Comuna Putna - caracterizare

geografică şi potenţial turistic

 Cuprins

I. Introducere
I.1. Motivaţia alegerii temei.....
I.2. Poziţia geografică a zonei de studiu
I.3. Istoricul cercetărilor privind zona şi tema de studiu

II. Trăsăturile geografice generale

II.1. Geologie
II.2. Relief
II.3. Climă
II.4. Ape
II.5. Vegetaţia, fauna şi solurile
II.6. Populaţia şi economia

III. Potenţialul turistic

III.1. Consideraţii teoretice
III.2. Potenţialul turistic natural
III.2.1. Potenţialul turistic al reliefului
III.2.2. Potenţialul climato-turistic
III.2.3. Potenţialul hidro-mineral
III.2.4. Potenţialul bio-geografic
III.3. Potenţialul turistic antropic
III.3.1. Obiective turistice cultural-istorice (mănăstiri, biserici de lemn etc.)
III.3.2. Cultura materială şi spirituală rurală (ocupaţii tradiţionale,
manifestări folclorice)

IV. Analiza bazei tehnico-materiale şi formele de turism practicate in comuna Putna

IV.1. Infrastructura si serviciile

IV.2. Unitati de cazare
IV.3. Formele de turism practicate in comuna Putna
 IV.3.1. Turism rural
IV.3.2. Turism cultural-religios
IV.3.3. Turism sportiv
IV.4. Fluxuri turistice
IV.5. Analiza indicilor turistici
IV.6. Valorificarea potenţialului turistic. Planuri de dezvoltare turistică

Concluzii
Bibliografie
 I. Introducere

Putna aşezată pe plaiuri bucovinene, unde peisajul montan, molcom şi dulce,

păstrază atâtea şi atâtea monumente istorice şi de artă feudală. Aşezate în oraşe, sate sau în
văile de la poalele munţilor,monumentele de aici adăpostesc nepreţuite obiecte de artă şi
fiecare din ele aminteşte ceva din istoria zbuciumată a Moldovei. Pentru lucrarea de acuma,
am ales ca ţintă comuna Putna acolo unde „Privind spre lumina care se deschide subt arcul
ei,şi astăzi stă Ştefan-Voievod ....în icoană,cu capul aplecat şi mâinile încrucişate” 1.Ca sa
ajungem la Putna, plecăm pe din Suceava, pe valea râului cu acelşi nume, până la Radăuţi. De
la Rădăuţi, tot pe valea râului Suceava până la Gura Putnei, şoseaua este însoţită de un peisaj
specifc obcinilor: unduiri domoale, păduri seculare de stejar, fagi şi conifere. La numai 30 km
de Rădăuţi pe valea pârâului Putna, se află şi comuna Putna, comuna cu prima ctitorie a lui
Ştefan cel Mare şi cu necropola familiei sale. Satul Putna, aşezat pe parte stânga a pârâului cu
acelaşi nume, este străjuit de dealuri înalte de 700-800 m şi împădurite, care o închide ca într-
o fortăreaţă naturală.

I. 1 Motivaţia alegerii temei

În cadrul acestei lucrări,doresc sa tratez comuna Putna ca fiind o destinaţie turistică

impresionantă şi renumită,prin potenţialul turistic ridicat care cuprinde numeroase elemente
naturale, cultural-istorice .Printr-un cadru natural montan, alături de originalitate şi tradiţia si
obiceiurile locuitorilor încă păstrate, prin obiectivele turistice din zonă şi cadrul natural, Putna
este un loc de legendă şi prin toate acestea devine unică. Am ales această temă pentru că, din
cunoştiintele mele şi in formându-mă mai mult am descoperit că Putna prin diversitate
obiceiulior, a istorie deţine un potenţial turistic destul de ridicat, ceea ce o face unică şi
impresionantă după cum apare în mai multe lucrări. Pe lânga toate acestea, principalul motiv,
este acela, ca am fost destul de norocos sa cunosc aceste meleaguri incă de mic copil. Am
avut posibiltatea din această cauză sa cunosc numeroasele obiceiuri ale zonei, tradiţi, luând si
eu parte la unele din aceste. Încondeiatul ouălor, malancă, sau sa port costumul popular al
zonei .Toate acestea spun ca in această zonă traditiţiile şi obiceiurile oamenilor nu sau pierdut

1
Mihail Sadoveanu ,Viaţa lui Ştefan cel Mare, editura, orasul, anul, p. 20
încă in ciuda globalizării, şi a modernizării. Scopul aceste lucrări este de a spune mai departe
toate aceste lucruri şi de a le prezenta şi altor oameni.
Punctul de plecare pentru acest proiect il constituie stabilirea unor obiectice de
cercetare cum ar fi: caracterizarea geografică a zonei, potenţialul turistic al comunei,
principalele tipuri de turism din comuna, istoricul comunei, obiceiurile dar mai ales
promovarea şi dezvoltarea.

I.2 Poziţia geografică a zonei de studiu

Comuna Putna este situată în parte de nord a judeţului Suceava, în Obcina Mare.
Coordonatele geografice ale comunei Putna sunt se afla la latitudine nordică 47⁰87'' şi
longitudine estică 25⁰ 62''. Comuna Putna se invechineză la nord şi la est cu comuna Straja in
nord –vest cu comuna Vocovu de Sus, satul Bivolărie la est cu comuna Vicovu de Jos, iar la
sud cu Moldoviţa.

Fig. 1 Localizarea geografică a comunei Putna în cadrul judeţului Suceava

 I.3 Istoricul cercetărilor privind zona şi tema de studiu
Comuna Putna a fost abordată în destule de puţine studii, cele mai multe referinţe fiind
in cadrul studiilor de mare ansamblu sau istorice, în care se fa referiri episodice. Singura
lucrare care a trat comuna Putna ca o unitate naturală geografică si umană bine individualizată
este lucrarea este a profesorului Dimitrie Dan din anul 1905, lucrare care reprezintă o
încercare, pe alocuri reuşită, de tratare complexă, chiar dcă există destul de multe
neconcordanţe. Ţinând cont de epoca în care a fost scrisă aceasta poate reprezenta oricând un
punct de pornire pentru orice studiu care s-ar face asupra comunei.
Nu fac excepţie nici reprezentările cartografice anterioare secolului XVII–lea însă
aceste nu au fost niciodată la o scară care să permită redarea unor detalii cartografice ale
comunei. Unele lucrări poti catalogate ca lucrări istorice a cartografiei,ce ami importantă
realizare în acest sens fiind cea a lui Marin Popescu-Spineni (1979).Alături de această lucrare
de referinţă mai pot fi menţionate şi unele abordări unilaterale cum sunt cele ale aceluiaş autor
referitor la o hartă a Bucovinei editată in 1774.
Ileana Creţan scrie o monografie a comunei în anul 1930, care se doreşte a fi o
monografie etnografică şi folclorică. Aici sunt transpuse numeroasele obiceiuri si ocupaţia
oamenilor din comună. Un alt tratat asupra zonei este redactat şi de Barbu Nicolae ,acesta
efectuează un Studiu morfologic al Obcinele Bucovinei. Anumite lucrări cu caracter istoric
vorbesc despre Putna dar în special despre mănăstirea Putna („Putna” de Cristian Moisescu).
Institutul Militar Geografic austriac a efectuat cele mai multe ridicări topografice asupra
zonei, publicând câteva ediţii de hărţi militare începând cu anul 1825. Pe aceste harţi s-a
căutat respectarea ortografiei româneşti pentru majoritatea denumirilor,spre deosebire de
hărţile cadastrale care sunt mult denaturate sub acest aspect.2
Lucrări asupra geologie aceste zone au fost efectuate de către Barbu, (1966) confirmă
ca depozitele de pietrişuri din partea vestică a Platformei Moldoveneşti sunt sarmaţiene,
considerând că aceste depuneri fluvio-deltaice ale Suceviţei sunt mult mai mari decât ce a
actuală.ipoteză fezabilă dacă ţinem cont de condiţiile climatice perioadelor anterioare.
Istoricul cercetărilor biogeografice a fost efectuat de către A.Procopianu (1902) care a
elaborat „Harta generală pentru vegetaţiunea Ţărilor dacice” cu scara 1:25.000. Cercetările
istorice asupra zonei au fost efectuate de către Gh.I.Brătianu (1944-1945 ) care studiază
problema descălecatului şi inevitabil, face referire şi la comuna Putna. Spinei face și el
referire la comuna Putna prin transportul bisericii de lemn de la Volovăţ la Putna. Istoricul

2
La aceste harţi au lucrat germani şi polonezi, astfel explicându-se de ce unele toponime sunt germanizate sau
polonizate.
cercetărilor asupra populaţiei, L.A. Simiginowicy (1884) face o prezentare a populaţiei din
Bucovina din punct de vedere etnografic şi istoric. Lucrarea sa este importantă deoarece face
referire la migraţiile pendulare spre şi dinspre Moldova care afectau şi comuna Putna. Atlasul
R.S.România (1979) dedică câteva planşe portului popular şi casei tradiţionale etc.
 II. Trăsături geografice generale

II.1 Geologie

Primele informaţii asupra geologiei zonei aparţin lui K.Paul(1876) care elaboreaă o
lucrare de sinteză aupra geologiei Bucovinei Între Şipotele Sucevei Şi Arşiţa Băieşului
Însoţită d eo hartă care în prezent are mai mult o valoare istorică. În acelaşi an, Walter
efectuând cercetări în zonă pentru identificarea unor acumulări de hidrocarburi indică
prezenţa a trei linii petrolifere importante:
-Breaza-Sadova-Câmpulung-Stulpicani;
-Dichtenitz-Putna-Ruşii Moldoviţei-Vatra Moldoviţei;
-Berhomet-Crasna-Karlsberg-Mănăstirea Putna-Marginea-Solca-Cacica-Slătioara.
Începând cu anul 1953, ca urmarea a cercetărilor laborioase desfăşurate în zona
cuprinsă între Râul Suceava şi pârâul Suceviţa se publică o serie de lucrări care se constituie
în cel mai substanţial aport adus cercetărilor geologice din regiune. Se distinge în cadrul
depozitelor flişului extern din regiune doua unitţi bine individualizate, având caractere
stratigrafice deosebite: unitatea superioară, denumită Pânza de Putna şi Unitatea inferioară
care pare a fi prelungirea pânzei marginale dintre Cracău şi Suha.
Pânza de Putna depozitele care participă la formatrea acestei pânze aparţin ca vârstă
Senionianului şi Oligocenului. Senionianul se reprezintă într-un facies tipic marginal, al
marnelor cu inocerami,în cadrul acestora putând fi separate două orizonturi:
-orizontul inferior,însumând o grosime de 300-400 m,constituit din marnocalcare cenuşii
albastrui cu fucoide,asociate subordonat cu calcare-gresii vinete albăstrui;
-orizontul superior(300m),format din calcare organogene,fine,argile şi marne cenuşii,verzui,la
care se adauga micronglomerate cu elemente verzui şi alge calacaroase;
În cadrul depozitelor Eocene se dezvoltă faciesul d e Putna acesta este constituit din
marme verzi şi roşii,calcare verzui şi gresii calcaroase cenuşii verzui. Eocenul mediu este
alcătuit din marme sau argile roşii, foioase, conglomerate cu elemente verzi la care se adaugă
calcare de Pasieczna cu chaille-uri. Eocenul superior cuprinde argile şi marne verzi,cu
intercalaţii de gresii verzui şi Gresia de Lucăceşti. Oligocenul este cel tipic marginal alcătuit
din orizonturile cunoscute :marne brune bituminoase având frecvent menilite în bază,disodile
cu aspect obişnuit,dar care spre partea superioară prezintă intercalaţii din ce în ce mai groase
de gresii de tip Kliwa şi gresie de Kliwa care parea a fi mai slab cimentată în partea de est.
Unitatea inferioară sau Pânza marginală este vizibilă în semifereastra de la Gura
Putnei,cinţinând mai puţine chaille-uri sau acestea lipsind. Peste orizontul amintit se dispun
stratele de Bisericani alcătuite din argile şi marne verzui,micacee,corespunzând orizontului
argilos-grezos verde şi roşu din Faciesul de Putna de vârstă eocen superior. Este de remarcat
lipsa Gresiei de Lucăceşti în faciesul de Gura Putnei.
Depozitele oligocene sânt foarte frământate şi faliate separându-se orizonturile
cunoscute:
-orizontul marnelor brune şi menilitelor ce suportă uneori intercalaţii de conglomerate cu
elemente verzi;
-orizontul disodilelor substituite uneori prin conglomerate cu elemente verzi;
-gresia de Kliwa este substituită de către conglomerate cu elemente verzi, microconglomerate,
calacare cu numuliţi, suportând la diferite nivele intercalaţii de gresii cenuşii, curbiocorticale,
de tip Krosno, gresii grosiere, micacee de tip Tarcău, marne verzi de tip miocenic. Pentru
prima dată este pusă în evidenţă în această zonă prezenta unor depozite miocene reprezentate
prin marne verzi, nisipoase sau satinate.
În afară de procuparea startigrafică a zonei de un interes deosebit s-a bucurat
cunoaşterea tectoniucă,atât a flişului extern cât şi a relaţiilor cu zona miocenă,sau integrarea
informaţiilor obţinute în contxtul general al Carpaţilor Orientali. În flişul extern s-a remarcat
existenţa unei pânze de şariaj, denumită pânza de Putna şi a Autohtonului ei, pentru care s-a
utilizat denumirea de Unitatea Inferioară, unitate şariată la rândul ei peste zona miocenă al
cărui caracter de pânză rămâne de discutat. Din punct de vedere tectonic trebuie relevate
urmatoarele aspecte care au o importaţă deosebită. Caracterul framântat al tectonicii în
semifereastra Gura Putnei faţă de caracterul mult mai liniştit al structurilor în Pânza de Putna ,
precum şi existenţa unor discrepanţe între direcţia nord-sud a cutelor sale, faţă de cea generală
NV-SE a pânzei. Conturul semiferestrei sugereză ideea că aceasta s-a format nu doar ca efect
al eroziunii posttectonice ci şi ca o sfâşietură în pânza provenită dintr-o rupere şi o deplasare
orizontală mai avansată a părţii externe în acest loc.
O întreagă zonă senionia-palogen largă de trei km şi întinzându-se între Putna-Viţueu-
Voivodeasa pâna la sud de Suceviţa, este cuprinsă între linii de contact anormal şi face
impresia că aparţine altei unităţi de dedesubt, care ar părea aici într-o imensă semifereastră.
Alt rezultat important îl constituie urmărirea şi stabilirea adevăratei semnificaţii a liniei de
contact anormal denumită Poiana Crucii.Aceasta linie apare la nord de valea Moldovei,putând
fi urmărită continuu până la Valea Putnei de unde se desface în trei linii tectonice:
a)externă care se îndreaptă spre nord la Poiana Glodului, unde se confundă pe o mică distanţă
cu linia de şariaj a Pânzei de Putna, după care se retrage spre vest şi lasă în faţă un solz îngust
de Eocen inferior şi Senionian, pentru ca din valea Sucevei să se cufunde din nou cu linia de
şariaj amintită;
b)linia de mijloc, situată la vest se continuă după toate aparenţele, cu linia ce trece pe la
Lăpuşna Răstoaca;
c)linia internă se îndreaptă de la început spre NV continuându-se peste graniţă cu linia ce
trece Şipotele Siretului şi se termină la Pătrăşeni, pe Ceremuş.
Cele trei linii delimiteză ca frunte a lor trei solzi mai importanţi, deversaţi spre ENE:
solzul Voloteiului,solzul Scorbura şi solzul Poiana Crucii.Acesta din urmă, spre SSE
încalecă peste primii doi pe o distanţă d e aproximativ 3 km. Poiana Crucii are o continuitate
spre nord pîna în valea Ceremuşului unde se constituie ca un solz important în pânza de
Skole. Comuna Putna este aşezată geografic în Obcina Mare se află într-o zonă a flişului
senonian-palogen şi este formată dintr-un complex de culmi monoclinale pe direcţia
structurală.

