Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie
www.clinicalpsychology.ro

Fidelitatea
Drd. Raluca Georgescu
- seminar 6 –
Georgescuraluca.diana@gmail.com
 Despre ce o să vorbim?

1) Definirea fidelitatii.

2) Eroarea.

3) Metode de a evalua fidelitatea la nivel de eșantion.

4) Metode de a evalua fidelitatea la nivel de individ.

 Fidelitate. Definiție
Fidelitatea = măsura în care putem avea încredere că
scorul obținut reflectă măsura în care persoana testată
posedă abilitatea măsurată de test. (presupunând că
testul este corect construit - de exemplu, itemii lui sunt
un eșantion reprezentativ de comportamente care
definesc constructul în discuție) și nu erori de măsurare.

* Pian – vezi Susana Urbina

Fidelitatea este o proprietate a scorurilor obținute la test si NU a testului în sine facand
referirea la consistenţa şi reproductibilitatea unei observaţii (cotă, scor, notă) sau a unui set
de observaţii (distribuţia scorurilor).
Altfel spus ….
Prin fidelitate se înţelege fineţea cu care testul măsoară constructele sale componente,
respectiv gradul de exactitate şi lipsa greşelilor de măsurare.

Fidelitatea este “gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adică gradul
în care ele nu sunt afectate de erorile de măsură” (APA Standards, 2014).
Conceptual vorbind …..

• Fidelitatea la nivel de individ - raportul dintre scorul real (adică, scorul mediu pe
care l-ar obține individul dacă testul i-ar fi aplicat de un număr infinit de ori) și
scorul observat (scorul propriu-zis pe care îl obține în urma aplicării testului,
compus din scorul real plus erori de măsurare).

• Fidelitatea la nivel de esantion – raportul dintre varianța reală a scorurilor obținute

la test (adică, măsura în care diferențele dintre scorurile obținute de indivizi diferiți
reflectă diferențe reale între indivizii respectivi sub aspectul caracteristicii pe care o
măsoară testul) și varianța observată a scorurilor (adică, varianța care se datorează
varianței reale, pe de o parte, plus varianței eroare – cea care reflectă inacuratețea
măsurătorii).

x obs = x real + x eroare

Var. Obs = Var. Reală + Var. Eroare
 Conceptual vorbind

• Fidelitatea la nivel de individ - raportul dintre scorul real (adică, scorul mediu pe care l-ar obține individul dacă
testul i-ar fi aplicat de un număr infinit de ori) și scorul observat (scorul propriu-zis pe care îl obține în urma
aplicării testului, compus din scorul real plus erori de măsurare).

• Fidelitatea la nivel de esantion – raportul dintre varianța reală a scorurilor obținute la test (adică, măsura în care
diferențele dintre scorurile obținute de indivizi diferiți reflectă diferențe reale între indivizii respectivi sub aspectul
caracteristicii pe care o măsoară testul) și varianța observată a scorurilor (adică, varianța care se datorează
varianței reale, pe de o parte, plus varianței eroare – cea care reflectă inacuratețea măsurătorii).

T obs = Treal + eroare

Var. Obs = Var. Reală + Var. Eroare

Deși corect teoretic, acest mod de a defini fidelitatea nu de ajută

foarte mult practic, fiindcă noi nu știm niciodată care este scorul real al
persoanei (dacă am ști, nu ne-am mai bate capul cu fidelitatea). În aceste
condiții, ceea ce putem face este să estimăm fidelitatea pornind de la datele
pe care le avem - și anume, scorul observat pentru o persoană, respectiv
distribuția scorurilor observate pentru eșantionul sau populația din care
face parte persoana în cauză. Demersul acesta de estimare a fidelității
pornește de la estimarea magnitudinii erorii.
Eroarea ?!?!
Eroarea

Afectează scorurile noastre in același

Sistematică mod (în aceeași direcție și cu aceeași
magnitudine)
Eroarea
Afectează scorurile noastre intr-o
Aleatorie manieră impredictibilă

Când vorbim de fidelitate, ce tip de

eroare ne interesează mai mult?
De ce?
 Identifică tipul de eroare
Care dintre factorii enumerați mai jos pot fi considerați responsabili de inducerea unor erori sistematice și care dintre ei induc mai degrabă
erori aleatoare? Argumentați-vă răspunsul.

Factorul incriminat Tip eroare Argument

Administrarea testului într-

o cameră supraîncălzită
Subiecții testați sunt
anxiosi
Administrarea testului într-
o încăpere unde există un
zgomot deranjant
Primul item al testului este
rezolvat colectiv
Fiecărui participant îi este
oferit un punct din oficiu
• Fidelitatea este “gradul în care scorurile testului sunt
consistente sau repetabile, adică gradul în care ele nu
sunt afectate de erorile de măsură” (APA Standards,
2014).

