Sunteți pe pagina 1din 10

CAP.

II PROTECŢIA MUNCII

C ea mai importantă problemă pe care trebuie să o aibă în vedere pe şantier un


inginer constructor este problema protecţiei muncii. Aceasta deoarece, dacă
celelalte activităţi sunt verificate de către alte persoane reprezentând
beneficiarul, proiectantul şi alţii, acestea prevenind comiterea unor greşeli, în domeniul
protecţiei muncii, orice greşeală poate duce la pierderi irecuperabile .
Conform constituţiei “… salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii.
Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor
şi tinerilor, instituirea uni salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediu
de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi în alte condiţii specifice.”
(Constituţia României, art. 38, alin. 2)
Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate având
ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă,
apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţi salariaţilor şi a altor persoane
participante la procesul de muncă.
Finalitatea specifică a protecţiei muncii o prezintă protejarea omului.”
Pot fi considerate ca formând instituţia juridică a protecţiei muncii următoarele
acte normative:
 dispoziţiile Legii nr. 90 / 1996 privind protecţia muncii;
 prevederile normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor acestei legi;
 prevederile Codului muncii – cap. VI – VII;
 prevederile normelor juridice ce se referă la răspunderea juridică;
 dispoziţiile sau prevederile oricărui alt act normativ care se referă la protecţia şi/sau
igiena muncii.
Prevederile codului muncii referitoare la protecţia muncii se aplică tuturor
persoanelor juridice sau fizice la care activitatea se desfăşoară cu personal angajat pe
bază de contract individual de muncă. Orice cetăţean român, odată angajat, are dreptul la
protecţia muncii. Prin anexa 2.1.este prezentată o fişă de protecţie a muncii.
Obligaţiile angajatorului privind organizarea protecţiei muncii sunt
următoarele:
 să adopte din faza de execuţie, proiectare şi execuţie a construcţiilor,
echipamentele şi tehnologiile necesare, conforme cu protecţia muncii, prin a căror
aplicare să fie eliminate riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională a
angajaţilor;
 să solicite inspectoratului de stat teritorial pentru protecţia muncii, autorizarea
funcţionării unităţii din punct de vedere al protecţie muncii;
 să menţină condiţiile de lucru pentru care s-a obţinut autorizaţia şi să ceară
revizuirea acesteia în cazul schimbării condiţiilor de lucru;
 să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii
corespunzătoare condiţiilor specifice de lucru;
 să stabilească pentru salariaţi atribuţiile şi răspunderea ce le revin în domeniul
protecţiei muncii;

- 18 - - - - -
 să elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii
corespunzătoare condiţiilor în care se desfăşoară activitatea unităţii;
 să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi salariaţii, a
măsurilor de protecţie a muncii;
 să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării
salariaţilor cu privire la protecţia muncii;
 să asigure informarea fiecărei persoane înaintea angajării, asupra riscurilor la
care aceasta este supusă precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
 să asigure pe propria cheltuială, instruirea, testarea şi perfecţionarea personalului
cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii;
 să angajeze numai persoane care corespund din punct de vedere medical şi
psihoprofesional, sarcinilor de muncă pe care urmează să le execute;
 să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite, a accidentelor de muncă,
bolilor profesionale, accidentelor tehnice, a avariilor;
 să asigure funcţionarea continuă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie a
muncii;
 să prezinte şi să dea relaţiile cerute de inspectorii de protecţie a muncii în timpul
controlului sau al efectuării cercetării accidentelor de muncă;
 să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii de protecţie a muncii cu
ocazia controalelor;
 să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv de muncă, în afara situaţiilor când menţinerea stării ar duce la generarea
altor accidente sau situaţii periculoase.

Obligaţiile salariaţilor în legătură cu protecţia muncii sunt următoarele:


 să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare
a acestora;
 să-şi desfăşoare activitatea astfel încât să nu expună vreunui pericol celelalte
persoane;
 să aducă la cunoştinţă conducătorilor orice defecţiune care constituie un pericol de
accidentare;
 să aducă la cunoştinţa conducătorului orice accident de muncă;
 să oprească lucrul la apariţia unui pericol de producere a unui accident de muncă;
 să utilizeze echipamentul de protecţie a muncii conform scopului pentru care a fost
acordat;
 să dea informaţiile cerute de organele de control şi cercetare în domeniul protecţiei
muncii.

