11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

  Creare cont Autentificare

DESPRE CONTRIBUTORI COMERCIAL FORUM

CALCULUL GRINZII PRINCIPALE PRECOMPRIMATE

ENCIPEDIA  >  EDUCATIONAL  >  HALĂ INDUSTRIALĂ DIN BETON ARMAT ȘI BETON ARMAT PRECOMPRIMAT ­ EXEMPLU DE CALCUL PUBLICAT LA 15.01.2015

SCRIS DE ENCIPEDIA

1. Caracteristicile de calcul ale materialelor
Caracteristicile de calcul ale
Beton C60/75
materialelor
fck = 60 MPa Caracteristici geometrice

fcd = fck/1.5 = 60/1.5 = 40 MPa Încărcări și eforturi de calcul
Tensionarea armăturilor
fctm = 4.4 MPa
Eforturi în beton în faza inițială
fctk = 0.7 ∙ fctm = 0.7 ∙ 4.4 = 3.08 MPa Eforturi în armătura în faza finală

fctd = fctk / 1.5 = 3.08 / 1.5 = 2.053 MPa  Efectul contracției betonului
Efectul relaxării armăturii
Efectul curgerii lente
fcm = fck + 8 = 68 MPa  Verificarea la SLS pentru limitarea
eforturilor unitare
Verificarea eforturilor de
compresiune la transfer
 La transfer:
Verificarea eforturilor unitare de
compresiune sub incarcari
caracteristice
Verificarea condiției de liniaritate a
fenomenului de curgere lentă
Limitarea efortului în armăturile
pretensionate
Verificarea la SLS, la fisurare
Verificarea la SLS a deplasărilor
Verificarea la SLU la încovoiere
Timpul echivalent, ținând seama de tratamentul termic:
Verificarea la SLU la fortă tăietoare
Verificarea la fisurare între grupuri
de toroane
Verificarea la fisurare între toroane
Asigurarea ancorării armăturii
longitudinale la capete
Dispunerea armăturilor
transversale
Diagrama de eforturi de calcul
Verificarea la încovoiere oblică

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 1/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Pentru ciment CEM 52.5R ­> s=0.2

  fcm(t)=βcc(t)∙fcm=0.6306∙68=42.88 MPa

  fck(t)=fcm(t)­8=42.88­8=34.88 MPa

Armături active St 1670/1860

Clasa care indică comportarea la relaxare: 2 (relaxare scazută)

fpk= 1860 MPa

fp0.1k=1670 MPa

Ep = 195 000 MPa

εuk ≥ 35‰

Armături pasive BST 500S :

fyk= 500 MPa

Es = 200 000 MPa

2. Caracteristici geometrice

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 2/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Secțiunea 1 (câmp)

­      înălțime grindă                                                                    h = 1600 mm

­      înălțime medie talpă inferioară                                           hi = 258 mm

­      lățime talpă inferioară                                                         bi = 510 mm

­      înălțime medie talpă superioară                                         hs = 193 mm

­      lățime talpă superioară                                                       bs = 700 mm

­      lățime inimă                                                                          b = 120 mm

­      aria secțiunii                                                                       Ac = 404 593 mm²

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 3/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

­      perimetrul secțiunii                                                            utot = 5 165 mm

­      distanța de la centrul de greutate la partea superioară a secțiunii               xc = 771.63 mm

 ­     distanța de la latura inferioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii pretensionate  

­       aria de armatură nepretensionată de la partea superioara           4Ø12 As = 452.4 mm²

­       distanța de la latura superioară a secțiunii la centrul de greutate al armăturii         a’ = 45 mm

­       aria de beton ideală                                                                       Aci = 424 572.62 mm²

­       momentul de inerție al secțiunii ideale                                           Ici = 1.5158 ∙ 10 11 mm4

Secțiunea 2 – se consideră la capătul zonei de transmitere lpt= 760 mm

Deoarece secțiunea 2 propriu­zisă se află înaintea zonei de transmitere, în locul ei se va considera tot secțiunea 1, dar cu Ap=
14 ∙ 140 = 1960 mm². 

3. Încărcări și eforturi de calcul

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 4/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

          

4. Tensionarea armăturilor
Tensiunea inițială 
σp,max = min{0.8∙fk;0.9∙fp0.1k } = min{0.8∙1860;0.9∙1670} = min{1488;1503} = 1488 MPa 
Se alege : 
σp,eff = 1440 MPa 

Pmax = Ap∙σp,eff = 3220∙1440∙10­3 = 4636.8 kN

Lunecarea armăturilor: 
se consideră armăturile întinse doar de la un capat 
   lunecare Δl = 5 mm 
   lungime banc l = 60 m

Tensiunea după blocare 
σp1 = σp,eff­∆σs1=1440­16.25=1423.75 MPa

P1 = Pmax­∆Ps1=4636.8­52.325=4584.48 kN

Pierderile de tensiune între tensionare și transfer

Tratament termic: 
­ T0 = 20⁰ 
­ Tmax = 60⁰

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 5/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Pierdere datorită tratamentului termic:

∆σθ=0.5∙Ep∙αe∙(Tmax­T0 )=0.5∙195 000∙10­5∙(60­20)=39 MPa 

∆Pθ=Ap∙∆σθ=3220∙39∙10­3=125.58 kN

Pierdere din relaxare în faza inițială:

în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor. 