II.2 Relief

Trăsătură esentială a reliefului o constituie paralelismul culmilor şi văilor pe direcţia

nord-sud-est,direcţie concordantă cu aceea a structurii geologice. O a doua trăsătură
importantă o constituie înălţimea redusă, aceasta aparţinând munţilor joşi cu culmi, pararlele,
rotunjite, separate prin depresiuni alungite şi relief de maguri. Altitudinea minimă este de 490
m, iar cea mai mare este de 1198 m, diferenţa de nivel fiind de 708 m. În general se observă
ca versanţii sunt ondulaţi, cu înclinări cuprinse frecvent între 16-30º cu expoziţii în cea mai
mare parte parţial însorite sau umbrite, iar altitudinile medii frecvente sunt între 800-1000m.

II.3 Climă

Media lunară la staţia meteorologică Rădăuţi este de 7,7 ºC. Din punct de vedere
termic, clima din comună se caracterizează prin existenţa, în general, a unor ierni reci cu
temperaturii medii de -3ºC în tot timpul iernii şi veri nu prea calde, cu temperaturii de 17,5ºC.
Luna ce mai caldă a anului este iulie (18,4ºC),iar ce mai rece februarie(3ºC) amplitudinea
medie anuală fiind de 21,4ºC. Vara şi iarna temperaturile variază dela o lună la alta (1-2ºC),
în timp ce în anotimpurile de tranziţie (primăvara ,toamna)diferenţele termice medii depăsesc
9ºC (septembrie şi octombrie) şi 6ºC (martie şi aprilie) . Amplitudine între maxima şi minima
absolută este de 70,2 ºC(maxima este de +37,7ºC şi minima -32,5ºC). Data trecerii
temperaturii medii zilnice mai mari de 0ºC este perioada 1-11 martie, iar sub 0ºC este 1
decembrie. Primul îngheţ poate apărea la sfârşitul lunii noiembrie, iar ultimul în jumătatea
luni aprilie. Numărul între zilelor de îngheţ este de 140-180 de zile. Temperatura medie
lunară depăşeşte 10ºC în luna mai, ea durând până în septembrie, perioadă în care unele
culturi ar avea condiţii prielnice de a ajunge la maturitate în mod normal.
Numărul mediu de zile cu temperaturi mai mari de 10ºC este de 160-180 zile pe an.
Temperatura trece peste 15ºC în perioada 11-21 mai,iar sub 15ºC în prima jumătatea a lunii
septembrie. Numărul de zile tropicale nu este prea mare fiind în medie de 8 zile,iar numărul
zilelor de vară este de 45, reprezentând valoarea ce mai scăzută din Podişul Sucevei.
Precipitaţiile atmosferice şi fenomenele hidrometeorologice. Cantitatea medie anuală de
precipitaţii este de 660mm⁄anual, însă distribuţia lor plurianuală este destul de diferenţiată
(346mm în 1986 şi 810 mmîn 1991).
Cele mai ploioase luni sent cele de vară, cu pondere de 44% din întreaga cantitatea
căzută într-un an. Sfârşitul toamnei, iarna şi începutul primăverii (octombrie-martie), se
caracterizează prin canităţi de precipitaţi mici care reprezintă doar 24% din total. Zilele cu
valori ale precipitaţiilor de peste 0,1mm sunt în număr de 110-120 zile pe an, cele cu valori de
peste 1 mm de 90 de zile ,cele cu valori de peste 5 mm de 45 zile pe an,cele cu valori de
peste 10 mm de 25 zile pe an şi cele cu valori de peste 20 mm doar de 7 zile pe an. În
anotimpul rece al anului, precipitaţiile sub formă de ninsoare încep să cadă în perioada 10-20
noiembrie şi se termină cu perioada 10 -15 aprilie. Numărul cu zile de ninsoare este de 40 pe
an,iar cel cu strat de zăpadă este de 110-130 zile pe an. Unele fenomene ca bruma,roua au
frecveţă destul de diferenţiată de la un an la altul, în timp ce altele cum ar fi: lapoviţa, poleiul,
chiciura, grindina şi ceaţa au o frecvenţă mică.
Umiditatea relativă pe cuprinsul comunii este destul de ridicată 80%,nici o lună a
anului nevând sub 70%. Vânturile direcţia dominantă în comuna NV (31%).vitza medie fiind
de 4,7 m sec,uneori s epot produce şi vânturi violente. Durata medie de strălucirea a soarelui
este de 2203 ore anual,luna cu cel mai mare număr de ore de staălucire a soarelui fiind iulie
(537 ore), care are o durată care are o durată de strălucire mai mult decât dublu faţă de luna
clasată pe loc doi, august (255 ore). Cea mai scurtă durată de strălucire o are luna decembrie
(77 ore). Fracţia de insolaţie este de 0,46. În comună sunt în medie de 80-100 de zile cu cer
noros şi 140-160 zile cu cer acoperit.
 II.4 Ape

În Obcina Marea şi în întreg lanţul Carpaţilor Orientali în etapa presarmaţiană nu se

poate vorbi de o reţea hidrografică care să fie perpetuă, fie şi fragmentar, pâna în zilele
noastre, datortă numeroaselor transformări orogenetice din fazele paroxismului alpin. În
sarmţian-cuaternar, pe uscatul definitiv constituit al Obcinilor Bucovinei, s-a instalat o reţea
hidrografică care,prin reamanierile suferite în timp,s-a apropiat treptat de configuraţia actuală
din care face parte şi pârâul Putna. Pârâul Putna cel ami important din comună izvorăşte din
Obcina Marea şi este un afluent al râului Suceava. Are ca afluenţi: pe dreapta Haşca,
Putnişoara spre sud de vatra satului care izvorăşte mai sus de Poiana Crucii (995 m), Viţeul
izvorând din Poiana Hăciungului (950 m), Glodu pârâu care izvorăşte din Poiana Glodului,
Ursoaca, Strigoiul, Oglinda, Timotei, Stefu.
Toate aceste pâraie sunt tributare Sucevei ele Participând la reţeaua hidrografică a
Obcinilor. Pârâul Putna izvorăşte de la o altitudine de 702 m având o lungime de 20 de km de
la izvor până la vărsare, acesta se varsă în Suceava la Gura Putnei. Panta medie este14 ‰, iar
suprafţa bazinului în amonte este de 341 de m, altitudine medie a bazinului în amonte este de
702 m. Pârâul Putna are un debit mediu anual de 0,90 m³⁄s şi 3l⁄s⁄km². Alimentarea Pârâului
Putna şi a afluenţilor acestuia este predominant superficială (<60% din ploi şi zăpezi), cea
subterană fiind destul de moderată(20-30%). Între sursele de alimenatare superficială ,
ponderea cea mai mare o au ploile (60-80%), zăpezile fiind mai puţin abundente (20-40%),
dar mai persistente ca în alte regiuni,conseciţă a temperaturilor negative de mai lungă durată.
Cât priveşte regimul surselor de alimentare, se constată că alimentarea subterană este mai
redusă cantitativ asigurând permanenţa când sursele superficiale sunt deficitare sau absente.
Sursele superficiale (ploi şi zăpezi) prezintă mari oscilaţii în timpul anului, ele fiind acelea
care determină variaţii în regimul scurgerii.Astfel, primăvara (prin topirea zăpezilor şi ploilor
timpurii) şi vara (prin ploi), aportul surselor de suprafaţă este categoric dominant în
alimentare, pe când toamna, mai ales iarna, alimentarea este asigurată dominant sau exclusiv,
de apele subterane.
Scurgerea maximă este cauza celor mai distrugătoare procese de versant şi a
inundaţiilor din albie. Scurgerea maximă pe Valea Putnei se manifestă de obicei în perioada
caldă a anului (martie-octombrie) şi este provoctă de concomitenţa topirii zăpezilor cu ploile
de primăvară (viituri mixte) sau de ploi în timpul verii, uneori şi tomnei(viituri simple), iarna
caractzerizându-se prin scurgerea cea mai redusă. Cele mai frecvente viituri sunt ce le de
primăvaraă 50%, deşi apa nu este prea abundentă,efectul ei hidrologic este mare, din cauza
solului înghetat sau intens umezit (împiedică infiltrarea), coeficientul atingând valori de de
0,6-0,7. Chimismul Putnei se caracterizează prin ape bicarbonate,cu conţinut ridicat de slfaţi,
mineralizare mijlocie (180-360mg⁄l), scăzută la apele mari şi ridictă la apele mai mici,
duritate de 6-8 g p.H., 6,8-7,6 oxigen dizolvat la 9-12 mg⁄l, oxidabilitate 4-10 mgO2/1. În
amonte de Putna intră în categoria întâi de calitate, iar în aval în categoria a doua. Afluenţi
care pe care-i primeşte Putnişoara, Glodu,Vieţeul şi Haşca au tot ape bicarbonate cu
mineralizare slabă- mijlocie .În concluzie Pârâul Putna se încaderează în clasa apelor
bicarbonate cu conţinut de sufaţi, cu mineralizare şi duritate redusă până la mijlociu, cu bină
aporovizionare în oxigen dizolvat, cu slabă impurificare naturală şi reziduală.
Lucrările de amenajare de pe Pârâul Putna au crescut ca volum însă sunt insuficiente
faţă de necesarul actual de perspectivă. Din cele mai executate sunt:
-lucrările de protecţie a albiei şi a malului (gabiaone, consolidări de beton, piatră, bolovani,
lemn);
-lucrări de îndiguire executae la Putna; însă acestea nu reuşesc să stăvilescă furia apelor
provoctă; de ploile torenţiale sau de desprimăvărarea bruscă, dacă aceasta coincide cu ani
bogaţi în zăpezi.
-lucrarii de combatere a eroziunii de suprafaţă.

II.5 Vegetaţia, fauna şi solurile

Vegetaţia

Vegetaţia alături de relief, contribuie la conturarea personalităţii comunei Putna.