Atribuţiile inspectorilor de protecţie a muncii sunt următoarele:


 să execute controlul la persoanele fizice şi juridice, privind modul în care se
respectă normele de protecţie a muncii;
 să aibă acces liber, permanent, fără înştiinţare prealabilă în orice loc de muncă al
acesteia;

- 19 - - - - -
 să ceară documentele şi informaţiile necesare controlului sau cercetării
accidentelor de muncă;
 să efectueze măsurători şi să ia probe în afara unităţii pentru expertizare ori de
câte ori situaţia o impune;
 să dispună sistarea activităţii ori de câte ori constată posibilitatea apariţiei unui
pericol şi după caz să sesizeze organele de urmărire penală;
 să propună conducerii inspectoratului de stat teritorial de protecţie a muncii,
retragerea autorizaţiei de funcţionare, dacă se constată că s-au modificat condiţiile
care au stat la baza autorizării, şi prin aceste modificări există posibilitatea
apariţiei unor accidente;
 să aplice sancţiuni în cazul în care se constată abateri de la normele de protecţie a
muncii.

În consecinţă, toate contractele colective de muncă ce se încheie la nivelul


întreprinderilor, trebuie să cuprindă obligatoriu clauze referitoare la protecţia muncii, a
căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
De asemenea orice persoană încadrată în muncă are dreptul la echipament de
protecţie a muncii gratuit şi la echipament de lucru. Cheltuielile necesare achiziţionării
acestui echipament sunt suportate în proporţie de 50% de către persoana juridică din
sumele prevăzute cu această destinaţie, iar 50% sunt suportate de către beneficiar. La
orice schimbare a locului de muncă sau a condiţiilor de muncă trebuie schimbată şi
dotarea cu echipament de protecţie a muncii, conform noilor condiţii de lucru.
Personalul muncitor are următoarele obligaţii în legătură cu echipamentul de
protecţie a muncii:
 să cunoască modul de utilizare şi caracteristicile echipamentului de protecţie a
muncii;
 să poarte pe toată durata lucrului tot echipamentul de protecţie a muncii;
 să utilizeze echipamentul de protecţie a muncii doar în scopul pentru care acesta a
fost atribuit;
 să conserve calităţile acestuia;
 să prezinte mijloacele individuale la verificările periodice;
 să solicite un nou mijloc individual de protecţie a muncii atunci când, din diverse
motive, acesta nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.

1.Instructajul de protecţie a muncii

Potrivit normelor de protecţie a muncii, instructajul va cuprinde următoarele


faze:
1) instructajul introductiv general;
2) instructajul la locul de muncă;
3) instructajul periodic.

1) Instructajul introductiv general se face tuturor noilor angajaţi, celor detaşaţi,


elevilor şi studenţilor care efectuează practica şi muncitorilor care au lipsit mai mult de
- 20 - - - - -
30 de zile. Acest instructaj se efectuează în cabinetul de protecţie a muncii de către
personalul specializat atestat să presteze acest serviciu.
Scopul acestui instructaj este de a introduce pe noii încadraţi în muncă, în
problemele specifice întreprinderii de protecţie a muncii şi de a asigura însuşirea unor
cunoştinţe cu caracter general de securitate a muncii.
În cadrul acestui instructaj se prelucrează cele mai importante norme de
securitate specifice tuturor meseriilor din întreprindere. Aceasta deoarece viitorul angajat
va intra în contact, la punctul de lucru, şi cu alţi angajaţi cu diverse meserii, şi va trebui
să cunoască posibilele pericole ce pot să apară. De asemenea se prezintă echipamentul de
protecţie a muncii specific acestor meserii, modul de utilizare, întreţinere şi păstrare. Se
mai prezintă materialul audio – vizual (filme, diapozitive, etc.) de care dispune
întreprinderea în legătură cu accidente reale sau posibile.
Obligatoriu, în cadrul acestui instructaj se vor prelucra normele PSI precum şi
decretul 400.
Durata acestui instructaj este de cel puţin 8 ore iar în cazuri deosebite, în
întreprinderile cu condiţii grele de muncă instructajul va fi de cel puţin 2 zile.
La sfârşitul acestui instructaj se face obligatoriu verificarea cunoştinţelor, iar în
final se semnează fişa (carnetul) individuală de protecţie a muncii (anexa 6 ) şi fişa PSI
de către cel instruit precum şi de cel care a efectuat şi verificat instructajul de protecţie a
muncii. Cel care va completa aceste fişe va trece pe prima pagină datele personale ale
angajatului şi meseria în care va activa.
În cazul în care întreprinderea nu are un serviciu de protecţie a muncii, este
obligatoriu ca aceasta să apeleze la o firmă specializată care să preia acest serviciu. În
continuare această firmă va avea obligaţia să preia toate îndatoririle privind efectuarea
tuturor instructajelor (general, la punctul de lucru şi periodic), eliberarea fişelor de
protecţie a muncii şi furnizarea echipamentului necesar de protecţie a muncii precum şi
verificarea periodică a punctelor de lucru pentru a vedea modul în care se respectă
normele de protecţie a muncii şi normele PSI.

