Sunteți pe pagina 1din 16

Judecătoria BUIUCANI, mun, Chişinău

Reclamant: Buia Mihail Feodor


or. Cahul,
str. Haiducilor, nr. 14

Pîrît: Ministerul Justiţiei


MD-2012 mun.
Chişinău, str. 31
August 1989,82

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ


(privind constatarea încălcări dreptului la judecarea cauzei în termenul rezonabil)

în fapt, la 01 august 2012 am depus o cerere de chemare în judecată către


Primarul or.Cahul, Burlacu Petru, arhitectul or. Cahul Rodica Arsenii prin care am
solicitat recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul primarului şi a arhitectului-şef al or.
Cahul de a-mi elibera autorizaţie de construire şi obligarea Primarului or. Cahul,
Burlacu Petru şi arhitectului-şef al or. Cahul, Arsenii Rodica să semneze şi să-mi
elibereze autorizaţia de construcţie pentru finalizarea construcţiei blocului locativ din
Prospectul Republicii nr.15/4 or. Cahul.
încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul meu, în mod solidar, în părţi egale, a
prejudiciului material în mărime de 3260194 lei şi prejudiciul moral în mărime de
1000000 lei.
Această cerere, a fost înaintată şi examinată în baza Legii contenciosului
administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000. Articolul 23 alin.(2) al Legii menţionate
prevede că instanţa fixează data judecării pricinii în fond în termen rezonabil, dacă
legea organică nu dispune altfel.
Menţionăm, că numai pe 16 martie 2015, instanţa de judecată a pronunţat
hotărîrea pe cauza civilă intentată la 01 august 2012, pe dosarul civil nr.15-3- 1963-
01082012 intentat la acţiunea civilă înaintată de Buia Mihail către Primarul or.Cahul
Burlacu Petru, arhitectul or. Cahul Rodica Arsenii.
Hotărîrea Judecătoriei Cahul din 16 martie 2015 la 09 aprilie 2015 a fost
conestată cu apel de către pîrîţi.
Astfel, la 26 februarie 2016, Curtea de Apel Cahul admite apelurile declarate
de apelanţii/pîrîţi şi diminuează suma de la 50 000 lei la cître 3000 lei de fiecare.
în aceste împrejurări, se impune necesar de menţionat că şi la moment se
încalcă termenul rezonabil de examinare a acestei cereri atîta timp că nu există o
hotărîre irevocabilă în acest sens. Consideră că acest fapt în egală măsură a
tergiversat procesul şi a creat obstacole pentru mine în exercitarea drepturilor mele
constituţionale şi garanţiilor prevăzute de lege. _________________________________
I CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURI!
JUDECĂTORIA BUIUCANI, nun.CHIŞINAU
Intrară Nr.__

! ‘ .-iV ___________20^
Astfel, în situaţia în care conform prevederilor legale, cererile înaintate în
temeiul Legii contenciosului administrativ, urmează a fi examinateîn termeni
restrînşi, instanţele de judecată neîntemeiat tergiversează examinarea cererii de
chemare în judecată.
Tergiversarea procesului de judecată pe parcursul anilor 2012 - 2016 nu poate
fi pusă în seama reclamantului, deoarece acesta a avut un comportament şi atitudine
constructivă faţă de proces şi în mod cert a avut interes direct în finalizarea cât mai
rapidă a acestuia şi obţinerea unei decizii favorabile, conform pretenţiilor legale
referitor la drepturile mele de a înregistra construcţia finalizată. Această cauză nu a
fost deosebit de dificilă, din punct de vedere factologic sau juridic. Or, instanţele
judecătoreşti nu au avut nevoie să recurgă la concluziile experţilor, să audieze mulţi
martori sau să întreprindă alte activităţi care necesită timp, în situaţia în care cauza nu
prezenta un grad sporit de complexitate este absolut nejustificată durata îndelungată
de examinare a cauzei în fond.
Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la
art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod
echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi
imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală
îndreptată împotriva sa.
Conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr.
87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost
încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere
de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea
prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi
de legislaţia procesuală civilă.
Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot
fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
Respectiv, cerinţa Convenţiei ca examinarea cauzei să se facă într-un termen
rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata
procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor
competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei
precum şi exercitarea căilor de atac.
Iar în sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 este de
înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se
constată o atare încălcare.
Astfel, codul de procedură civilă cuprinde un şir de norme prin care se asigură
soluţionarea, într-un termen rezonabil, a cauzelor deduse judecăţii, indiferent de
natura lor.
In conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea
justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate,
a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor
lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor
juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în
apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de
drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.
La fel, şi art. 192 alin. (1) CPC, indică că pricinile civile se judecă în primă
instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:
complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei
judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat.
Prin urmare, respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură
de către instanţă.
Sub acest aspect, reieşind din materialele cauzei, notez că caracterul rezonabil
al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanţelor cauzei, în special a
criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt:
complexitatea cauzei, comportamentul părţilor, precum şi miza (interesul) pentru
reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII
şi Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).
Complexitatea cauzei.
Din punct de vedere a complexităţii, nu consider că această cauză este dificilă
factologic sau juridic, nu necesită o muncă juridică vastă, fiind una medie de
complexitate, având în vedere subiecţii în proces, obiectul litigiului, materialul
probator, raportul de expertiză şi cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată
legalitatea actelor juridice contestate.
Comportamentul părţilor.
In ceia ce priveşte conduita autorităţilor naţionale, notez că, judecarea cauzei a
derulat cu mai multe omisiuni şi încălcări procedurale din partea instanţelor de
judecată, inclusiv multiplele amânări ale şedinţelor de judecată şi din cauza
neprezentării a participanţilor la proces, ce au dus la întârzieri nejustificate de
judecare a cauzei.
Aici se va remarca omisiunea instanţelor de judecată în asigurarea citării
legale a participanţilor la proces şi neaplicarea sancţiunilor procedurale întru evitarea
tergiversării judecării cauzei din cauza neprezentării participanţilor la proces.
Totodată, la acest compartiment remarc şi faptul că deşi la caz unele amânări
ale şedinţelor de judecată se datorează şi acţiunilor reclamantului, ultimul nu se poate
considera responsabili pentru perioada îndelungată a examinării cauzei civile, or
comportamentul acestuia a fost în limita drepturilor procedurale de care se bucură
părţile în proces, întru apărarea intereselor şi drepturilor sale.
Prin urmare, în urma încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
pricinii, mie personal mi s-a cauzat un prejudiciu moral imens, ce urmează a fi
încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei, în scopul restabilirii
echităţii.
Astfel, consider că repararea prejudiciului moral este îndreptăţită întrucît am
suferit de nelinişte, stres şi frustrare în legătură cu examinarea cauzei civile nr. 15-3-
1963-01082012 privind recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul Primarului şi a
arhitectului-şef al or. Cahul de a-mi elibera autorizaţie de construire şi obligarea
Primarului or. Cahul, Burlacu Petru şi arhitectului-şef al or. Cahul Arsenii Rodica să
semneze şi să-mi elibereze autorizaţia de construcţie pentru finalizarea construcţiei
blocului locativ din Prospectul Republicii nr.15/4 or. Cahul.
Aceste împrejurări îmi dau posibilitatea să pretind la compensarea morală a
suferinţelor mele într-un aşa echivalent bănesc, care să-mi sugereze ideea că la
aplicarea acestei despăgubiri morale, întrucît cei ce se fac vinoveţi de comiterea
ilegalităţilor, vor acorda o atenţie prevederilor legislaţiei în vigoare.
Avînd în vedere cele expuse, conducîndu-mă de prevederile art.6 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.2, 3, 4 din Legea privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, art.166-167 ale Codului de procedură civilă,

