Mișcarea lui Tudor Vladimirescu – 1821

Context:
- Revoluta de la 1821 – limita dintre vechiul regim și societatea moderna.

- Contextul general al fost determinat de criza imperiului Otoman, mișcarea popoarelor balcanice și
implicarea Rusiei în zona.

- Pe plan intern: relatiile complicate dintre boierimea pamanteana, revoluția lui Tudor și mișcarea
Eteriei.

- Elemente noi, moderne: un nou discurs ideologic, principiile liberale și democratice, se vorbește
despre națiunea etnica.

- Climat politic: Criza regimului fanariot, memoriile boieresti, criza fiind adancita și de efectele
Revoluției Franceze.

- Din 1774 Rusia își asuma rolul de Protectoare a crestinilor din Balcani, iar din 1806 incurajeaza
rezistenta popoarelor creștine din zona.

- Contextul general european a fost unul favorabil. Difuzarea ideilor Revoluției Franceze și politica
de echilibru infiintata de Sfânta Alianța în 1815.

- În S-E European criza Imperiului Otoman, tendinta de expansiune a Rusiei în Balcani, Revoluția
sarba din 1804 și cea greaca din 1821.

Cauzele miscarii:
- Obligatiile mari ale taranimii
- Suspendarea unor imunitati
- Ingradirea circulatiei marfurilor
- Grecizarea domniei și a Bisericii
- Boierimea pamanteana concurata de greco-levantini.

Forte implicate:
1. TUDOR (comandant de panduri)
2. Eteria – Societate anti-fanarionta infiintata în Grecia.
3. Partida Naționala – Mișcare anti-otomana.

Desfasurarea actiunii:
- Mișcarea lui Tudor Vladimirescu apara ca o mișcare anti-otomana în contextul Revolutiilor
balcanice dar și aparitiei Eteriei care a propovaduit ideea ridicarii popoarelor din balcani împotriva
Imperiului Otoman cu ajutorul Rusiei.

- Eteria a cristalizat un plan militar în care principatele romane jucau un rol important deoarece țara
Romaneasca putea pregăti o insurectie care sa favorizeze trecerea Eteriei la Sudul Dunarii.

- În ianuarie 1821 – Conventie intre liderii Eteriei și Tudor.

- În 1821 are loc o prelungire a programului boierimii pamantene – proces de renastere naționala.
- Boierimea îl mandateaza pe Tudor sa ridice armele cu ajutorul comitetului de obladuire (organ
politic provizoriu care-l sublima pe domnul decedat.

- Documentele elabporate pe parcursul desfasurarii miscarii conține elemente moderne, revendicări

ale timpului.

- Taranimea se manifesta traditional:

I. Pandurii
II. țăranii
III. mici boierme
IV. mici nuclee

- Adunarea Norodului – după model francez reprezenta voința suverana în stat.

- În Oltenia - o noua administratie care s-a extins către Muntenia și Moldova.

- Prin prezenta masiv taraneasca s-a imprimat un caracter social, astfel mișcarea s-a desprins de
Eteria.

- Pentru a controla situația Tudor a ajuns la Bucuresti unde a domnit doua luni în numele
Comitetului de Obladuire.

- După intrarea lui Al. Ipsilanti în Principate au ajuns la o înțelegere. Dezavoarea Eteriei a derminat
și dezavoarea miscarii lui Tudor, boierii fug în Transilvania, Tudor a rămas singur, astfel are loc
concentrarea forțelor țării împotriva unui iminent pericol.

- Intre Tudor și boierimea ramasa are loc un jurământ la 23 martie.

- „Cererile Norodului Romanesc” (forma incipienta de act constituțional):

a) Reforme în toate domeniile
b) dregatoriile ocupate după merit
c) adunarea norodului – voința suverana în stat
d) libertatea comerciala
e) creșterea autonomei.

- Apare ideea moderna de națiune contopita cu patria.

Sfârșitul Revoluției - Tudor adreseaza o serie de scrisori Rusiei, Turciei, Prusiei, în care a încercat
sa aducă un echilibru intre marile puteri.

- În urma acestora unele sunt interceptate de eteristi, Tudor e considerat trădător, este judecat și ucis.

Urmarile Revoluției:

- Înlăturarea domniilor fanariote

- Restabilirea domniilor pamantene
- Ecou în toate teritoriile romanesti
- A marcat idealurile naționale și sociale ce vor fi promovate de Revoluția Pasoptista
- Ridicarea poporului la rang de subiect istoric
- Au loc transformari în sensul progresist.
- Apar forte sociale noi: noua boierime, intelectualitatea etc.
 Principatele Romane intre 1822-
1834
- Programul lansat în 1821 a continuat prin memoriile boieresti.

- Domniile pamantene restaurate au avut un caracter reformator în sensul programului național

- Se constientizeaza schimbarea, se activeaza spiritul public, se modernizeaza societatea.

- Intitiativa o are cercul boieresc. Sunt înaintate 86 de memorii marilor puteri.

I. Constitutia Carvunarilor 1822 (Redactata de Ionita

Tautu):
- Principii ale micii boierimi, ideile Revoluției Franceze, limitarea puterii domnului prin crearea
unui sfat obstesc reprezentativ.

- Inaugureaza un sir de acte cu valoare constitutionala.

- Constitutia Carvunarilor dorea ca forma de guvernamant Monarhia Constitutionala.

- Patria reprezenta ideea forța capabila sa uneasca aceste energii.

- Problematica naționala este asociata cu nationalismul, iar unitatea naționala a fost lozinca,
doctrina și tendinta politica.

Programul național
- Marea boierime (consolidarea puterii)
- Mica boierime (liberalism)

Domniile pamantene:
- Au vizat modernizarea statului și dezvoltarea societății.

- Au avut o valoare simbolica pentru organele naționale.

1. Tara Romaneasca – Grigore Dimitrie Ghica:

- a avut moștenirea dezastruoasa a regimului fanariot și opozitia boierimii rusofile.
- a reorganizat administratia și a usurat contributiile fiscale.
- a dezvoltat invatamantul.

2. Moldova – Ionita Sandu Sturza:

- S-a aflat într-un conflict cu boierimea și cu Biserica.
- Solicita Portii armata naționala
- Adopta legi în limba romana.
- Încearcă să facă separarea veniturilor domnului de cele ale statului.
- Pe baza echilibrului european instaurat la Viena în 1815, Rusia nu mai putea acționa unilateral în
țara Romaneasca, trebuia să se multumeasca cu un protectorat.

- Conventia de la Akerman (25 sept. 1826):

- a stbilit individulizarea Principatelor romane
- Domnie pe 7 ani, domnul ales de Divan.
- Obligatiile materiale limitate.
- Marcheaza începutul efectiv al protectoralului Rusiei asupra Principatelor.

Tratatul de la Adrianopol 14 sept 1829:

- Autonomie administrtiva
- Libertatea comertului
- Domnia pe viața
- Libertatea economica
- Recunoasterea pavilionului roman
- Retrocedarea raioanelor Turnu, Giurgiu și Braila.

Regimul rusesc 1828-1834. (Perioada regulamentara)

Statutul politico-juridic al Tarilor romane

- A avut un rol major în procesul de modernizare.

- A consolidat protectoratul rus.

- In 1828 conducerea Principatelor a fost preluata de generalii ruși:

1. Pahlen (1828)
2. Jeltuin (1828)
3. Pavel Kiseleff (1828-1834)

- Regulamentele organice au fost elaborate de Comisia de Reforma sub conducerea generalului

Minciaki. Au intrat în vigoare în iulie 1831 în Tara Rom. si în ianuarie 1831 în Moldova.

Măsuri moderne:

- sanitare,

- administrative (noi unități administrative)

a) judetele - Muntenia
b) ținuturile – Moldova
c) subdiviziunile în plasi
d) ținuturile – ocoale.

- separarea puterilor în stat (puterea executiva – domnul ales pe viața de Adunarea Obsteasca; pterea
legislativă (Adunarea Obseteasca), puterea judecatoreasca (tribunalele judetene, instantele de apel și
înaltul Divan Domnesc).

- reorganizarea sistemului judecatoresc,

- modernizarea sistemului fiscal,

- instituirea bugetului și lichidarea vamilor interne,

- reinsituirea armatei,

- reorganizarea scolilor pe baza naționala,

- organizarea arhivelor
- infiintarea sfaturilor orasenesti

- se instituie poliția armata condusa de aga

- măsuri agrare (ameliorarea situației 1/3 din mosii boierimii și 2/3 din pamanturi taranilor. Cresteau
zilele de claca).

- Eliminarea unor institutii medievale

- Crearea unui aparat de stat modern

- Diminuarea dominatiei otomane.

- Justitia începe să fie separata de administratie

Concluzie: Regulamentele organice au fost deopotriva acte progresiste în raport cu trecutul dar și
acte anacronice, simboluri ale unui regim politic nedorit.