∆Ppr=Ap∙∆σpr=3220∙28.588∙10­3=92.053 kN

Tensiunea înainte de transfer: 
        σp2 = σp1­∆σθ­∆σpr=1423.75­39­28.588=1356.16 MPa 
         P2 = P1­∆Pθ­∆Ppr=4584.48­125.58­92.053=4366.85 kN 
Pierderi ∆P2=Pmax­P2=4636.8­4366.85=269.95 kN (5.82%)

 Pierderi de tensiune la transfer 
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și mobilizării greutații proprii (secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙17.6=100.8 MPa 

∆Pel=∆σel∙Ap=100.8∙3220∙10­3=324.57 kN 
Deci: σp3=σp2­∆σel=1356.16­100.8=1255.36 MPa 
P3=P2­∆Pel=4366.85­324.57=4042.28 kN 

în sectiunea 2: P3,sect2=σp3∙Ap2=1255.36∙1960∙10­3=2460.51 kN 
Pierderea în procente cumulată de la tensionarea armăturii: 12.82 %.

5. Eforturi în beton în faza inițială
Secțiunea 1

Eforturi unitare în beton în fibra superioară:

Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Secțiunea 2

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 6/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Calculul lungimii de transmitere

unde α1=1.25 pentru transfer brusc; α2=0.19 pentru toroane cu 7 sârme; ∅=0.6∙25.4=15.24 mm este diametrul unui toron. 
               lpt1=0.8∙lpt=0.8∙949.79=760 mm 
               lpt2=1.2∙lpt=1.2∙949.79=1140 mm

Lungimea zonei de difuzie:

unde d = h­ap = 1600­151.3 = 1448.7 mm

Eforturi unitare in beton in fibra superioară:

Eforturi unitare în beton la fibra inferioară:

Se observa că în fibra inferioară apar eforturi de compresiune datorita forței de precomprimare.

6. Eforturi în armătura în faza finală
6.1. Efectul contracției betonului
Deformația de contracție de uscare de referință este:

 unde:

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 7/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

fcm0 = 10 MPa 
αds1 = 6 pentru cimenturi din clasa R 
αds2 = 0.11 pentru cimenturi din clasa R 
RH = 60% reprezinta umiditatea mediului 
RH0 = 100%

unde:

t = 365∙57 = 20 805 zile – este vârsta betonului la momentul considerat (57 de ani); 
ts = tT = 2.56 zile – este vârsta betonului la inceputul contracției de uscare (sau umflare). În mod normal, această vârstră
corespunde sfârșitului tratamentului;

u = utot deoarece se consideră tot perimetrul expus la uscare. 
Prin interpolare în tabelul 3.3 din SR EN 1992­1­1 cu valoarea lui h0, se obtine coeficientul kh astfel:

200­100           ...           0.85­1 
200­156.67      ...           0.85­kh 
­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­

Deformația datorată contracției la uscare: 
εcd(t)=βds(t,ts) ∙ kh∙εcd,0=0.9962∙0.915∙0.00043023=0.0003922 
Deformația datorată contracției endogene:  
εca(∞)=2.5∙(fck­10)∙10­6=2.5∙(60­10)∙10­6=0.000125 
εca(t)=βas(t)∙εca(∞)=1∙0.000125=0.000125

Contracția totală este:

εcs = εcd+εca = 0.0003922+0.000125 = 0.0005172

6.2. Efectul relaxării armăturii
Pierderi din scurtarea elastică datorită acțiunii precomprimării și a încărcărilor din gruparea frecventă (secțiunea 1):

∆σel=αp∙σcp=5.7271∙8.052=46.115 MPa

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 8/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

∆Pel=∆σel∙Ap=46.115∙3220∙10­3=148.49 kN

σpm0=σp2­∆σel=1 356.16­46.115=1 310.05 MPa

Pm0=P2­∆Pel=4 366.85­148.49=4 218.36 kN

Efortul unitar normal la nivelul armăturii pretensionate este:

Efortul în beton, în vecinătatea armăturilor, considerând combinația cvasipermanentă de încărcari, este:

σpi=σpm0+αp∙σc,qp=1310.5+4.9872∙6.94=1344.66 MPa

Valoarea variației efortului în armătură datorită relaxării sub forța de precomprimare se calculează în funcție de clasa de
relaxare a oțelului și intervalul de timp standard (57 de ani), la care se adaugă efectul tratamentului termic.

