Sunteți pe pagina 1din 13
&] Vocabular bucate ~ minciruri; feluri de miineare; chibzuit — om care judecd; ssezat, echilibrat, linistit, Sarca in bucate dupa Petre Ispirescu Odatd, un imparat igi intrebd fetele cum il iubese, Fata cea mare zise cf il iubeste ca micrea, iar cea mijlocie, ca zahirul. impiratul se bucuri, O intreba gi pe cea mici. Ea Fispunse, zimbind senind: — Ca sarea in Aucate, tata! Tatil se incrunté gi fi zise: — Si teduci de la mine cu sarea ta cu tet! Fata cea mica se hotiri sf plece. Merse pind ajunse la curtea altui impirat. Spuse cd este siruca si cautit de luca. Harnicd, bun’, modest’, chibzuitd, fu indrigith de impardteash, apoi de fiul de imparat, La nunta lor fu invitat si tatil fetei, find a sti cine este mireasa, $i primi mincare gititd de ea numai cu zahiir si miere, fiird sare. Abia avunci a injeles imparatal ce fatd injeleapud are. = intelegem textul 1. Raspunde la intrebari. a. Ce dorea imparatul si afle? b. De ce a fost gonitd de acasa fata cca mich? ¢. De ce fata a fost indragita de impardtcasa? d. Cum i-a ardtat fata tattlui ei cd a gregit? 2. Spune ce invajim din aceastt poveste. 3. Spune doud insugiri ale impdratului din poveste. fenor — Cintire} cu voor inalta; frac — haink barbiteases neagri, In fapi scurts, In Spate terminat’ cu dowi cozi lungi si inguste; Labrador —peninsuld din ona polars a Canadei. AiR Cartea cu Apolodor La cire, in Targul Mogilor, Pe gheaja unui racitor, ‘Tria voios $i zimbitor Un pinguin din Labrador, — Cum se numea? — Apotodor. — ice ices? — Cinta la cor. Deei, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator; Ficea gi el ce-i mai ugor: Canta fa cor, (Era tenar) Griisul, curat, atrigator in fraeul lui striluciter intelegem textul Alege riispunsul corect. 1. Care era rolul lui Apolodor? a.acrobat; b, scamator; de Gellu Naum Aga era Apolodor, Dar intr-0 zi Apolodor, Spre dezniidejdea tuturor A spus aga: — Sunt foaaarte trist! imi place via{a de corist, Dar ce 34 fac? Mi-edor, mi-e dor De fratii mei din Labrador! ‘O, de-ag putea un ceas macar Sd stau cu ci pe un ghetar... Apoi a plins Apolodor. e.bnutar; tenor. 2. Ce insusire nut ise potriveste lui Apolodor? a. grisuy; —b. temitor: 3. Ce igi dorea pinguinul? a. Si cante in cor: ¢. si ajungi pe un ghejar; ©. curat; d. atrigdtor. b, sd stea intr-un nicitor; d. si aiba un ceas. Vocabular testat—incercat, probat; ‘afel — amestec foarte rezistent de metale: spite — barele subjiri de metal care Ieag’ roata de butucul din centrul et. Cum se face o bicicletd Voi stiji cum se face o biciclet&? La construirea ei participi mai multe persoane. Mai inti, fabricantul incearca si afle ce igi doresc oamenii, Inginerii gandese si proiecteaza modelul. Nici culoarea nu este Misati la voin intimplirii! Daca fabricantul este muljumit de proicct, cl construicste un model. Acesta este restar si imbunatitit. O bicicletd are o multime de piese fabricate din materiale diferite, Pentra-a constnai cadrul, maginile taie fevile de ofel care, mai apoi, sunt curbate, Piirfile sunt sudate si vopsite. Fiecare muneitor are sareina tui: nii fixeazd spifele, alfii monteazi rofile pe cadru, alfii pun ghidonul. Bicicleta trebuie sa fie sigura si foarte rezistenti. ‘Oare nu ar fi mai bine si folosim biciclete in locul masinilor? = injelegem textul 1. Alege rispunsul corect, * Cine proiecteaza o bicicleti? a. fabricantul; b: vopsitorul; e. inginerul. = Cesc intémpla cu modelul inainte de a fi fabricat? a. este vopsit; b. este incercat; ¢. se sudeaz’. 