Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astfel, in ultimii ani, bioenergia a reprezentat aproape 70% din consumul de energie din surse
regenerabile si in jur de 15% din consumul total de energie, la nivel mondial. Ultimele date ale
Comisiei Europene privind sursele de energie regenerabila utilizate de tarile membre arata ca
biomasa asigura 18% din consumul de energie regenerabila. Cea mai mare pondere o detine
hidroenergia (46%), urmata de energia eoliana (26%), biomasa (18%), energia solara (9%) si
energie geotermala (1%).
In tari precum Estonia, Letonia, Finlanda si Suedia bioenergia are un procent extrem de ridicat
din consumul de energie, de peste 25%.
Specialistii din domeniul energiei spus ca biomasa, care reprezinta aproximativ 15% din sursele
primare de energie utilizate pe plan mondial, nu contribuie la cresterea concentratiei de dioxid de
carbon in atmosfera, contribuie insa, pe de alta parte, la reducerea efectului de sera. In plus,
bioenergia nu produce nici ploi acide, datorita unui continut de sulf mai redus decat cel existent
in structura combustibililor fosili.
Conform datelor Asociatiei Romane a Biomasei si Biogazului (ARBIO), chiar daca Romania
produce 200 de milioane de tone de deseuri pe an, biomasa si biogazul detin o cota de doar
0,62% din totalul de energie produs in tara noastra.
Chiar daca producerea energiei folosind biomasa este extrem de profitabila, o mare problema o
reprezinta costurile ridicate necesare pentru montarea si punerea in functiune a unei instalatii de
cogenerare in biomasa.
Investitia initiala este ridicata in conditiile in care proiectele pe biomasa si biogaz reprezinta, mai
exact, o fabrica in adevaratul sens al cuvantului, cu multi angajati, productie non-stop.
Colectarea deseurilor este, in acelasi timp, o activitate costisitoare, iar pentru materia prima
exista costuri de cumparare sau plantare.
Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in
opt regiuni : Delta Dunarii – rezervatie a biosferei; Dobrogea; Moldova; Muntii Carpati (Estici,
Sudici, Apuseni); Platoul Transilvaniei; Campia de Vest; Subcarpatii; Campia de Sud.
Pentru a asigura confortul termic necesar desfasurarii, in bune conditii, a activitatilor, orice
imobil trebuie prevazut cu o instalatie pentru incalzire, care sa poata acoperi necesarul de
caldura si debitul necesar de apa calda menajera.
Unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale este reducerea consumurilor
de combustibil fosil. In aceasta ordine de idei, folosirea surselor regenerabile de energie, pentru
incalzirea locuintelor, este un obiectiv interesant care are ca scop, in contextul dezvoltarii
durabile, cresterea sigurantei in alimentarea cu energie, protejarea mediului inconjurator si
dezvoltarea la scara comerciala a tehnologiilor energetice viabile.
Instalatiile termice care folosesc surse de energie regenerabile sunt, in prezent, o solutie buna
pentru o energie ieftina si relativ curata. Deoarece energiile regenerabile nu produc emisii
poluante prezinta reale avantaje pentru mediul mondial si pentru combaterea poluarii locale.
Obiectivul principal al folosirii energiilor regenerabile il reprezinta reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera.
Pentru utilizarea practica a surselor de energie pe langa o temperatura cat mai constanta pe
parcursul intregului an mai trebuie respectate urmatoarele criterii:
-disponibilitate suficienta
-regenerare suficienta
-captare economica
Multi specialisti in incalzire cat si publicul larg nu sunt informati asupra rentabilitatii, eficacitatii
si fiabilitatii sistemelor de incalzire cu biomasa. Din cauza problemelor asociate emisiilor de gaz
cu efect de sera, recent accentul a fost pus pe inlocuirea combustibililor conventionali cu surse de
energie care se regenereaza, ceea ce a determinat cresterea interesului pentru sistemele de
incalzire cu biomasa deoarece aceasta are asigurata reinnoirea.