 în care ρ1000=2.5% pentru clasa 2 de comportare la relaxare a toroanelor, iar t1=500 000 h ≅ 57 ani

6.3. Efectul curgerii lente
Determinarea coeficientului de fluaj/curgere lentă la timpul t, pentru o încărcare aplicată la timpul t0, ϕ(t,t0), se face conform
anexei B din SR EN 1992­1­1. Aceasta se calculează la un interval de timp de 57 de ani (500 000 ore), la care se adaugă
efectul tratamentului termic.

t = 500 000 + 2 172.16 = 502 172.16 h

RH = 60% ­ umiditatea relativă a mediului

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­principa… 9/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

unde 
t = 20 805 zile este vârsta betonului la momentul considerat, în zile 
t0 = tT = 2.5625 zile este vârsta betonului la momentul încărcării, în zile

σc,qp este efortul în beton, în vecinătatea armaturilor, sub acțiunea greutății proprii și a forței de precomprimare inițiale.

Deci

Efortul în armătura precomprimată în faza finală:

Eforturi de calcul în armătura în faza finală pentru verificări la SLU

Eforturi de calcul in armătură în faza finală pentru verificări la SLS

7. Verificarea la SLS pentru limitarea eforturilor unitare
7.1. Verificarea eforturilor de compresiune la transfer
Secțiunea 1

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 10/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Secțiunea 2

7.2. Verificarea eforturilor unitare de compresiune sub incarcari caracteristice
Secțiunea 1 
Eforturi la partea inferioară: 

Eforturi la partea superioară:

Secțiunea 2

Eforturi la partea inferioară:

Eforturi la partea superioară:

7.3. Verificarea condiției de liniaritate a fenomenului de curgere lentă
Secțiunea 1

Secțiunea 2

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 11/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

7.4. Limitarea efortului în armăturile pretensionate
Efortul unitar în armătura după transfer trebuie să fie:

Sub încărcări caracteristice efortul în armatura trebuie să fie:

8. Verificarea la SLS, la fisurare
Verificarea se face conform punctului 7.3 din SR EN 1992­1. 
Clasa de expunere este XC1. Pentru această clasă de expunere, deschiderea admisibilă a fisurilor sub încărcări frecvente este
0.2 mm.

Pentru secțiunea centrală se verifică starea de eforturi din beton sub încărcări frecvente:

Sub gruparea de încărcări frecvente secțiunea de beton este integral comprimată, elementul nefiind fisurat.

9. Verificarea la SLS a deplasărilor
Verificarea se face conform punctului 7.4 din SR EN 1992­1.

Sageata admisibilă:

Se corectează modulul de elasticitate al betonului în funcție de curgerea lentă:

Valoarea contrasăgeții datorate precomprimării:

Valoarea săgeții din încărcari:

Valoarea totală a săgeții:

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 12/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

ytot=yext­yp=84.07­68.3= 15.77 mm < yadm

10. Verificarea la SLU la încovoiere
Valoarea de calcul a rezistenței armăturii:

Forța de întindere în armătura pretensionată :

Tp=Ap∙fpd=3220∙1452.174∙10­3= 4 676 kN

Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:

Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10­3= 196.7 kN

Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

unde :

d=h­ap=1600­151.3= 1 448.7 mm

11. Verificarea la SLU la fortă tăietoare
Verificarea la forța tăietoare se face la o distantă "d" de reazem. 
Se verifică dacă elementul este fisurat în secțiunea de calcul.

Elementul nu este fisurat. 
Capacitatea la forța tăietoare se calculează cu relația:

unde

S – momentul static al suprafeței situate deasupra axei ce trece prin centrul de
greutate, în raport cu acea axă

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 13/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Se observă că VRD,C= 657.97 kN<VED=717.17 kN, capacitatea la forță tăietoare este insuficientă. Ea va fi marită prin
dispunerea de etrieri suplimentari care asigură și îndeplinirea verificării la fisurare între grupuri de toroane.

11.1. Verificarea la fisurare între grupuri de toroane

y=h­h1=1600­267.6=1332.4 mm

Forta de despicare dintre ancoraje este:

unde 
np – numarul de armături dispuse la capătul grinzii. Se ia egal cu 1 considerându­se că forța de despicare este preluată atât de
etrieri cât și de furci. 
Ras – rezistenta de calcul a armăturii transversale, luată ca pentru OB37 (210 MPa), indiferent de tipul armăturii utilizate. 
Aria efectivă de armatură va fi compusă din trei etrieri de diametru 12 mm (678.6 mm2) dispuși la capătul grinzii la pas de 5

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 14/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

cm, două furci verticale de diametru 12 mm (226.2 mm2) și încă două furci verticale de diametru 14 mm (307.9 mm2). 