Spațiul romanesc de la 1834-1848

Domniile regulamentare.
- Consolideaza autonomia tarilor romane, integreaza tarlie romana în cultura și economia
europeana, se preocupa de raporturile dintre țărani și marii proprietari de pământ, și exercita
controlul asupra manastirilor inchinate.

a) Tara Romaneasca:

Alexandrul Ghica (1834-1842)

- reglementeaza domeniul judiciar
- relații dificile cu Adunarea Obsteasca
- intemeietorul orașului Alexandria
-guvernare solida
-cresterea impozitelor cu 30%
-articol aditional la regulamentele organice: domnul nu poate aproba nicio modificare legislativă
fără acordul Rusiei și Imperiului Otoman

Gheorghe Bibescu (1842-2848)

- măsuri importante în domeniul financiar și judecatoresc
- suspenda Adunarea Obsteasca
- guverneaza prin decrete domnesti
-a reorganizat invatamantul
-a stabilit echilibrul intre puteri
-a luat măsuri pentru taranime

b) Moldova:

Mihail Sturza (1834-1849)

- măsuri administrative, dur fata de acțiuni opozitioniste.
-cult, instruit, diplomat
-orgolios, venal, lacom, autoritar, viziune conservatoare
-reprezentant al absolutismului luminat
-ostil idei participarii poporului la viața politica
-a dezvoltat invatamantul, targurile, caile de comunicatii
-a semnat o conventie de extradare cu Austria
-dezagregarea boierimii traditionale
-Academia Mihaileana
- ian – feb 1848 dezrobeste tiganii
-Moldova a prosperat, a lăsat Moldova fără datorii

Romantismul politic:

-isi are radacinile în evenimentele din 1821

-pana în 1830, pasoptismul se cristalizeaza și se răspândește ca doctrina în 1859
-idei iluministe+spirit romantic=romantism politic
-a avut mai multe trasaturi:
-venea cu ideea naționala, care a fost importanța în pasoptism,
-solidarizarea grupurilor politice și sociale în jurul dezideratelor nationale( modificarea statutului
principatelor, definirea locului natiunii romane în Europa nationalitatilor)

Diferite tipuri de națiuni:

-de tip francez: rationalista,contractualista( ești francez pentru ca vrei sa fii francez)
- de tip german: organicista, naturalista( ești german pentru ca te – ai născut german)

-romantismul a dus la o alta ideologie care s – a combinat cu ideea naționala: liberalismul, faza
nationalismului liberal

Nationalism de tip modern:

-elitele au avut un rol deosebit în cultura și alfabetizare

-componenta fundamentala a nationalismului: poporul și conștiința naționala
-,, națiunea trebuie să fie libera” din care rezulta mișcarea de eliberare naționala, autodeterminare
politica, eliminarea dominatiei străine

Liberalismul:

-a avut la radacini iluminismul politic

-in Transilvania, liberalismul romantic este influențat de cel maghiar, austriac, german
-in Principate de tip francez
-lupta împotriva dominatiei care afecteaza libertatea individuala sau cea colectiva
-reprezentanti din Principate: boierii din diferite stari
- în Transilvania: clerul, negustori, intelectualitatea laica, funcționari imperiali

Conservatorismul:
- Organic
- Progres pe baza traditiei, respingerea ideii revolutionare.
- Progres lent, gradual.
- Avea la baza filozofia germana
- Respinge progresul prin salturi, promova ideea de ordine.
- Procesul de organizare a alternat faza revolutionara cu cea evolutiva.

Socialismul
- Premarxist
- Drepturi pentru toate categoriile sociale

Contestarea regimului politic.

- Context: Contextul a fost unul favorabil datorită Revoluției Franceze de la 1830.
A pregătit spiritul pentru Revolutie. Se organiza o opozitie legalista: În principate Adunarile
Obstesti și în Transilvania Dieta.

Mișcările prepasoptiste.

1. Partida Naționala – Condusa de Ion Campeanu (1837), a încercat sa lege țara Romaneasca de
Occident sustinand ideea de unire a romanilor și constituirea unei Monarhii Constitutionale.
- S-a infiintat Societatea Filarmonica și s-au emis doua documente: Actul de unire și independenta
și Proiectele de Constitutie.
- Din cauza spiritului romantic mișcarea a fost sortita eșecului.

2. Mișcarea lui Leonte Radu (1838-39) sau Conjuratia Confederativa.

- Saptezeci de reprezentați ai cercurilor boieresti au decis sa lupte împotriva lui Mihail Sturza.
- Se cerea domnia edilitara, inlocuirea protectoratul cu garantia colectiva a marior puteri, o
confederatie țara Romaneasca-Moldova-Serbia.
- Se cerea moneda naționala.

3. În Transilvania – Petitionarismul transilvanean.

- Memorii adresate autoritatilor prin care se cerea recunoasterea nationalitatii romane din
Transilvania.
- În acest sens au acționat și articolele lui George Baritiu în Gazeta din Transilvania.
- Elita laica era dominata de un spirit laic european.

4. Conspiratia lui Adolf David din Sibiu, 1834-1835.

5. Mișcarea din 1840 condusa de Mitita Filipescu enunta ideile de stat național, emanciparea
taranilor și deschiderea către popor.

6. Mișcarea lui Eftimie Murgu (1842).

- Cerea Autonomia Banatului
- Libertate naționala și sociala
- Improprietarirea taranilor
- Se baza pe regimentele de granița.
7. Societatea Fratia (1843) – Nicolae Balcescu, Cristian Tell, Ion Ghica.
- Alcatuita din tinerii intelectuali, fii de boieri cu studii la Universitati în Europa cunoscuți ca „bon
jouristi”.
- Membrii societății își propun, în spiritul romantic dominant european organizarea unei revolutii
pentru înlăturarea regimului politic și unire romanilor.
- Are loc aparitia unei structuri politice moderne.
- Nelinistea nu a cuprins doar perimetrul urban ci s-a înregistrat și în lumea rurala unde s-au
materializat mai multe conflicte: fuga unor țărani și incendierea unor mosii.
- Toate aceste tensiuni au creat premisele favorabile declansarii unei situații revolutionare.

Revoluția de la 1848.
Primavara popoarelor
Context internațional
- În 1848 întreaga Europa de la Paris pana la Buda și Bucuresti a fost zguduita de framantari
naționale și politice care subliniau ideea unei schimbari generale. Acest sentiment de regenerare a
făcut ca 1848 să fie numit „primavara popoarelor”.
- La Paris, în faza initiala întâlnim o revolutie liberala cu o profunda incarcatura sociala și cu o
puternica implicare a burgheziei.
- În Germania și Italia Revoluția deținea un caracter liberal dominat de ideea naționala.
- În Ungaria Revoluția era moderat liberala.
- Punct comun al acestor tari: prezenta clasei de mijloc în conducerea procesului de schimbare.
- Revoluția a început la Palermo printr-o insurectie anti-absolutista.
- În Franta, feb. 1848, a izbucnit cu o ridicare împotriva monarhiei autoritate, iar în zona s-e a
Europei, cu ridicare burgheziei vieneze, care a silit curtea habsburgica sa renunte la o poarte a
privilegiilor.
- În Prusia Burghezia impune regelui o Constituite liberala.
- În Ungaria procesul a urmărit desprinderea acestora de habsburgi și un regim parlamentar ungar.
Revolutionarii maghiari nu au luat în seama și dezideratele naționale ale altor popoare.
- Valul Revoluționar nu a atins Rusia pentru ca aceasta nu a avut o forța liberala puternica.

Cauze.
1. Sociale:
- Existența privilegiilor feudale
- Accentuare contradictiilor sociale
- Nerezolvarea problemei agrare

2. Naționale:
- Necesitatea unui statut favorabil Tarilor Romane în conditiile raporturilor incordate intre puterea
suzerana și puterea protectoare.
- Asuprirea naționala a romanilor din Transilvania.

I. Moldova.
- Reintoarcerea tinerilor de la Paris a grabit declansarea evenimentelor din spațiul romanesc. În
Moldova exista o atitudine ostila fatade domnia lui Sturza.
- Principalii nemultumiti – boierimea liberala și burghezie, mai ales fata de politica fiscala, sistemul
administrativ și refuzul de a sprijini comertul.
- Au organizat un comitat de initiativa la Hotelul Petesburg din Iasi în 27 martie/9 aprilie 1848: au
participat 1.000 de persoane printre care și poloni. Adunarea a fost condusa de Grigorie Cuza, iar
printre figurile prezente se gaseau: Vasila Alrcsandri, Lascar Rosseti, Alexandru-Ioan Cuza.
- Din aceata Adunare s-au ales 16 reprezentanti care au constituit un comitet de redactare a unui
program ce urma să fie prezentat domnului țării.
- Mișcarea de la Iasi nu a fost o revolutie, ci o formula mult mai aproape de adevărul istoric,
mișcarea reformista îndreptată împotriva abuzurilor.
- Initial Sturza s-a arătat binevoitor însă a solicitat stergerea punctelor radicale din petitie,
protestatarii au refuzat, domnul a declanșat represiune, iar o parte a liderilor sunt arestat, o parte vor
reuși să fugă.

II. Tara Romaneasca.

- În Tara Romaneasca revoluția pasoptista și-a consumat cel mai semnificativ episod. Burghezia era
mult mai puternica, mult mai capabila de organizare reprezentând principala forța.
- țara Romaneasca era mai îndepărtata de Rusia, principalul pericol.
- Revoluția a primit și prijinul masiv al unei părți din Armata.
- Asocietiile secrete erau mai bine inchegate și au creat o rețea de sprijin.
- Exista o mai buna organizare: Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu erau liberali de tip
britanic.
- Exista un grup radical format din frații Bratianu, C.A. Rosseti, Balcescu, frații Golesti, care
cereau: votul universal, emanciparea taranimii, libertatea presei.
- Liderii de la Bucuresti au avut un contact cu provizoriu de la Paris.
- La Buc. Nucleul de comanda a fpst reprezentat de gruparea radicala.
- În cele din urma locul declansarii a fost Oltenia.
- S-a creat o noua putere ca o alternativa la conducerea de stat astfel la Islaz Guvernul provizoriu a
luat drumul spre Muntenia și a ajuns la putere având la baza programul revoluționar.
- Conducerea a durat doua luni și a fost inabusita de interventia ruso-turca de unde rezulta dubla
ocupatie a teritoriilor.
- Reprimarea nu a fost f sangeroasa cu excepție de la Dealul Spirii din 13/25 sept intre turci și
trupele lui Pavel Zaganescu.
- Autoritățile ruso-turce au acționat pentru expulzarea capilor revolutionari, mulți dintre ei au plecat
în exil spre Occident unde au continuat acțiunile diplomatice în care au prezentat intentiile generale
ale principatelor.