2. Spune cum trebuie si fie o bicicleti, 3. Cum rispunzi la intrebarea din finalul textului? | Vocabular aunosfer’; tale — inteles, sens; stavild — piedica, bariera. obstacol, Tara unde oamenii nu visau niciodata dup Petre Craciun Erau odati niste oameni carc nu visau miciodati, Tara lor era imprejmuita de un briu uriag de piatra. Oamenii trebiluiau mereu, Nimeni nu isi lisa gindurile si zburde. Chiar si somnul le cra greu, monoron, Pretutindeni domnea o tristeje apdsitoare. Odati, din vazduh cobori o pasdre alba, uriagi, care purta in spate un tindr, Le povesti cli visul sfiua fost si vind in jara lor de care auzise din povesti. — Visai? intreba un batrin, Ce udle are acest cuvant? Uimit, tinirul hotari si ceara ajutorul Zanei Visului. Impreund au reugit si mute munfii. Acum nici privirea, nici gandul nu mai aveau stavila. Oamenii puteau gusta din dulceaja visului. Alege rispunsul corect. + De ce oamenii nu stiau ce este visul? a, pentru cd nu vilzuser’i pasiin fermecate; b. pentru ci nu isi lasau gandurile s& zboare; . pentru cl nu venise Zina Visului, + Cum erau oamenii din cauzd cd nu aveau vise? a. hamici; b. nestiutori: ¢. tristis rr = ae s¢ abittu — (aici) veni pe neustepiate, cu putere; astre—stele, plancte; (astra ~ agtri / astre), ~ Legenda Soarelui sia Lunii Cand Soarele si Luna s-au intilnit, s-au plicut si s-au hotirat sf mand impreund pentru totdeauna, Se spune cA pe vremea aceea lumea nu exista, Cand a fost creat, Pimantul a primit ceva ce alte planete nu aveau: lumina si cildura din care s-a niscut viata. Soarele lumina ziua, iar Luna noaptea. Astfel, chiar de erau impreund, au fost obligati sd tiiasca separat. Se abitu asupra loro mare tristeqe. Pan si Soarele, regele astrelor, era nefericit. Dumnezeu fi chemi gi te spuse: — Nu trebuie sd fifi tristi! Fiecare dintre voi face posibilé viaja. Oamenii, animalele sau plantele nu pot trai fara voi. Pimantul are nevoie de puterea voastri. Ingelepti cum sunteti, vefi avea grija de el chiar dacd nu va veti mai intilni. intelegem textul 1. Raspunde la intrebari., a. Ce a primit Pimdntul cind a fost creat? La ce i-a folosit? b. De ce erau tristi Luna i Soarele? 2. Soarele gi ‘Luna au aflat care era datoria lor. Explicd acest rol. 3. Dumnezeu considert c& cei doi sunt injelepii. Ce fapte confirma aceasta pSrere? Stim si seriem corect! Ee Exerseazal! 1. Transcrie textul, completdnd spatiile punctate cu cuvintele poirivite: fmir-wn/intr-o, s-a/sa, s-au/sau, ... ficut ora patru, Maria merge la prietena ..., Ruxandra. Pe drum, intra .... cofetirie, $4 cumpere furse- uri... prajituri? Acum ... hotarit: va lua doua savarine. Tine pachetul .... ménd, iar in cealalta jurnalul lor. Vor si serie articolul despre excursia in care ... cunoseut, 2. Transerie in caiet, completind spatiile punctate cu forma corecté seu ori s-au, iar casetele cu semnele de punctuafie necesare. Cop talnit in curtea scolii|_|Azi este Ziua Sportului |_| Ei au ales sportul preferat |_| fotbal |_| basehet |_| gimnasticd......handball_| {| Copiil_|sunteti gata....,.... mai asteptiim |_|se aude glasul doamnei. 