11.2. Verificarea la fisurare între toroane
Forța de despicare se determină cu relația:

Unde:

Ap – aria unui singur toron (140 mm2)

σp,max=σp2=1356.16 MPa

termenul (1­a0/a) se consideră aproximativ egal cu 1.

Efortul unitar maxim transversal de întindere este:

Deoarece relația este satisfacută, verificarea la fisurare în planul fiecarei armături pretensionate nu este necesară, armătura
transversală dispunându­se numai din considerente constructive.

11.3. Asigurarea ancorării armăturii longitudinale la capete
Se realizează prin dispunerea de furci la capetele grinzii.

unde Ftd=As∙fyd.

Deci   

Pentru două furci de diametru 14 mm si două de 12 mm se obține   

11.4. Dispunerea armăturilor transversale
Pentru dispunerea etrierilor s­au respectat urmatoărele reguli: 
­    s­au dispus primii etrieri de la capătul grinzii conform verificării la despicare între grupuri de toroane; 
­    urmatorii etrieri sa aibă ori diametrul urmator mai mic decât precedenții ori pasul mai mare decât precedenții (nu se acceptă
variații bruște ale ariei de armătură transversală în lungul grinzii); 
­    în orice punct al grinzii, forța tăietoare de calcul să fie mai mică decât cea capabilă.

În zona de rezemare a panelor din coamă, în grinda "I" s­au considerat etrieri de suspendare pentru preluarea reacțiunii
aferente panelor respective. Reacțiunea respectivă este R = 26.55 kN/m ∙ 13.79 m = 366.12 kN ≤ VRD = 406.51 kN (vezi
secțiunea Calculul panei T88/16). Acești etrieri au fost distribuiți pe o lungime de grindă măsurată la partea inferioară a tălpii
superioare a acesteia, corespunzător unui unghi de 45⁰ de o parte și de alta a reazemului panei. Pentru zonele unde reazemă
panele aflate între coamă și dolie, acest calcul nu este necesar. Etrierii din aceste zone, determinați prin calculul la forta
tăietoare, pot prelua și încărcarea dată de reacțiunea panelor respective.

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 15/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

12. Diagrama de eforturi de calcul
Calculul momentului capabil al grinzii cu 14 toroane

Ap=14∙140=1960 mm2

Forta de întindere în armătura pretensionată:

Tp=Ap∙fpd=1960∙1452.174∙10­3=2846.26 kN

Forta de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioara:

Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10­3=196.7 kN

unde A’s este aria de armatură din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).

Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

Calculul momentului capabil al grinzii cu 20 toroane

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 16/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

Ap=20∙140=2800 mm2

Forța de întindere în armătura pretensionată:

Tp=Ap∙fpd=2800∙1452.174∙10­3=4066.09 kN

Forța de compresiune din armătura nepretensionată de la partea superioară:

Cs=A's∙fyd=452.4∙434.8∙10­3=196.7 kN

unde A’s este aria de armătura din talpa superioară (patru bare de diametru 12 mm).

Înălțimea zonei comprimate:

Momentul capabil este:

12.1. Verificarea la încovoiere oblică

unde : 
­   MVED este momentul de calcul dat de încărcările cvasipermanente (pe direcția verticală) 

­   MVRD este momentul capabil al grinzii (pe directia verticală) 

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 17/18
11/28/2016 Calculul grinzii principale precomprimate ­ Encipedia

­   MHED este momentul de calcul dat de seism (pe directie orizontală) 

­   MHRD este momentul capabil al grinzii pe direcția de acțiune a seismului (orizontală).

(unde c este coeficientul seismic) 
Pentru calculul momentului capabil pe directia seismului, se consideră că în talpa superioară a grinzii armătura longitudinală
este alcatuită din doua bare (aflate una în stânga secțiunii, alta în dreapta) a căror arie de armătura este de fapt aria inițială
(adică, în cazul de față, cele patru bare de diametru 12 mm).

Momentul capabil pe direcția seismului este mai mic decat momentul de calcul. Prin urmare condiția de verificare nu este
îndeplinită. Folosind programe speciale care țin seama și de celelalte bare de armatură din grindă (inclusiv toroane), se poate
determina aria necesara de armatură pentru ca aceasta condiție de verificare la încovoiere oblică să fie îndeplinită. În cazul
nostru, barele de armatura din talpa superioara se vor modifica astfel:

Recommend One person recommends this. Be the first of your friends.

Discută acest articol pe forum. Nici un comentariu.

Lasă un comentariu

termeni și condiții politică de confidenţialitate ©2016 ­ Encipedia. Toate drepturile rezervate.

http://www.encipedia.org/articole/educational/hala­industriala­din­beton­armat­si­beton­armat­precomprimat­exemplu­de­calcul/calculul­grinzii­princip… 18/18