III. Transilvania.

- Mersul revoluționar a căpătat o particularitate. Aici se va desfasura un război civil care se va

transforma într-un război de apărare a fiintei naționale romanesti.
- Se disting patru etape:
1. Octombrie/noiembrie 1848: instaurarea domniilor romanesti în comitate.
2. Decembri/feb. 1849: Cucerirea Transilvaniei de către Iosif Ben și reinsaurarea dominatiei
maghiare.
3. Martie/Iunie1949: luptele legiunilor romanesti din Apuseni.
4. Iulie/august 1849: După lupta de la fantanele armata lui Iancu rămâne neutra intre trupele rusesti
și austriece aliate împotriva maghiarilor.

1. Romanii erau exclusi din sistemul politic, iar blocul etnic romanesc, Banat, comitatele vestice și
romanii din Transilvania aveau un statut politic diferit.
- Pasoptismul Transilvanean a făcut fuziunea dintre ideile liberale și cele naționale rezultand
ligitimarea dreptului la existența politica.
- La 15 martie 1848 debuteaza revoluția maghiara prin programul de la Pesta. Ultimul punct
anulează tot liberalismul celorlalte: Unirea neconditionata a Transilvaniei cu Ungaria. Romanii din
Blaj, Brașov etc. nu au fost de acord și a apărut ideea adunarilor populare în care să se hotarasca
soarta națiunilor romane.
- Simion Barnutiu, prinicipalul ideolog, a pledat pentru recunoasterea drepturilor naționale ale
romanilor.
- Adunarea de la Blaj din 13 aprilie 1848 a avut rolul de a pregăti cea de-a doua adunare unde se vor
lua decizii vitale cu privire la romani.
- Intre 3 și 15 mai 1848 a avut loc Marea Adunare Naționala de la Blaj unde a fost pregătit celebrul
discurs al lui Barnutiu care a avut loc în catedrala, vorbind despre refuzul anexarii Transilvaniei la
Ungaria, drepturile și libertatile romanilor.
- Pe campia Blajului are loc alegerea unui comitet național în frunte cu Andrei Saguna.
- Primele institutii: Adunarea Naționala și Comitetul Național.

2. Dincolo de acest program Dieta de la Cluj a votat în 30 mai unirea Transilvaniei cu Ungaria,
astfel Transilvania a fost anexata cu forța.
- Maghiarii au introdus stare de asediu – tribunalele de sânge care pedepseau cu moartea pe cei ce
se impotriveau.
- În Transilvania a început sa circule curentul inarmarii romanilor. Romanii se întâlnesc la Nasaud și
Orlad unde existau regimente de granița.
- A treia adunare naționala reafirma programul celei din mai însă accentul se pune pe social, politic,
pragmatism, în document s-a cerut o ruptura clara fata de guvernul de la Pesta.

3/4. Organizarea Transilvaniei după model roman, 15 prefecturi, iar armata lui Iancu era organizata
în legiuni. În octombrie 1848 a existat o ultima tentativa pentru o înțelegere dar a eșuat.
- A urmat adunarea de la Sibiu din decembrie 1848, formarea unui corp romanesc în coroana
austriaca.
- Se ajunge la rezistenta armata.
- În decembrie 1848 generalul Ben, conducătorul armatei maghiare, a dat o ofensiva iar romanii s-
au retras în nord-est.
- Singura zona care a mai rezistat a fost zona Munților Apuseni.
- În cele din urma Ben pierde bătălia din Sibiu pentru ca trupele tariste pătrund în Transilvania.
- Motii lui Iancu câștiga la Marisel la 5 ian. 1849, iar trupele tariste ocupa Pesta. Maghiarii îl
proclama ca guvernator la Lajos Kossuth.
- Romanii au învins în lupta de la Abrud urmata de o alta victorie la 6 iunie la Fantanele.
- Prinsă dinspre est și vest, armata revolutionara maghiara nu mai avea nicio șansa. La 14 iulie 1848
s-a semnat pacea de la Seghedin intre Kosuth, Balcescu și Cezar Bolliac prin care s-a prevăzut
dreptul romanilor de a folosi limba romana, abolirea privilegiilor feudale, dar toate au fost tardive
deoarece în iulie Ben a fost înfrânt la Albesti, la 10 august a suferit o înfrângere la Timisioara, iar la
13 august, lângă Arad, este înfrânta armata maghiara revolutionara.

Urmarile revoluției:

- S-au pus bazele programatice ale Romaniei moderne

- A pus în evidenta un deziderat al tuturor romanilor: unitatea naționala
- A fost deschis drumul unor mari prefaceri în societatea romaneasca.
- S-au afirmat elitele intelectuale ele fiind și elite politice.

Proiectul Politic Pasoptist.

I. Moldova.
PETITIUNEA PROCLAMATIUNE.
- Data la 27 martie 1848 la Iasi.
- Redactata de Vasile Alecsandri.
- Atitudine moderata: Sfânta pazire a Regulamentului Organic.
Prevederi:
- Desfiintarea cenzurii
- Funcții acordate după merite
- Reforma scolilor
- Desfiintarea pedepselor corporale
- Infiintarea unei gărzi naționale
- O noua Adunare Obsteasca
- În ceea ce privește reforma agrara, era o formulare ambigua: „Grabnica imbunatatire a starii
locuitorilor sateni”.

II. Transilvania
Petitia Naționala de la 3 mai 1848 la Blaj, redactata de Simion Barnutiu.

Prevederi:
- Independenta natiunii romanesti, egalitatea în drepuri cu națiunile conlocuitoare: „Noi vrem să ne
unim cu tara”.
- Libertatea tiparului și a exprimarii în limba romana.
- Școli romanesti.
- Recunoasterea religiilor romanesti
- Asigurarea libertății personale
- Libertatea industriei și a comertului
- Desfiintarea iobagiei fără nicio despagubire

Tot în Transilvania a fost redactata Printipiile noastre pentru reformarea Patriei la 12 mai 1848 la
Brașov, redactata de Costache Negri și Vasile Alecsandri.

Prevederi:
- Unirea Moldovei și a țării Romanesti „Intr-un singur stat neatarnat”,
- Intemeierea institutiilor țării pe principiile de libertate, egalitate și fratietate.
- Desfiintarea privilegiilor
- Improprietarirea fără nicio despagubire.

III. Bucovina
Petitia țării, 20 mai 1848 Cernauti, redactata de Eudoxiu Curmuzachi.

Prevederi:
- Autonomia
- Libertatea limbii romane în mod oficial
- Dieta cu reprezentare tuturor categoriilor sociale
- Egalitate religioasă
- Desfiintarea clacii.

Dorintele Partidei Naționale din Moldova din august 1848, redactata de Mihail Kogalniceanu.
„Unirea Moldovei cu Muntenia este cheia de bolta fără de care s-ar prăbuși tot edificiul national”

- Desfiintarea privilegiilor.
- Egalitatea în fata legii
- Librtatea cuvântului, a invatamantului
- Desfiintarea clacasilor și improprietarirea prin despagubire.
IV. Tara Romaneasca.
Proclamatia de la Islaz 9 iunie 1848 redactata de Ion-Heliade Radulescu.

Prevederi:
- Respectarea autonomiei
- Descentralizarea administrativa
- Domn ales pe 5 ani
- Emiterea unui nou act constituțional
- Contribuție fiscala generala
- Libertatea invatamantului și a presei
- Desfintarea privilegiilor și a robiei
- Incurajarea comertului
- Infiintarea unei gărzi naționale
- Emanciparea clacasilor
Aceste prevederi au constituit baza unei noi puteri – Statul de drept.

Emigratia Revolutionara
- După infrangerea Revoluției centrul conducător se muta în Europa occidentala.
- Principalii lideri romani au făcut cunoscută Europei problema romaneasca.
- O parte s-au stabilit la Constantinopol, precum Ion Ghica și Ion-Heliade Radulescu dar principalul
centru a rămas Parisul unde s-au stabilit Nicolae Balcescu, Frati Bratianu, C.A. Rosseti și s-a
constituit Comitetul Democratic Roman.
- În mai 1850 s-a constituit comitetul de coordonare a emigrarii europene la Londra în funte cu
Giuseppe Mazzini unde am avut și noi un reprezentant: Dumitru Bratianu.
- Radicalii cautau sa provoace o noua revolutie prin care să fie inlaturat vechiul regim. Exista și
factiunea moderata care cauta sa rezolve situație pe cale diplomatica.
- Emigratia romaneasca a manifestat o puternica propaganda pentru a face cunoscut Occidentului
programul romanesc.
- Ideile au reușit sa și le expuna și în scris: Junimea romana și Republica Romana la Paris.
- Reintorsi acasă, emigrantii vor reuși în timp sa realizeze marile obiective: unirea, independenta și
modernizarea societății romanesti.