Participarea ei la relizarea peisajului acestei comune este atât de explicativă, încât capătă
aproape semnificţie definitorie. Comuna Putna se află în subzona(etajul) fagului, aceast
ansamblu este caracteristic întreg ansamblului muntos din partea estica a Obcinei Mari.
Esenţele dominante sunt, întradevăr fagul (Fagus silvatica) şi bradul (Abies alba), iar
altitudinea corespunde etajului fagului din alte ramuri caracteristice româneşti. O trăsătură
specifică însă a pădurilor din această zonă o constituie procentul ridicat a molidului care, pe
alocuri, ajunge să formeze chiar arborete.3 Făcând abstracţie de intervenţia omului care, în
multe cazuri, la plantarea terenurilor defrişate, a preferat molidul, cu mai mare cerinţă
economică, constatăm că puterea de regenerare naturală şi gradul de dezvoltare a aceste
3
Arborete în care molidul este subordonat
esenţe nu sunt cu nimic inferioare fagului şi bradului,ceeace ar da credit supoziţiei că ne aflăm
într-o zonă de tranziţie pe fond de fag. Aroberetele cele mai răspândite sunt cele de amestec
între aceste trei esenţe de bază (fag, brad, molid) în proporţii foarte variabile de la loc la loc.
Predominante sunt făgeto-brădetele şi brădeto-făgetele, cu molid subdominant. În principal
sunt dominante făgeto-brădetele. Molidul ajunge codominant sau net dominant până la
exclusiv (molidişuri) în areale mai mici, cu distribuţie sporadică sunt de consemnat arbori si
arbuşti; pinul(Pinus silvestris), mesteacănul (Betula verrucosa), plopul tremurător (Populus
tremula),salcia căprească (Salix capraea), scoruşul(Scorbus aucuparia), paltinul(Acer
pseudoplatanus), arinul verde (Alnus viridis) ,lariţa (Larix decidua)4. Arbuşti sunt slab
dezvoltaţi: caprifoiul(Lonciera nigra).
Sub aspect tipologic, în cadrul acestor arborete se pot identifica rar faciesuri cu
Vaccinium, cu plante ierboase acidofile (Luzula) sau cu muschi verzi marea majoritatea a lor
fiind cu floră de mull (pe soluri brune montane cu troficitate ridicată, eubazice şi
eumezobazice). Pădurile ocupa peste 50% din comună datorită fragmentării dese a reliefului
şi adâncă a reliefului care nu oferă condiţii favorabile dezvoltării pajiştilor. Datorită
inversiunilor climatice şi a versanţilor mai umbriţi, spre fundul văilor înguste au loc frecvent
inversiuni de vegetaţie, fagul fiind dominat în partea superioară a culmilor iar molidul
preferând parţile inferioare, mai răcoroase şi mai umbrite. Buna încheiere la nivelul coroanei
explică slaba dezvoltare a etajului arbustiv şi a florei ierboase din parter (floră ombrofilă) ,
precum şi bogăţia de masă lemnoasă a acestor păduri.Pajiştile ocupă circa 22% din din
suprafaţa comunei ceea cea a permis dezvoltarea unui bogat sector zootehnic.Cele mai întise
pajişti se întalnesc în culoarul Putnei, pajiştile de versant şi de culme (păşunile) au o
răspândire mai redusă. Pajiştile în comună se reduc la şesul şi terasele imediate (unde îşi
dispută terenul cu ogoare, vatra satului şi caile de comunicaţie din comună).
Caracteristica acestor pajişti este marea dezvoltare a lui Agrostis tenuis care formează
cele mai frecvente ascociaţii şi paticipă, în calitatea de codominant sau subdominant, în
majoritatea celorlalte asociaţii, între care cele ami importante sânt cele de Festuca rubra
(păiuşil roşu), Cynosurus,Dactylis glomerata,Lolium perennis,Poa pratensis etc. Invaziile de
ţepoşică, ienupăr, ferigi sânt mai rare, iar participarea muşchilor în covorul ierbos este mult
mai redusă. Dacă avem în vedere şi solul cu o aciditate mult mai slabă şi cu o mai bună
aprovizionare în substanţe nutritive .Pe păşuni mai cresc şi plante cum ar fi cioboţica-cucului
(Primula officinalis), cimbrişor (Thzmus glabrescens), traista ciobanului (Capsela bursa
pastorius). Condiţii excelente de creştere găseşte menta (Mentha longifolia), păpădia
4
Local i se mai spune şi cadrin
(Taraxacum officinale), cât şi alte plante medicinale ca; mierea ursului (Pulmonaria
officinale), peliniţa (Artemisia maritima) . În lunca râului vegetaţia este constituită din
arborete şi pajişti cu specii higrofite, higro-mezofite şi mezofite. Arboretele sunt reprezentate
prin zăvoaie de arin, salcie, cătină mică, plop sau de amestec. Pădurile şi păşunile naturale
sunt cosiderate avuţii de seamă ale aceste comune - lemnul şi creşterea animalelor, ocupaţie
milenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri.

Fauna
În evoluţia sa, fauna a urmat acelaşi drum sinuos ca şi vegetaţia, treând succesiv de la
o faună cu climă caldă (în sarmţian) la una de climă cu nuanţe tot mai temperate (pliocen) ,
pentru ca în cuaternar să aiba loc invazii alternative de”faunaă rece”(perioadele glaciare),”
faună boreală”(perioadele de tranziţie) şi” faună temperată” în optimul perioadelor
interglaciare5Fauna mamiferelor este reprezentată prin speciile obişnuite ale pădurilor
:lupul(Canis lupus), vulpea (Canis vulpes) , mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus
capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris) , jderul (martes martes) şi
cerbul carpatin (Cervus elaphus).Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări
sedentare ,sezoniere sau în peisaj, între care :ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, măcelandrul,
cojoaica, gaiţa, cioara, stăncuţa, cucul, pupăza, scorţarul, coţofana, grangurul, forfecuţa,
auşelul, alunarul, mierla, sturzul, codroşul botgrosul, pitulicea, privighetoarea, muscarul,
fluierul de munte, turturica, graurul, sticletele, mugurarul, presura, gaia rosie, porumbelul de
scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul,brumăriţa etc.Păsările mai mari,
mult rărite prin vânat au ca principali reprezentaţi în comună iernuca (Tetrastes bonasia) în
număr încă apreciabil, prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potârnichea (Perdix perdix).
Dintre păsările răpitoare, majoritatea ajunse la un număr foarte redus prin exagerarea stârpirii
lor, cu consecinţe negative în echilibrul biologic, amintim:
uliul găinilor( Accipiter gentilis), uliul păsărar (accipiter nisus) , şorecarul (Buteo buteo),
ciuful de pădure (Asio otus), huhurezul (Strix aluco), cucuveaua (Athene noctua). Ihtinofauna
se încadrează în comuna Putna în zona păstrăvului şi în zona lipanului şi mrenei.
Peştii caracteristicii: păstrăvul (Salmo trutta fario) , lipanul (Thzmallus thzmallus) şi mreana
de munte sau moiaga (Barbus meridionalis) însaă aceştia se află intr-un număr extrem de mic
din cauza pescuitului neraţional. Cei mai bine reprezentaţi sunt: zglăvocul (Cottus gabio) ,
boişteanul (Phoxinus phoxinus) şi molanul (Noemacheilus barbatulus).

5
R.Călinescu (1946 ,1969),M.Paucă (1959) ,N.Macarovici (1960,1965)
 Solurile

Comuna Putna este bine reprezentată prin solurile brun montane, acestea sunt în
strânsă legătură cu climatul mai puţin rece şi umed, şi cu pădurile de amestec pe fond de fag.
Solurile din această grupă se caracterizează print-o morfologie de tip A◦-A-AB-B-CD-D, în
care orizontul A este, de regulă, diferenţiat în A şi A”, iar orizontul B este, fie cromatic, fie
slab argilo-iluvial. Gradul ridicat de saturaţie în baze (peste 50%) , reacţia subneutră până la
moderat acidă (pH=5,5-6,8) , conţinutul apreciabil în baze de schimb, normala aprovizionare
de humus şi azot, drenajul bun (rar se manifestă fenomene de pseudogleizare) şi volumul
edafic corespunzător (pământul fin depăşeşte frrecvent 50 şi chiar 70%) , le indica drept soluri
cu o troficitate ridicată.Asa se explică de ce pe aceste soluri se dezvoltă arborete (cu floră de
„mull”) sau pajişti cu ridicată productivitate şi calitate.Tipurile de sol cu cea mai mare
răspândire din cadrul acestei grupe sânt solurile brune şi brune podzolice.În comună sunt
răspândite solurile brune .Sânt solurile tipic ale făgetelor –brădetelor cu floră de mull,
formatate pe rocile bazice ale flişului de aici: marno-gresii şi marno-calcare (senioniene) ,
marno-gresii curbicorticale, disodile şi marne albe (oligocene) ,sau pe deluvii şi coluviile
acestora. Aceste apara la altitudini mai mici de 900 de m.
Caracterul eubazic sau eumezobazic (mai rar mezobazic) al acestor soluri, reacţia
slab-moderată acidă, conţinutul ridicat de humus şi azot în orizontul superior, o capacitate
moderată de schimb cationic (T) şi un drenaj bun până la moderat (datorită cantităţii
apreciabile de nisip şi de schelet).Solurile brune podzolite se întâlnesc în aceeaşi arie cu
solurile brune cu care asociază, mai frecvent în partea superioară a acestora, pe forme
domoale de relief sau pe roci cu conţinuit mai redus în componentele bazice.Argiluvisolurile
din acesta clasă de soluri, solurile brun argiloaluviatile au o fertilitate bună. Cea mai mare
parte a acestori soluri s-a dezvoltat sub arealul de pădure, pădure care a fost defrişată pentru a
utiliza aceste soluri în comună pentru agriculturi. Solurile brun argiluvisoluri se regăsesc în
principal pe valea Putnei pe aceste soluri se cultivă: cartof, trifoi şi anumite soiuri de porumb.
Solurile brun luvice au o fertilitate natural scazută, datorită atât capacităţii lor de pune la
dispoziţie plantelor substanţe nutritive, cât şi argilozităţii orizontului Bt care determină
stagnarea in sol, la ceste se mai adaugă şi aciditate lor. Aceste soluri se formeză pe terasele si
pe versanţii din jur.Cambisolurile, solurile brune eumezobazice se dezvoltă sub pădurile de
fag din cadrul comunei.Solurile hidromorfe sunt reprezentate în principal, prin soluri aluviale
şi soluri brune de luncă. Solurile aluviale apar în stadii variate de evoluţie: soluri aluviale slab
înţepenite, pe aluviuni recente,cu vegetaţie rară şi discontinuă; soluri aluviale slabe până la
moderat humifere, aceste se regasesc in zonele neinundabile de către râul Putna si a aflunţilor
acestuia.Pe baza distribuiţie solurilor în comună cele mai prezente şi cele mai răspândite sunt
solurile brune montane.

II.6 Populaţia si economia (etape istorice şi aspecte toponomastice)

Populaţia

Informatii statistico-demografice utilizabile provin începând cu cea de-a doua jumatate

a secolului al XVII - lea, mai precis în conjuctura de dinainte şi după anexarea Bucovinei de
către austrieci. Înainte de secolul al XVII-lea dinamica populaţiei era destul de puţină însă se
baza pe o natalitate destul de consistentă. Acest aport natalist era aproape anulat sau chiar
depăşit de o mortalitate generală şi infantila generată de anumite boli, alimentaţie
necorespunzătoare şi insuficientă, epidemii. Principalii factorii limitativi în dinamica
populaţei comunei o reprezintă conditiile naturale (clima care nu permitea decât cultura
anumitor plante, terenurile erau destul de mlaştinoase) apăsarea fiscală, lipsa unor tehnologii
de lucru corespunzătoare pentru exploatări, conditii precare şi riscul mare de boli.
Anii1774-1860 se diferenţiază prin progresele realizate într-un mod evident de
precedenta etapă. Creşterea demografica nu ar fi fost posibila fară o bază corespunzătoare din
punct de vedere economic şi autorităţile austriece au înteles acest lucru cu intentia vădită de a
exploata cat mai bine resursele naturale şi forţa de munca din comună. Dezvoltarea industriei
lemnului, a comertului, a transporturilor, atragerea unor colonişti în comună, politica
favorizantă pentru anumite minorităţi (rutenii) , organizarea industriei si agriculturii pe alte
baze decât cele de dinainte au repercutat imediat şi în evoluţia demografică. Anii 1860-1890
au beneficiat de realizările anilor trecuti, cât si de masurile luate de autortăţile austriece între
acesti anii s-a produs o consolidare a organizării administrative şi sociale.Populatia a început
să crească între anii 1890-1910 iar rata mortalităţii în aceasta perioada a sczut cu 35% iar
natalitatea a fost mentinută la 45%-50%.
Între 1910-1948 evoluţia populaţiei a stat sub imperiul negativ al celor două războaie
mondiale, fie ele directe (pierderi de vietii omeneşti) , fie indirecte (plecarea coloniştilor din
comuna la chemarea celui de-al treilea Reich şi a celor maghiar în timpul celui de al doile
razboi mondial) . În aceste condiţii defavorabile din punct de vedere demografic este şi
firească diminuarea populaţiei înregistrate de recesământul din 1948.Depa această perioadă
regimul politic din România se grefează pe două regimuri politice. Primul regim este cel
comunist acesta debutând cu o serie de măsuri cu caracter prodemografic (favorizarea
nataltăţii, restricţii la divorţ, reducerea mortalităţii) , acestea se vor repercuta asupra evoluţiei
numerice a populaţiei din comună. Al doilea regim care vine la putere este un regim
democratic, acesta din urmă fiind si unul mai libertin, în acest timp comuna a avut o pondere
nesimnificativă în creşterea natalităţi populaţia acestei comune aflându-se intr-o scădere faţă
de comunele din jur.daPrimii locuitori care s-au aşezat pe acest pământ au fost aduşi de Ştefan
cel Mare pentru a ajuta la construcţia mănăstirii, aceştia fiind numerosii ţiganii (robii
mănăstireşti) dar şi anumiţi oameni aduşi de prin zonele din apropiere. Pe la sfarşitul
secolului al XIX - lea rămăsese doar un singur descendent al acestor robi mănăstireşti.
Primii coloniştii care au venit în comună au fost germanii. Aceştia au înfiinţat la Putna
numeroase fabricii, o fabrica de hută de sticlă aceasta fiind si prima, pentru această fabrică au
fost aduşi sticlari din Boemia cu familiile lor, uni dintre aceştia fiind angajatii ca muncitori
forestieri pentru hută. Acestia încheiau un contract pe şapte ani iar statul le asigura fiecărui
muncitor un salariu corespunzător, casă, grădină, loc de fânăţ şi o pensie de bătrâneţe.În 1803
au mai venit la Putna 16 lucrători sticlari boemo-germani cu tot cu familile lor, aceştia au
primit în proprietate un lot de arătură şi fâneţ în suprafaţă de 6 iugări (12 prajine) , de
asemenea se prevedea înlesnirea de a-şi procura lemn pentru construirea de locuinţe şi
scutirea de impozit timp de 10 ani. Odată cu venirea acestor colonişti numarul locuitorilor a
crescut simţitor. În scurt timp numărul acestora a fost aproape de cel al băştinşilor din Putna.
Aceasta dotorită faptului că ani de a rândul au continuat să soseacă familii de germani împinşi
de sarăcia în care se aflau aceştia în Boemia.În anul 1832 populaţia din Putna şi Gura Putnei
se afla în următoarea situaţie: Putna 668 de suflete, Gura Putnei 569 de suflete.
Odata cu colonizarea germanilor au început să apară la Putna, în mod sporadic, evrei care se
ocupau fie cu comerţul ambulant, fie cu cârciumăritul.Uni s-au stabilit definitiv aici, la
început cu câte o cârciumă mică sau prvălie cu mărunţişuri, ajungând cu timpul negustori de
faimă. În Putna s-au stabilit familii de evrei precum Mamaescu acesta având o prăvălie mică
în acest sat, Motlea, Schapira, Gottfried etc.În anul 1786 în Putna existau 118 familii in 1905
existau 2000 de suflete dintre care :1312 români, restul germani şi evrei.În 1916 existau 2417
suflete dintre care: 1418 români, 27 ruteni, 278 evrei, 668 germani, 68 poloni şi 12 de alte
nationalităţi.
În prezent populatia comunei este de 3.783 de locuitori.

