Tema9.

Instabilitatea macroeconomică și
fluctuațiile ciclice.
• 1. Echilibrul şi dezechilibrul macroeconomic.
• 2. Caracterul ciclic al economiei şi caracteristicile
fluctuaţiilor ciclice.
• 3. Ciclul economic şi fazele lui. Tipurile ciclului
economic.
• 4. Cauzele ciclităţii. Teorii ale ciclului economic.
• 5. Criza economică. Politici anticriză.
 Termeni-cheie: echilibrul macroeconomic,
dezechilibrul macroeconomic, ciclul
economic lung, scurt şi mediu, criza
economică. 1
ABILITĂȚI
 Studentul va fi capabil:
 să aprecieze echilibrul şi dezechilibrul macroeconomic;
 să analizeze fenomenul ciclitâţii economice;
 să reprezinte structura ciclului economic,
 elementelor de măsură şi a utilităţii analizei acestora;
 să demonstreze mecanismele fazelor de expansiune şi
recesiune a ciclurilor economice, caracteristicile acestora şi
modul lor de interferare;
 să identifice rolul statului în stabilizarea macroeconomică;
 să analizeze crizele economice şi măsurile necesare din
partea statului. 2
1.Echilibrul macroeconomic
 starea spre care tind pieţele bunurilor
finale, factorilor şi capitalurilor, precum şi
economia naţională în ansamblul său, în
condiţiile în care cererea şi oferta agregată
sunt egale sau eventualele diferenţe dintre
ele nu depăşesc anumite limite considerate
normale (care nu generează efecte negative
semnificative, grave).
 AD=AS

3
Echilibrul macroeconomic
 echilibru static
 echilibru dinamic

 Echilibru general
 Echilibre parţiale

4
Echilibrul general al lui Walras

 model al echilibrului macroeconomic în

condiţii de concurenţă perfectă rezultat din
interacţiunea pieţelor tuturor bunurilor
economice, şi care se atinge practic prin
tatonări repetate.

5
Legea lui Walras
 dacă există “n” pieţe în economie,
realizarea echilibrului pe (n-1) din aceste
pieţe, determină, în mod necesar, echilibrul
pe cea de a “n”-a piaţă.

6
Optim economic
- situaţie în care orice modificare în repartiţia
şi folosirea resurselor de natură a spori
utilitatea totală (satisfacţia) a unui agent
economic se poate realiza doar prin
diminuarea utilităţii (satisfacţiei) altora.
- nu este posibilă nici o ameliorare la nivel
global, pentru că eficienţa economică este
maximă (numit şi “optimul lui Pareto”).
7
2.Caracterul ciclic al economiei și
caracteristicile fluctuațiilor ciclice

 formă de evoluţie a activităţii economice

dintr-o ţară în care alternează perioadele
de creştere (expansiune - relansare şi
boom) cu cele de descreştere economică
(contracţie - recesiune şi criză).

8
Ciclu economic
 pe termen foarte scurt,
 pe termen scurt (cicluri de tip Kitchin),
 comerciale (pe termen mediu sau decenale,
cicluri de tip Juglar),
 seculare (pe termen lung - Kondratieff),
 ale inovaţiilor (Kuznets).

9
10
Ciclu economic

 cuprinde perioada dintre două momente

succesive de contracţie (diminuare) a
activităţii la nivel macroeconomic.
 are în vedere succesiunea în timp a fazelor
care marchează schimbarea condiţiilor şi a
rezultatelor creşterii economice

11
Fluctuaţii economice
 ansamblul modificărilor agregate care apar
în activitatea economică, apreciabile la
nivel macroeconomic prin variaţia
producţiei şi veniturilor.
pot fi:
 sezoniere,
 accidentale sau
 ciclice.

12
 Teorii despre ciclul economic și
crizele economice.
 Teoria lui Haberler(teoria ciclului
reinvestituțional),susține că origenea
mișcării ciclului decurge din procesul
redistribuirei capitalului,a cărui înlocuire
mai vastă într-o perioadă scurtă de timp
duce la cicluri economice(tehnologice).

13
Teoria lui Jevons și Teoria
monetaristă.
 Această teorie ne spune că asupra ciclurilor
economice influențează factorii externi și
factori interni,factori naturali și alți factori
obiectivi(Teoria petelor solare)
 Teoria monetaristă-modernă,afirmă că
rezultatul politicelor de credit,adoptate de
Băncile Centrale,prin mărirea sau
micșorarea ratei dobinzei ,duce la ciclul
economic pe termen lung. 14
Teoria supra acumulării de
capital.
 Explică evoluția ciclică prin fluctuațiile
investițiilor,adică creșterea
investițiilor,stimulează cererea globală,care
provoacă un proces comulativ de
expansiune economică.

15
Teoria marxistă.
 Marxsiștii văd cauza fundamentală a
crizelor economice,ca fenomen de
supraproducție care duce la o contradicție în
întreg sistem economic capitalist, și care
duce la declanșarea crizelor ciclice prin
supraprodus, față de cererea agregată-aici
apare dezechilibrul în urma excesului de
ofertă,care duce la reducerea ratei profitului,
16
Teoria keynesiană
 Prezintă o nouă viziune asupra crezelor
economice,fiind de părerea că ,fazele de
expansiune și de recesiute,pot fi analizate
din punct de vedere a evoluției eficienței
marginale a capitalului în interdependență
cu rata dobînzii.