Unirea Principatelor
1859

CONTEXT
- Odată cu prabusirea imperiului lui Napoleon și aparitia Sfintei Aliante se cristalizeaza o noua
sintagma - „Concert European” (o suma de mecanisme care au încercat sa pastreze un anumit
echilibru intre puteri).
- După infrangerea revoluției, potrivit conventiei de la Balta Liman din aprilie 1849, țările romane
ramaneau sub cele doua puteri.
- Evenimentul care aduce un context favorabil a fost războiul Crimeei care a început greu pentru
noi, principatele au fost ocupate militar.
- În urma războiului Rusia a fost infranta, astfel ca tratativele de pace de la Paris au încercat sa
limiteze Rusia, astfel a fost inlaturat protectoratul rusesc asupra principatelor și intram sub garantia
colectiva a marilor puteri.
- Pentru a cunoaște dorintele romanilor s-au organizat adunarile ad-hoc cu reprezentanti din toate
categoriile sociale.
- În Moldova s-a încercat falsificarea alegerilor pentru divan, astfel ca unionistii vor protesta, iar Al.
Ioan Cuza va demisiona din functia de prefect de Galati.
- Napoleon al III-lea se va întâlni cu Regina Victoria la Osborn unde au încheiat un compromis:
anularea alegerilor din Moldova și reorganizarea altor alegeri însă Franța renunța la sustinerea unirii
depline.
- În urma alegerilor refacute majoritatea a fost pro unionista. Divanurile au expus dorința de unire,
numele statului Romania și un prinț străin. Rezolutiile vor fi trimise la Conferința de la Paris unde
s-a adoptat Conventia de la Paris în august 1856.
- Conventia de la Paris a reprezentat un act cu valoare constitutionala: egalitate, libertate de
exprimare, desfiintarea privilegiilor, statul primea numele de „Principatele Unite ale Moldovei și
Valahiei”, s-au infiintat doua intitutii unice – Comisia Centrala și ICCJ.
- După aceste prevederi apare soluția dublei alegeri. A existat un numar mare de candidat ceea ce a
ingreunat alegerea într-un singur tur: mulți dintre conservatori și partida pro unionista nu ajungeau
la un consens.
- În aceasta situație apare candidatura lui Cuza ales ca domn în Moldova la 5 ianuarie 1859.
- La Bucuresti Adunarea Electiva era indecisa. Are loc o adunare în noaptea de 23/24 ianuarie 1859
în care Ghica propune ca alesul Iasului să fie și alBucurestiului. Masele bucurestene au făcut
presiuni, astfel Adunarea a aprobat propunerea, astfel la 24 ianuarie Al. Ioan Cuza a fost ales domn
al Tarii Romanesti.

În decursul domniei lui Al. Ioan Cuza putem deosebi trei etape:
1. 1859-1861 – Recunoasterea externa a unirii și măsuri de unificare interna.
2. 1862-1864 – Incercari de realizare a reformelor.
3. 1864-1866 – Perioada marilor reforme, domnia autoritara.

1. 1859-1862.
- Marile puteri au avut reactii diferite. Franța, Rusia, Saridinia, Prusia au adoptat o poziție
favorabila. Anglia una oscilanta, iar Imperiul Otoman și Austria s-au arătat împotriva.
- Abia în 1861, în cadrul Conferintei de la Constantinopol marile puteri accepta unirea dar numai pe
perioada domniei lui Al. Ioan Cuza.
- Pe plan intern programul reformator al lui Cuza a fost dominat de unificarea legislativă care
trebuia să fie baza unității politice a statului.
- Pe plan administrativ Cuza a urmărit unificarea serviciilor vamale, a telegrafului, a postelor,
desfiintarea granitei dintre Moldova și Tara Romaneasca, iar Bucurestiul a fost declarat capitala.
- Pentru o mai buna relație cu marile puteri infiinteaza consulate în principalele capitale europene.

2. 1862-1864.
- În aceasta perioada Cuza a încercat rezolvarea marilor probleme ale societății romanesti printre
care și chestiunea rurala.
- În lumea politica romaneasca se contureaza doua curente politice: conservatoare și liberala.
Gruparea conservatoare era împotriva divizarii marilor proprietăți funciare considerand ca țăranii nu
aveau suficiente resurse pentru a lucra pământul.
- Gruparea liberala dorea găsirea unor soluții.
- Problema se acutizeaza când premierul primului guvern unic din 1862, Barbu Catargiu, care se
impotrivea improprietaririi, a fost ucis. În aceasta situație tensionata domnul numește un prim-
ministru în 1863 pe Mihail Kogalniceanu.

3. 1864-1866
- La solicitarea domnitorului, Mihail Kogalniceanu elaboreaza un proiect de reforma care va fi
inaintat Adunarii Legislative. Adunarea îl respinge și cere demisia lui K. Printr-un act
neconsitutional Cuza da o lovitura de stat și dizolva Adunarea la 2 mai 1864.
- A fost elaborat un nou act constituțional: Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris: sporeste
prerogativele domnului care va avea și initiativa legislativă, scade autoritatea Adunarii, iar legile
sunt elaborate de Consiliul de Stat.

Reformele lui Cuza.

A. Legea secularizarii averilor manastiresti, decembrie 1863, care prevedea ca toate averile
manasiresti sunt și rămân averi ale statului. S-a hotărât ca slujba de oficiere a slujbelor bisericesti să
fie în limba romana.

B. Se reorganizeaza școala de sivicultura.

C. Se instituie Direcția Generala a Arhivelor Statului.

D. Se infiinteaza Casa de Conturi.

E. Împrumutul „Stern”

F. Legea Contabilitatii

G. Legea Comunala

H. Legea reorganizarii judecatoresti

I. Codul Penal și Codul de Procedura Penala

J. Legea electorala: alegatori primari și alegatori directi.

K. Legea Rurala: infaptuita pe temeiul dreptului istoric și a fost insotita de o proclamatie la data de
26 august 1864. Deși nu a rezolvat decât partial problema taraneasca, a dat un impuls dezvoltarii
producției marfurilor, a intarit proprietatea taraneasca și a imbunatativ situația unei bune părți a
locuitorilor satelor. Legea a avut și câteva imperfectiuni: un numar mare de țărani au rămas
neimprorietariti iar numeroase terenuri nu au fost luate în proprietate, astfel mulți țărani au
continuat sa lucreze prin involaia cu proprietarii funciari.

L. Legea instructiunii publice: invatamantul devine unitar și se stabilesc trei grade de învățământ:
primar, secundar și superior. Se infiinteaza universitatile în 1860 la Iasi și în 1864 la Bucuresti.

M. Codul Civil. A fost elaborat pe baza codului lui Napoleon.

N. Legea introducerii sistemului de unități de măsura.

O. Legea organizarii Armatei.

P. Biserica Ortodoxa este declarata autocefala.

- Cu toate aceste reușite de reformare a societății romanesti, domnia autoritara i-a indepratat pe
oamenii politici de domnitor.
- S-a format o alianța politica numita „Monstruoasa coalitie” îndreptată împotriva lui Cuza, formata
din conservatori și liberali radicali cu scopul inlaturarii domnitorului.
- Coalitia s-a angajat sa sustina un domn străin pe tronul țării.
- La 11 feb 1866 Cuza este obligat sa semneze abdicarea, iar în locul sau a fost numita o
Locotenenta Domnească (formata din Lascar Catargiu, Nicolae Golescu, Nicolaie Haralambie), care
va conduce țara pana la găsirea unui prinț străin care sa preia conducerea statului.

Consecințele domniei lui Cuza:

- A fost pregătit terenul pentru realizarea Independenței și Unirii de la 1918.
- Au fost puse bazele insitutionale ale Romaniei Moderne.
- Realizeaza tranzitia spre regimul politic modern, parlamentar și constituțional
- A ridicat voința populara la rangul de lege.

Regimul politic din 1866

- După abdicarea lui Cuza, s-a instaurat un guvern provizoriu condus de Ioan Ghica din care făceau
parte și C. A. Rosseti, Ion C. Bratianu, Stefan Golestu etc.
- La 12 februarie 1866 corpurile legiuitoare l-au numit domnitor pe Filip de Flandra deoarece
oamenii politici au mizat pe faptul ca oamenii politici francezi vor fi deacord, dar Napoleon al III-
lea s-a împotrivit datorită inrudirii casei de Flandra cu cea de Bourbon.
- Oamenii politici romani se vor orienta spre Prusia propunand coroana lui Carol ce era un tânăr
locotenent de 27 de ani și un catolic practicant.
- După venirea sa în Romania s-a arătat interesat sa vadă realitatile țării, a devenit un arbitru al vieții
politice și a respectat forțele interne romanesti. Au fost doua domeniile în care a intervenit direct:
armata și politica externa.
- A fost un adept al modernizarii țării: reteaua de cai ferate.
- Imediat după sosirea lui Carol, la 10 mai 1866, Romania a suferit reacția ostila a Turciei care a
cerut marilor puteri anularea unirii. Forțele politice romanesti au trebuit sa actioneze și sa pună
Europa în fata faptului împlinit.

Elemente forte:
-Adoptarea Constitutiei de la iulie 1866 după modelul belgian din 1831.
- Electoratul era împărțit în patru colegii: 1. Marii proprietari funciari, 2. Proprietarii funciari, 3.
Burghezia urbana și liberii profesionisti, 4. țăranii.
- O framantare politica a reprezentat-o acordarea unor drepturi cetatenesti evreilor: articolul 7 din
Consitutie prevedea ca doar populația crestina putea primi cetatenie, însă dincolo de acest aspect,
legea fundamentala din 1866 a avut un caracter liberal și a condus la maturizarea politica.

Rezulta ca regimul politic din 1866 fost un regim burghez care asigura principalele libertăți
individuale asigurand funcționarea Romaniei în cadrele Monarhiei Constitutionale.

Independența de stat a României.

- Problema ruperii relațiilor cu Imperiul Otoman a fost prezentă în discursurile politice dinainte de
1848. În programele revoluționare pașoptiste apare camuflată ideea independenței, iar după
înfrângerea revoluției, această idee trece în plan secund. După 1859 independența nu a ocupat un rol
central pentru a nu atrage ostilitatea Imperiului Otoman. După 1866 ideea independenței ajunge în
prim-planul vieții politice românești, s-a inițiat o politică secretă alături de alte grupări politice
pentru a declanșa o revoluție generală europeană.