Etape istorice
 Denumirea comunei Putna se pare ca vine de la goticul, put, care înseamnă mic sau de
la termenul slavon put care înseamnă cale. Acesta din urmă se crede că ar fi adevărat, acest
nume sa dat mai întâi pârâului de aici se explica că în vechime pâraile erau singurele cai de
comunicatie şi aceasta nu numai vara pe timpul secetei când pârâul era sec şi iarna când
putina apa era înghetat. Căci locurile de prin aceste păduri erau neumblate si necălcate de om.
Înfintarea comunei Putna este strâns legată de istoria zidirii Mănăstirii Putna. Tradiţia locală
ne arată ca si înainte de zidirea mănăstirii ar fi existat pe aceste locuri grupuri de păstori
aşezaţi cu turmele de oi pe aceste meleaguri care apoi sau stabilit definitive aici.Mai aflăm şi
de existenţa unor schituri de pustnici din codrii Putnei, stabiliţi aici cu mult înainte de zidirea
mănăstirii, dovadă putând fi si denumirea de “Shiastru”a unei poieni din inima codrilor unde
se povesteşte că ar fi trăit un sihastru de la care a rămas numele poieni pâna astazi.
Construirea Mănăstirii Putna este cunoscută şi din legenda in care se spune că Ştefan cel Mare
ar fi ridicat mănăstirea la îndemunul sihastrului pe care l-ar fi vizitat după o înfrângere în
luptele cu turcii.La un an dupa cucerirea cetătii Chilia, stăpânitaă de către unguri începe
zidirea Mănăstirii Putna, prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Zidirea mănăstirii s-a terminat
în anul 1470,după biruinţa de la Lipnic asupra tătarilor.
Odată cu întemeierea mănăstirii, Ştefan cel Mare a făcut diferite danii acestea constând
în numeroase sate dăruite mănăstirii. Pentru lucrările mănăstiri si pentru gospodărirea acesteia
a fost nevoit să aducă mână de lucru, aduce mai multe familii de ţigani si sa folosit si de
oameni deja stabilţi prin aceste locuri.La scurt timp după sfinţire Putna a devenit un important
centru de cultură si artă aici au fost aduşi numerosi călugari de la toate mănastirile din ţară şi
in special de la mănăstirea Neamţ.Deşi devenise un puternic centru, Putna a fost pusă în
numeroase timpuri la nenumărate pericole, incendii, cutremure si năvăliri străine. La numai
trei ani de la terminare,ea a fost pustiită de un puternic incendiu; apoi refăcută tot de Ştefan
cel Mare.
Către mijlocul veacului al XVII - lea Putna se afla in ruină.În 1654 în timpul luptelor
purtate pentru scaunul Moldovei între Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, logofat răzvrătit,
Putna este devastată de oştile lui Timuş Hmelniţiki, ginerele lui Vasile Lupu. Starea de
dărăpănare si urmările atacului au necesitat lucrări care au început in timpul domniei lui
Gheorghe Ştefan si au fost terminate de Istrati-Vodă Dabija in 1662.La sfârşitul aceluiaş veac,
în vremea domniei lui Constantin Cantemir, Putna a fost atacată şi prădată de cazaci şi
polonezi. Se spune că atunci ar fi dispărut şi arcul cu care a tras Ştefan cel Mare in 1446, când
a ales locul ctitoriei sale.
 Puternicul cutremur din 1739 a adus din nou în stare de ruină nu numai biserica, dar si
turnurile de apărare. Între 1756 şi 1760, Iacob zis Putneanul, fost mitropolit, a iniţiat lucrări de
restaurare a întregii mănastiri. În 1902, în timpul stăpânirii austriece in Bucovina, ea a suferit
reapartii generale. După ce nordul Moldovei a căzut prin convenţia din 7 mai 1775, sub
stapânire austriacă, ca urmare a secularizării averilor mănăstireşti in anul 1783 si a constituirii
asa-zisului Fond religios situatia economica a Putnei se înrăutăţeşte.Cu toate acestea, la
inceputul secolului următor, a existat intenţia unor intervenţii de ordin constructiv prin
restructurarea clădirii fostei case domneştii.La sfârsitul secolului trecut, la mănastirea Putna
s-au facut numeroase reparaţii,mai ales la biserică dupa forma vechilor acoperişuri ale
monumentelor moldoveneşti, adaugându-i-se o învelitoare din ţigle smăltuite. După festivitate
din 10 iulie 1966, prilejuită cu împlinirea a 500 de ani de la zidirea mănăstirii, s-a hotărât
inceperea unor lucrari de mare amploare, restaurare si punerea în valoare ştiintifică a
întregului ansamblului monumental.
Comuna Putna este în strânsă legătură de activitatea mănăstiri, acest locaş fiind si un
loc de refugiu şi de atractie pentru numeroşi oameni de prin toate părţile ţări. Moşiile întinse
pe care le primise de la Ştefan cel Mare au făcut această mănăstire să fie cea mai bogată din
toată ţara. Ţigani şi familiile care au ajutat la formarea şi construirea acestor locaşe au ramas
pe aceste meleaguri, formând comuna Putna de astăzi. Cele mai multe famili ale acelor
oameni sau robi de altădată s-au stins, iar cele care au mai ramas s-au contopit cu baştinşi,
locuitori români. Multi dintre locuitori au venit de-a lungul timpului şi din satele din
apropiere Vicovul de Sus, Vicovul de Jos şi Straja. Tradiţia locală aminteşte câteva familii
sosite la Putna din Maramureş. Până inainte de primul război mondial s-a pomenit de urmaşii
unei familii cu numele Florian venită de peste munţi şi stabilită în cătunul Putnişoara, dar
neavând descendenţi de parte bărbăteasca li sa stins neamul .Mănăstirea Putna, atât pentru sat
cât şi pentru satele din jur nu a fost numai un lăcaş de rugăciune, ci şi adăpost pentru multi
nevoiaşi şi neajutoraţi.
Numele unor egumeni care au păstorit la Mănăstirea Putna contribuind şi la ridicare
nivelului cultural-social al satului sunt pomeniţi şi astăzi. Unul dintre aceştea ar fi Teofil
Pătraş, stareţul mănăstirii între anii 1901-1917, perioada in care Putna începuse a se desfaşura
o activitate intensă pentru ridicarea satului. Stareţul Teofil Pătraş s-a alaturat învăţătorului
Dan Vlad cu ajutoare materiale şi spirituale pentru ridicarea unor instituţii de cultură ce
lipseau la Putna.Tot în această perioadă au început a lua fiinţă numeroase activităţi care au
dus la dezvoltare satului .
 Aspecte toponomastice

Comuna Putna se situează în „Obcinele Bucovine” aceasta fiind o expresie pur

cărturărească ce defineşte o unitate geografică al cărei specific este dat de succesiunea de
culmi paralele ,prelungi, puţin înalte şi împadurite (obcine) , separate de vai largi, cu pajişti
întinse şi intens umanizate (câmplunguri . La originea acestei denumiri geografice stă totuşi
toponimul de obcină, frecvent folosit si astăzi de populaţia locală şi care, prin generalizare
geografică fost extins la întreaga regiune din nord-estul Carpţilor Orientali.Toponimul de
obcină sau opcină vine, după I.Iordan6, de la cuvântul slav obistina şi care are corespondenţi şi
in alte limbi slave (rusă-obscina, bulgară-obscina, cehă-obcina) , toate cu înţeles de
comunitate, proprieteate comună, devălmăşie.
În legătură cu denumirea comunei Putna numele se pare că ar fi provenit de la goticul
„put”care înseamnă mic, dar în slavonă cuvantul”put” înseamnă cale acesta din urmă se pare a
fi cel adevărat. Acesta s-a dat mai înâi pârâului care curge pe aici de aici se explică şi
vechimea denumiri date pâraielor acestea fiind uneori singura cale de comunica.Existenţa
unor schituri de pustnici din codrii Putnei, stabiliţi pe aici cu mult înainte de de zidirea
mănăstirii, dovadă fiind şi denumirea de Shiastru a unei poieni din inima codrilor unde se
povesteşte că ar fi trăit un shiastru de la care a rămas si numele poienii până astăzi. Mai jos, la
o distaţă de 3,5 km de mănăstire se afla o poiana „Sihăstria”unde ar fi trăit sihastri.Din tradiţia
locală aflăm ca dincolo de Sihastrie, în „Ursoaica”ar fi existat un schit de călugări cu reguli
monahale foarte aspre care nu permiteau femeilor să se apropie decât până la Pârâul Icoanei
unde era fixata într-un copac din Poiana Sihastriei o iconă cu chipul Maicii Domnului. Pârâul
poartă şi astăzi numele Pârâul Icoanei. Pâna prin 1929-1930 se mai putea vedea o cruce de
piatră pe locul unde se presupune că ar fi fost altarul acelui schit.
Poiana Cruci are strânsă legutură cu începuturle mănăstiri Putna cu aproape 500 de ani
în urmă”Cum a ajuns primăvara în munte şi s-au scurs puhoaiele, Ştefan-Vodă a poruncit lui
Ion Vistierniculsă sloboadă cheltuielile zidirii de la Putna ......Ştefan Vodă se sfatuise cu prea
sfintitul să caute un loc în poienele desfătate de sub munte,cu curtenii săi căutând un loc
potrivit.”7Astefel locul de unde a tras Ştefan cel Mare cu săgeata, dealul acela a fost denumit
Dealul Cruci. Gura Putnei este situat in parte de nord a satului acesta fiind si cătunul cel mai
populat al şi se afla pe teritoriul fostei colonii germane Krlsberg.Viţeul se află pe valea
Putnei,izvorăşte în Poiana Hăciungului(950m). Bodârlaul sprea apus pe pârâul Putna

6
I.Iordan,Toponimie româneacă,Editura Academiei,Bucureşti,1963,p.522
7
M.Sadoveanu,Viata lui Ştefan Cel Mare ,Bucureşti,1954,p. 107
„Bodârlăul”origine acestui cuvânt este incertă dar se pare ca vine din cuvântul maghiar
bukdar care înseamâ cufundare.Glodu se afla pe partea de apus a satului acesta izvorăşte din
Poiana Glodu acest cătun nu are aşezăminte omeneşti doar poiene, fâneţe şi păşune, glodu
însemnând pământ noroios .

Economia

Activităţile econimice ale comunei Putna sunt determinate de agricultură,industrie şi

mesteşuguri,turism si alte activităţi de mică importanţă(transporturi,comerţ etc.) Făcând parte
din componentele esenţiale ale geosistemului, avtivităţile economice sunt practic motorul
dezvoltării societăţii omeneşti. Fără o activitate economică de orice natură ar fi ea, societatea
umană nu ar fi exista, i-ar lipsi motivţia. Ţările cu o economie dezvoltată au evident şi cel mai
mare standard de viaţă. România trece printr-o criză de sistem, incoerenţa poiliticii economice
având consecinţe catastrofale asupra nivelului de trai a populaţiei. Spaţiul bucovinean nu se
încaderează totuşi pe aceleaşi coordonate economice. Prezenţa unor resurse precum lemnul
,valorificarea culturii cartofului,” cosmopolitismul” oamenilor de aici care mai păstreză înca
legătura cu populaţia din străinătate (Germania, Austria) prezenţa mănăstirii le oferă acestor
oameni o economie prosperă şi un venit destul de prosper. Numeroşi oameni plecaţi în
străinătate contribuie şi ei la ridicarea standardului de viaţă. Sumele de bani strânse în
străinătate duc la înfintarea a numeroase afeceri în comună.Industria şi exploatarea lemunului
fiind activitatea principală în comună, lemun fiind şi principala resursă din comună. Apar
numeroase unităţi de prelucrarea a lemnului înca de pe vremea habsburgilor. Transofrmarea
lemnului în cherestea a avut nevoie de un numar mare de forţă de muncă.
O altă activitatea economică a comunei o reprezintă turismul, Putna fiind o zonă
turistica importantă a tării. O altă activitate o reprezintă industria mică si prestările de servicii,
prezenţa unor resurse naturale reprezentate de balast exploatat din albia râului Putna, precum
şi exploatarea corzilor de răchită şi salcie.