CENTRALE DE INCALZIRE PE BIOMASA
Incalzirea cu biomasa ofera numeroase avantaje propietarului sau comunitatii locale, in cazul
unei retele de incalzire urbane. Acest tip de sistem poate inlocui resursele costisitoare de energie
conventionala, cum sunt combustibilii fosili si electricitatea, cu resurse locale de biomasa.
Biomasa este adesea disponibila gratis sau la costuri scazute, sub forma rezidurilor sau a
produselor secundare neinteresante pentru industrie. Datorita utilizarii biomasei sunt diminuate
rezidurile globale de poluanti si de gaz cu efect de sera; consumatorul este protejat contra
variatiilor bruste si imprevizibile ale preturilor la combustibili fosili; sunt create noi locuri de
munca la nivel local pentru colectare, preparare si livrare de materiale utilizabile. Sistemul de
distributie a caldurii provenite de la centralele de incalzire cu biomasa faciliteaza de asemenea si
recuperarea rezidurilor termice rezultate din producerea de energie electrica sau din procedee
termice, asa incat aporturile de caldura pot fi transferate unor grupuri de cladiri sau chiar unor
comunitati, totul in functie de conceptul retelei de incalzire urbana.
Sistemele de incalzire cu biomasa sunt mai avantajoase fata de cele cu combustibili fosili atat
prin costul combustibilului utilizat cat si a cheltuielilor de aprovizionare relativ scazute.
Sistemele de incalzire cu biomasa sunt bine adaptate nevoilor procedeelor industriale deoarece
multe dintre ele necesita un aport continuu de caldura. Sistemele de incalzire cu biomasa sunt
mai eficace si ridica mai putine probleme tehnice, producand, in cursul unui an, o cantitate
constanta de caldura al un nivel apropiat de capacitatea lor nominala de productie. Aceasta
maximizeaza economiile prin inlocuirea cantitatilor mari de combustibili fosili scumpi,
justificand astfel costurile de investitii initiale mai mari si costurile suplimentare in mana de
lucru pentru functionarea sistemului.
In afara echipamentelor descrise mai sus, exista o serie de instrumente si sisteme de control mai
mult sau mai putin complexe care permit supervizarea, in functie de cerere, a functionarii
sistemului de ardere a biomasei, pot varia injectia de aer si, in sistemele automatizate, debitul de
intrare a biomasei, mentinand un mediu de munca sigur.
Sistemele de ardere a biomasei sunt disponibile intr-o gama vasta de echipamente care variaza in
functie de modalitatile de injectare a biocombustibilului si a aerului, de conceptia camerei de
ardere si a gratarelor, de tipul de schimbator de caldura si de natura sistemului de tratare a
emisiilor d egaz si de cenusi. Cu exceptia centralelor foarte mari de incalzire, sistemele de ardere
a biomasei pot fi clasate in trei categorii generale, functie de capacitatea sistemului de
alimentare:
- Sisteme mici cu alimentare manuala (50-280 kW): sisteme, in general cuptoare exterioare, care
ard bucati de lemn si utilizeaza apa calda pentru a distribui caldura.
- Sisteme mici cu alimentare automatizata (50-500 kW): sisteme care utilizeaza biocombustibil in
particule si care au un sisteme de ardere in doua faze (adica cu o camera de ardere secundara)
si un incalzitor pentru apa calda cu tuburi (adica un tub care transporta gazele calde de emisie
prin apa care trebuie incalzita).
- Sisteme intermediare de alimentare (400 kW si peste): sisteme care utilizeaza un sistem de
alimentare cu particule de biomasa integral automatizat si care e dotat de obicei cu un sistem
de ardere cu gratar, fix sau mobil, si cu un incalzitor cu tuburi integrat sau juxtapus, pentru a
incalzi apa, vaporii sau uleiurile termice.
In afara acestor categorii generale, exista multe sisteme de ardere a biomasei concepute pentru a
functiona cu biocombustibili cu caracter particular sau care raspund unor cerinte particulare de
incalzire.