- S-au conturat două strategii:

a) Conservatori: considerau că independența se poate obține printr-un proces pașnic prin atragerea
Austro-Ungariei.
b) Liberalii: nu vedeau cu ochi buni apropierea de Viena și doreau obținerea independeței printr-un
război direct cu Imperiul Otoman.

- Contextul era prielnic: Imperiul Otoman se confrunta cu mari probleme.

- Începând cu 1875 ruperea legăturilor cu Turcia a devenit prioritară. Tot acum se vor inflama
spiritele deoarece în Imperiul Otoman a fost adoptată o Constituție promulgată de Sultanul Abdul
Hamid al II-lea care prevedea că România era o provincie privilegiată în cadrul Imperiului Otoman.
De aici a rezultat o reacție anti-otomană, iar cel care s-a angajat cu rezolvarea acestei probleme a
fost Mihail Kogălniceanu. El va iniția o serie de discuții cu Rusia.

- Între septembrie și octombrie 1876 au loc tratativele de la Livadia între delegația română formată
din Ion C. Brătianu, Gheorghe Slăniceanu, Teodor Văcărescu și adjuntantul Singurov și delegația
rusă formată din țarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceakov și Pavel Ignatiev,

- Mihail Kogălniceanu inițiază un demers diplomatic și Turciei care dacă ar fi fost acceptat ar fi
însemnat independența de stat a României.

- După refuzul Turciei România trebuia să iasă din starea de neutralitate însă problema era riscul
staționării armatei ruse pe teritoriul țării.

- Între 4/16 aprilie 1877 a fost semnată la București convenția româno-rusă între Kogălniceanu și
baronul Stuart ce prevedea doar trecerea armatei țariste pe teritoriul României, Rusia se angaja să
respecte integritate teritorială a României. Cheltuielile de transport urmau să fie transportate de
Guvernul rus, iar traseul trupelor rusești a fost stabilit în așa fel încât să ocolească Bucureștiul.

- A urmat actul din Parlament din 9/21 mai 1877 când prin Mihail Kogălniceanu s-a proclamat
independența. Imperiul Otoman a refuzat acest fapt, iar Rusia a acceptat independența ca un fapt
împlinit dar nu a recunoscut-o, țarul refuzând o cooperare militară româno-rusă.

- Surpriza a fost că Rusia, după ce a trecut la sud de Dunăre, a fost întâmpinată de o puternică
rezistența turcească la Plevna, astfel că marele duce Nicolae va cere ajutor principelui Carol I.

- Forțele militare aliate româno-ruse au fost puse sub comanda principelui Carol I.

- Din august 1877 încep operațiunile militare asupra Plevnei, iar în noiembrie 1877 aceasta
capitulează, iar Osman Pașa se predă armatei române.

- După capitularea Plevnei trupele înaintează până aproape de Constantinopol și zona Vidin.
- În ianuarie 1878, înfrântă pe toate fronturile, Poarta este nevoită să încheie un armistițiu.

- După terminarea ostilităților militare armata rusă nu a mai dat semne că dorește să se retragă de pe
teritoriul țării, astfel s-a hotărât mutarea lui Carol în Craiova pentru a împiedica moartea sa.

- După război s-a instaurat instabilitatea politică, învinuirile erau reciproce, toți erau împotriva
alianței cu Rusia însă Brătianu reușește să pună punct acestei discuții inaugurând o lungă guvernare
în care a concentrat puterea în mâinile sale. Guvernarea a fost cunoscută și sub numele de „vizirat”.
Tratatul de pace de la San Stefan (ian.-feb. 1878)

- Reprezentantul României, colonell Arion nu a fost admis la discuți.

- Tratatul prevedea: - recunoașterea independenței României, Serbiei și Muntenegrului, constituirea

Bulgariei ca mare principat în cadrul Imperiului Otoman cu o largă autonomie; Dobrogea era cedată
Rusiei.

- Tratatul Confirma o creștere a influenței Rusiei în Balcani, ceea ce a stârnit nemulțumit

nemulțumirea marilor puteri europene, astfel că s-a hotărât reluarea negocierilor.

Congresul de pace de la Berlin (iun.-iulie 1878): delegații Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu
au fost acceptați doar pentru a prezenta memoriul privind protestul statului român fața de
reincorporarea la Rusia a sudului Basarabiei.

Prevederi:

- Independența României - condiționată de schimbul teritorial. România cedează Rusiei sudul

Basarabiei și primește Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor. O altă condiție este modificarea
articolului 7 din constituția de la 1866 privind cetățenia condiționată de apartenența la creștinism.

- Independența Serbiei și a Muntenegrului.

- Bosnia și Herțegovina intră sub administrația austro-ungară.

- Anglia primește insula Cipru

- Bulgaria autonomă dare redusă teritorial la spațiul dintre Dunăre și munții Balcani.

- La sud de Balcani se constituie provincia Rumelia Orientală sub suzeranitatea Imperiului Otoman.

În 1881 Independența României este recunoscută internațional de marile puteri.

Consecințele proclamării Independenței:

- Era reformelor a continuat, datele statistice reprezintă o mărturie despre acest proces însă
agricultura a rămas principala ramură.

- Progresele cele mai vizibile s-au notat în domeniul industrial: „industria de fabrică”

- O creștere găsim și în extracția producției petrolifere (Steaua Română, Astra Română)

- Are loc liberalizarea regimului vamal prin fixarea unor taxe care să apere producția internă.

- Progresul economic a condus la dezvoltarea sistemului bancar: Banca Marmorosch Blank (în 1880
se înființează Banca Națională a României).

- Au fost dezvoltate căile de transport. Are loc dezvoltarea șoselelor, se dezvoltă transportul
maritim, căile feroviare.

- Cresc constant investițiile interne și externe.

 Situația internațională a României între independența și
Primul Război Mondial.
- Clasa politică românească a trebuit să țină seama și de factorul politic extern.

- Până la războiul Crimeei ne aflam în legătură directă cu problema orientală, iar după 1856
intervine și Imperiul Habsburgic.

- Abia după 1870 Germania va deveni și ea parte la problemele europene.

- Oamenii politici români au fost nevoiți să folosească momentele favorabile pentru a-și putea spune
problemele.

- După războiul ruso-turc Rusia a început să se comporte ca un ocupant, dar salvarea a venit din
partea Germaniei.

- În sistemul european de după 1870 România a fost nevoită să intre în anumite alianțe politice și
militare precum Alianța celor trei împărați.

- Principalul aliat, Franța, trece pe plan secund, iar atenția românilor s-a îndreptat spre Imperiul
Austro-Ungar. Între cele două țări, în 1875, se încheie un tratat comercial: pentru România Austri
reprezenta o piață ideală de desfacere, iar Austria exporta un număr mare de produse industriale pe
piața românească.

- Tripla Alianță se constituie în 1882 în două etape:

1. În 1879 s-a semnat un tratat între Germania și Austro-Ungaria în contextul apropierii celor două
state cu scopul izolării pe plan internațional a Rusiei și Franței.
2. Italia, lezată în interesele sale expansioniste din Africa de către Franța, aderă în 1882 la tratatul
germano-austro-ungar.

- România, pentru a-și consolida poziția de stat independent, aderă la Puterile Centrale în 1883.

- Tratatul prevedea acordarea acordarea sprijinului militar reciproc în cazul unei agresiuni armate
îndreptată împotriva vreuneia dintre statele semnatare.

- Tratatul cu Austria treptat intră în degradare din cauza regimului internațional al navigației pe
Dunăre unde Austria nu dorea să îi mai acorde României drepturi egale. De asemenea relațiile dintre
cele două țări au devenit încordate din cauza situației românilor din Transilvania.
- La sfârșitul secolului al XIX a avut loc criza balcanică: Serbia a rupt alianța cu Austro-Ungaria, iar
mai târziu, în 1908, Bulgaria și-a proclamat independența față de Turcia.

- Evenimentele care au avut un impact major au fost cele două conflicte balcanice:

1. Primul Război Balcanic (oct. 1912-mai 1913)

Cauza principală: chestiuni de ordin teritorial

- Statele balcanice (Serbia, Muntenegru, Grecia și Bulgaria) realizează o alianță sub protecția Rusiei
cu scopul înlăturării dominației otomane din Balcani.
- Turcia este înfrântă și se va desfășura Conferința de Pace de la Londra (30 mai 1913).

- Bulgaria, nemulțumită de deciziile conferinței, declară război foștilor aliați.

2. Al Doilea Război Balcanic (iunie-1ugust 1913).

- O posibilă victorie a Bulgariei ar fi schimbat radical echilibrul de forțe din Balcani.

- În acest context România intervine în acest război alături de Serbia, Grecia și Turcia. Bulgaria
capitulează.

- La 10 august 1913 s-a semnat Pacea de la București în urma căreia România obține de la Bulgaria
Cadrilaterul.

În urma acestor evenimente România se îndreaptă spre Antanta formată în 1893. În 1914 se
înregistrează o nouă etapă de apropiere a Ro. față de Antanta: Țarul Nicolae vizita Constanța,
Sazanov vine la București, iar Rusia declară că sprijină unirea Transilvaniei cu România.

- După izbucnirea WWI România se declară neutră.

Modernizarea politică. Apariția partidelor politice.

- Formațiunea de partid a fost anticipată încă din perioada medievală românească când medievalii
aminteau de „partidele boierești”.

- În tranziția spre modernitate boierimea locală s-a grupat într-o partidă anti-grecească.

- Mai târziu apare o grupare destul de vagă, și anume Partida Națională care includea pe toți cei ce-
și manifestau nemulțumirea față de situația economică, culturală, politică etc, adică îi grupa pe toți
cei dornici de schimbare. Printre formele de manifestare se numărau scrieri politice, proiecte,
broșuri, memorii trimise către marile capitale europene.