SOLICIT:

1. A admite cererea de chemare în judecată.


2. A constata încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
civile nr. 15-3-1963-01082012 intentată la 01.08.2012 la acţiunea civilă la cererea
înaintată de Buia Mihail către Primarul or.Cahul, Burlacu Petru, arhitectul or. Cahul,
Rodica Arsenii.
3. A încasa de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei în
beneficiul reclamantului a despăgubirii morale în legătură cu încălcarea dreptului la
examinarea pricinii în termen rezonabil în cuantum de 1000000 lei.
4. Solicit examinarea prezentei cereri de chemare în judecată în lipsa mea, cu
comunicarea despre data, ora şi locul examinării prezentei cereri.
Anexe:
l^Copia buletinului.
2K^ererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Cahul la 01.08.2012.

Reclamant Mihail BUIA


Reclamant: Buia Mihail Feodor
or. Cahui str.Haiducilor, nr. 14
Pârîţi: Primarul or. Cahul Burlacu Petru
•Arhitectul or.Cahul Rodica Arsenii
or. Cahul, Piaţa Independenţei nr.6

Ci CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA (în contenciosul


administrativ)

Subsemnatul Buia Mihail, prin prezenta cerere solicit:


Admiterea integrală a acţiunii.
2. Recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul primarului şi a arhitectului-şef al or. Cahul ce i-
mi elibera autorizaţie de construire şi obligarea primarului or.Cahul Burlacu Petru t:
arhitectului-şef al or. Cahul Arsenii Rodica, să semneze şi să-mi elibereze i_:orizaţia de
construcţie pentru finalizarea construcţiei blocului locativ din Prospectul Republicii nr. 15/4
or. Cahul.
5. Încasarea din contul pîrîlilor în beneficiul meu, în mod solidar, în părţi egale a rre;-
jdiciului material în mărime de 3260194 lei şi a prejudiciului moral în mărime de !<ХЮ000
(unu milion) lei. f л . / , , .