2) Instructajul la locul de muncă se efectuează de către maistrul sau şeful


punctului de lucru unde îşi va desfăşura muncitorul activitatea.
Acest instructaj are scopul de a asigura însuşirea unor cunoştinţe de protecţia
muncii, legate direct de activitatea pe care angajatul o va desfăşura. Tot în cadrul acestui
instructaj se vor menţiona şi pericolele apărute datorită amplasamentului şantierului
(şosele cu trafic intens, lacuri, râuri, căderi de piatră, zone periculoase din incinta
şantierului, etc.), se vor trece în revistă şi normele PSI şi în mod deosebit decretul 400
legat de consumul de alcool.
Durata instructajului la locul de muncă este de 8 ore şi de asemenea se face o
verificare a cunoştinţelor. În fişele individuale de protecţie a muncii şi PSI se
consemnează acest instructaj (tot pe prima pagină), fiind obligatoriu să se consemneze
cine a fost instruit, cine a făcut instructajul, ce articole s-au prelucrat şi cine a făcut
verificarea cunoştinţelor. În general verificarea cunoştinţelor se face de către inspectorul
de protecţie a muncii care răspunde de punctul de lucru.

- 21 - - - - -
Instructajul la locul de muncă se face obligatoriu ori de câte ori un angajat îşi
schimbă locul de muncă.
3) Instructajul periodic se face de asemenea la locul de muncă având rolul de
a reîmprospăta cunoştinţele de protecţie a muncii. Se recomandă ca acest tip de instructaj
să se facă cel puţin o dată pe lună şi în plus se face în următoarele situaţii: când persoana
respectivă a suferit un accident de muncă cu incapacitatea temporară de muncă, când s-a
modificat procesul tehnologic, când au apărut modificări ale normelor de protecţie a
muncii, în cazul lucrărilor ocazionale sau speciale. Se vor prelucra şi normele PSI având
în vedere că pe şantiere majoritatea materialelor sunt inflamabile, şi se va atrage în mod
deosebit atenţia asupra decretului 400.
Acest instructaj de protecţia muncii se consemnează în fişa individuală, fiind
obligatoriu să se consemneze cine a fost instruit, cine a făcut instructajul, ce articole s-au
prelucrat şi cine a făcut verificarea cunoştinţelor. De obicei, verificarea cunoştinţelor se
face de către inspectorul de protecţie a muncii care răspunde de punctul de lucru.
Obligaţia şefului de punct de lucru este ca lunar să efectueze acest instructaj cu
toţi muncitorii care lucrează la respectivul punct de lucru şi obligatoriu să verifice ca
toţi muncitorii să semneze fişele de protecţia muncii.
Pentru a nu risca să piardă mai multe zile de lucru din cauza muncitorilor care
lipsesc este recomandabil ca în fiecare dimineaţă şeful punctului de lucru să treacă în
revistă câteva norme de protecţie a muncii (în fiecare zi altele), astfel încât până la
sfârşitul lunii să fie trecute în revistă toate normele planificate din instructajul de
protecţie a muncii cel puţin o dată.
Există situaţii în care din diverse motive angajatul nu are fişa de protecţie a
muncii. În această situaţie şeful punctului de lucru va face un proces verbal în care să
consemneze efectuarea instructajului, pentru cine a fost efectuat, ce material s-a predat şi
obligatoriu semnătura angajatului. Această semnătură este importantă deoarece în cazul
unui accident de muncă primul lucru care se verifică este dacă angajatul are fişă de
protecţia muncii şi fişă PSI, şi dacă i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii.