- Ideile politice europene de tip liberal au fost preluate de boierime, din care se va naște forța
schimbării: Revoluția pașoptistă, lupta pentru unire, domnia și reformele ui Cuza, din care a rezultat
ideea maturității politice.

- Presa a jucat un rol important în apariția partidelor politice. Ea se naște în perioada Rev din 1848
sub forma unor ziare informative precum Albina Românească, Pruncul Român, Steaua Dunării și
Românul, care va deveni cel mai important ziar românesc timp de 40 de ani.

Geneza liberală .

- După abdicarea forțată a lui Cuza liberalii au dominat scena politicii românești.

- În cadrul diverselor grupări liberale, cea mai semnificativă a fost cea a radicalilor în politica de
după 1866.
- Au reușit sa-și înființeze organe locale și au avut doi lideri importanți: Ion C. Brătianu și C.A.
Rosseti.

- Prima încercare de cristalizare a unui nucleu liberal unificat are loc în ianuarie 1867 când s-a
reușit o formă de coaliție liberală sub numele de „Înțelegerea de la Concordia”. Această coaliție a
fost fragilă, având la bază mai multe neînțelegeri. Odată cu venirea conservatorilor la putere,
liberalii au avut timp să gândească construirea unui partid viabil.

- în noiembrie 1871, a avut loc un congres unde s – a cristalizat un prim program de acțiuni, se
organizează cluburi liberale( Craiova, Ploiești), în 1871 se înființează Uniunea liberală.

-etapa decisivă – Coaliția de Mazar Pașa din mai 1875, unde se adoptă un program și un comitet
format din C.A Rosseti, I.C Brătianu, M. Kogălniceanu etc.

-organ de presă: Românul

Geneza conservatoare:

-o grupare din cadrul mișcării conservatoare a fost cea ,,a bătrânilor” conduși de Lascăr Catargiu
care reprezenta interesele marilor proprietari .

- o altă grupare a fost cea a moderaților conduși de D. Ghica care îi reprezenta pe proprietarii de
case și pe cei din sectorul industrial.

- o a treia grupare: cea separatistă care au fost o minoritate

- a patra grupare: cea junimistă de la Iași

- un alt stâlp al conservatorismului a fost Titu Maiorescu care provenea dintr-o familie de
intelectuali transilvăneni

- ei erau împotriva formelor revoluționarii și violente. Îi acuzau pe liberali de copierea formelor

occidentale care nu se potriveau României( Convorbiri literare 1868: formele fără fond). Apare
cultura critică.

- în 1907, după unificarea din 1880, a ajuns la conducere P.P Carp.

- a existat o grupare nemulțumită, a bătrânilor care s-au unit cu o dizidență liberală condusă G.
Ghenescu și au format partidul liberal-conservator

- o altă grupare conservatoare, a tinerilor, condusă de N. Filipescu a urmărit constituirea unui partid
pur conservator( organ de presă: Epoca)

- cele două partide s – au înscris la ,, rotativa guvernamentală” inițiată de Carol I în 1895.

Mișcarea țărănească:

- în sfârșitul sec. XIX a avut loc apariția unor forțe purtătoare a altor proiecte. Un fenomen
interesant a fost mișcarea țărănească care încerca să-și facă loc și în viața politică. A existat o
nemulțumire în lumea țărănească chiar după reforma lui Cuza.
- sistemul de mulțumire din dreptul românesc era precar: nu exista dreptul prioritar al
primogeniturii, și s – a ajuns la fărâmițarea averilor. S-a început o organizare politică a țărănimii:
Constantin D. Argeș organizează la sf. anilor 1870 un complex de acțiuni centrale care au dus la
înfințarea în zona rurală a unor cluburi, biblioteci, alfabetizarea adulților etc

- în 1890 se înființează un comitet țărănesc cu baza la Argeș. A fost prima structură politică
țărănească ( organ de presă: țăranul) . În 1883 a trimis în Parlament 4 deputați. În 1895, D. Argeș
înființează partida țărănească.

- are loc o represiune împotriva țăranilor, D. Argeș și – a încheiat activitatea 1899.

Mișcarea socialistă:

- socialismul a pătruns lent în aria politică prin studenții la medicină precum și o serie de emigranți
din Rusia: Russel, Constantin Dobrogeanu Gherea( nașterea mișcării socialiste)

- Faza I:

- formarea unor cercuri care s-au organizat în orașele industriale precum București, Iași, Ploiești, în
orașe port precum Brăila, Galați.

- în 1877: organul de presă Socialistul

- acestea au avut un menaj de idei: anarhiști, radicali, narodnici – ideologie de tip iluminist care
avea ca trăsătură grija pentru cei mulți.

- pe la sfârșitul anilor 1880 crește influența marxismului mai ales prin Gherea care face trecerea de
la narodnicism la marxism. El fundamentează teoria marxistă în broșura ,,Ce vor socialiștii
români?” în care se prezenta nevoia unei revoluții proletare.

- se formează Clubul muncitorilor din București și Iași care în 1893 se vor uni formând PSD al
Muncitorilor din România. Apare o dizidență numită ,,trădarea generoșilor” în 1899, un grup de
lideri în frunte cu Constantin Mille și Ion Nădejde au părăsit partidul intrând în PNL.

-PSDMR se reformează și are loc apariția PSD.

-grupul socialiștilor din PNL se vor apropia de Ion I.C Brătianu și îl va sprijini să ajungă la vârful
partidului: gruparea ,,oculta”. Prin influența acestora, partidul a venit cu două cereri importante: vot
universal și reforma agrară.

CONSTITUȚIA DIN 1866

- 13 iunie 1866, Carol depune jurământ pentru Constituție

- 133 art: teritoriu național, puterea armată, bugetul, drepturi, dispoziții suplimentare și tranzitorii,
revizuirea Constituției

- Constituția a fost revizuită:

1. 1877 – 1878
2.1884: România devine regat, reducerea colegiilor electorale de la 4 la 3
3. 1917: Ferdinand promite pământ țăranilor pentru a intra în armată
-avea 3 puncte importante:
1. suveranitatea națională
2. guvernarea reprezentativă
3. separarea puterilor în stat – domnia era irevocabilă, inviolabilă, electivă – ereditar - legislativul:
Parlament bicameral. Reprezentanții din Camera Deputaților erau aleși pe 4 ani, iar cei din Senat
pe 8 ani. Votul era cenzitar, la Camera Deputaților existau 4 colegii: colegiul 1 – 300 galbeni,
colegiul 2 – 100 – 300 galbeni, colegiul 3 – 80 galbeni, colegiul 4 – cât mai mică contribuție. CD
aproba bugetul, avea puterea de a interpela Guvernul și răspundea la mesajul tronului. Senatul avea
2 reprezentanți pentru fiecare județ.

- denumirea țării: România

- toți românii egali în fața legii

- libertatea cultelor, a conștiinței, inviolabilitatea domiciliului, eradicarea pedepsei cu moartea etc

- regionalizare: plasa, comuna, județul.

- finanțele nu acordă niciun privilegiu pentru vreo categorie socială.

- Constituția din 1866 a fost inspirată din modelul belgian din 1831

- Concluzie:
- nu a fost o copie

- a fost una dintre cele democratice din Europa

- fără ea nu se putea pune bazele statului modern

FORMAREA PARTIDELOR POLITICE:

I. Partidul Liberal.

- A luat ființa oficial în 1875.

- Reprezentați: M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu, C. A. Rosseti, Dimitrie A. Sturza.

- Partidul se adresa burghezilor, liberilor profesioniști și categoriilor sociale mijlocii.

- Proiectul de modernizare liberal promova constituționalismul și pluralismul politic bazat pe

libertatea de exprimare și spiritul de toleranță.

- Marile obiective: lărgirea dreptului de vot, dezvoltarea industriei naționale cu intervenția statului
prin legislație economică care să accelereze procesul de modernizare.

- Deviza liberală: „Prin noi înșine”.

- Deviza presupunea valorificarea resurselor umane și naturale ale țării pentru dezvoltarea societății
românești fiind vizate în special: industria, capitalul, comerțul, proprietatea privată.

- Liberalii pun accent pe libertatea presei, a dreptului de asociere și exprimare, pe garantarea

drepturilor și libertăților cetățenești.

II. Partidul Conservator.

- S-a înființat în mod oficial în 1880.

- Principalii reprezentanți: Titu Maiorescu, Lascăr Catargiu și P. P. Carp.

- Partidul se adresează marilor proprietari funciari dar și celor care erau nemulțumiți de politica
liberală.

- Proiectul de modernizare conservator era bazat pe o modernizare progresivă, treptată și o evoluție

proprie adaptată specificului societății românești, fără salturi mari și preluarea modelelor
occidentale.

- Conservatorii îi critică pe liberali că adoptă modelele politice și culturale occidentale, astfel PC

elaborează teoria formelor fără fond.

- Prin aceasta membrii grupului de la Junimea, conduși de T. Maiorescu, considerau că România are
o tradiție instituțională, structuri sociale și spiritualitate proprie peste care nu se pot implanta fără
discernământ instituții și idei preluate din occident.

- Conservatorii susțineau că dezvoltarea economică a României trebuia să se axeze pe agricultură.

Viața politică după anul 1900.