In fapt, la finele anului 2011 am finalizat construcţia blocului locativ cu spaţii cosnerciale la
parter situat în or. Cahul Prospectul Republicii nr. 15/4. Construcţia a fost er'ecmată în
conformitate cu certificatul de urbanism nr.020/1 din 14.02.2011, a i.:crizaţici de construire
nr. din şi a proiectului verificat şi aprobat de institutul RBANPROIECT, arhitectul oraşului
R.Arsenii şi alte autorităţi competente.
l a finalizarea construcţiei şi recepţia la terminarea lucrărilor s-a depistat că . strucţia
depăşeşte hotarul terenului meu cu 178 m~. Prin decizia consiliuiu;
Cjthul nr.3/39(10/39)-XXlV din 03 mai 2012 s-a decis să mi se vîndă mie acest terer. âscarece
nu s-a stabilit vina mea la depăşirea hotarului, iar primăria Cahul a tolerat ^păşirea hotarului.
în legătură cu aceasta, la 19 iunie 2012 am adresat Primăriei Cahul o cerere Înregistrată
cu nr. 1146, prin care am solicitat să-mi elibereze autorizaţie de ^■oEîsmicţie, sau să fie
prelungită autorizaţia de construcţie nr. din pentru a fi posibil de :ecep:ionat construcţia aşa
cum a fost ridicată.
Prin răspunsul nr.02/1-19-3695 din 04.07.2012 primarul or. Cahul a refuzat c : Ararea
autorizaţiei, motivînd că eu nu am prezentat toate actele necesare eliberării ~;:.r..?nzaîiei.
Consider refuzul primarului şi a arhitectului-şef al or. Cahul de a elibera --.icr.zaţia de
construire ca fiind ilegal, deoarece prin acest refuz mi se încalcă dreptul ; ‘-registra
construcţia finalizată. Pe de altă parte refuzul de a elibera autorizaţia de ....u>:;uire se bazează
pe nişte motive formale, or, toate actele prevăzute de Legea 163 2010, necesare eliberării
autorizaţiei au fost anexate la cererea adresata r~ ; ~aruiui or. Cahul.
Potrivit art.l alin.(2) ai LCA nr.793/2000, orice persoană care se consideră % rimată
într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, prin; -
MINISTERUL JUSTIŢIEI AL
PRETENŢII
REPUBLICII MOLDOVA
9. Reclamantul Mihail Buia pretinde:
str. 31 August 1989, nr. 82
1) Constatarea
MD- 2012, mun. Chişinău, încălcării dreptului său privind examinarea în termen rezonabil a cauzei civile Mihail
Buia către primarul or. Cahul Burlacu Petru, viceprimarul or. Cahul Arnaut lurie. arhitectul or. Cahul
tei: 0 22 23 47 95, fax: 0 22 23 47 97
1
îmi , justice, gov. md
Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,
precum şi încasarea prejudiciului material şi moral;
2) încasarea din contul bugetului de stat, în beneficiul său, prejudiciul Judecătoria
moral înBuiucani
mărime de mun. Chisinău
100000 (unu
milion) MDL, ca urmare a pretinsei încălcări a dreptului la examinare în termen Judecător: Alexandru
rezonabil Negru
a cauzei.
mun. Chişinău, str. M. V
CADRUL NORMATIV RELEVANT
10. Articolele 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Reclamant: Omului şiMihailLibertăţilor
Buia
Fundamentale. Or. Cahul, str. Haiducilor, nr.14
11. Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova.
12. Legea RM nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului Pîrît:cauzat prin încălcarea
Ministerul Justiţiei
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului lamun. executarea în termen rezonabil a hotărîrii
Chişinău, str. 31 August 1989, nr.82
judecătoreşti.
Ministerul Justiţiei, în calitate de participant la proces, prin reprezentatul său, în conformitate cu
ÎNDREPT
prevederile art. 186 din Justiţiei
13. Ministerul Codul de califică
Procedură Civilă, formulează
pretenţiile înaintate prezenta:
ca fiind netemeinice, iar în acest sens invocă
următoarele.
14. Elucidarea cazurilor şi condiţiilor R de E F E R I patrimonială
răspundere NŢĂ a Statului ca urmare a încălcării dreptului
la cererea
la judecarea în de chemare
termen în judecată
rezonabil privindseconstatarea
a cauzei face prin încălcării dreptului
lege specială, la judecareaoînasemenea
actualmente, termen lege
specială este Legea rezonabil
nr. 87a din
cauzei
21 şiaprilie
repararea
2011 prejudiciului cauzat prin
privind repararea această
de către statîncălcare
a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen(dosarul
rezonabilcivil nr. 2-2722/16)
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărîrii judecătoreşti (în continuare Legea nr. 87).
PROCEDURA
15. Potrivit reglementărilor art. 1, alin.(l) din Legea precizată, scopul prezentei legi este crearea în
1. Acţiunea civilă a fost iniţiată în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 87 din 21 aprilie 2011
Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
16. Conform prevederilor art. 1, alin.(2) din această Legea specială, aplicarea şi interpretarea termenilor din
judecătoreşti (în continuare „Legea nr. 87”). Reclamant este Mihail Buia, persoană fizică (datele
prezenta lege se fac prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea
de identificare pot fi consultate din conţinutul acţiunii civile). Pîrîtul este Ministerul Justiţiei al
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Republicii Moldova (în continuare „Ministerul Justiţiei”).
Cu referire la solicitarea constatării încălcării termenului rezonabil
ÎN FAPT:
17.I. Noţiunea de rezonabilrelevante
Circumstanţele este definită ca ceva
ale cauzei potobişnuit, care în
fi rezumate sefelul
menţine
următorîn limitele normale, nu are nimic
ieşit din comun, fară exagerări, potrivit, acceptabil.
2. La data de 01 august 2012, reclamantul Mihail Buia a depus în cadrul Judecătoriei Cahul cerere
18.deReflectînd
chemare înde la punctul
judecată precedent,
împotriva primarulconchidem
or. CahulcăBurlacu
noţiunea de viceprimarul
Petru, termen rezonabil este definită ca un
or. Cahul
interval de timp convenabil şi judicios, care este stabilit de lege,
Arnaut Iurie, arhitectul or. Cahul Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, în limitele căruia trebuie să aibă loc
judecarea pricinii.
obligarea emiterii actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi moral.
3. 19.
Prin Este necesar
hotrîrea de reţinut Cahul
Judecătoriei ca, termenul rezonabil
din 16 martie 2015urmează
acţiunea amenţionată
fi apreciata fostîn coroborare şi cu alţi termeni
admisă parţial.
4. Prin prevăzuţi
încheierea deCurţii
legislaţia
de Apel procesual
Cahul dincivilă, aceştia 2012
22 octombrie fiinds-astabiliţi în vederea
dispus restituirea asigurării desfăşurării
apelului
procesului
declarat cu respectarea
de către Mihail Buiaunor principii
împotriva fundamentale
hotrîrii Judecătoriei ale Cahul
dreptuluidin procesual
16 martie civil,
2015, cum ar fi: principiul
pe motiv
disponibilităţii, principiul contradictorialităţii
că acesta nu s-a conformat cerinţelor instanţei. şi egalităţii în drepturi a participanţilor la proces,
5. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 noiembrie 2015 a fost menţinută încheierea Curţii ansamblul
reglementări prevăzute de art.26, 27 din Codul de Procedură Civilă al RM, principii care în
delorApelmaterializează
Cahul din 22dreptul părţilor
octombrie 2012.la un proces echitabil.
20. în această ordine de idei putem concluziona
6. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 23 februarie că,2016
examinarea cauzei înhotrîrea
a fost modificată termenJudecătoriei
rezonabil este doar una
din componentele
Cahul din 16 martie 2015. ce ţin de dreptul părţilor la un proces echitabil, şi prin urmare, termenul rezonabil nu
7. Prin poate prevala Curţii
încheierea asupraSupreme
altor componente,
de Justiţie sau
din asupra
15 inie dreptului la un proces
2016 recursurile echitabil
declarate per ansamblu.
împotriva
21.deciziei
în acest sens de
Curţii precizăm
Apel Cahulcă, necesitatea respectării
din 23 februarie 2016 termenului rezonabil
au fost declarate a procesului de judecată nu poate
inadmisibile.
8. în justifica limitarea
acest context, altor din
reieşind drepturi, prevăzute
conţinutul cereriidedeart.6 din Convenţia
chemare în judecată Europeană
la prezenta a Drepturilor
cauză, Omului.
22.reclamantul
Cu privire Mihail
la acestBuia
aspect,
consideră că i-a fost încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil iunie
pct. 13 al Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 09 a
2014 cu privire la aplicarea
cauzei şi este îndreptăţit de a solicita de către instanţele
încasarea judecătoreşti
prejudiciului a unorca
suportat prevederi
urmare aale Convenţiei
acestei
încălcări.

II. Circumstanţele relevante ale cauzei pot fi rezumate din conţinutul Raportului m otivat
nr.4356 din 08 iulie 2016, prezentat de către Judecătoria

anexează).
Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, indică că: c
respectării termenelor rezonabile a procesului de judecată nu poate justifica limitarea alte ~ drepturi, prevăzute în
art. 6 din Convenţia Europeană (de exemplu, dreptul la egalitatea procedurală ale părţilor din proces, dreptul
inculpatului de a pune o întrebare martorului acuzării). Astfel, instanţa nu ar trebui sub pretextul respectării
termenelor rezonabile în cadru, procesului de judecată să refuze în cercetarea probelor necesare pentru o
completă şi corectă soluţionare a cazului, care pe cale de consecinţă ar încălca principiul egalităţii armelor.
23. Ţine de reţinut că, conform practicii juridice naţionale, este prevăzut că respectarea cu stricteţe a
procedurii din partea instanţelor de judecată naţionale, cu asigurarea respectării drepturilor
participanţilor la proces, nu poate fi privită drept „tergiversare a examinării cauzei”, motiv din care nu
pot fi reţinute argumentele reclamantului în acest sens
24. Concomitent, potrivit jurisprudenţei Curţii Europeană a Drepturilor Omului, este cunoscut că încălcarea
termenului legal la examinarea cauzei nu tot timpul duce şi la încălcarea termenului rezonabil.