Agricultura

Fiind una dintre cele mai vechi ramuri economice nu numai din comună dar şi din
întreaga lume, agricultura se caracterizează prin gradul mare de extensiune pe care îl are dacă
ţinem cont de suprafeţele pe care le utilizeză în comparaţie cu industria, care este mult mai
punctuală şi deci concentrată pe suprafeţe mici. Această foame de spaţiu a agriculturii s-a
manifestat dintodeauna, îmulţirea populţiei generând efectul extensiv în primele perioade
istorice şi treptat în ultimele două secole cu caracter intensiv prin introducerea unor
îmbunătăţiri funciare şi soluţii tehnologice, cu deosebire în ultimele două decenii.Această
zona nu a beneficiat de cele mai bune condiţii naturale pentru agricultură, cele mai restrictive
fiind cele climatice, hidrologice şi solice. În prezent agricultura este intensivă având în vedere
presiunea demografică care este tot mai mare.În prezent se vorbeşte tot mai mult de sfârşitul
spţiilor agricole şi implicit al agriculturii. Într-o societate dezvoltatăse pierde tot mai mult
contactul cu pământul şi cu spaţiul rural.
Structurile funciarea stabilite de societate au căutat todeauna să controleze spatiul,
amenajarea teritoriului. Pentru un tăran este importatnt să aibă granţia şi libertatea de a
dispune de subzistenţa sa zilnică. Suprafaţa agricolă a comunei Putna este de sub 50%
deoarece parţial arealul său este situat in zona montantă aici existând suprafeţe mari de
pădure. După 1990 ponderea mică deţinută de suprafeţele agricoile a scăzut din cauza unui
mecanism greoi al unei noii legi funciare. În cadrul suprafeţei agricole, celecâteva categorii
de suprafeţe care o compun (păşuni, fâneţe, livezi) au un ecart mai mare în faţa suprafeţei
agricole.Păşunile au o pondere de circa 40% in comuna acest lucru favorizează creşterea
animalelor, aceste suprafeţe fiind completate de suprafeţele ocupate de fâneţe având în
comună o pondere de 31% aceste din urmă sunt greu de întreţinut şi necesită si numeroase
lucrări costisitoare.Livezile şi pepinierele pomicole deţin cele mai mici suprafeţe din suprafaţa
agricolă, condiţiile climatice în consonanţă cu cele pedologice şi hidrice nefiind favorabile
dezvoltării pomiculturii.Costurile ridicate al întreţinerii unei livezi şi riscul destul de mare de
a nu obţine nimic de pe această suprafaţă având în vedere îngheţurile târzii de primăvară şi
cele timpurii de toamnă care afectează în primul rând pomicultura. Ponderea livezilor şi
ponderea acupată de pomi fiind aproape de 1%. Agricultura din comună orientându-se în
principal spre cultura plantelor în special cultura cartofului care dă un randament mai mare .
Comuna Putna prin ponderea marea a păşunilor 40% şi a fâneţelor 31%, suprafaţa
arabila atingând abia 27 % justifica situarea în mare parte a teritoriului în Obcinile Bucovinei.
Din timpuri îndepărtate, putnenii au avut drept ocupaţie lucrul la pădurea, cultivarea
pământului, creşterea animalelor, dar şi anumite activităţi secundare: vânătoarea pescuitul,
albinăritul, cules unor fructe de pădure, prelucrarea lânii, a inului şi a cânepii.

Cultura plantelor
Cultura plantelor agricole în Putna este demonstrată şi de frecveta menţionare a unor
mori dăruite sau întărite mănăstirii de la Putna, cum ar fi cele de la Vicov, Măneuţi, Frătăuţi
etc. După întemeierea satului s-a intensificat practicarea agriculturii pe locurile ce se aflau
atunci de-a lungul pârâului Putna. Cu timpul populaţia îmulţindu-se, au fost ocupate locuri şi
din ţarină de la marginea satului, unde,în mare parte se întindeau păduri şi huceaguri pe care
oameni le-au defrişat şi curăţat transformând o mare parte în ogoare bune pentru
agricultură.În comuna Putna se cultivă în marea parte plante care se pot adapta conditiilor
climatice: cartofi, secară, ovăz mai puţin porumb şi grâu.
Cultura cartofului deţine în prezent primul loc ca suprafaţă cultivată. Acest prim loc
este meritat având în vedere conditiile naturale favorabile pentru aceasta cultură. Această
cultură a fost introdu-să în sec al XIX - lea de catre autorităţile austriece pentru a diversifica o
marea parte a culturii ceea ce a determinat mărirea independenţei alimentare a populaţiei.
Cartoful s-a numărat cu cele mai mari suprafţe cultivate 160 de hectare.
Cultura porumbului este destul de mică în comuna dar aceasta se află pe locul doi
după cultura cartofului. Ca şi cartoful porumbul are o marea adaptibilitate la condiţiile
climatice şi naturale, acesta ocupând şi o pondere marea în alimentaţia oamenilor şi ce
animală, însa în comuna aceasta ocupa mai putin de 100 de hectare. După 1990 această
cultură a cunoscut o creştere datorită luării unor măsuri agrotehnice corespunzătoare şi a
îmbunătăţiri soiurilor de porumb cultiva aceste din urmă având o mai mare adaptibilitate la
conditiile naturale din comună.
Cultura grâului este influnţată direct de situare comunei în Obcinile Bucovinei care
prin conditiile climatice nu permite cultivarea grâului pe suprafeţe întinse. Comuna Putna a
renunţat la cultivarea acestei culturi din cauza defavorabilităţi climatice în care se situează.
Având între 2-5 hectare de grâu cultivat.
Legumicultura în comună nu are o tradiţie marcantă aceasta fiind deteminată de
aşezarea geografică a comunei, cele mai multe din leguminoase fiind cultivate în grădinile
oamenilor.Plantele furajere nici acestea nu este o categorie bine reprezentată, fân si masă
verde pentru animale. Principalele locuri unde s poate practica sunt poienile şi fânetele de pe
coama munţilor şi a dealurilor .

Creşterea animalelor

Creşterea animalelor, vânătoarea şi pescuitul sunt menţionate frecvent in documentele

medievale. Prin hrisoave, la 15 martie 1490 Ştefan cel Mare întăreşte ctitoriei sale de la Putna
braniştea din jurul ei, mentţionand ca „în această branişte,mănăstirea să-şi prindă peşte şi să
vâneze fiare şi să pască vitele”8.
Albinăritul a fost una dintre îndeletnicirile mostenite de putneni de la strămoşi, după
exemplele mănăstiri carea avea o prisacă şi in livadă din apropiere.
Cresterea bovinelor este una din indeletnicirile locuitorilor din comună, aceste fiind
crescute pentru lapte iar in trecut pentru tracţiune, altele pentru sacrificare. Numărul de bovine
este destul de ridicat acesta datorându-se numărului mare de locuinţe individuale.
Creşterea porcinelor reprezintă o a doua indeletnicire, ea având susţinere în cultura
cartofului care se practica cu suces în comună .
Creşterea ovinelor aceasta a ajuns sa deţină ca efectiv primul loc în creşterea
animalelor din comună în cadrul sectorului de creştere a animalelor. Succesul înregistrat de
acestea se datorează faptului că nu sunt pretenţioase şi sunt adaptabile la condiţile de mediu.
Avicultura este un sector majoritar in gospodăriile oamenilor din localitate .

Industria

Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este bazată în principal pe materia

primă exploatată în Obcina Mare a Bucovinei din sectorul de exploatare forestiera din
Bazinul Putnei, această industrie are polii unităţile mici de exploatare a lemnului .

III. Potenţialul turistic

8
D.H.R ,III,pp.142 şi 505
 III.1 Consideraţii teoretice

După toate componentele cadrului natural şi aspectele calitative ale îmbinării lor în
peisaje variate, se cuvine să urmărim succint în ce raport se gaseşte omul cu această natură,
care e atitudinea lui faţă de ea, cum o valorifică şi cum o respectă . Pentru aceasta este necesar
să privim separat şi interdependent potenţialul natural şi potenţialul uman.
......

III.2 Potenţialul turistic natural

Potenţialul turistic natural este materializat in variatele resurse ale subsolului, solului
şi apelor, care valorificate raţional, contribuie la sporire continuă a patrimoniului naţional. În
cadrul comunei pădurile ocupă o mare parte aproape 75%. Molidul se regăseşte aici in
optimul său de vegetaţie, urmat de fag şi brad, principalii componenţi. Ei au o creştere
viguroasă, talie înaltă şi formează păduri compacte. În afară de masa lemnoasă, pădure oferă
numerose cantităţi de fructe, răsini şi un număr apreciabil de animale pentru
vânătoare.Pajiştile cu numeroasele lor plante medicinale şi meliere sunt o bogătie naturală a
zonei.Resursele apelor constă în volumul bogat, în proprietăţile superioare pentru diverse
utilizări, n ihtiofaună . Valoare terapeutică a unor ape minerale de la la Putna reprezintă un
potenţial turistic insetimabil.

III.2.1 Potenţialul turistic al reliefului

Pontenţialul turistic natural este un factor de atractivitate esenţial. De prezenţa

acestuia este legată nemijlocit existenţa sau absenţa activităţilor turistice. În cadrul său intră
componentele cadrului natural, cu un aport diferit, în funcţie de raporturile cantitative şi
calitative existente în structura sa.
Întreaga comună este un monument al naturii, care indeamnă la drumeţii şi odihnă.
Rocile din din cele mai divese naturi (şisturi cristaline, calcare, dolomite, gresii,
conglomerate etc.) scoase la vedere fac din comuna Putna un adevarat muzeu geologic
marnele senioniene din Dealul Crucii, gresia de Lucăceşti in care este săpată chilia lui Daniil
Shiastru .
III.2.2 Potenţialul climato-turistic

Climatul, influenţat de etajarea reliefului, de la 500–1300, este unul din factorii duali
de maxima importanţa: favorizanţi sau dimpotrivă, inhibanţi ai activităţilor turistice.
Elementele climatice specifice, fiecare în parte, sau ca un tot, acţionează stimulativ sau
restrictiv, alături de celelalte componente ale fondului turistic natural, în posibilităţile de
practicare a unei anumite forme de turism. Pe de altă parte, elementele climatice, acţionând
diferenţiat asupra organismului uman, introduc o selecţie destul de riguroasă a categoriilor de
persoane compatibile (din punct de vedere fiziologic) accesului sau sejurului într-o anumită
ambianţă naturală montană.
Regimul radiaţiei solare are implicaţii directe în evoluţia principalelor elemente
climatice ce influenţează nemijlocit activitatea turistică. Acestea suferă modificări importante
oscilând de la 105,7 kcal/cm² la 110 kcal/cm²/an la altitudini joase şi 90 kcal/cm²/an la peste
1800 m. Înclinarea şi expoziţia versanţilor influenţează de asemenea direct distribuţia radiaţiei
solare.
Un fenomen specific cu implicaţii în activităţile economice, îl constituie inversiunile
de temperatură, caracteristice mai ales în anotimpul rece, cu manifestare pronunţată în
depresiunile intramontane închise, care favorizează acumularea aerului rece. Frecvenţa
cazurilor cu inversiuni termice este maximă în ianuarie, când temperatura medie a lunii
coboară sub -6ºC şi se mai produce sporadic în iulie, când temperatura medie rar depăşeşte
14ºC.
Regimul umezelii aerului influenţează nebulozitatea. În depresiune, maximul de
nebulozitate se produce iarna (6,3 - 6,6 zecimi) şi minime vara (4,9- 5,3 zecimi). Acest fapt,
face ca sezonul optim pentru practicarea turismului montan să fie în intervalul august –
septembrie.
Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie neuniformă, cu o creştere substanţială în
altitudine şi de la est la vest. Cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de peste 600
mm (la Putna– 672 mm), deşi variaţia de la un an la altul este destul de mare. Spre exemplu,
în anul 1912, au căzut la Putna 1033 mm precipitaţii iar în 1921- numai 470 mm.
De o deosebită importanţă, pentru activitatea turistică, sunt precipitaţiile solide. La
altitudini de 800 – 1200 m, unde sunt amplasate cea mai mare parte a staţiunilor montane,
grosimea medie a stratului de zăpadă este de 40 – 50 cm şi are o durată de 100 de zile (din
decembrie până în martie).
Se întrunesc astfel, condiţii favorabile şi o perioadă suficient de lungă pentru
practicarea sporturilor de iarnă.
Regimul temperaturii aerului este şi el o componenta esenţiala; în centrul depresiunii,
la Putna, temperatura medie anuală este de 5,2ºC, temperaturile medii ale lunilor celor mai
calde şi celor mai reci variind între 15ºC în lunile iulie şi august şi –6,1ºC în luna
ianuarie.Comuna este dominată de vânturi care bat din sectoarele SV-V şi E- NE, a căror
viteză este în general redusă (rar egalează sau depăşesc 20m/s); în mod frecvent se
înregistrează numeroase zile de calm (30-50%). (Geografia României, vol.III)
Ionizarea aerului este rezultatul radioactivităţii subsolului, al radiaţiei cosmice
ultraviolete şi X şi este un alt factor ce influenţează activităţile fiziologice.
Dintre ionii pozitivi şi negativi s-a ajuns la concluzia că a doua categorie are o
influenţă favorabilă în normalizarea parametrilor funcţionali ai organismului, legat de
electroschimbul pulmonar.
În comuna Putna predomină ionizarea negativă, aceasta fiind datorată radiaţiilor
ultraviolete şi în special aerosolilor răşinoşi produşi de pădurile de conifere.
În aceste condiţii climatice caracteristice, organismul uman reacţionează diferenţiat,
mai ales la schimbările bruşte de vreme. Aceşti factori, între anumite limite, nu influenţează
starea organismului, sunt indiferenţi sau sedativi, ori creează o stare de relaxare, de confort,
destindere.