- fenomenul apariției de noi partide politice a continuat, iar acestea vor participa alături de partidele
mari la jocul politic

-PNL în momentele în care se afla în opoziție devenea slăbit, fiind măcinat de contradicțiile

- din PNL s – au desprins mai multe grupări politice printre care: gruparea lui N. Fleva în 1895 care
a constituit PLD, gruparea din jurul ziarului ,,Drapelul” conduși de P.S Aurelian ( 1906 – 1907)

-PNL a dat o mare personalitate, Spiru Haret care a deținut mai multe mandate ca ministru al
instrucțiunii publice, un rol important în dezvoltare instrucției școlare românești
- în ce privește PC, amintim că gruparea junimistă se consolidează și este grupul cel mai influent

- o mare personalitate a fost Tache Ionescu, născut într-o familie a unui mare negustor din Ploiești,
cu studii de drept în Franța, unde susține doctoratul, la Sorbona. Acesta va fi ministrul cultelor și
instrucțiunii publice, și lider al PC. I s – a pus supranumele de ,, Tăchiță Gură de Aur”

- relațiile lui Tache cu PC se deteriorează, iar în 1908 părăsește partidul și înființează PCD. Se
adresa funcționarilor de stat, oameni cu experiență în aparatul administrativ al țării. A reușit să
atragă mai mulți oameni politici din PC și va juca un rol special în dinamica politică din preajma
WW1, când Ionescu va fi unul dintre cei mai aprigi susținători ai alianței cu Atanta.
Partidul Naționalist Democrat:

- condus de A.C Cuza și de Nicolae Iorga

- a avut un punct referitor la necesitatea rezolvării problemei agrare

MIȘCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE OCUPATE

1849 – 1914

Reacția românilor transilvăneni la instaurarea dualismului austro – ungar. Tendințe generale

ale evoluției economice, între 1867 – 1914

- negocierile pentru înființarea dualismului dintre Austria și Ungaria au început în 1886. Ele s – au
finalizat într – un anunț oficial al Austro- Ungariei în feb. 1867.

- este vorbă despre o confederație alcătuită din două părți distincte: Viena și Budapesta. Fiecare
parte avea guvern propriu, Parlament propriu, și o viață politică și administrativ – teritorială
distinctă. Prin urmare Franz Joseph va fi împărat al Austriei și rege al Ungariei.

- unitatea monarhiei bicefale consta în 3 elemente: politică externă, armată, sistem financiar

- în noua Ungarie erau încorporate: Transilvania, Banatul, Slovacia, Voievodina, Croația, ceea ce a
generat o realitate etnică diversă. În 1869, în Ungaria trăiau 6,2 mil. maghiari, 2,3 mil. români, 1,8
mil. germani, 1,8 mil slovaci, 400.000 rudeni, 200.000 sârbi, 200.000 croați

- în Ungaria elementele etnice nemaghiare însumau peste 5 mil. de locuitori, peste 45% din pop.

- românii și – au manifestat rezistența față de Ungaria, care i – a încorporat cu sila 1867

- principalii lideri transilvăneni au protestat din 1866 împotriva dualismului, care se preconiza,
nerecunoscând legalitatea alipirii forțate de Transilvaniei.

- un Memoriu din dec 1866 semnat de 1500 de români, menționa faptul că dualismul se făcea
împotriva voinței românilor. Era perceput ca fiind fatal pentru națiunea română.

- dualismul a fost un ,,unio duarum contra plures”

- După 1867 Transilvania și-a pierdut ultimele rămășițe ale vechii sale autonomii:
1. Dieta din Cluj a fost dizolvată
2. Legile Dietei Liberale de la Sibiu au fost abrogate
3. Cadrul de viață oferit românilor a suferit schimbări semnificative.

- D.p.d.v. economic, între 1867-1914 Transilvania a parcurs o perioadă de modernizare accelerată

care s-a datorat și accelerării revoluției industriale pe teritoriul Austro-Ungariei.

- A fost introdus sistemul vamal din 185, aici în Transilvania a fost investit masiv capitalul austriac
pentru dezvoltarea unei piețe de desfacere de materie prime.
- A fost impulsionată și dezvoltarea căilor ferate.

- Din 1910 în acțiunile industriale din Transilvania erau angajați peste 200.000 de muncitori, iar pe
lângă capitalul austriac a mai fost investit și capital maghiar, francez, englez, maghiar care au intrat
în competiție cu cel austriac.

- Totuși Transilvania rămânea o regiune dominată de sectorul agricol, la 1910 populația era în
proporție de 87% rurală.

- Au existat și progrese în agricultură: exploatarea moderna a terenurilor agricole, s-a realizat

concentrarea pământului.

- Creșterea populației, lipsa pământului, situația dezastruoasă dpdv politic pentru românii
transilvăneni au determinat apariția unui fenomen declanșat din 1880, acela al emigrării către SUA.

- Problema națională în regimul dualist a reprezentat o problemă gravă în special din partea
Ungariei, jumătate din populație era nemaghiară, iar aceasta nu era reprezentată dpdv politic ci
asupra ei se exercita un atac continuu prin intermediul procesul de deznaționalizare și maghiarizare
forțată.

- Principalele legi emise de guvernul de la Buda:

1. legea electorală (prezenta un cens mai mare pt. Transilvania și numeroase discriminări).
2. limba maghiară declarată oficială.
3. legea naționalităților a dus la închiderea unui număr important de școli din Transilvania, în 1913
funcționând doar 1300 de școli, românii mai aveau doar 5 școli gimnaziale, 7 pedagogice și câteva
seminarii. Școala și Biserica au fost susținute de inițiative particulare: Vasile Stroescu și Emanuil
Gojdu.

- Ideea numărul 1 a luptei naționale din Transilvania s-a concentrat pe ideea respectării autonomiei.

- Prima acțiune concretă împotriva dualismului a fost în 1868 când a fost adoptată o declarație:
Pronunciamentul de la Blaj, care a cerut restabilirea autonomiei politice și administrative a
Transilvaniei și reintroducerea legilor din 1863-1864. Acest document a fost larg difuzat în cercurile
publice, iar autoritățile au decis pedepsirea celor mai importanți lideri români.

- Pe acest fundal al deznaționalizării, liderii politici români au creeat intre 27 ianuarie și 7 februarie
1889 în Banat și Parțium Partidul Național al Românilor din Banat și Ungaria, condus de Vicențiu
Babeș și Alexandru Mocioni.

- Bănățenii fiind mai înstăriți au avut posibilitatea să plătească censul electoral, ei și-au fixat ca
tactică activismul politic. În Transilvania de asemenea Andrei Șaguna a militat pentru activism.

- În urma întrunirii din 23/24 ianuarie 1889 ia ființă în Transilvania PNR condus de Ilie Macelariu,
Ioan Rațiu, Vasile Roman, care au ales pasivismul.

- Programul acestui partid s-a întemeiat pe principalele principii de la Blaj din mai 1848: autonomia
Transilvaniei, egalitate în drepturi, democratizarea instituțiilor și a vieții politice.

- Reacția Ungariei a fost promptă: PNR a fost scos în afara legii!!!!!!!! :(

- Mișcarea națională a fost dominată de sciziuni și neînțelegeri asupra tacticii. Totuși lupta pentru
drepturi a înregistrat progrese prin cultură și presă (Astra).
- După 1870 s-au făcut eforturi pentru a ajunge la un numitpr comun, iar unitatea politică de acțiune
s-a realizat în 1881 când la Sibiu în urma undei Conferințe Naționale din 12-15 mai cele două
partide s-au unit formând Partidul Național al Românilor din Transilvania și Ungaria. Președintele:
Vicențiu Babeș.

- Noul partid beneficia de o mai bună organizare, comitetul central la Sibiu, în timpul conferinței de
unificare în frunte cu unul dintre lideri, Iuliu Coroianu, a lansat ideea unui memoriu de protest
împotriva dualismului. Redactarea acestui document și-a asumat-o la început George Barițiu, iar în
1882 documentul a fost finalizat.

- Acest memoriu dezvăluia actele de injustiție ale guvernării dualiste și sublinia necesitatea
rezistenței naționale a românilor.

- Față de legile date românii s-au manifestat prin adunări publice. În 1884 Ioan Slavici se pronunșă
prin ziarul Tribuna în jurul căruia s-au grupat tineri din jurul mișcării naționale.

- PNR a intensificat legăturile cu Regatul, liderii politici și cu Carol I.

- Această apropiere este înregistrată și pe teritoriul cultural, mai ales după constituirea la București a
Ligii pentru Unitate Culturală a tuturor Românilor (1890).

Unirile anului 1918.

1. Ideea forță care a stat la baza procesului unionist a fost cea de națiune dublată de discursul lui
Widrow Wilson: principiul autodeterminării naționale.

2. Fundamentul democratic al unirilor anului 1918 s-a bazat pe sinteza dintre liberalism și
naționalism.

3. Ideea de națiune care triumfă în secolul XIX este în totală opoziție cu ideile dreptului istoric și cu
ideea imperială.

4. La începutul secolului XX s-a impus o concepție raționalistă despre națiunea fundamentată

juridic, politic și moral.

5. La sf WWI, s-au impus niște principii ideologice clare: principiul naționalităților, dreptul la
autodeterminare a acestora, principiul păcii universale. Toate cele trei uniri ale lui 1918 au parcurs
trei etape fundamentale: autonomie, independență, unire.

Unirea Basarabiei:
1. Autonomia:
- s-a obţinut în contextul unei lupte care s-a intensificat la începutul sec. XX, în contextul a două
revoluţii care au zdruncinat Imperiul Ţarist.
- în martie 1917 s-a constituit Partidul Naţional Moldovean în frunte cu Vasile Stroescu, care a avut
un rol important în cadrul mişcării de eliberare şi de unire a Basarabiei cu România.
- organ de presă: Cuvânt Moldovenesc
- lupta pentru autonomie s-a intensificat în vara anului 1917, datorită tendinţelor de exapansiune ale
Ucrainei.
- au avut loc mai multe întruniri în oraşele din Basarabia. A avut loc Congresul ostaşilor moldoveni,
la 25 sept. 1917, unde s-a proclamat autonomia Basarabiei, şi s-a creat un nou organism de
conducere: Sfatul Ţării.
- Sfatul Ţării a fost întrunit pe baza unor alegeri la 20 noiem.- 4 dec. 1917( for coordonator:
Consiliul Directorilor, preşedinte: Ion Inculeţ, vicepreşedinte: Pan Halippa).
-între 2-15 dec. 1917 a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească.