25. Accentuăm că nu suntem de acord cu alegaţiile reclamantului, expuse în cererea sa de chemare în


judecată, precum că obiectul dedus judecăţii în speţa principală constituie un litigiu clasic examinat în
ordinea contenciosului administrativ, care urmează a fi examinat în termeni restrînşi, or, din sensul
cererii de chemare în judecată din speţa de bază se desprinde că unul din obiectele litigiului constituie
solicitarea privind încasarea prejudiciului material şi moral, ceea ce ţine de procedura contencioasă, care
cu siguranţă necesită mai mult timp pentru examinarea.
26. Aici este relevantă şi jurisprudenţa CtEDO la acest capitol prin care s-a statuat că la constatarea dacă a
fost încălcat termenul rezonabil de examinare a pricinii urmează de identificat în substanţă obiectul
pretenţiilor; identificarea perioadei de referinţă; aprecierea necesităţii şi, dacă e cazul a cuantumului
satisfacţiilor echitabile.
27. înalta Curte a dat identificat criteriile de apreciere a noţiunii de termen rezonabil (cauzele Josan, § 18,
Mazepa, § 42, Holomiov, § 137), şi anume: complexitatea cauzei, care se apreciază după caz şi individual;
comportamentul părţilor care include aprecierea a comportamentului reclamantului şi a autorităţilor
(instanţelor) (se va aprecia bona/mala fides a tuturor părţilor implicate în proces, inclusiv existenţa unor
întîrzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea şedinţelor, planificarea unei ordini a
şedinţelor cu pauze îndelungate; miza (interesul) pentru reclamant, care constă în importanţa sau scopul
pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.
28. în jurisprudenţa sa, CtEDO consideră că statul nu poate fi în culpă pentru prelungirea procedurii
atunci când reclamantul a fost la originea acestui lucru. Chiar dacă actele reclamantului care au avut ca
efect prelungirea procedurii au constat în exercitarea unor drepturi procedurale legitime şi nu au fost
exercitate cu scop dilatoriu, acestea sunt un aspect care nu poate atrage răspunderea statului pentru
durata excesivă a procedurii.
29. Reiterăm că conform art. I alin.(2) al Legii Nr. 87 din 21 aprilie 2011 este stabilit: Aplicarea şi
interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei
europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului
30. Concomitent, este binecunoscut că Convenţia Europeană şi Protocoalele adiţionale la ea
constituie tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel, conform art.4 din
Constituţia Republicii Moldova este statuat că: (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile
omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi
cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte; (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele
privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne,
prioritate au reglementările internaţionale.
31. în acest sens precizăm că, necesitatea respectării termenului rezonabil a procesului de judecată nu poate
justifica limitarea altor drepturi, prevăzute de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

1
A se vedea Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012, cauza: Iulia Covali împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova.
32. Astfel, instanţa de judecată nu ar trebui sub pretextul respectării termenului rezonabil de iudecare a
pricinii să refuze în cercetarea probelor necesare pentru o completă şi corectă soluţ::'i'. ; cazului, sau să
îngrădească dreptul participanţilor la proces la folosirea a diferitor mijloace procedural civile
prevăzute de legislaţia în vigoare, care pe cale de consecinţă ar încălca principiul egalităţi părţilor la
proces, precum şi principiul contradictorialităţii procesului civil
33. Or, amînările şedinţelor de judecată ce au avut loc în speţa în care se invocă tergiversarea examinării
cauzei sunt perfect explicate şi motivate.
34. Prin urmare, analizînd Raportul motivat nr. 4356 din 08 iulie 2016 de către Judecătoria Cahul.
desprindem că pe marginea pricinii civile din speţa de bază au avut mai multe şedinţe de judecate, iar
amînările acestora s-au datorat:
- 7 şedinţe de judecată au fost amînate la solicitarea expresă a reclamantului Mihail Buia
(reclamant pe prezenta cauză) (şed. 11.10.2012; 19.12.2012; 14.02.2013; 12.03.2013;
16.04.2013; 19.04.2013; 17.09.2013);
- 5 şedinţe de judecată au fost amînate pe motiv că nu s-au prezentat pîrîţii, iar reclamantul,
sau reprezentantul acestuia a considerat imposibilă examinarea cauzei în lipsa acestora
(şed. 14.09.2012; 26.09.2012; 31.10.2012; 13.06.2013; 31.07.2013);
- 2 şedinţe de judecată au fost amînate pe motiv că nu s-a prezentat nici o parte (şed.
03.10.2013; .26.05.2014).
35. în aceeaşi ordine de idei ţine de menţionat că alte amînări a şedinţelor de judecată s-au datorat:
solicitării părţilor de a face cunoştinţă cu materialele cauzei, solicitării avocatului reclamantului Mihail
Buia (reclamant pe prezenta cauză) cu privire la acordarea unui termen pentru majorarea pretenţiilor,
precum şi solicitării acestuia privind atragerea în proces a intervenientului accesoriu.
36. Astfel, menţionăm că, din raportul motivat menţionat mai sus, se constată cu certitudine că toate
amînările şedinţelor de judecată ce au avut loc în speţa în care se invocă tergiversarea examinării
cauzei sunt perfect explicate si motivate , din acest considerent nu există nici un temei de a constata
încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
37. Prin urmare precizăm că, justeţea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei
şi cu referinţă la următoarele criterii de apreciere, prevăzute de art. 192 Cod Procedură Civilă al RM:
complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului
reclamantului şi a autorităţilor, şi miza (interesul) pentru reclamant. 2
I. Complexitatea cauzei.
La acest capitol este necesar de reţinut că criteriul dat este în strictă dependenţă de
comportamentul participanţilor la proces, în aşa mod în care că ambele criterii enunţate mai sus sunt
într-o strînsă legătură una faţă de alta.
La stabilirea nivelului de complexitate a cauzei se ia în consideraţie mai mulţi factori, precum ar
fi: complexitatea obiectului acţiunii civile, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de
martori sau părţi în proces, sau elemente de extraneitate, existenţa altor proceduri paralele, etc.)
Analizînd circumstanţele de fapt relevante cauzei conchidem că cauza din speţa de bază are un
nivel sporit de complexitate, întrucît pe marginea acestei acţiuni au fost antrenaţi 3 pîrîţi, precum şi
din motiv că litigiul din speţa de bază are mai multe obiecte, şi anume: contestarea actului
administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi
moral. în acest mod concluzionăm că prezenta cauza are un grad avansat de complexitate, din acest
motiv pentru examinarea ei este nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp.
II. Comportamentul participanţilor la proces. în prezenta acţiune, pe marginea căreia se pretinde
încălcarea termenului rezonabil de examinare, comportamentul participanţilor constituie un moment
important în vederea justificării termenului de examinare a cauzei, din motiv că drept temeiuri de
amînare a examinării acţiunii civile a servit: neprezentării părţilor la şedinţele de judecată,
exercitării drepturilor sale procedurale de către părţi, ceea ce a adus la amînarea şedinţelor de
judecată, folosirea căilor de atac ş.m.a. 3
Prin comportamentul părţilor, care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a
autorităţilor, se va aprecia comportamentul tuturor părţilor implicate în