3. Scrie propozijii pe baza imaginilor. intra, st dintr-o, sa dintr-wrt, sau Hircun-qa dup’, Mircea ‘Santimbreamu (fragment) Baijatul avea o colivie cu tn papagal biltrdin, wn edteluy gi isn -scvariu i core inota lene un singur earas auriu, Varcan-{i! zise biiatul topit de phicere. Mi-can-{i! repet cdrfit gi papagalul Cajelul ciulea urechile gi ochii Hi sedinteian de covrig geanti > ‘soarece > cireass > racheti ghiozdan > ghete > ‘Tnlocuieste lterele colorata cu grupurile de Itere potrvitel (ghe, gh lea > fran Alcituieste enunturiin care: a) primul cuvant 58 contind grupul de litere che; b) al doilea cuvént s& aibé grupul ce; c) ultimul cuvént sa conting grupul chi. rel} Citeste cu eter ie textul, apoi rspunde corintelor. in batzia focului, odzia creste, se micsoreaz, iar creste... Lucrurile sunt cand departe, cine stie undo, cdnd aproape, de sa le ajungi cu ména. Moti nu mai toarce. A adormit. $i cantecul meu s-a sférsit odat& cu caierul lui. i tdrziu? Tasia @ tot la foc, dar focul s-a stins si Tasia a ispréivit semintele.” (Otiia Cazimir, A murit Moaca) WD odeie seu: a) hol; bh casa; c)camers; ~~) c&mar8. WD courte pareau cand } cand { HD cine nu maitoarce? nu mai toarce. ED ce aispravit Tasia? DD tn primal enung sunt (| cuvinte formate din trei silabe. [ID sclecteaz’ din primul enunt cuvintele care contin grupuri de dou vocal. BD Au mai mute consoane decét vocale toate cuvintele din seria: a) creste, nu, sunt, cAnd, tot, foc; b) creste, sunt, cand, tot, foc, dar; c) creste, sunt, cand, lui, foc, dar; d) creste, sunt, cnd, meu, foc, dar. HD in cel de-al doilea alineat sunt [I propoziti. Prima dintre ele are [_Jeuvinte. [ED vtimu cuvant din enungul ta sfarsiul c&ruia s-a pus semnul intrebiiri este [| ae, ‘re litera initia [_], iar cea finalé este (—). HED inlocuieste cuvantul subliniat in propoziti asemanitor. Tasia a isorivit seminfele™ cu altul cu ingeles Citeste cu atentie textul, apoi rspunde cerintelor, «lie odat un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu si un fecior, care se numea lliuté. Cat era ziua de mare, lliuté nu stia altceva sd facd decat s3 doarma. intr-o zi, Petcu I-a chemat pe lliuta si i-a zis: —De maine s& mergi la lucru si si nu te intorci pana ce nu ai sa cfstigi un galben. —lat8, tat, banul muncit!” {Alexandru Mitru, Banu! muneit) WD Persongijele din textul de mai sus sunt: a) Petcu; 6) liut’s c)Petcussifiul lu; d) utd gimama. RD Autorultextutui este: a) Al. Viahut; Db) AI. Mitru; ¢)V.Alecsandri; ——_) alt réspuns. DS Gasoste cuvinte cu sens opus pontru: harnic — a >. castigi > muncit > [HD cuvantul despartit corectin silabe este: a) o-data; b) I-liu-ta; c) Pet-cu; d) alt-ceva. (OB Alcatuieste céte un enunt, tn care si folosesti: odatd/ 0 data. (EB Virgule cin al saselea enunts-a folosit pentru cé: a) este o enumerare; b) indica o strigare; c) separa cuvintele lui lliuta de ale povestitorului; d) este o explicatie. (DBD in aldoitea enunt sunt) cuvinte: a) 10 cuvinte; b) 8 cuvinte; } $ cuvinte; ¢) 7 cuvinte. [BD Desparte in silabe cuvantul feciorsi precizeaz’ numarul de vocale si consoane. [HD Alcétuieste un enuntin care cuvantul tare si aiba alt sens decat cel din text. ® Scrie un proverb care se potriveste fragmentului dat. se