2. Independenţa:
- a fost obţinută într-un context regional complicat prin prăbuşirea frontului rusesc, care generează
o stare de dezordine în cadrul trupelor ţariste
- Consiliul Directorilor a solicitat guvernului de la Bucureşti să trimită trupe în Basarabia pentru
menţinerea ordinii. După intrarea în Basarabia, în ianuarie 1918, guvernul rus a rupt relaţiile
diplomatice cu România. Ucraina şi-a proclamat independenţa ceea ce reprezenta un nou pericol. În
aceste condiţii Sfatul Ţării a acţionat, proclamând independenţa la 22 ian-4 feb 1918

Unirea:
- la 27 martie 1918, Sfatul Ţării a hotărât unirea Basarabiei la România.

Unirea Bucovinei:
- a parcurs cele trei etape: autonomia, independenţa, unirea.
- provincia a fost teatru operaţiunilor de război în PRM.
- un rol important l-au jucat refugiaţii transilvăneni, Asociaţia românilor bucovinieni şi transferul
corpului de prizonieri din Rusia care a participat la luptă şi a dat Manifestul de la Darviţa.
- împotriva unirii Bucovinei cu România s-a ridicat Ucraina.
- gruparea intelectuală a reacţionat publicând în ziare precum: Glasul Bucovinei
- între 14- 27 oct. la Cernăuţi se formează Adunarea Naţională, care s-a transformat în Adunarea
Constituantă, în frunte cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu. S-au constituit Comitetul Executiv şi
Consiliul Naţional( lider politic: Iancu Flondor)
- în urma tentativelor de anexare la Ucraina, şi a propagandei bolşevice, a fost solicitată intervenţia
armatei române.
- Bucovina s-a declarat autonomă şi independentă, iar Congresul Naţional întrunit la 12 noiem.
1918 a votat unirea cu România, act la care au aderat şi alte etnii, în special germanii şi polonezii.
Unirea Transilvaniei:
- ideea autodeterminării naţionale a fost vitală în procesul unirii, mai ales că ea s-a bucurat de un
caracter popular ridicat.
- un punct important l-a reprezentant redactarea textului de independenţă la Oradea, în casa lui
Aurel Lazăr, de către toţi membrii comitetului PNR
- Declaraţia de la Oradea anunţa independenţa Transilvaniei: libertatea naţională, desprinderea
politică faţă de Ungaria, toate într-un cadru democratic.
- această declaraţie este citită în Parlamentul de la Budabesta de către Alexandru Vaida Voievod, la
12 oct. 1918.
- se ia decizia convocării unei Mari Adunări Naţionale care să hotărească prin intermediul
reprezentanţilor aleşi din fiecare sat şi oraş transilvănean, destinul Transilvaniei.
-se constituie Comitetul Naţional Central, ca organ al suveranităţii naţionale, în oct-noiem 1918
format din şase reprezentanţi ai PNR precum: Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, şi şase socialişti printre
care: Ion Flueraş, Bazil Surdu. Acest comitet a înaintat o notă ultimativă prin care anunţa hotărârea
de a prelua puterea din Transilvania, pe cale paşnică.
- a urmat o ultimă întrevedere româno-maghiară la Arad, în care preşedintele delegaţiei maghiare a
respins propunerea românilor de independenţă şi unire cu România.
- la 18 noiem. 1918 este dat ,, Manifestul către popoarele lumii” care cuprindea principiile politce
pe baza cărora românii înţeleg să-şi exercite suzeranitatea
- la 1 dec. 1918 are loc Marea Adunare de la Alba-Iulia, ca o expresie a voinţei naţionale, făcându-
se în numele dreptăţii. Au participat reprezentanţi din cele 25 comitate, din toate categoriile sociale.
S-a evidenţiat discursul lui Vasile Goldiş, ce a avut o încărcătură ideatică, o sinteză a gândirii
democratice.
- ideile majore ale Adunării au fost: unirea, votul universal, libertatea presei, reforma agrară,
drepturi pentru muncitori.
- organe provizorii: Mare Sfat Naţional (Gheorghe Pop de Băşeşti) şi Consiliul Dirigent (Iuliu
Maniu).
 Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan.
- Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o importantă acțiune
de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă.

- La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din
Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc.

- Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a
conferit și un caracter național.

- Eșecul luptei naționale a episcopului greco-catolic Inochentie Micu-Klein a deplasat confruntarea

în lumea rurală românească.

- A izbucnit la 2 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui
decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

- Răscoala a fost o consecință directă a relațiilor tensionate dintre nobilimea de origine maghiară și
țărănimea aservită, alcătuită în proporție covârșitoare din români.

- În deceniile șapte și opt ale secolului XVIII, zilele de muncă/săptămână pentru țăranii iobagi
cresc: 4 zile cu brațele, 3 zile cu animalele, 2 zile pentru jeleri (jeler conform dex: nume dat în Evul
Mediu țăranilor fără pământ sau cu pământ puțin din Transilvania, care munceau pe moșiile
nobililor, dar care nu aveau regimul juridic al iobagilor).

- La acestea se mai adaugă: zeciuiala din produsele agricole și animale, plocoanele, cărăușiile etc.

- Nobilimea deținea monopolul vânatului, pescuitului, morăritului, cotropise păduri, pășuni, terenuri
agricole.

- Potrivit unei statistici din 1767, nobilimea forma 6,7% din totalul populației Marelui Principat al
Transilvaniei, fiind cea mai numeroasă din Europa. În schimb, trei sferturi din populația
Transilvaniei era formată din țărani aflați în stare de servitute.

- Reformele promovate de împărăteasa Maria Tereza și de fiul ei, Iosif al II-lea, au urmărit și
reglementarea raporturilor dintre iobagi și stăpânii de pământ, pentru ca țăranii să-și poată îndeplini
și obligațiile față de Imperiu. Cu toate acestea, abuzurile nobililor s-au accentuat, îngreunând și mai
mult situația iobagilor.

- După două călătorii în Transilvania (1773, 1783), Iosif al II-lea a constatat personal starea de fapt
din Marele Principat, fiind asaltat de mii de petiții și plângeri ale țăranilor.

- Din rândul țăranilor care au mers în Capitala imperială, s-a impus personalitatea lui Horea, pe
numele său real Vasile Ursu Nicola. Născut într-o familie de iobagi, el a mers de patru ori la Viena,
începând din anul 1779, însoțit și de alți țărani, printre care și Cloșca, pe numele adevărat Ion
Oargă.

Desfășurarea acțiunii țăranilor:

- La 24 mai 1782, la târgul din Câmpeni, are loc un prim incident: țăranii au răsturnat buțile cu vin
ale negustorilor armeni. Au fost arestați 23 de țărani, 5 au fost condamnați la moarte.
- Conscripția militară din 31 ianuarie 1784 privind constituirea de noi regimente grănicerești au
permis țăranilor iobagi să se înscrie, primind un lot de pământ și o casă.

- Centrele de recrutare au fost asaltate, țăranii nu mai ascultau de nobili.

- La 28 oct. 1784 de târgul de la Brad, Crișan cheamă țăranii în numele lui Horea să se îndrepte spre
Alba-Iulia, să se înscrie în regimentele de graniță și să primească arme.

- La 1 noiembrie, la Churechiu, nobilii au încercat înăbușirea mișcării, dar soldații trimiși au fost
dezarmați și răsculați.

- Țăranii pornesc la luptă; Crișan ridică steagul răscoalei, care a cuprins zonele Apusenilor,
Hunedoarei, Clujului, Sibiului, Văii Mureșului.

- Pe 5 noiembrie răscoala a ajuns la marginea Devei, însă țăranii nu reușesc să cucerească orașul. Pe
11 noiembrie, răsculații le adresează nobililor refugiați în oraș un ultimatum, în numele lui Horea.

- Ultimatumul cerea ca nobilii să „părăsească pentru totdeauna moșiile”, să fie și ei „plătitori de

dare, tot așa ca poporul”, „pământurile nobiliare să se împartă între poporul de rând”, iar țăranii
arestați să fie eliberați.

- Sunt trimise efective imperiale pentru a risipi cetele de țărani. Horea realizează care este tactica
austriecilor și reușește să-i învingă la sfârșitul lunii noiembrie la Brad (27 noiembrie), Râmeț (29
noiembrie) și Lupșa, însă pe 7 decembrie au fost înfrânți la Mihăileni.

- Pe capul lui Horea s-a pus o recompensă de 300 de galbeni.

- După ce au fost purtați în lanțuri timp de două săptămâni prin satele de pe Mureș, pentru a fi
arătați țăranilor, Horea și Cloșca au fost executați prin tragere pe roată, pe 28 februarie 1785.

- Crișan s-a spânzurat pe 13 februarie, în închisoarea din Alba Iulia.

Urmări:

- În urma răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan, Curtea de la Viena a reluat acțiunea de
reformă socială în Transilvania.

- Patenta imperială publicată la 22 august 1785 a desființat (TEORETIC) dependența țăranilor

iobagi, care primeau următoarele drepturi:
1. Să se mute în alt sat, pe alt domeniu.
2. Să se căsătorească fără acordul nobililor.
3. Să învețe meserii, să-și vândă bunurile.

- Iobăgia a fost desființată în Transilvania abia în anul 1848.

- Răscoala a depășit caracterul unei simple răscoale prin cauze, pregătire, program și semnificație.

- Participă iobagi români, maghiari, sași, lucrători de la minele și ocnele din Maramureș,
meșteșugari, preoți.

- Avea un caracter social și era pus în discuție statutul de toleranță.

- A avut un larg ecou în străinătate.