2
A se vedea cauzele examinate de CEDO: Josan contra Moldovei, nr. 37431/02, § 18; Mazepa contra Moldovei, nr. 1115/02, §42;
Holomiov contra Moldovei, nr.30649/05. §137.
3
A se vedea Raportul motivat, prezentat de către Judecătoria Cahul.
proces, inclusiv existenţa unor întîrzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, conseeum tatei
şedinţelor, planificarea unei ordini a şedinţelor cu pauze îndelungate etc. 4
în conformitate cu art. 61 alin. (1) Cod de Procedură Civilă al RM. părţile sunt obligate să se
folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale . Or. pr:rtc:r fundamental al bunei-
credinţe în folosirea drepturilor sale, stipulat în prevederea indicată, este aplicabil şi în raport cu
reprezentanţii acestora.
Mai cu seamă, făcînd o apreciere a tuturor circumstanţelor de fapt şi drept a cauzei, semnalăm un
comportament lipsit de diligenţă din partea părţilor la proces care au fost antrenate în
examinarea acestei cauze, fapt desprins din circumstanţele că părţile nu s- au prezentat la mai
multe şedinţe de judecată, precum şi că mai multe şedinţei au fost amînate datorită faptului
exercitării drepturilor sale procedurale de către părţi.
La fel, efectuînd o analiză a Raportului motivat prezentat de către Judecătoria Cahul, se constată
că o perioadă îndelungată din perioada de referinţă se datorează faptului că prin încheierea
Judecătoriei Cahul din 14 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol,
iar reclamantul Mihail Buia (reclamant pe prezenta cauză) a dat dovadă de o pasivitate obstructivă
în acţiunile sale pe o perioada destul de îndelungată, această încheiere fiind anulată de către
instanţa care a emis-o tocmai la data de 03 iulie 2014. Astfel, în acest context, ţine de reţinut
prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.87, care prevede expres că: repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot
fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
- Concomitent, în conformitate cu art. 192 din Cod de Procedură Civilă al RM, urmează să analizăm
şi conduita instanţei judecătoreşti .
Astfel, în ceea ce priveşte numirea şedinţelor de judecată , prin prisma Raportului motivat,
prezentat de către Judecătoria CAhul, desprindem că şedinţele de judecată au fost stabilite în
termeni consecutiv reduşi, amînări nejustificate din partea instanţei nu au fost admise, fară a fi
necesară efectuarea de proceduri judecătoreşti.
La fel, potrivit proceselor verbale anexate la Raportului motivat numit mai sus, toate şedinţele de
judecată au fost amînate din motive întemeiate. Perioadele dintre şedinţe au fost stabilite
rezonabil, în intervale reduse de timp, cu respectarea echilibrului dintre drepturile participanţilor
la proces şi procedurile ce se impun. Concomitent este necesar de reţinut că, litigiul din speţa
principală a fost unul ce se examina conform ordinii procedurii civile, şedinţele de judecată fiind
numite ţinînd cont de procedura de citare a părţilor, de comportamentul acestora, de volumul mare
de dosare ce îi revin unui judecător şi de gradul de complexitate a acestora.
III. Miza pentru reclamant. în speţa principală, interesul reclamantului vizează examinarea cît mai
rapidă a cauzei Mihail Buia către primarul or. Cahul Burlacu Petru, viceprimarul or. Cahul Arnaut
lurie, arhitectul or. Cahul Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii
actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi moral.
38. Este necesar de reiterat că pe parcursul examinării cauzei civile instanţa judecătorească a amînat
şedinţele de judecată numai din motive întemeiate, astfel fiind asigurat dreptul participanţilor la un
proces echitabil, prevăzut de Articolul 6 al Convenţie Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
Libertăţilor Fundamentale.
39. Reieşind din aceste constatări, susţinem că în speţă nu există careva motive de constatare a tergiversării
a examinării cauzei civile, or, însăşi respectarea întocmai a procedurii din partea instanţelor de
judecată naţionale, cu asigurarea respectării drepturilor participanţilor la proces, nu poate fi privită
drept „tergiversare a examinării cauzei”, motiv din care nu pot fi reţinute argumentele reclamantului în
acest sens.''
40. Făcînd o apreciere, prin cumul, a criteriilor în dependenţă de care se apreciază rezonabilitatea
termenului de examinare a cauzei civile (complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include
aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor, şi miza (interesul) pentru

A se vedea Buletinul Curţii Supreme de Justiţie al Republicii Moldova nr.9, 2012, f. 24-28.
5
Pentru o practică judiciară uniformă, a se vedea Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012, cauza: lulia Covali împotriva
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
reclamant), conchidem că perioada de referinţă în speţa principală nu depăşeşte limita rezonabilităţii
pentru astfel de cauze.
41. In contextul celor expuse şi luînd în consideraţie complexitatea cauzei, comportamentul păr : - şi de
sarcina lunară judecătorilor ce au participat la examinarea apelului, reţinem că autoritate^ judecătorească
a acţionat cu bună-credinţă, cu o suficientă diligenţă, a întreprins toate măsurile necesare în vederea
examinării şi soluţionării rapide, obiective şi sub toate aspectele a cauzei civile.

Cu referire la solicitarea încasării prejudiciului moral si cheltuielilor de asistentă juridică