Tabelul … Temperatura aerului, medii lunare şi medii anuale

Luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII media

Temperatura -5,o -2,8 -0,8 6,6 14,8 15,0 16,2 15,4 11,8 6,9 2,7 2,6 5,0ºC

Tabelul … Regimul pluviometric

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Cantitatea 55 40 45 60 110 110 110 90 60 70 40 35 825
(mm)
Sursa:A.N.M
 III.2.3 Potenţialul hidro-mineral

Regimul hidrologic este predominant de tip carpatic, caracterizându-se prin viituri

primăvara şi vara. În aceste perioade pâraiel din zonă pot avea debite destul de mari şi pot
trasporta cantităţi mari de aluviuni. Fenomenul este frecvent în zonele cu altitudini mari 800-
1000 mşi innclinări mari. În zonele cu altitudini mici se formeză zone înmlăştinate pe care
vegeteză foarte bine arinul. Toate aceste pâraie au apă în tot timpul anului, dar in sezonul de
vară debitul este foarte redus .
Reţeaua hidrografică are un rol foarte important în economia locală asigurând
aprovizionare a cu apă potabilă şi industrială a localităţii Putna.Din punct de vedere al
mineralelor Putna este un muzeu arheologic aici se regăsesc marnele senioniene, Pânza de
Kliwa, gresia de Lucăreşti. În general in Putna predomină procesele de carbonatare
,debazificare, argilizare cu formare de mull slab acidic şi moderat, formare de complexe
humico-argilo-ferice .

III.2.4 Potenţialul bio-geografic

În raza comunei Putna au fost identificate 9 tipuri de pădure, dintre care cel mai
răspândit este amestecul normal de răşinoasă şi fag cu floră de mull (72%) urmeaza:
molideto-faget cu Oxalis acetosella (19%) molideto –bradet normal cu floră de mull (3%)
molidiş normal cu mai putin de 1% celelate cu procente mai mici. Pătura vie are grad de
acoperire variat şi este reprezentată prin: Oxalis acetosella ,Asperula odorata, rubra,
Gerenium roberţianum ,Dentaria galandulosa ,Dentaria bulbifera ,Asarum europaeum,
Carex pilosa mai rar Luyula, Luyuloides ,Hiracium transsilvanicum ,muşschi verzi,
Vaccinum mzrtillus, Pulmonaria
Fauna mamiferelor este reprezentată prin speciile obişnuite ale pădurilor :lupul(lupus
Canis), vulpea(Canis vulpes),mistreţul(Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele
(Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), jderul (martes martes) şi cerbul carpatin
(Cervus elaphus).Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau în
peisaj, între care :ciocănitoarea, piţigoiul, cinteza, măcelandrul, cojoaica, gaiţa, cioara,
stăncuţa, cucul, pupăza, scorţarul, coţofana, grangurul, forfecuţa, auşelul, alunarul, mierla,
sturzul, codroşul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, muscarul, fluierul de munte, turturica,
graurul, sticletele, mugurarul, presura, gaia rosie, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat,
ciocârlia de pădure, lăstunul, brumăriţa etc.Potenţialul bio-geografic al comunei are un rol
important în domeniul social economic, stiintific şi chiar şi in domeniul naturii însăşi, prin
contribuţia sa substanţială în menţinerea echilibrului biologic din cadrul variatelor ecosisteme.
Toată vegeteţia, toate grupele de vertebrate şi nevertebrate, superioare sau inferioare, toate
acestea au un rol important in contextul vital al biotopurilor şi prin aceasta, direct sau indirect,
în domeniul realizarii de bunuri materiale.
O anumită categorie de păduri serveşte în exclusivitate funcţia turistică, acestea fiind
incluse în nomenclatoarele silvice ca păduri de agrement, de recreere şi protecţie sanitară,
amplasate în apropierea marilor centre urbane, a staţiunilor balneoturistice, în areale montane
de intensă circulaţie turistică, în lungul unor artere rutiere majore. Acestea au un regim aparte,
nefiind incluse practic în circuitul economic.

III.3 Potenţialul turistic antropic

Ţinutul Bucovinei a fost martorul celor mai importante evenimente care au marcat
istoria poporului roman. Cultura material şi spiritual a poporului păstrat aici tradiţii care işi
află rădăcinile în filonul traco-geto-dacic. Sate pitoreşti, locuinţe ridicate într-un authentic stil
architectural al lemnului, policromia armonioasă a faţadelor caselor şi a portului
popular,simţul artistic cu care sunt finisate obiecte uzuale-toate acestea se întegrează în
peisajle de rară frumuseţe ale Bucovinei.Valorificarea tradiţiilor istorice, artistice, etnografice,
literare ale regiunii Bucovina este asigurată de o largă reţea de instituţii culturale incluzând
muzee de diferite profile, case, memoriale, expoziţii şi case de cultură.
Comuna Putna este un ansamblu în care folclorul,etnografia şi istoria se întâlnesc la tot
pasul, într-o strânsă întrepătrundere. Comuna atrage in special prin numeroasele monumente,
case tradiţionale, obiceiuri străvechi etc.

III.3.1 Obiective turistice cultural – istorice (mănăstiri, biserici de lemn etc.)

 Comuna Putna se identifică cu mănăstirea Putna, aceasta este una din cele mai
importante monumente istorice ale străvechiului pământ românesc (Fig. ...). Orice locuitor al
satului Putna ştie să vă arate dealul din preajma mănăstiri de pe vârful căruia, spune legenda,
Ştefan ar fi tras cu arcul spre a stabili, prin căderea săgeţii şi prin voinţa lui Dumnezeu, locul
altarului viitoare sale ctitorii. După construire biserica va fi împrejmuită cu un zid gros de
piatră, care va adăposti o casă domnească, chiliile si alte anexe. Trecând pe sub turnul de
apărare de la intrare pe al carui zid, alături de stema ţării stă scris ca voievodul a construit
mănăstirea închinând-o Maicii Domnului vom ajunge in incinta sa. Alte inscripţii datând din
1757, din vremea lui Iacov Putneanul,menţionând numele domnului Constantin Racoviţă şi
purtând steme reunite ale Moldovei şi Munteniei, se află in interiorul acestui turn.

Fig. … ….

O altă contrucţie care si-a conservat în mare parte aspectul iniţial, este turnul
tezaurului.Deşi biserica nu mai păstrează unele elemente exterioare tipice epocii, cum ar fi
discurile şi cărămizile smălţuite, ea şi-a conservat fizionomia şi planul constructiv iniţial.
Înaltă de 33 m şi lata de 11 m, spaţiul său interior a fost de la început compartimentat în
pridvor, pronaos, încăperea mormintelor ( gropniţa) , naos şi altar. Intrarea se face pe latura
sudică sau pe cea nordică a pridvorului dotată cu trei ferestre mari d efactură gotică ,ca şi
chenarul uşii de intrare în pronos. La intrare spre dreapta se află mormântul lui Ştefan cel
Mare, acoperit cu o lespede masivă de marmură Carrara.În incinta mănăstirii se gaseşte un
muzeu unde se regăsesc numeroase obiecte de cult „Tetravanghelierul de la Humor”(1473).
 Plecând de la mănăstire, un alt obiectiv important şi care merită de vizitat este chilia
lui Daniil Shiastrul, aceasta se afla la circa 1500 m de mănăstire, nu departe de confluenţa
pârâului Putna cu Vieţeul. Iniţial pe locul complexului monastic existau grupuri de călugări
shihaştri, unul dintre aceştia fiind şi sfătuitorul lui Ştefan cel Mare. Daniil Sihastru a fost o
personalitate monahală remarcabilă. Contemporan cu Ştefan cel Mare s-a născut la începutul
secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea Rădăutilor. Din botez s-a numit Dumitru. La
vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Rădăuţi.
După un timp, s-a retras la Schitul Sfântul Lavrentie de lângă satul Vicovu de Sus, unde a
primit numele de Daniil. Simţind nevoia de mai multă linişte, se retrage la Putna, pe malul
pârâului Viţeul. Acolo a găsit o stâncă în care a dăltuit un paraclis. Se mai văd şi azi
pridvorul, naosul şi altarul, iar dedesubt o încăpere, săpată tot în piatră, care îi slujea drept
chilie.

Fig. … ….

La o depărtare de 3,5 km de mănăstire, pe valea pârâului Putna, se mai pot vedea

ruinele unei biserici de piatră care a aprţinut schitului cu acelaşi nume, ridicat în 1785 pe
amplasamentul unor străvechi chilii din lemn, această biserica se mai numeşte şi biserica din
peşteră.
În afară de ctitoria lui Ştefan cel Mare, pe melegurile putnene se mai află două
monumente, cu mult mai vechi,biserica de lemn de la Putna ar fi cel mai vechi monument de
arhitectură religioasă din Moldova care s-a păstrat până astăzi. Biserica aceasta a fost adusă de
la Volovăţ, de către Ştefan cel Mare. Această biserica se pare că datează din 1352-1352 şi este
ctitoria lui Dragoş Vodă.

Fig. … ….

Un alt obiecti este schitul Shihastria aceste schist are o istorie veche de 500 de ani, în acest
locaş se traieşte o veche viaţă monahala exact ca in vremea lui Ştefan cel Mare. Aici puteţi
afla cum au trăit vechi călugări dar si să descoperiţi câteva crâmpeie din viaţa de zi cu zi a
Shihastrie Putna.

Fig. … ….
III.3.2 Culturala materială şi spiritual rurală (ocupţii tradiţionale,manifestări
foclorice)
 Fig. … …. Fig. … ….

Satul Putna reprezintă o monografie etnografică si folclorică, aici sunt prezente incă
vechi obiceiuri, oamenii înca se ocupă ca şi in vechile timpuri cu păstoritul lucrul la pădure,
majoritatea oamenilor încă practica o industrie casnică cum ar fi prelucrarea blănurilor,
dubitul pieilor de vită, prelucrarea firelor şi fibrelor textile,prelucrarea lâni, vopsitul în
coloranţi vegetali dar şi închistritul ouălor (încondeiat). Portul naţional specific prin
ornamentică, păstrarea hainelor dar şi câteva meseri străvechi care se ocupă de facerea acestor
haine. Prezenţa numeroselor obiceiuri tradiţionale nunta la Putna care are un anumit specific
prin pregătirile de nuntă,înhobotatul miresei dar şi numeroase alte obiceiuri: Calea primară,
colcăria, botezul, pregătirile pentru moarte, obiceiurile la sărbătorile da iarnă dar si anumite
petreceri toate acestea dau satului o anumită caracteristică şi o frumuseţe aparte. Toate
acestea sunt însoţite şi de anumite cântece de nuntă, de lume şi dor, strigaturi, cântece de
leagăn,bocete dar şi de anumite legende despre comori ce se află prin parte locului.
Prelucrarea blănurilor şi a pieilor, adunate din mai mulţi ani la rând, erau uscate bine şi
puse la păstrat, înşirate pe grinzi in pod. În acest scop, blana de oaie, crudă (imediat după
taiere) era presărată cu sare fină de porumb, strâsă de margini spre mijloc. Era lăsată astfel o
zi şi o noapte, după care era fixată şi întinsă pe o scândură spre a se usca. Blănurile erau
folosite la îmbrăcăminte .Pieile de vită erau folosite pentru confecţionatul opincilor.
Fibrele texitile, cânepa şi inul treceau prin diferite operaţiuni. Cânepa de vară cât şi inul
pentru fuior se recoltau pe la sfârşitul lunii iulie.Torsul fuioarelor de cânepă şi in era facut cu
mâna din caierul prins în furcă toate acestea se foloseau pentru încheiatul cămeşilor şi alte
trebuinţe.Prelucrarea lânii era folosită pentru ţesături de tot felul, pe lânga in şi cânepă era
folosită şi lâna oilor ţurcane d e culoare neagră,albă şi laie.
Închistritul ouălor la Putna este un obicei cunoscut din cele mai vechi
timpuri.Todeauna au fost femei meşter, chiar şi în zilele noastre sunt multe neântrecute în
acest meşteşug. Ouăle se închistresc cu ajutorul unui instrument simplu pe care îl
confecţioneză fiecare meşter, numit în termeni populari chişiţă.
Portul tradiţional al putnenilor este asemănător întru totul cu cel al sătenilor din Straja.
Piesele erau specifice costumului barbătesc şi costumului femeiesc.Ele se deosebesc potrivit
cu anotimpul şi cu folosinţa :haine pentru iarnă şi vară, pentru lucru şi pentru sărbători.
Deosebirile stau în caltatea materialelor, cât şi în bogăţia ornamentelor.
Piesele costumului bărbătesc sunt: cămaşa, izmenele ,iţarii şi ciorecii, cureaua de
închis, cuşma şi pălăria şi taşca de piele.Piesele sepecifice costumului femeiesc: cămaşa (ia) ,
catrinţa, brâul, pânzătura şi tulpanul de acoperit capul. Piesele comune sunt cojocul, piptarul,
sumanul şi încălţămintea, trăistuţa şi traista.Culoare dominantă la costume este neagră
completată cu roşu şi galben, pe alocuri cu verde şi cafeniu toate acestea erau extrase din
plante.Ca în fiecare sat şi în Putna se păstra secretul de a nu răspândi ornamentele
încredinţate.
Dintre toate obiceiurile tradiţionale nunta a fost şi rămâne evenimentul cel mai
important din viaţa omului. Pentru punerea la cale a unei nunţi se purtau discuţii, părinţii
informându-se despre tânărul sau tânăra în cauză, făcându-se pregătiri şi tocmeli cu martori.
Calea primară, în prima duminică după nuntă, tinerii trebuie sa iasă din sat. Dimineaţa merg la
biserică unde duc lumânrile de la cununie. Nevasta tânără se aşează între neveste iar soţul în
rândul gospodarilor. După masă însoţiti de naşi merg în „calea primară” (primul drum) , la
părinţii nevestei. Ginerele mulţumind pentru creşterea ce i-au dat-o soţiei.
Colcăria, finii aveau obligaţia faţă de naşi ca drept de recunoştinţă sa le ducă în dar
tradiţionali colaci.
Botezul, naşul care i-a cununat pe părinţi avea datoria de a botza pe primul născut.
A doua zi după botez avea loc scălduşca şi petrecerea cu invitaţi. La scălduşcă luau parte
numai femeile, moaşa având rolul principal.
Pregătirile pentru moarte erau aşteptate cu resemnare. Oameni care nu aveau copii se
îngrijeau din timp să-şi ia pe cineva de suflet adică sa-l înfieze. Nu se înfiau copii de mici
neputând ştii cum o să fie când sunt mari.La privegi se spuneau poveşti, glume şi se practicau
diferite jocuri. Multe jocuri stârneau hazul, dar se întrerupeau numai când începeau
bocitoarele să bocească. La priveghi nu s eobişnuia servitul cu bucate sau rachiu.Târziu, după
miezul nopţii, când toţi plecau acasă, rămâneau 2-3 persoane dintre rude care stăteau până a
doua zi cu mortul, să nu rămână singur.În ziua înmormântării se dădeau de pomnă peste scriu
o găină ca să scormonescă cărarea mortului şi o viţică sau o oaie sa-i fie sufletul liniştit.
Obiceiurile de iarnă erau aşteptate cu nerăbdare dar şi cu multe pregătiri.
În ajunul Crăciunului, seara porneau colindătorii. Aceştia erau de obicei oameni in vârstă.
Pentru Anul Nou se făceau pregătiri cu săptămâni înainte. Copii pregăteau clopotele, cei mari
buhaiele şi bicele, iar satul era numai pocnete de bice .Acestora li se dădeau covrigi, nuci şi
mere. Se făceau numeroase scenete cum ar fi Cocoşelul era un vestit urător, Ţintilă,balada
Mioriţa etc.În noapte de anul nou se făcea Malanca toţi cei din echipă erau mascaţi. Aceştiia
se opreau in faţa casei şi incepeau a colinda iar căpitanul intra in curtea casei si îşi cerea
învoială pentru a ura.Petrecerile se ţineau la sfârşit de săptămâna, hora de duminică. În
veremuri de demult hora avea loc pe toloaca satului. Jocurile care se faceau in horă la Putna:
Hora Raţa, Coasa, Ciobănaşil, Ienuţa, Fudula, Bătrâneasca, Rusca, Sârba .
Pentru sănătate era anumite aobiceiuri şi leacuri.Când se împrăştea vorba prin sat că a
apărut vreo boală, se în punea cofa cu apă o rădăcină de iarbă mare, curăţată de pământ şi
spălată. Şi apă nu s ebea decât de acolo.Pentru anumite durei, tuse, rani se foloseau plante
medicinale .

