1. Capitolul 1.......................................................................................................................

1.1 Istoria astronomiei.....................................................................................................2

1.1.1 Mijloace simple..................................................................................................3

2. Capitolul 2.......................................................................................................................4

2.1 subcapitolul2..............................................................................................................5

2.1.1 Subsubcapitol2....................................................................................................6

3. Capitolul 3.......................................................................................................................8

3.1 Subcapitol3................................................................................................................9

3.1.1 subsubcapitol3..................................................................................................10

4. Capitolul 4.....................................................................................................................14

4.1 subcapitol4...................................................................................................................16

4.1.1 subsubcapitol4..................................................................................................22

5. Capitolul 5.....................................................................................................................25

5.1 subcapitol5...............................................................................................................29

5.1.1 subsubcapitol5..................................................................................................33

1
 1. Capitolul 1

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare[9].

2
Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu
abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

1.1 Istoria astronomiei

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de

3
 actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.[16]

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens. 1

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.2

1.1.1 Mijloace simple

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

1
Angelescu Coralia, Economie, Editura Economică, Bucureşti, 2000
2
Tribuna Economică, colecţie 2000-2004

4
 abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple[20].

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

5
 astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

2. Capitolul 2

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.3

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,

3
Basanu Gh., Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura Economica, Bucuresti, 2004

6
 "aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".[17]

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu instrumente

pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de actualitate, in special pentru
introducerea in astronomie, deci din punct de vedere pedagogic; in textul de fata vom
incerca sa argumentam aceasta asertiune cu cateva exemple.

2.1 subcapitolul2

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

7
 astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens. 4

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
4
Manole V., Stoian Mirela, Marketing, Editura ASE, Bucureşti, 2004

8
 de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.[3]

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de

9
 utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

2.1.1 Subsubcapitol2

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.5

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
5
Zahiu Letiţia., Dachin A., “Impactul politicii de produs asupra performanţelor agriculturii româneşti”,
lucrare publicată în volumul Aderarea României la UE-provocare pentru agricultură şi mediu, Editura ASE,
Bucureşti, 2004, pagina 54

10
 deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu
abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta". 6

3. Capitolul 3

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul

6
Voicu R., Dobre Iuliana, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole , Editura ASE, 2003

11
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu .
Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in
astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

12
 3.1 Subcapitol3

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.7

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".[2]

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
7
Iosif Gh., Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, Editura Tribuna Economica,
2000

13
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

3.1.1 subsubcapitol3

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc

14
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.[5]

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

15
 Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu
mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.8

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
8
Zahiu Letiţia, Năstase M., Economia întreprinderii, Editura ASE, 2003

16
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

4. Capitolul 4

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

17
Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu
abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu
mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.[11]

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului

18
 de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".9

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

4.1 subcapitol4

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
9
Manole V., Stoian Mirela, Ion Raluca Andreea, Agromarketing, Editura ASE, 2003

19
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand

20
 spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

21
Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in
astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica

directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu

22
 toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.10

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

10
Istudor N., David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industria
alimentara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000

23
 "Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

4.1.1 subsubcapitol4

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

24
 Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu
instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la

25
 indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge

26
 cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

27
 "Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea

28
 Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

29
 Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu
instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

5. Capitolul 5

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

30
 abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.[10]

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca

31
 exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".[19]

5.1 subcapitol5

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand

32
 spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta

33
 importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".[22]

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu

34
 cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

35
 Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a
derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in

36
 conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care
merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand
spre dreapta pana cand apune (fig. 1.10). Din expresia initiala "la miez de zi" a

37
 derivat "amiazazi", iar apoi "amiaza" si "miazazi"; "amiaza" indica momentul
culminatiei Soarelui, iar "miazazi" punctul cardinal Sud, in directia caruia are loc
aceasta culminatie. Punctul cardinal Nord ("miazanoapte"), diametral opus, indica
directia in care se afla Soarele la "miezul noptii".

Dar, dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu

instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de
actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, deci din punct de vedere
pedagogic; in textul de fata vom incerca sa argumentam aceasta asertiune cu
cateva exemple.

Inainte de a trece la prezentarea lor, sa subliniem, mai intai, faptul ca - nu numai in

astronomie! - gradul de complexitate al instrumenteleor si procedeelor de
masurare este dictat de gradul de precizie pe care ne propunem sa-l atingem; or,
cand incepem sa studiem fenomenele ceresti, nu utem avea pretentia de a atinge
cele mai mari precizii posibile! si, in plus, uneori - pur si simplu - nu avem la
dispozitie instrumentele pe care le-am dori; in astfel de situatii, in loc de a nu face
nimic, este preferabil sa utilizam ceea ce este la indemana noastra si procedand cu
toata atentia, sa efectuam masuratorile dorite cu maximum de precizie posibila in
conditiile date. Nu de putine ori, astfel de masuratori se pot dovedi deosebit de
utile, valoroase chiar din punct de vedere stiintific, nu numai educativ; speram ca
exemplele prezentate capitolele precedente sunt sugestive in acest sens.