42. In ceea ce ţine de solicitarea privind acordarea prejudiciului moral în mărime de 100000 (unu milion)
MDL, considerăm ca fiind o pretenţie nejustificată, exagerată şi total neîntemeiată, în condiţiile în care
nu există careva motive de constatare a tergiversării a examinării cauzei civile excluziv din vina
instanţei de judecată.
43. Dorim să reiterăm că, însăşi respectarea întocmai a procedurii din partea instanţelor de judecată
naţionale, cu asigurarea respectării drepturilor participanţilor la proces, nu poate fi considerată drept
”tergiversării a examinării cauzei”, deoarece aceasta este obligaţiunea directă a instanţelor de judecată,
care asigură dreptul părţilor la un proces echitabil.
44. Mai mult ca atît, remarcăm că acordarea prejudiciului conform Legii nr.87 nu constituie o regulă
generală, dar o excepţie de la această regulă, care necesită a fi confirmată prin anumite criterii bine
definite.
45. Astfel, unul din rolul instanţei este de a respinge şi a descuraja acţiunile judiciare pur speculative,
bazate pe soi de “şantaj” al pretinsei victime a neexecutării documentului executoriu.
46. Potrivit p.3 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.9 din 09.10.2006 cu privire la aplicarea
de către instanţele de judecată a legislaţiei ce reglementează repararea prejudiciului moral este statuat:
Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţeleg suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care
atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobîndite prin lege
(viaţa, sănătatea. demnitatea şi reputaţia profesională, inviolabilitatea vieţii personale, secretul de familie şi
personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume,
dreptul de autor).
47. La fel, este necesar de a ţine cont de faptul că Curtea Europeană, la acordarea satisfacţiei echitabile,
scopul nu este unul punitiv, ci mai curând unul reparatoriu şi preventiv. Finalitatea constatării şi
determinării prejudiciului moral rezidă în acordarea unei satisfacţii echitabile menite să atenueze
suferinţele victimei.
48. în acest sens, Curtea Europeană nu urmăreşte pedepsirea Statului în culpă pentru încălcările Convenţiei
Europene a Drepturilor Omului şi a Protocoalelor acesteia, ci încearcă, în primul rând, să repună victima
pe poziţia în care aceasta se afla anterior săvârşirii încălcării.
49. Concomitent, în ce priveşte acordarea sumei în scopul satisfacerii prejudiciului moral reţinem că
instanţa de drept comun urmează să aplice prevederile art. 118 din Codul de Procedură Civilă, în temeiul
căruia părţile sunt obligate să prezinte probe pe care le invocă, conform legislaţiei în vigoare.
50. Suplimentar, la acest compartiment remarcăm şi acel fapt că, conform jurisprudenţei Curţii Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, sarcina probării prejudiciului nu
poate fi pusă numai pe seama unei părţi, dar se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în
consideraţie argumentele ambelor participanţi în proces şi jurisprudenţa Curţii, exluzîndu-se pretenţii
excesive şi vădit exagerate.
51. în contextul celor expuse notăm că pentru ca reclamantul să pretindă la repararea prejudiciului, acesta
urma în cererea sa de chemare în judecată să dovedească existenţa acestora, prezentînd probe veridice,
pertinente şi concludente, or nerespectarea principiului probaţiunii, statuat în art. 118 al Codului de
Procedură Civilă al RM, are ca efect respingerea acţiunii ca nefondată, în caz contrar ar avea loc o
încălcare flagrantă a prevederilor art.6 al Convenţiei.
52. Astfel, potrivit art.4, alin.(l) din Legea nr.87, sarcina probaţiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea
în termen rezonabil a cauzei ... şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţief'. Prin
urmare, Ministerul Justiţiei este în imposibilitate de a proba lipsa suportării de către reclamant a
prejudiciului moral, atîta timp cît nu a fost probată existenţa de facto a acestui prejudiciu, or, apriori, nu
se poate constata lipsa a aceea ce nu există.
53. Din aceste considerente, desprindem că toate argumentele invocate de către reclamant motivarea acestui
capăt al acţiunii, poartă doar un caracter declarativ, formal tară a c:>r_r.e de careva suport probatoriu
şi legal.
54. Dorim să accentuăm că prevederile Legii nr.87din 21.04.2011 nu acordă dreptul în mod automat la
prejudiciul moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului
garantat de stat, fapt ce este prezent în speţa de faţă.
55. La fel este oportun de menţionat că conform art.5 alin.(2) din Legea nr.87din 21.04.2017prevede
că: La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării
dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral.

ÎN CONCLUZIE în legătură cu cele enunţate supra, Ministerul Justiţiei solicită respingerea acţiunii
reclamantului Mihail Buia ca fiind nefondată şi lipsită de temei.

Anexă (235 file):


1. copia Referinţei — 1 ex. ,în total 7 file.
2. copia Raportului motivat nr. 4356 din 08 iulie 2016, prezentat de către Judecătoria Cahul — 2 ex., în total
8 file, cu anexa 220 file.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei/ în baza