2. Accidente de muncă

Pentru ca un accident să fie considerat accident de muncă, trebuie să fie


îndeplinite simultan două condiţii: accidentul trebuie să se producă la locul de muncă şi
să se producă în timpul programului de muncă. Dacă una din cele două condiţii nu este
îndeplinită accidentul nu este accident de muncă.
Accidentele de muncă se clasifică astfel:
 accidente care produc o incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi;
 accidente care produc invaliditate;
 accidente mortale.
Accidentarea a cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză se
consideră accident colectiv.
Orice accident de muncă trebuie declarat imediat şi prin orice mijloace de către
conducătorul punctului de lucru sau de orice altă persoană care a luat cunoştinţă de
accident.

- 22 - - - - -
În cazul producerii unui accident de muncă se vor lua măsuri pentru a nu se
modifica starea de fapt rezultată din producerea accidentului în afara cazului în care
menţinerea acestei stări ar da loc la alte accidente.
Accidentele de muncă se cercetează pe baza unei metodologii, în cadrul unor
termene legale, urmărindu-se:
- cauzele şi împrejurările în care au avut loc acestea;
- normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate;
- persoanele care se fac răspunzătoare de încălcarea lor;
- măsurile care se impun, cu termenele de executare.
Este obligatoriu ca şeful punctului de lucru să aibă în baracă o trusă de prim
ajutor pentru a putea acorda asistenţă accidentatului până la sosirea salvării, sau pentru
vindecarea rănilor în cazurile de răniri mai uşoare.
Pentru angajaţii a căror funcţie presupune deplasarea în afara şantierului, se va
stabili traseul pe care acestea urmează să se deplaseze. Orice accident petrecut în afara
acestui traseu nu se va considera accident de muncă.

3.Măsuri generale de protecţie a muncii

Asigurarea unor măsuri cu caracter general de protecţie a muncii la nivelul


şantierului se realizează încă din faza de proiectare prin proiectele de tehnologie şi
caietele de sarcini, şi prin proiectul de organizare de şantier. Se interzice executarea
lucrărilor de construcţii – montaj fără prevederea măsurilor de tehnică a securităţii
muncii.
Organizarea locurilor de muncă trebuie să asigure deplina securitate a muncii.
Locurile de muncă periculoase trebuie să fie prevăzute cu dispozitive individuale şi
colective de protecţie.
Protecţia muncii cuprinde toate meseriile şi aspectele întâlnite pe şantier. În
continuare se vor prezenta câteva reguli şi norme mai importante. Între regulile generale
de organizare a punctului de lucru sunt următoarele:
 şantierul trebuie împrejmuit pentru a împiedica accesul persoanelor străine ;
 se vor monta plăcuţe avertizoare la intrarea în şantier precum şi pe gardul
împrejmuitor. De asemenea se vor monta plăcuţe avertizoare în fiecare loc periculos
al punctului de lucru.
 în jurul fiecărui gol se vor monta balustrăzi de protecţie care se vor prinde de
elemente fixe şi rezistente
 nu este admisă primirea în lucru a muncitorilor bolnavi, obosiţi sau sub influenţa
băuturilor alcoolice şi fără echipamentul de protecţie al muncii;
 este interzisă joaca, alergatul, salturile şi altele asemenea în incinta şantierului.
Între regulile de prevenirea şi stingerea incendiilor sunt următoarele:
 punctul de lucru trebuie dotat cu extinctoare, iar şeful de punct de lucru trebuie să
aibă în baracă o trusă de prim ajutor;
 se interzice fumatul în apropierea locurilor unde se lucrează cu bitum, lemn,
polistiren şi alte materiale inflamabile;