Problema!
Nu cunoastem varianța reală a unui scor astfel ca
fidelitatea trebuie estimată mai degrabă decât calculată
direct.
• Există câteva modalități de estimare a fidelității unui test.
Fiecare implică evaluarea consecvenței scorurilor unui
examinator în timp, pe diferite eșantioane de conținut sau
între diferite scoruri.

• Asumptia comună pentru fiecare dintre aceste tehnici este ca

variabilitatea consistentă este adevărată variabilitate a
scorurilor, în timp ce variabilitatea inconsistentă reflectă
eroarea aleatorie.
Metode de estimare a fidelității
Tipul fidelității Nr. sesiuni de Număr de Sursa principală a
testare variante ale varianței eroare
testului

Test-retest 2 1 Administrare

Forme paralele 1 sau 2 2 Construcţia testului

Administrare

Consistenţă internă 1 1 Construcţia testului

(incluzând și metoda
înjumătățirii)

Fidelitate inter-evaluatori 1 1 Cotare şi interpretare

Fidelitatea măsurată prin metoda test-retest

Ce este ? Măsura în care, asumând că ceea ce măsurăm noi e stabil în timp, scorul obținut reflectă
abilitatea reală a persoanei, neafectată de erori asociate cu contextul administrării testului. Această
metodă presupune să aplicăm testul la un anumit moment temporal, apoi să-l reaplicăm, după un anumit
interval temporar. Avem scorurile obținute de aceeași subiecți în cele două momente și le corelăm.

Indicator statistic – coef de corelație Pearson

Ce este coeficientul de corelație Pearson?

Un indicator ce ne spune ceva despre mărimea asocierii dintre două variabile. Ce înseamnă „asociere” sau
„corelație”? Cat de similare sunt schimbarile in cele doua momente aplicate.

Conceptualizarea fidelității ca și coeficient de corelație pleacă de la premisa că dacă diferențele dintre

scorurile obținute cu cele două ocazii sunt mici, coeficientul de corelație dintre cele două seturi de scoruri
va avea o valoare ridicată și pozitivă. Cu cât corelația dintre cele două seturi de scoruri este mai ridicată,
cu atât putem spune că fidelitatea e mai bună – adică, scorul observat împărtășește mai multă varianță cu
scorul real.
 Fidelitatea estimată prin metoda test-retest (continuare)
Coeficientul Pearson e folosit doar când cele două variabile măsurate sunt continue. NU
putem interpreta un coeficient de corelație în termeni absoluți – o corelație de 0.60 nu-i de
două ori mai mare ca o corelație de 0.30.

Coeficientul de corelație Pearson?

Coeficientul de determinare? Pătratul coeficientului de corelație și ne spune cât la sută din

varianța scorurilor unei variabile este explicată de varianța scorurilor celeilalte variabile.

Exemplu - folosind metoda test-retest, corelăm scorurile obținute de aceeași subiecți în două
momente temporale diferite și găsim un coeficient de corelație de 0.80. Ce-o să spunem despre
fidelitatea testului, în baza acestui coeficient de corelație?
Că scorurile obținute la testul respectiv la t1 reflectă într-o
proporție de 64% scorurile obținute la t2, adică împărtășește 64%
din varianță cu varianța scorurilor obținute la t2.

De asemenea, știm că scorul observat e explicat de 2 factori:

scorul real și eroarea. Atunci, dacă 64% din varianța celor două
măsurători e comună, putem spune că scorurile la test reflectă
într-o proporție de 64% diferențe reale între subiecți prin prisma
abilității investigate, restul de 36% reprezentând eroarea.
Un profesor administrează un test de cunoştinţe unui
eşantion de elevi dintr-o şcoală. Peste două
săptămâni administrează acelaşi test unui alt
eşantion, şi, folosind aceste date calculează un
coeficient de fidelitate pentru testul lui. Coeficientul
obţinut are o valoare de 0.75. In baza acestui
coeficient ce putem spune despre test?
 Fidelitatea estimată prin metoda Formelor paralele

Indicatorul statistic calculat pentru estimarea ei –>

corelația Pearson.

Este una dintre cele mai riguroase metode de stabilire a fidelității

(de ce? - deoarece se bazează pe folosirea a două seturi extensive
de itemi care măsoară același construct, seturi care pot fi aplicate
la două intervale temporare diferite (diminuează eroarea datorată
eșantionării conținutului și timpului).
Fidelitatea estimată prin metoda înjumătățirii
• Sa presupunem ca avem un test care masoara
predispozitia spre rusine in situatiile sociale si am ales
sa estimam fidelitatea utilizand metoda injumatatirii.
In urma aplicarii celor doua jumatati am obtinut un
coefficient de corelatie de 0,85. Care este
fidelitatea estimata pentru acest test?
Fidelitatea estimată pe baza consistenței interne

Metodă de estimare a fidelității care ne ajută să ne facem o idee despre măsura în care toți itemii
testului măsoară același construct.
Ideea acestei metode a pornit de la metoda estimării fidelității prin metoda înjumătățirii.
Problema existau o multitudine de modalități de a a înjumătăți un test – astfel că s-a
impus ca cele două jumătăți să fie echivalente (sub aspectul varianței).