procurii nr. 50 din 16 martie 2016
Andrei T^AŞU
Rodica Arseni nu s-au
CONSILIUL prezentat în
SUPERIOR ALşedinţa de judecată iar reprezentantulВЫСШИМ reclamantului, avocat Valentin
СОВЕТ
Cristea a solicitat instanţei de judecată să-i fie acordat termen pentru a lua cunoştinţă cu cererea de chemare
MAGISTRATURII МАГИСТРАТУРЫ СУД
în judecată şi materialele
JUDECĂTORIA CAanexate,
FIUL ______ (f.d.91);
КАХУЛ
în şedinţa
MD-3909, de judecată
or. Cahul, fixată
bvd Victoriei 8 Tel. spre examinare la data de 14.09.2012, de asemenea pîrîţii Primarul
МД- 3909, гор. Кахул, бул. Виктории 8 Тел.
or.Cahul, Burlacu (299) 2-46-82
Petru şi arhitectul or.Cahul Rodica Arseni nu s-au prezentat iar reprezentantul
(299) 2-46-82
reclamantului, avocat Valentin Cristea a considerat imposibil examinarea în lipsa pîrîţilor. (f.d.92);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 26.09.2012 ora.10:00. reprezentantul pîrîtului,
£
Nr.Mîndru nu s-a prezentat iar reprezentantul reclamantului, avocat Valentin Cristea a lăsat examinarea
Ştefan
^ JTŢ,
demersului înaintat de către 2016
pîrîtul Primarul or.Cahul, Burlacu Petru la discreţia instanţei (f.d.95);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 11.10.2012 ora.l0:30, reprezentantul
reclamantului, avocat Valentin Cristea nu s-a prezentat iar reclamantul Ministerului Justiţiei
Buia Mihail al Republicii
a solicitat Moldova
amînarea
şedinţei (f.d.96);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 31.10.2012 ora. 14:00, pîrîtul Primarul
or.Cahul, Burlacu Petru nu s-a prezentat iar reclamantul Buia Mihail şi reprezentantul reclamantului, avocat
Prin prezenta,
Valentin Cristea a lăsat referitor
examinarea la cererea
chestiuniide chemare în judecată depusă
privind desfăşurarea şedinţeidedeBuia Mihailîncătre
judecată lipsaPrimăria
pîrîtului or.
Cahulor.Cahul,
Primarul Burlacu Burlacu
Petru, Petru
viceprimar or. Cahul
la discreţia instanţei Arnaut
(f.d.96);Iurie şi arhitectul Arseni Rodica cu privire la
recunoaşterea
Prin încheierea ilegalităţii
din datarefuzului de a semna
de 19.11.2012 s-aacte şi repararea
dispus reluarea prejudiciului,
examinării înVă comunicăm
fond a pricinei următoarele:
civile la
cererea deLa data deîn01.08.2012
chemare judecată depusă Buia Mihail
de BuiaaMihail
depus către
cererea de chemare
Primăria în judecată
or. Cahul Burlacuîmpotriva Primarului
Petru, viceprimar or. or.
Cahul Arnaut Iurie şi arhitectul Arseni Rodica cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a semna la
Cahul Burlacu Petru, viceprimar or. Cahul Arnaut Iurie şi arhitectul Arseni Rodica cu privire
acterecunoaşterea ilegalităţii refuzului
şi repararea prejudiciului, de a semna acte şi repararea prejudiciului.
(f.d. 101-102);
în înşedinţa
urma repartizării
de aleatorie,
judecată fixată la dataspre
de 01.08.2012
examinare prin
la încheierea
data preşedintelui
de 14,02.2013 Judecătoriei Cahul
ora.ll:00,
Petru Moraru,
reclamantul Buia cererea
Mihail de nuchemare
s-a prezentatîn judecată
iar areprezentantul
fost repartizatăreclamantului,
Judecătorului Buşuleac
avocat Donea Mihail.Svetlana a
consideratReferitor
imposibil la citarea părţilor,
examinarea menţionez că(f.d.
în lipsa reclamantului, acestea
104); erau citate prin intermediul executorului
judecătoresc
în şedinţa de Ruslan Iuraşco. (f.d.49,
judecată fixată 50, 76,
spre77, 78, 79,);
examinare la data de 12.03.2013 ora,15:20,
reclamantul ŢinBuia
să menţionez
Mihail nu că mai multe şedinţe
s-a prezentat iar de judecată stabilite
reprezentantul pentru examinarea
reclamantului, cererii de
avocat Donea chemare
Svetlana a în
judecată depusă de Buia Mihail împotriva Primăriei
considerat imposibil examinarea în lipsa reclamantului, (f.d. 104); or.Cahul, Burlacu Petru, viceprimar or. Cahul Arnaut
Iurie
în şişedinţa
arhitectulde Arseni Rodica
judecată fixatăcu privire
spre la recunoaşterea
examinare la ilegalităţii
data de refuzului
19.04.2013 de a senina acte şi
ora. 15:00,
repararea prejudiciului,
reclamantul Buia Mihail nu au f ost animate la cererea
s-a prezentat iar prin reclamantului Buia
intermediulMihail. secţiei de evidenţă şi
documentare Astfel, prin cererea
procesuală din 10.10.12
a parvenit cererea de reclamantul
amînare înBuia Mihail'a
legătură solicitat
cu faptul amînarea şedinţei
că reclamantul de judecată
Buia Mihail se
fixată pentru data de 11.10.2012, (f.d.62);
află în concediu de boală, iar reprezentantul reclamantului, avocat Donea Svetlana a considerat imposibil
examinarea Prin cererea
în lipsa din 17.12.12(f.d.l
reclamantului, reclamantul
05); Buia Mihaif a solicitat amînarea şedinţei de judecată fixată
pentru data dede
în şedinţa 19.12.2012-.
judecată fixată(f.d.53); spre examinare la data de 13.06.2013 ora. 14:05, pîrîţii Primarul
Prin cererea pîrîtului Petru Burlacu din 25.10.2013, acesta a solicitat amînarea şedinţei de judecată
or.Cahul, Burlacu Petru, vice primarul Arnaut Iurie şi arhitectul or.Cahul Rodica Arseni nu s-au prezentat
stabilită pentru data de 25.10.2013, ora 16:00. (f.d.54):
iar reclamantul Buia Mihail şi reprezentantul reclamantului, avocat Donea Svetlana a considerat imposibil
Prin cererea din 13.02.13 reclamantul Buia Mihail a solicitat amînarea şedinţei de judecată fixată
examinarea în lipsa pîrîţilor. (f.d. 105):
pentru data de 14.02.2013 5 ora 11:00. (f.d.57);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 31.07.2013 ora. 14:15, pîrîţii Primarul
Prin cererea din 11.03.13 reclamantul Buia Mihail a solicitat amînarea şedinţei de judecată fixată
or.Cahul, Burlacu Petru, vice primarul Arnaut Iurie şi arhitectul or.Cahul Rodica Arseni nu s-au prezentat
pentru data de 12.03.2013.. (f.d.59);
iar reclamantul Buia Mihail şi reprezentantul reclamantului, avocat Donea Svetlana a considerat imposibil
Prin cererea din 15.04.13 reclamantul Buia Mihail a solicitat amînarea şedinţei de judecată fixată
examinarea în lipsa pîrîţilor. (f.d. 106);
pentru data de 16.04.2013f (f.d.60);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 03.10.2013 ora. 15:35. atît reclamantul Buia
Prin cererea din 17.09.13 reclamantul Buia Mihail a solicitat amînarea şedinţei de judecată fixată
Mihail cît data
pentru şi pîrîţii Primarul or.Cahul, Burlacu Petru, vice primarul Arnaut Iurie şi arhitectul or.Cahul
de 17.09.2013.-(f.d.61);
Rodica Arseni nu s-au
Prin cererea pîrîtuluiprezentatPetru iarBurlacu
reprezentantul reclamantului,
din 22.09.2014, acesta aavocat Donea
solicitat Svetlana
amînarea a considerat
şedinţei de judecată
imposibil examinarea în lipsa pîrîţilor. (f.d. 106);
stabilită pentru data de 22.09.2014, ora 14:30. (f.d. 164);
în şedinţa
Mai mult de judecată
ca atît înfixată
procesulspre examinare
examinării lacauzei,
data dereclamantul
25.10.2013Buia ora, Mihail
16:00, atît
a maii telsolicitat
amantulprinBuiaalte
cereri
Mihail cît următoarele, inclusiv:or.Cahul, Burlacu Petru, vice primarul Arnaut iurie şi arhitectul or.Cahul
şi pîrîţii Primarul
Prin nu
Rodica Arseni cererea sa reclamantul
s-au prezentat Buia Mihail
iar reprezentantul a solicitat admiterea
reclamantului, avocat Donea cererii de completare
Svetlana a acţiunii,
a lăsat examinarea
(f.d.64);
chestiunii privind desfăşurarea şedinţei de judecată în lipsa acestora la discreţia instanţei (f.d. 107);
In şedinţa de judecată fixată lotodată, potrivit conţinutului
spre examinare proceselorora,15:00.