- 23 - - - - -
 se vor stabili locurile în care fumatul este permis şi vor fi însemnate cu plăcuţe
avertizoare.
Muncitorii nu vor fi admişi la lucru la înălţime fără:
 viza “APT PENTRU LUCRUL LA ÎNĂLŢIME” trecută în fişa medicală;
 să aibă 18 ani;
 să aibă calificarea necesară;
 fără să fie asigurat cu centura de siguranţă.
În domeniul lucrului cu aparate electrice trebuie respectate următoarele:
 utilajele, echipamentele şi sculele trebuie să fie în perfectă stare de funcţionare
 la încheierea lucrului toate sculele se vor curăţi foarte bine;
 conducătorul punctului de lucru este obligat în permanenţă să controleze dacă
mecanismele şi dispozitivele electrice sunt legate la pământ;
 acţionarea oricărui utilaj sau aparat electric se va face doar de către personalul
autorizat. Pentru autorizare se vor selecta 2,3,…muncitori din echipă (funcţie de
necesităţi şi mărimea echipei) care vor face un instructaj special de protecţie a
muncii la cabinetul de specialitate, iar după ce li se vor verifica cunoştinţele, aceştia
vor primi un carnet de atestare;
 la lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectaţi
înainte de începerea lucrului;
 se interzice repararea, curăţirea sau reglarea utilajului în timpul funcţionării lui ;
 carcasele vibratoare se vor lega la pământ, iar conductorii electrici vor fi flexibili şi
izolaţi în tub de cauciuc;
 muncitorii care lucrează cu astfel de aparate trebuie să aibă autorizarea cabinetului
de protecţia muncii (această autorizare se dă pe baza unui instructaj specific
aparatului respectiv, se eliberează un carnet care atestă efectuarea acestui instructaj
şi periodic se va face verificarea acestui instructaj).
La lucrările de betoane şi dulgherie cele mai importante reguli sunt următoarele:
 curăţirea benei de beton se va face numai când bena este aşezată pe sol;
 circulaţia pe cofraje (după montarea armăturilor) pentru transportul betoanelor se va
face pe podine aşezate pe capre;
 nu se va circula, staţiona şi nu se vor depozita obiecte pe prefabricatele care nu sunt
definitiv montate;
 depozitarea prefabricatelor se face în stive, cu şipci sau juguri între rânduri, astfel
încât să nu fie posibilă răsturnarea lor;
 între stive se vor asigura spaţii de circulaţie suficient de mari astfel încât muncitorii
să poată circula lejer, fără să se agaţe în mustăţi;
 primirea elementelor prefabricate se face pe schele sau platforme speciale ;
 se interzice lăsarea elementelor prefabricate în poziţie suspendată precum şi
repararea lor în această poziţie .
La lucrările de zidărie trebuie respectate următoarele:

- 24 - - - - -
 la lucrările cu înălţimi mari (coşuri de fum etc.) se vor instala surse de semnalizare
acustice, iar dacă înălţimea depăşeşte 50 m, se vor instala şi surse de semnalizare
optice;
 executarea lucrărilor de zidărie la înălţime trebuie să se facă de pe schele tipizate
sau dacă sunt executate din lemn să respecte următoarele condiţii:
– să fie construite pe o bază solidă (dacă nu există alte posibilităţi se vor
realiza tălpi din lemn de esenţă tare );
– bilele, dulapii şi scândurile să aibă cât mai puţine noduri;
– platformele de circulaţie şi lucru să aibă cel puţin 60-70 cm lăţime;
– aceste platforme nu trebuie să iasă deloc în consolă;
– trebuie realizaţi parapeţi de protecţie la o înălţime de 90-100 cm din dulapi
pentru siguranţa muncitorilor şi la minim 15 cm pentru a împiedica
alunecarea materialelor;
– schelele trebuie ancorate foarte bine de structura de rezistenţă sau de alte
elemente fixe;
– între platformele schelei trebuie realizate scări de acces;
– scările de acces să aibă parapeţi de protecţie;
– podinele şi rampele de acces trebuie să aibă o suprafaţă continuă, iar
rosturile dintre panouri nu trebuie să fie mai mari de 1 cm.;
– înălţimea pe verticală între trepte va fi de maxim 35 cm, iar pentru scări
verticale, la fiecare 10 m se vor prevedea podeste de odihnă. Pentru
înălţimi mai mari de 5 m treptele vor fi împrejmuite cu un coş de protecţie,
fixat din două în două trepte.
 nu este permis accesul pe schele direct din clădire sau logii şi invers ;
 se interzice circulaţia pe ziduri, talpa superioară a fermelor, diafragme, pe grinzi şi
pane, pe plăcile de azbociment şi pe conducte;
 în timpul executării zidăriei, până la executarea planşeelor, se interzice rezemarea
scărilor sau a altor obiecte pe ziduri. În aceste cazuri se pot utiliza scări duble ;
 folosirea scărilor duble este permisă doar în cazul unor reparaţii locale cu suprafeţe
mici;
 este interzisă circulaţia în preajma sau pe sub conductele pentru trasportul
mortarelor.
În cazul în care pe şantier există macarale, trebuie respectate câteva reguli şi anume:
 pentru macarale pe pneuri se va urmări ca baza pe care se calează macaraua să fie
cât mai solidă, să nu se taseze şi să nu existe posibilitatea de prăbuşire. În caz că
terenul nu este sigur, se vor monta sub cale dulapi sau scânduri de esenţă tare (fag,
stejar) care să mărească suprafaţa de sprijin;
 pentru macaralele turn se va urmări realizarea corectă a căii de rulare şi obligatoriu
existenţa unui pat de balast între şinele căii de rulare cât şi în exteriorul acestora;
 muncitorii care leagă materiale în cârligul macaralei vor avea obligatoriu “Carnet de
legător de sarcină” (vezi normele privind lucrul cu aparate electrice) atestat de
cabinetele de protecţia muncii;
 este interzisă circulaţia sau staţionarea în raza de acţiune a macaralei ;
- 25 - - - - -
 la macaralele turn se vor realiza fundaţii de beton pentru longrine, acestea se vor
rigidiza cu profile laminate, iar între şine şi în exteriorul acestora se va face un pat
de balast;
 la sfârşitul zilei de lucru macaraua se va scoate de sub tensiune, cabina se va
închide, nu se vor agăţa materiale în cârlig, iar braţul macaralei nu se va lăsa
deasupra obiectivului sau deasupra arterelor de circulaţie.
La lucrările de fierărie trebuie respectate următoarele reguli:
 toate armăturile şi ancorele care nu mai au nici o funcţie după montarea
prefabricatelor, vor fi tăiate sau îndoite pentru a nu constitui piedici în drumul
personalului muncitor;
 este interzisă ţinerea în mână a barelor mai scurte de 30 cm la ştanţa electrică ;
 este interzisă circulaţia sau staţionarea în apropierea muncitorilor care fasonează
oţel-beton;
 nu se vor monta armături în apropierea liniilor electrice;
 nu se va circula pe armăturile carcaselor de grinzi.
La săpături şi izolaţii cele mai importante norme sunt:
 în cazul în care în timpul săpăturilor se identifică şi alte lucrări subterane (conducte
de apă, gaz, electrice, etc.), muncitorii vor fi evacuaţi până la stabilirea măsurilor de
protecţie;
 nu este permis lucrul la izolaţii în aer liber, pe timp de vânt puternic, umezeală
(ploaie, ceaţă, etc.), polei sau în condiţii de vizibilitate redusă;
 în fişa medicală a izolatorilor se va scrie “APT PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII
ŞI LUCRU LA ÎNĂLŢIME”;
 locul unde se va topi bitumul va fi la cel puţin 50 m de alte depozite sau construcţii
din lemn, se va face numai în utilaje construite special în acest scop şi se vor monta
plăcuţe avertizoare;
 stingerea cazanelor care au luat foc se va face cu praf de piatră, nisip sau cu
extinctoarele cu spumă şi în nici un caz cu apă care poate genera accidente;
 pentru executarea izolaţiilor la fundaţii se va asigura un spaţiu de minim 1 m lăţime
pentru lucru.
În cazul în care se lucrează cu macarale:
 longrinele se vor aşeza pe o locaţie de cel puţin 60x40cm;
 între longrine se vor monta distanţieri din profile metalice ( de ex. U, I, ţeavă 80);
 la capătul căii de rulare se vor prevedea opritori;
 între longrine şi în exteriorul lor se va prevedea un pat de balast până la nivelul
şinelor;
 la terminarea programului
- se va decupla macaraua de la curent;
- braţul macaralei va fi orientat paralel cu obiectivul;
- nu se vor lăsa sarcini în cârligul macaralei;
- cabina mecanicului se va încuia.
La lucrările de tencuieli se vor avea în vedere:

- 26 - - - - -
 ochii trebuie protejaţi (să nu ajungă varul în ochi, aceasta putând duce la orbire),
 schelele şi caprele să fie corect executate
Altă problemă este transportul muncitorului din localitatea de domiciliu la punctul
de lucru. În aceste situaţii se va face un instructaj special pentru durata transportului.
Orice accident petrecut în timpul transportului este considerat accident de muncă. De
asemenea, în situaţiile în care angajaţii firmei se deplasează în interes de serviciu în
interiorul localităţii de domiciliu, ei trebuie să stabilească traseul pe care vor circula.
Orice accident petrecut pe acest traseu se consideră de asemenea accident de muncă. În
situaţia în care angajatul se abate de pe traseul stabilit şi are un accident, acesta nu este
considerat accident de muncă.

- 27 - - - - -

S-ar putea să vă placă și