IV. Analiza bazei tehnico-materiale şi formele de turism

practicate în comuna Putna
IV.1 Infrastructura şi serviciile

Infrastructura

Căile de comunicaţie au făcut obiectul unor preocupări intense în ultimul deceniu,

prin modernizarea celor vechi, de la drumuri naţionale la drumuri judeţene şi căi speciale de
acces la obiectivele turistice. Turismul este deservit, în primul rând, de căile de acces de pe
valea Moldovei şi valea Sucevei, din care pleacă ramificaţii în interiorul Obcinilor.

Principala arteră feroviară e reprezentată de magistrala 500, Bucureşti – Suceava –

Vicşani, cu legătură spre Ucraina şi Polonia. Din ea se desprind atât linii secundare ( Dolhasca
– Fălticeni -25 km / Dărmăneşti – Păltinoasa – Gura Humorului – 37 km / Dorneşti – Rădăuţi
– Putna – Nisipitu – 59 km ), cât şi linia de legătură între inelul feroviar extracarpatic şi cel
intracarpatic, care până la Beclean pe Someş totalizează 239 km.
Pe valea Sucevei, accesul este asigurat de calea ferată Rădăuţi – Straja – Brodina –
Ulma şi pe şoseaua Rădăuţi – Putna, cu varianta Vicov – Straja – Falcău – Brodina – Ulma –
Izvoarele Sucevei.La acestea se mai adaugă şoseaua de la contactul Obcinilor cu Podişul
Sucevei, ce face legătura între cea de pe valea Moldovei cu cea de pe valea Sucevei, şoseaua
ce traversează Obcina Feredeului şi Obcina Mare. Pe traseul Câmpulung Moldovenesc –
Vatra Dornei – Suceviţa, şoseaua Cârlibaba – Izvoarele Sucevei şi pe alocuri, drumuri
forestiere.
Căile rutiere: sunt repartizate neuniform pe rază judeţului. La Suceava se
intersectează mai multe drumuri care apropie oraşul de municipiile Botoşani, Piatra Neamţ,
Iaşi şi Bistriţa. De la nord la sud, teritoriul judeţului este străbătut de drumul european E85,
Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret, din care se desprind arterele ce duc spre Rădăuţi, Putna
şi Suceviţa.
Totodată s-a dezvoltat şi transportul aerian care este asigurat prin intermediul
Aeroportului Internaţional Ştefan cel Mare, amplasat în comuna Salcea la 11,2 km est faţă de
oraşul Suceava. Pentru a ajunge in comuna Putna trebuie sa intraţi pe drumul DJ 209 care
trece si prin comuna Putna ,capătul acestuia este chiar la poarta Mănăstirii acesta fiind si
singura cale de acces in comună. O altă cale de acces in comuna este cu ajutorul căi ferate
aceasta este pusă in funcţiune încă din cea de-a doua parte a seecolului al XIX - lea.Pe lânga
toate acestea in comuna Putna mai există şi un helioport acesta este folosit în special la
venirea oameni politici sau numeroşi oameni cu renume internaţional.

Infrastructura tehnică: în zona comunei Putna, alimentarea cu apă potabilă se face

din râul Putna. Pentru restul zonei, alimentarea este asigurată de fântâni, de izvoarele
subterane existente în zonă. Apa caldă este asigurată cu ajutorul centralelor termice pe bază de
lemn şi mai puţin pe gaz. Reţeaua de evacuare a apei este satisfăcătoare. Reţeaua de
distribuţie a gazelor naturale este în curs de definitivare. Comuna Putna nu este încă racordat
la reţeaua de distribuţie, el fiind deservit cu gaz îmbuteliat. Reţeaua de distribuţie a energiei
electrice acoperă 92% din zona locuibilă, gospodăriile individuale îndepărtate, pe vârf de
munte, nebeneficiind de alimentare la sursa de energie electrică.
Zona depresionară dispune de reţea telefonică mixtă (analogică şi digitală)
precum şi de reţea de telefonie mobilă. Acoperirea teritoriului cu servicii de telefonie mobilă
în reţeaua Dialog, ulterior Orange datează din noiembrie 1997. Zona are acoperire în totalitate
pentru reţeaua de telefonie mobilă.

b) Serviciile

Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement,

alimentaţie publică şi transport, destinate satisfacerii cererii turistice. Baza materială este
aceea care permite „fixarea la obiectiv” a subiecţilor care, într-un interval de timp prestabilit,
valorifică componentele fondului turistic natural şi antropic. Prin diversitate, dimensiuni,
profil arhitectonic şi varietatea formelor de manifestare a acesteia, se impune în peisajul cu
valenţe turistice (unitate montană, staţiune, centru urban sau aşezare rurală) şi face parte din
ansamblul de măsuri ce concură la amenajarea turistică. (Ciangă Nicolae, 1997)
Reţeaua unităţilor de cazare are rolul cel mai important în ceea ce priveşte crearea de
condiţii pentru confortul şi odihna turiştilor. Importanţa acestei componente a resurselor
materiale este dată de faptul că turistul îşi petrece în unităţile de cazare aproximativ jumătate
din timpul său. Cazarea turiştilor este asigurată prin servicii propriu-zise de cazare,
majoritatea fiind în pensiune turistice rurale, hoteluri de 2 şi 3 stele, precum şi o serie de
servicii complementare menite să asigure condiţii de confort optime pe durata sejurului. În
cea ce priveşte condiţiile pentru dezvoltarea şi ridicarea calităţii serviciului de cazare trebuie
să se ţină seama de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate şi existenţa unui personal
calificat.

IV.2 Unităţi de cazare

Pentru a evidenţia situaţia actuală a turismului la nivelul comunei Putna, prezentăm

următorii indicatori puşi la dispoziţie de Direcţia de Statistică Suceava.
Baza de cazare: structurile de cazare turistică cuprind o multitudine de forme care pot fi
clasificate conform criteriului investiţiei (grea sau uşoară) şi pe baza unor considerente de
rentabilitate, preţuri şi clientelă specifică în :

-cabane
-hoteluri
-pensiuni turistice
-pensiuni agroturistice

Tabelul … Structuri de primire

Cazare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Total 8 8 10 10 11 13 15 16 16
Cabane 1 1 1 1 1 1 2 2 2
Hoteluri 1 1 1 1 1 2 2 2 2

Pensiuni 3 3 4 4 4 5 6 6 6
turistice
Pensiuni 3 3 4 4 5 5 5 6 6
agroturistice
 Fig. … Ponderea structurilor de primire

În totalul capacităţii de cazare turistice în funcţiune în semestrul I 2008 hotelurile au

deţinutcea mai mare pondere, de 49,2%, urmate de pensiunile turistice rurale cu 17,1%, şi
cabanele turistice cu 5%.
Cabane Putna: Cabana Putna Dorina, acestă cabană este dotată cu 8 camere şi 2
apartamente. Fiecare cameră şi apartament este completată de un balcon care oferă o
privelişte asupra acetor locuri. Camerele sunt dotate cu grup sanitar modern, cu cabină de duş
Mai există şi o sală de recreere disponibilă pentru întâlniri de afaceri, conferinţe sau
prezentări.

Fig. …
 Cabana Putna oferă servicii de cea mai bună calitate, cazare, masă.
Dotări şi facilitaţi: 50 locuri, apartamente, camere single, camere duble, camere triple, camere
cu mai mult de 3 paturi, restaurant, bar de zi, terasa, parcare, accepta animale de casă, wc,
duş, incalzire centrala, tv.
Pensiunea Florinel Putna ofera condiţii foarte bune de cazare la cele mai mici preţuri
din zona. Camerele sun dotate cu televizor, incălzire centrală, cablu tv, telefon, bai cu apă
caldă. Locţia este dotată cu bucătărie utilată complet, terasă, sală de mese, bar ,grătar
.Pensiunea Florinel este situată la 800 m de Mănăstirea Putna într-un mediu peisagistic
deosebit, având în vecinătate pârâul Putnişoara şi Dealul Crucii. Pe timpul iernii sunt
posibiltăţii de ski şi săniuş şi plimbări cu sania trasă de cai. Facilităţi de cazare : frigider in
unitate, fax, sanie trasă de cai, TV in living, cramă, discotecă, internet prin cablu, schimb
valutar, se accepta animale, parcare, gradina,curte, acces la bucatarie, terasă, fermă proprie,
foisor in curte, grătar şi barbeque, sală de mese, seif la receptie, semineu,livadă,bar
,restaurant.Facilitaţi camere: frigider in camera, uscător de păr, baie cu cadă, baie pe hol,
camere cu balcon, incălzire central.

Fig. … Pensiunea Isidora

Aflată la circa 100 metri distanţă de poarta imprejmuirii Mănăstirii Putna, pensiunea
Isidora dispune de 10 locuri de cazare în cele 5 camere, bar, restaurant de 30 locuri, terasă
acoperită pentru 30 de locuri,spaţii de parcare ,spaţii verzi amenajate profesional.Toate
camerele sunt dotate cu televizor, doua camera au grup sanita propriu iar celelate trei au două
grupuri sanitare commune.Facilităţi cazare: frigider in unitate, TV in living, parcare, gradină,
curte, room service, terasă, grătar, barbeque, living, sală de mese, bar, restaurant, tichete de
vacanţă Facilităţi camere: uscator de păr, baie cu cadă, baie pe hol, incălzire centrală, baie in
cameră, cameră cu TV.

Fig. …

Pensiunea Muşatinii este singura din Pensiune din zonă clasificată ca fiind de 4
margarete având restaurant cu specific bucovinean de 3 stele .

Fig. …
 Pensiuni din Putna:pensiunea Mădălina, Pensiunea Cerbul, Pensiunea Maria,
Pensiunea Sabrina, Pensiunea Nicoleta toate acestea sunt catalogate ca având o stea.

Tabelul ... Clasificarea capacităţilor de cazare

Nivelul calităţii Capacitate de cazare totală Procentul numărului de
camere
Număr paturi %

3 stele 42 15%

2 stele 200 35%

1 stea 350 25%

Neclasificat 500 45%

Fig. …

IV.3 Formele de turism practicate în comuna Putna

Peisajului geografic, cu nenumărate locuri pitoreşti, patrimoniul monumentelor

istorice şi arta, originalitatea elementelor etnografice şi folclorice, reprezintă doar câteva
obiective de mare atractivitate turistică, ce au favorizat dezvoltarea mai multor forme de
turism.
Formele de turis practicate in comună sunt :
-staţionar
-circulţie
-de odihnă şi agrement
-montan
-sportiv
-cultural-ecumenic
-afaceri-congrese ,reuniuni
-rural
-ecoturism

IV.3.1Turismul sportiv

Fig. …

Bazat, în special, pe schiat, , vânătoare şi pescuit, începe să devină tot mai dens şi,
economic, mai eficient.. În ultima perioadfă au incupt să fie amenajate şi în cadrul comunei
Putna numerose dotări pentru pârtie.
Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Putna să întrunească condiţii optime
pentru dezvoltarea acestei ramuri sportive. În acest scop au fost delimitate „fonduri de
vânătoare”,.Putna (prevăzută cu case de vânătoare), spre care se îndreaptă vânătorii. Pentru
multe din animalele vânate aici (cerbi, cocoşi de mesteacăn) s-au câştigat premii
internaţionale.Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turiştii, de vacanţă sau de sfârşit de
săptămână, are perimetre amenajate pe Valea Putnei.

