică;
b) nefavorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
c) favorabil, exprimând o trezorerie leneşă (trândavă);
d) nefavorabil, exprimând o trezorerie foarte dinamică?

ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA CONTULUI DE REZULTATE (24 întrebări)

1. Veniturile din dobânzi sunt:

a) venituri extraordinare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri financiare;
d) nu reprezintă venituri?

2. Cheltuielile cu energia şi apa sunt:

a) cheltuieli financiare;
b) cheltuieli de exploatare;
c) cheltuieli extraordinare;
d) nu reprezintă cheltuieli?

3. Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt:

a) venituri financiare;
b) venituri din exploatare;
c) venituri extraordinare;
d) nu reprezintă venituri?

7
4. Pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar sunt:
e) cheltuieli financiare;
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli extraordinare;
c) nu reprezintă cheltuieli?

5. Profitul net este:

a) venit financiar;
b) venit din exploatare;
c) venit extraordinar;
d) nu reprezintă venit?

6. Sunt cheltuieli de exploatare:

a) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar;
b) cheltuielile cu dobânzile;
c) cheltuielile cu titlurile de valoare cedate;
d) cheltuielile cu materiile prime?

7. Sunt venituri din exploatare::

a) veniturile din producţia imobilizată;
b) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
c) veniturile din dobânzi;
d) veniturile din interese de participare?

8. Sunt cheltuieli financiare:

a) cheltuielile cu personalul;
b) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar;
c) cheltuielile cu impozitele şi taxele;
d) cheltuielile ocazionate de incendii?

9. Sunt venituri financiare:

a) veniturile din producţia stocată (variaţia stocurilor pozitivă);
b) veniturile din vânzarea mărfurilor;
c) veniturile din producţia imobilizată;
d) veniturile din interese de participare?

10. Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă:

a) diferenţa dintre rezultatul exploatării şi rezultatul financiar;
b) suma dintre rezultatul exploatării, rezultatul financiar şi rezultatul extraordinar;
c) suma dintre rezultatul exploatării şi rezultatul financiar;
d) diferenţa dintre rezultatul brut şi impozitul pe profit?

11. Nu sunt venituri încasabile:

a) veniturile din vânzarea mărfurilor;
b) veniturile din despăgubiri;
c) veniturile din reluări ale provizioanelor;
d) veniturile din cedarea activelor?

12. Sunt venituri încasabile:

a) veniturile din reluări asupra provizioanelor de exploatare;
b) veniturile din reluări asupra provizioanelor financiare;

8
 c) veniturile din interese de participare;
d) nici una dintre categoriile de venituri menţionate mai sus?

13. Nu sunt venituri calculate:

a) veniturile din vânzarea produselor finite;
b) veniturile din cedarea activelor;
c) veniturile din dobânzi;
d) toate categoriile de venituri menţionate mai sus?

14. Sunt venituri calculate:

a) veniturile din interese de participare;
b) veniturile din dobânzi;
c) veniturile din diferenţe favorabile de curs valutar;
d) veniturile din reluări ale provizioanelor financiare?

15. Veniturile încasabile presupun:

a) cumularea veniturilor încasate şi a celor calculate;
b) cumularea veniturilor încasate şi a celor de încasat;
c) cumularea veniturilor de încasat şi a celor calculate;
d) cumularea veniturilor încasate, de încasat şi a celor calculate?

16. Sunt cheltuieli plătibile:

a) calculul provizioanelor financiare;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul provizioanelor de exploatare;
d) nici una din variantele de mai sus?

17. Nu sunt cheltuieli calculate:

a) calculul impozitului pe profit;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul provizioanelor de exploatare;
d) toate variantele de mai sus?

18. Sunt cheltuieli calculate:

a) calculul salariilor;
b) calculul amortizărilor;
c) calculul impozitului pe profit;
d) pierderile din diferenţe nefavorabile de curs valutar?

19. Cheltuielile plătibile presupun:

a) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor calculate;
b) cumularea cheltuielilor plătite şi a celor de plătit;
c) cumularea cheltuielilor de plătit şi a celor calculate;
d) cumularea cheltuielilor plătite, de plătit şi a celor calculate?

20. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai sintetic:
a) excedentul brut de exploatare;
b) rezultatul net;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul exploatării?

9
21. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net?

22. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin sintetic:
a) excedentul brut de exploatare;
b) rezultatul net;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul exploatării?

23. Care dintre următoarele solduri intermediare de gestiune este cel mai puţin cuprinzător:
a) valoarea adăugată;
b) excedentul brut de exploatare;
c) rezultatul curent;
d) rezultatul net?

24. Capacitatea de autofinanţare:

a) exprimă performanţele activităţii de exploatare a întreprinderii;
b) exprimă performanţele activităţii financiare a întreprinderii;
c) exprimă performanţele activităţii extraordinare a întreprinderii;
d) exprimă performanţele activităţii globale a întreprinderii?

GESTIUNEA CAPITALURILOR ÎNTREPRINDERII (19 întrebări)

1. Din punct de vedere economic, capitalul vizează:

a) bunurile şi serviciile care nu reprezintă rezultatul unui proces de producţie;
b) bunurile şi serviciile care ies dintr-un proces de producţie, dar reintră într-
un altul în vederea obţinerii unor alte bunuri şi servicii;
c) bunurile şi serviciile obţinute din natură şi prelucrate (transformate) prin
intermediul unui proces de producţie;
d) bunurile şi serviciile prelucrate (transformate) independent de vreun proces de
producţie.

2. Din punct de vedere contabil, capitalul reprezintă:

a) element de pasiv destinat finanţării durabile a activelor;
b) element de activ destinat finanţării ciclului de exploatare;
c) element de pasiv destinat finanţării celorlalte pasive;
d) element de activ destinat finanţării durabile a pasivelor.

3. Capitalul permanent se compune din:

a) capitalul şi capitalul împrumutat;
b) capitalul şi capitalul propriu;
c) capitalul propriu şi capitalul împrumutat (datorii pe termen lung);
d) capitalul de lucru (fondul de rulment).

4. Între capital şi capitalul propriu există o relaţie de tip:

a) parte-întreg;
b) se identifică întotdeauna unul cu celălalt;

10