5.1.1 subsubcapitol5

Astronomia, printre altele, ne invata sa cercetam in mod eficient natura cu

mijloace extrem de limitate, deoarece - in raport cu imensitatea si complexitatea
Universului - mijloacele noastre vor fi, intotdeauna, drastic limitate. Capacitatea
de a exploata in mod inteligent mijloacele cele mai simple este o calitate care

38
 merita sa fie cultivata si inclusa in formatia omului modern, fiind o componenta
importanta a relatiei sale "ecologice" cu lumea inconjuratoare.

Vom vedea - in sectiunile urmatoare - ca aceasta calitate nu vine in contradictie cu

abilitatea de a utiliza cea mai moderna si sofisticata tehnologie instrumentala ci -
dimpotriva, este complementara acesteia, stimuland utilizarea ei eficienta si
creatoare. In plus, capacitatea de a utiliza eficient mijloacele simple, aflate la
indemana tuturor, este un factor care contribuie la formarea unei gandiri clare,
"aerisite", cu o logica riguroasa, capabila de conceptualizare creatoare.

b. Miscarea aparenta diurna a Soarelui

Rasaritul Soarelui "sterge" toate stelele de pe cer; lumina deosebit de puternica a
astrului zilei se imprastie in atmosfera si tot cerul devine luminos. Fondul cerului
de zi, mult mai stralucitor decat cele mai stralucitoare stele, face ca acestea sa nu
mai poata fi vazute, chiar daca se afla deasupra orizontului; numai Luna poate fi
zarita, extrem de palida si stearsa. Dupa rasaritul Soarelui, se poate constata
deplasarea inceata dar continua a acestuia atat "in sus" cat si "la dreapta".

"Miezul zilei" este tocmai momentul in care Soarele ajunge "cel mai sus"; dupa
acest moment, Soarele parcurge un drum simetric cu cel de pana acum, coborand

39
Bibliografie:

1. Veblen, T., Popescu, I., Ionescu, M., “The Place of Science in Modern
Civilization”, John Wiley & Sons, New York, 2005, p. 132

2. Aldea, V., Bivol, Gh., Ion, A., Petrescu, M., „Acordul General pentru
Tarife şi Comerţ - GATT”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1987, p.325 - 328

3. A. F. P. Bakker, „Instituţiile financiare internaţionale”, Editura Antet, 1996,

p. 180 - 182

4. Basno, V., Dardac, N., „Integrarea monetar-bancară europeană”, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, p.52

5. Bârsan, M., „Integrarea economică europeană”, Vol. I, Editura Carpatica,

Cluj-Napoca, 1995

6. Aurelian, G., “ Politici comerciale in relatiile economice internationale”,

Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984, p.569

7. Botez, Gh., Militaru, M., “Comertul international si comertul exterior al

Romaniei”, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006, p. 859

8. Constantinescu, A., “Organizatia Mondiala a Comertului”, Editura

Enciclopedica, Bucuresti, 1996, p. 25-29

9. Raliade, R., „Revizuirii de etnografie şi folclor”, Editura Antet, Iasi, 1994, p. 329-
376

10. ŢABREA, I., CONSTANTIN M., “Pionier al numismaticii româneşti”,

Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1970, p. 142

40
11. Berndt, T. J., & Keefe, K. (1995). “Friends' influence on adolescents'
adjustment to school”. www.childdevelopment.com , 20 mai 2009

12. Harris, M., Karper, E., Stacks, G., Hoffman, D., DeNiro, R., Cruz, P.,”
Writing labs and the Hollywood connection”, http://www.astronews.ro/o-
pata-noua-stralucitoare-pe-venus_1445.html 21 iulie 2009

13. Cloos, J., Reinesch, G.,Vignes, D.,„Le Traité de Maastricht. Genese,

Analyse, Commentaires”,
http://tismaneanu.wordpress.com/2009/07/19/bibliografii-necesare-carti-de-
kolakowski-in-romaneste/

14. Chiroiu-Nagat, G., “Modernitatea sub un neobosit colimator”,

http://www.umftgm.ro/revista_med/Recomandari%20pt%20autori.pdf

15. Heidegger, M., “Modalităţi de perfecţionare a sistemului de reciclare a resurselor

materiale” http://www.bcu-iasi.ro/nepublicate.pdf

16. ***,, www.actrus.ro

17. ***,, www.uniuneaeuropeana.go.ro

18. ***,, www.europa.eu.int

19. ***,, www.astrologie.ro

20. ***,, www.chapcom.com

41