Kuder și Richardson (1937) au inventat o modalitate de a estima fidelitatea în cazul în care testul ar
fi împărțit în părți cu varianțe inegale. Metoda lor de estimare a fidelității ia în considerare
simultan toate modalitățile posibile de a grupa itemii (dacă faci media tuturor indicatorilor de
fidelitae obținuți în urma împărțirilor posibile ale uni test, obții același lucru pe care îl obții cu
această formulă).

Formula se numește formula K-R20 fiindcă a fost formula nr 20 prezentată de Kuder și Richardson
în faimosul lor articol de referință din 1937. Un caz special al formulei K-R 20 este formula K-R 21,
în care nu este necesară calcularea proporțiilor p și q pentru fiecare item, dar care pleacă de la
asumpția că toți itemii incluși în test au același nivel de dificultate, dificultatea medie fiind 50%.
 Diferența dintre formula K-R 20 și formula propusă de Cronbach este una de
nuanță: alpha Cronbach reprezintă un caz mai general al K-R20. Adică, K-R 20 a
fost gândit pentru tipuri de itemi dihotomici sau cu răspuns binar, adică la care
se poate răspunde prin DA/NU, respectiv corect/greșit. Alpha Cronbach se
poate folosi și pentru alte tipuri de itemi, de exemplu itemi în cazul cărora nu
există răspunsuri corecte sau greșite, pentru care răspunsurile sunt oferite pe
scale de tip Likert (de exemplu, chestionare de atitudini).

Acest indicator al fidelității oferă cea mai redusă valoare a fidelității la care se
poate aștepta cineva, ceea ce înseamnă că fidelitatea nu va scădea sub nivelul
alpha (deoarece ia în considerare varianța fiecărui item).
FIDELITATEA INTEREVALUATORI

Metodă este realizată în cazul testelor pentru care nu există cotare obiectivă – adică,
scorurile subiecților sunt influențate de persoana care face evaluarea răspunsurilor.
Evaluarea se face în baza unei grile de observație, cu categorii clar delimitate și
operaționalizate.

Indicator statistic – coeficientul Kappa.

 Aplicatie
Evaluator 2

Da Nu

Evaluator 1 Da 20 5

Nu 10 15
Sumarizând, ne întoacem de unde am plecat ☺
Tipul fidelității Indicator statistic Nr. sesiuni Număr de Sursa principală a
de testare variante ale varianței eroare
testului

Test-retest Coeficient de corelație Pearson (r) 2 1 Administrare

Forme paralele Coeficient de corelație Pearson (r) 1 sau 2 2 Construcţia testului

Administrare

Consistenţă internă Coeficient Kuder-Richardson 20 (K-R 20) 1 1 Construcţia testului

(incluzând și metoda Coeficient alpha Cronbach (α)
înjumătățirii)

Fidelitate inter- Coeficient Kappa al lui Cohen (K) 1 1 Cotare şi interpretare

evaluatori
 Cât de fidel trebuie să fie un test?
• Depinde de scopul pentru care îl folosim!
o Decizii cu implicaţii pentru viitorul unei persoane (în scop de
selecţie, în scop clinic): fidelitate de minim 0.90;
o Teste de personalitate: coeficienţi de fidelitate începând cu
0.60

• În general, coeficienţii de fidelitate cu

valori de peste 0.70 sunt consideraţi
adecvaţi
Ce facem când avem o fidelitate

redusă?

✓ Identificăm sursa de varianţă şi încercăm

s-o remediem
o Eliminăm itemii care ne afectează negativ fidelitatea
o Identificăm categoria care ne scade fidelitatea grilei SAU
(re)instruim evaluatorii SAU refacem grila
 Aplicatie
• Ce metode de estimare a fidelității ați utiliza în fiecare dintre cazurile de
mai jos? Argumentați-vă răspunsul.
Situație Metodă propusă de estimare a Argument
fidelității
Evaluarea motivației

Evaluarea atenției, printr-un test cu

limită de timp

Evaluarea nivelului de extraversie în

cazul adulților

Evaluarea nivelului de dezvoltare a

abilităților cognitive

Evaluarea dexterității manuale

Evaluarea ameliorării
simptomatologiei apărute în urma
urmării unui tratament psihologic
 Link-uri utile ☺

• https://www.youtube.com/watch?v=kDW0Y5msB0A

• https://www.youtube.com/watch?v=wZwu3TAjMR
M

• https://www.youtube.com/watch?v=p2YtZn2xc-k