IV.3.2Turismul cultural-ecumenic
 Comuna Putna deţine o bogată moştenire istorica şi ecumenică, evidenţiată prin
mănăstirea Putna, biserica de lemn, două schituri, chilia lui Daniil Shihastru, dealul Crucii şi
muzeul din incinta mănăstirii. Mănăstirea Putna, prima şi ce a mai mare ctitorie a lui Ştefan
Cel Mare, între anii 1466 şi 1469, este amplastă pe o largă terasă de pe fundul micii
depresiuni a pârâului Putna, în locul în care spune legenda că s-a oprit săgeata slobozită din
arcul domnotorului. În decursulcelor peste cinci veacuri de existenţă, ea a suferit multe
ruinări şi amenajări, înfătişarea actuală adorându-se restaurărilor din 1902 şi din ultimi ani.
Aceasta a fost destinată a fi necropolă a familiei domnitorului 9dar şi loc de retragere şi
rezistenţă în vremuri de război.Mănăstirea Putna este, prin construcţia sa, un strălucit
exponent al arhitecturii şi artei moldoveneşti din a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Picturile interioare au fost mult deteriorate de numeroasele reparaţii. În schimb, celelalte
dotări interioare şi muzeul sunt sânt un adevărat tezaur de broderii, ţesături, sculpturi în piatră
şi în lemn, arginterie, manuscrise şi cărţi bisericeşti, cronici-între care şi vestitul „Letopiseţ de
la Putna”.

Fig.

În afară de mănăstirea menţionată pe teritoriul comunei se mai regăsesc şi alte obiective între
care: Biserica de lemn a lui Dragoş Vodă de la Putna, ce datează din 1364 (adusa de Ştefan
cel Mare de la Volovăţ),Cchilia lui Daniil Sihastru, săpată în piatră, legată de legenda unui
ceas de cumpănă prin care a trecut Ştefan cel Mare în luptele cu turcii; Monumentul de pe
Dealul Crucii.
9
Aici se află mormântul lui Ştefan cel Mare ,al Marie de Mangop şi al Mariei Voichiţa-a doua şi a treia soţie a
sa-alui Bogdan şi Petru –fii săi-,a lui Bogdan cel Orb şi al surorii acestuia Maria,al Mariei –soţia lui Petru Rareş
–şi al lui Ştefăniţa Vodă.
 Fig. Biserica de lemn de la Putna

IV.3.3. Agroturismul este o categorie aparte de turism, cuprinzând activitatea turistică

propriu-zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, derulare de programe, prestare de servicii
de bază şi suplimentare), activităţi economice (predominant agricole dar şi de practicarea unor
ocupaţii tradiţionale), precum şi modul de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce
solicită acest tip de turism. El presupune dezvoltarea turismului în mediul rural, în strânsă
corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţa dintre aceste două laturi.
Agroturismul are ca bază în Putna existenţa a numeroase condiţii naturale bune
pentru practicarea acestui gen de turism şi care beneficiază de asemenea şi de un cadru
construit pitoresc, cu case şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie
culturală şi artistică proprie cu meşteşugari şi obiecte de artizanat. Tot atât de numeroase sunt
şi cazurile în care aceste zone, reprezentând un bogat şi important patrimoniu local, sunt puţin
valorificate. Locuitorii şi gospodarii satului se deplasează la oraş pentru aşi valorifica
produsele proprii şi pentru aşi găsi un loc de muncă. Preocupările dezvoltării agroturismului
vin în întâmpinarea motivaţiilor de a satisface atât nevoile de odihnă şi recreere activă a
populaţiei de la oraşe sau din zonele aglomerate cât şi a valorificării resurselor locale ce pot
satisface cerinţele turiştilor. Gospodăria rurală oferă un mediu propice pentru relaxare. Ea
oferă turiştilor posibilitatea de a participa la unele activităţi tradiţionale care multă vreme au
fost neglijate, la unele meşteşuguri.
IV.3.4 Ecoturismul
Studiile internaţionale arată că ecoturismul este o nisă de piaţă în creştere, iar comuna
Putna este bine poziţionată astfel încât se poate începe capitalizarea acesteia.
Unul din avantajele majore a comunei Putna, în comparaţie cu destinaţiile turistice
consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului,
fapt concretizat prin numeroasele tradiţii încă păstrate .Putna este recomandată pentru odihnă
şi tratament şi este locul perfect pentru refacere, după eforturile psihice sau intelectuale.

IV.4 Fluxuri turistice

În lipsa unor date statistice pertinente ,consideraţiile pe care le putem face se bazează pe
cele câteva obiective turistice de interes major la nivelul comunei (Mănăstirea Putna, Chilia
lui Daniil Sihastru Biserica de lem ), fiind din în ce în ce mai clar că turismul din comună
cunoaşte o dinamică pozitivă având anumite aturi si o bază turistică corespunzătoare pentru
primirea unui număr de turişti.Fluxurile turistice din comună sunt in principal cele religioase
dar si periodice. Majoritatea turiştilor care vin în comună doresc să redescopere anumite părţi
din istoria României, uni vin aici doar din cauza mănăstiri ,majoritatea practicând un turism
religios. Cel mai vizitat obiectiv fiind mănăstirea, aceasta are o pondere mare şi a turiştilor
străini care o vizitează. Diversitatea ofertei turistice şi mai ales reliefarea unui specific al
regiuni obcinilor ar putea constitui un pol de atracţie pentru asigurarea unor servicii de înalt
nivel calitativ. În acest sens perspectivele sunt încurajatoare dacă se vor pune în practică
liniile directoare ale unor planuri de acţiune . În comună tipul principal de turism este cel
itinerant. Acest tip se practică cu ajutorul autoturismelor sau a autocarelor, drumeţiile fiind
aproape inexistente .
Turismul feroviar este destul de puţin practicat, cauza dominanţei turismului itinerar
fiind puţinele locuri de cazare şi mai ales nivelul scăzut al serviciilor oferite de cele prezente.
Comuna are un spaţiu redus având doar câteva monumente şi aceste nu sunt diversificate
pentru a reuşi menţinerea turiştilor pentru măcar câteva zile.
Numărul de sosiri ale turiştilor în comuna Putna a fost de 15,6 mii, din care 9,7 mii
sosiri ale turiştilor români (86,9%) şi 5,9 mii sosiri ale turiştilor străini (13,1%).Cea mai mare
parte a turiştilor străini înregistraţi în semestrul I 2009, provin din ţările
situate în Europa, 87,3%, din ţările din Asia 9,6%, din America 4,6%. Din totalul sosirilor,
ponderea cea mai mare au înregistrat-o turiştii sosiţi din: Germania (21,0%), Austria (11,4%),
Italia (8,6%), Franţa (7,3%), Spania (5,7%), Japonia (6,1%), Republica Moldova (5,2%),
Anglia (3,5%).

Fig. ... ....

 Fig. ... ....

Tabelul … Sosiri ale turiştilor în structure de cazare turistică pe tipuri de structuri:

Tipuri de 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
structuri
Hoteluri 300 356 394 1199 893 729 689 1565 1253
Cabane 582 456 624 525 672 375 497 211 321
turistice
Pensiuni 374 1104 1206 2243 3424 3207 2594 2698 2045
Pensiuni 18 551 985 1227 1230 1321 1243 1202 1315
agroturistice
 Fig. ... ....

IV.5 Analiza indicilor turistici

Tabelul ... Numărul de turişti veniţi în comuna Putna

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Numarul 2735 3865 3495 5066 5645 8055 8094 12345 15600
de turisti

Fig.
Capacitatea de cazare in comună este destul de mică având în vedere numărul de turişti care
vin aceasta fiind de 1092 de locuri.

IV.6 Valorificarea potenţialului turistic. Planuri de dezvoltare turistică

Plecând de la evaluare mediului economic al comunei Putna, al capacităţii de cazare şi

al numărului de turişti veniţi in comună aceasta are următorele puncte tari şi slabe.
Puncte tari: cadru natural (specific obcinelor),bogată moştenire istorică(mănăstire,
biserică de lemn, chilialui Daniil Sihastru, muzeul ), faună şi floră bogată.
Puncte slabe: acesul îngreunat în comună datorită infrastucturi, lipsa unei organizaţii
oficiale de marketing rural, lipsa unui mecanism de finanţare durabil pe termen lung, calitatea
scăzută a serviciilor de cazare şi alimentaţie, nevoia unor programe de formare profesională
adecvat pentru cei din turism. Principali indici turistici care reflectă evoluţia turismului în
comuna Putna sunt: numărul de pensiuni turistice, capacitatea de cazare, numărul de sosiri în
pensiunile turistice, numărul de turişti sosiţi în comună, acesibilitatea în comuna.
Comuna Putna dispune de un număr redus de capacităţi de cazare astfel se practica un turism
itinerant. Comuan dispune in momentul de faţă de un număr de 16 unităţi de cazare dintre
care exista 2 hoteluri, 2cabane, 6 pensiuni şi 6 pensiuni rurale toate acestea avand 1092 de
locuri de cazare.
Comuna Putna deţine un mare potenţial turistic acesta evidenţiindu-se prin obectivele
aflate în comună: mănăstirea, chilia lui Daniil Sihastru, biserica de lem acestea fiind
monumente istoric-culturale şi reprezentative pentru poporul român, potenţialul antropic prin
numeroasele tradiţii şi obiceiuri specifice zonei. De asemenea comuna deţine de un potenţial
natural specific obicinilor care duce la practicare agroturismului, potenţialul bio-geografic
prin numerosele specii de plante şi animale este destul de important dezvoltâdu-se turismul
sportiv, vânătoare pescuit etc.
Dezvoltarea şi diversificarea ofertei, precum şi conştientizarea la nivelul pieţelor
internaţionale că Putna este o destinţie culturală cu obiective şi atracţii turistice de valoare
europeană şi universală.Potenţialul rural şi agroturistic al comunei oferă posibilitatea
cunoaşterii directe a tradiţiilor poporului român şi al locuitorilor din comuna Putna
,ospitalitatea acestora şi bucătăria autentică, toate acestea aduc venuturi importante in
comună.Totuşi turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cereri pieţei turistice naţionale şi
internaţionale.
 Planurile şi obiectivele de dezvoltare ale comunei: crearea unei oferte turistice
divesificate şi competitivă prin susţinerea dezvoltării investiţiilor interne şi internaţionale,
care să conducă la creşterea volumului activităţii turistice şi respectiv, a circulaţiei turistice;
Modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică. Crearea de
afaceri competitive şi crearea unor noi locuri de muncă,modernizarea şi dezvoltarea
produsului turistic astel încât comuna să se diferenţieze de restul comunelor cu potenţial din
ţară. Optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vederea
atragerii unor schimburi profitabile în structura clientelei.Creşterea calităţilor amenajărilor
turistice şi de zvoltarea capacităţilor turistice, stabilirea de priorităţi în propunerile de
infrastuctură generală pentru depăşirea dificultăţilor existente pentru turism. Ridicarea
standardului serviciilor turistice de bază şi complementare în conformitate cu categoria de
confort şi tarifele practicate.Alte măsuri constau în:reabilitarea obiectivelor turistice din
comună, reabilitarea spatiilor de cazare, crearea şi modernizarea bazelor de agrement.
 Concluzii

Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale şi

antropice, premise ale unei activităţi turistice permanente şi de mare perspectivă.
....
În urma prezentării elementelor caracteristice şi specifice comunei Putna şi a
premizelor de dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităţile turistice în Putna, se poate
emite o primă concluzie şi poate cea mai importantă, aceea că o activitate turistică trebuie
susţinută de o activitate economică. În acest sens, este nevoie de un management adecvat,
respectiv comunei Putna, a unor strategii de dezvoltare şi de amenajare şi reamenajare a
cadrului turistic existent.
Toate aceste trebuie făcute deorece comuna Putna este un nume simbolic pentru
neamul românesc, aici este locul de odihnă a marelui voievod Stefan care este bine cunoscut
în ţară cât şi peste hotare. Comuna Putna este un punct turistic important pe harta ţarii, este un
centru cultural şi artistic care reprezintă simbolul unei epoci de remarcabil progres economic,
social şi politic din istoria ţării noastre, al luptei pentru independenţă si unitate naţională.
Primăria comunei Putna incearcă prin diferite proiecte să amenajeze comuna în aşa fel
încât sa fie un punct turistic destul de atractiv în ţară si peste hotare:
-amenajare spaţiului din comună păstrând arhitectura originală a culturii românesti
-reamenajare şi restaurarea obectivelor din comună
, refacerea infrastucturi şi crearea de facilităti pentru turişti, crearea unui punct de
imformare, mărirea capacităţii de cazare etc.
Toate acestea constituie factori care facilitează venirea turiştilor in comună şi aducerea
de noi venituri pentru locuitori ei.
Toate aceste transformări din domeniul infrastucturii turistice în comună nu duc la
venituri imediate ci duc la dezvoltare unui turism durabil, de care să se bucure şi generaţiile
următoare.
De aceea se si încearcă promovarea turismului rural şi a agroturismului în comună,cel
din urma fiind şi o componentă a turismului rural,fiind şi cel mai în măsură să valorifice
potenţialul natural al comunei care ar duce la creşterea niveluilui de trai din comună a
susţinerii şi dezvoltării comunicaţiilor locale dar şi conservarea mediului natural.
 Turismul din comună nu vine să inlocuiască celelalte activităţi el vine în sprijinul
acestora să creze venituri complementare locuitorilor,asigură noi locuri de muncă,şi
diversifică activităţile existente in comună.
Se observă ca din ce în ce mai mult faptul că oameni doresc sa îşi petreacă vacanţele şi
timpul liber într-un mediu cât mai curat,ecologic.În acest context comuna Putna ar putea
ocupa un loc destul de important deoarece în aceste comune se practica agroturismul iar aici
turişti veniţi pot sa aivă un sejur de neuitat prin implicare acestora la numerosele obiceiuri din
comună şi numeroselor activităţi specifice zonei.
Impactul veniri turiştilor în comună este un lucru benefic deaorece acestia aduc
numerose venituri ce ajută la ridicarea nivelui de trai.