la data de 14.12.2013 - verbale al şedinţelor de judecată din
03.09.2012, la această dată pîrîţii Primarul or. Cahul, Burlacu Petru şi arhitectoru] or.Cahul
reclamantul Buia Mihail şi reprezentantul reclamantului, avocat Donea Svetlana nu s-au prezentat, astfel
prin încheierea din data de 14.12.2013 s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată
depusă de Buia Mihail către Primăria or. Cahul Burlacu Petru, viceprimar or. Cahul Arnaut Iurie şi
arhitectul Arseni Rodica cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a semna acte şi repararea
prejudiciului(f.d.l 10, 116);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 26.05.2014, nu s-a prezentat nici o parte,
astfel instanţa de judecată deliberînd pe loc a amînat şedinţa (f.d. 186);
Prin încheierea din data de 03.07.2014 s-a dispus anularea încheierii din data de
14.12.2013. (f.d.124-125);
Prin cererea pîrîtului Petru Burlacu din 22.09.2014, acesta a solicitat amînarea şedinţei de judecată
stabilită pentru data de 22.09.2014, ora 14:30. (f.d. 164);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 22,09.2014 o.ra.l4:30, pîrîţii Primarul
or.Cahul, Burlacu Petru, vice primarul Arnaut Iurie şi arhitectorul or.Cahul Rodica Arseni nu s-au
prezentat iar reprezentantul reclamantului, avocat Roman Zadoinov a considerat imposibil examinarea în
lipsa pîrîţilor. (f.d. 189);
în şedinţa de judecată fixată spre examinare la data de 25.11.2014 ora.14:00, reprezentantul
reclamantului, avocat Roman Zadoinov a solicita termen pentru a prezenta cererea privind mărirea
obiectului examinării (f.d. 190);
Ulterior, la data de 12,01.2015 prin intermediul secţiei de evidenţă şi documentare procesuală a
parvenit de la reprezentantul reclamantului, avocat Roman Zadoinov cererea privind atragerea în proces
în calitate de copîrîţi pe inginerul cadastral Sîrbu Tamara şi OCT Cahul. (f.d. 144);
Prin încheierea din data de 19.01.2015 s-a respins cererea de atragerea în proces în calitate de
copîrîţi pe inginerul cadastral Sîrbu Tamara şi OCT Cahul. (f.d. 146-147);
De asemenea, la data de 29.01,2015 prin intermediul secţiei de evidenţă şi documentare procesuală
a parvenit de la reclamantul Buia Mihail şi reprezentantul reclamantului, avocat Roman Zadoinov cererea
privind mărirea obiectului examinării (f.d. 165-18444);
Prin hotărîrea judecătoriei Cahul din 16 martie 2015 s-a admis acţiunea depusă de Buia Mihail, s-a
încasat de la Primarul or. Cahul Burlacu Petru şi arhitectul or. Cahul Arseni Rodica în beneficiul lui Buia
Mihail cîte 50 000 lei de la fiecare cu titlu de prejudiciu moral.
La 09 aprilie 2015 primarul or. Cahul Burlacu Petru şi arhitectul or. Cahul or. Cahul Arseni Rodica
au depus apel nemotivat împotriva hotârîrii enunţate, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe, cu
emiterea unei noi hotârîri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Buia Mihail.
La 10 aprilie 2015 Buia Mihail a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărîrii enunţate,
solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie
admisă integral, invocînd că cererea de apel motivată va depune după ce va face cunoştinţă cu hotărîrea
motivată.
Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 09 septembrie 2015 nu s-a dat curs cererilor de apel
depuse de Burlacu Petru, Arseni Rodica şi Buia Mihail, s-a comunicat apelanţilor Burlacu Petru, Arseni
Rodica şi Buia Mihail despre necesitatea depunerii cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de
drept pe ce se întemeiază apelul, în condiţiile art.365 CPC, stabilindu-le termen de 07 zile pentru
îndeplinirea indicaţiilor instanţei de apel, dar nu mai tîrziu de data de 28 septembrie 2015.
La 23 septembrie 2015 Arseni Rodica şi Burlacu Petru au depus cereri de apel motivate împotriva
hotărîrii Judecătoriei Cahul din 16 martie 2015.
Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 22 octombrie 2015 s-a restituit cererea de apel depusă de
către Buia Mihail pentru neîndeplinirea indicaţiilor instanţei de apel.
La 26 octombrie 2015 avocatul Zadoinov Roman a declarat in interesele lui Buia Mihail recurs
împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 22 octombrie 2015, solicitînd
admiterea acestuia şi constatarea violării ar.6 CEDO - dreptul la un proces echitabil prin îngrădirea accesul
la justiţie.
în urma recurselor declarate de Arseni Rodica şi Burlacu Petru, la 25 noiembrie 2015 Curtea Supremă
de Justiţie emite decizie prin care menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 22 octombrie 2015.
Prin decizia Curţii de Apel din data de 23 februarie 2016 s-a admis apelurile declarate de Burlacu Petru
şi Arsenii Rodica s-a modificat hotărîrea judecătoriei Cahul din 16 martie
2015 în sensul micşorării cuantumului prejudiciului moral, încasat de la Burlacu Petru şi Arseni Rodica in
beneficiul lui Buia Mihail de la suma de 50.000 lei la suma de 3 000 lei de la fiecare.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel din dala de 23 februarie 2016 avocatul Roman Zadoinov
in interesele lui Buia Mihail a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea in parte a deciziei recurate.
menţinerea hotărîrii Judecătoriei Cahul din data de 16 martie 2015.
La data de 08 aprilie 2016 Primarul or. Cahul Burlacu Petru a depus recurs, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel cu emiterea unei hotărîri noi de respingere
a acţiunii ca fiind neîntemeiată.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanţei dc apel, la data de 08 aprilie 2016 arhitectul - şef al or. Cahul
Arseni Rodica a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărîrii contestate
cu emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie dispusă respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
în urma recursurilor declarate Curtea Supremă de Justiţie din 15 iunie 2016 a fost emisă încheiere prin
care s-a' considerat inadmisibil recursurile declarate de Buia Mihail şi avocatul acestuia Zaidanov Roman in
interesele Buia Mihail împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2016 în privinţa pricinii
civilă la acţiunea lui Buia Mihail către Primarul or. Cahul Burlacu Petru,viceprimar or. Cahul Arnaut lurie
şi arhitectul Arseni Rodica cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a semna acte şi repararea
prejudiciului moral.
în urma celor relatate, putem menţiona că toate şedinţele de judecată stabilite pentru examinarea cererii
de chemare în judecată depusă de Buia Mihail împotriva Primăriei or. Cahul, Burlacu Petru, viceprimar or.
Cahul Arnaut lurie şi arhitectul Arseni Rodica cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a semna
acte şi repararea prejudiciului, au fost desfăşurate în conformitate cu prevederile Codului de procedură
civilă.
Astfel, ţin să menţionez ca şedinţele au fost amînate la cererile înaintate de reclamantul Buia Mihail
sau reprezentanţii acestuia.
Totodată, mai subliniez că şedinţele erau stabilite si coordonate cu agenda de lucru a tuturor
participanţilor la proces, unde reclamantul Buia Mihail sau reprezentanţii acestuia îşi exprimau acordul, în
aşa mod nu au obiectat niciodată împotriva termenului de stabilire a şedinţei următoare, ori potrivit art.192
CPC „ criteriile de determinare a termenului rezonabil este si comportamentul participanţilor Ia process”

Anex* - HOfA*.
Judecătorul > L
Judecătoriei Cahul
Mihail Buşuleac

S-ar putea să vă placă și