17
.Teoria lui Paul Samuelson.
 Se mai numește Modelul evoluției ciclice,pe
baza interdependenței multiplicatorului și a
accelatorului,ca o acțiune combinată a celor
două mecanisme,care pot determina
expansiunea și recesiunea ciclică.

18
4.Criza economică.
cuvăntul“criză”provine de la
cuvîntul grecesc”krisis”-situație ce
necesită luarea unei decizii.
Criza, reprezintă o scădere semnificativă a
activității economice pentru căteva luni,
reflectată în scăderea PIB,scăderea veniturilor
individuale,reducerea nivelului
ocupării,diminuarea producției industriale și a
consumului.

19
Tipuri de crize.
 În funcție de volumul producției existente în
societate.
 1.crize de subproducție-influențate de
fenomenele naturale sau
accedentale(războae,epedemii etc),
 2.crize de supraproducție-excident de
producție,de ofertă agregată,

20
În funcție de modul cum se
produce.
 Crize ciclice-determinate de fluctuațiile
ciclice.
 Crize neciclice-influențate de prețul
factorilor de producție,criza
eneergetică,schimbarea cojucturală etc.

21
În funcție de spațiul de
desfășurare

 Crize locale,
 Crize regionale,
 Crize naționale,
 Crize mondiale.

22
În funcție de natura activității
 Crize industriale,
 Crize agrare,
 Crize comerciale,
 Crize valutar-financiare,etc
 Crize sociale.
 Creze politice
 Atunci cînd în societate persistă elemente a
tuturor acestor crize apare criza
GLOBALĂ. 23
Politici anticriză-”totalitatea măsurilor
pe care le prevede un stat pentru a
reveni la echilibru macroeconomic.”
 Pentru a eși din criză se utilizează două
tipuri de politici.
 1.Politici de relansare-prin rata dobînzii
minime,atragerea investițiilor,susținerea
cererii agregate,protecția producătorului
autohton,promovarea exportului.
 2.Politica de stabilizare-politica cheltuelilor
publice,politica monetară și politica fiscală.

24
 Cinci direcții prioretare pentru diminuarea
crizei în R.Moldova.
 Deblocarea pieții financiare, prin atrajerea
capitalului financiar din străinătate,
 Atragerea investițiilor străine directe, pentru
dezvoltarea antreprenoriatului mic și mijlociu.
 Stimularea și diversificarea exportului,
 Realizarea investițiilor în capitalul uman,
 Promovarea dezvoltării competitivității la toate
nivelurile,
 Stimularea creșterii social-economice zonele
rurale. 25
Crizele la meganivel şi manifestarea lor în
sistemele ierarhic inferioare
• La prima etapă a cercetărilor ciclurilor economice pot fi atribuite lucrările lui K. Marx
(1818-1883).
• Printre cele mai evidente crize ale mega- şi macrosistemelor au fost menţionate
următoarele:
• Anul 1825 – în Anglia;
• 1836 – Anglia şi SUA;
• 1847 – Europa;
• 1857 – Europa, America (prima mondială);
• 1873 – 1878 – Europa SUA;
• 1900 – 1903 – mondială;
• 1907 – mondială;
• 1920 – mondială;
• 1929 – 1933 – mondială (cea mai distrugătoare);

26
Crizele la meganivel şi manifestarea lor
în sistemele ierarhic inferioare
• 1937 – mondială;
• 1948 – 1949 – SUA, Canada;
• 1953 – 1954 – mondială;
• 1957 – 1958 – mondială;
• 1973 – 1975 – mondială (cea mai profundă din anii postbelici);
• 1982 – mexicană;
• 1982 – internaţională, a datoriilor (după ea s-au format: Clubul din Paris –
pentru deservirea datoriilor de stat; Clubul de la Londra – pentru deservirea
datoriilor organizaţiilor comerciale);
• 1985 – 1989 – criza economiilor (mondială);
• 1994 – mexicană;
• 1997 – criza financiară din Asia;
• 1998 – criza financiară din Rusia (ca jertfă a crizei Asiatice);
• 1998 – 1999 – criza financiară mondială
27
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

 .
 M. Hămuraru, V. Ţăruş, Teorie Economică (Macroeconomie)
Concepte şi aplicaţii. Chişinău, 2015.
 Moldovanu D. Curs de Teorie Economică, Chişinău 2006.
 Filip N., Sorocean O. Teorie economică (curs universitar), vol II,
Chişinău, 2011.

28
Subiecte pentru pregatirea in
vederea evaluarii finale
 1. Ciclicitatea: definire şi determinări calitative
 2. Factorii ciclicităţii economice: factori cauzali şi factori
perturbatori
 3. Ciclul economic: definire, elemente de structură şi
elemente de măsură
 4. Tipologia ciclului economic. Ciclurile economice pe
termen scurt şi pe termen lung
 5. Politicile anticriză de stimulare a ofertei şi cererii

29
Răspundeți: Devărat sau Fals.
 1. Ciclul economic nu este doar un fenomen
unidimensional-.
 Ciclurile Juglar se mai numesc si cicluri de
afaceri-
 Ciclurile Kondratieff se mai numesc si
cicluri decenale-

30
Selectați răspunsul corect
 cresc variabilele care cuantifica procesul economic;
 b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice
preiau dominatia asupra
 factorilor ce franeaza cresterea economica;
 c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice
preiau dominatia asupra
 factorilor ce incurajeaza cresterea economica;
 d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii.

31