Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
! ‘ .-iV ___________20^
Astfel, în situaţia în care conform prevederilor legale, cererile înaintate în
temeiul Legii contenciosului administrativ, urmează a fi examinateîn termeni
restrînşi, instanţele de judecată neîntemeiat tergiversează examinarea cererii de
chemare în judecată.
Tergiversarea procesului de judecată pe parcursul anilor 2012 - 2016 nu poate
fi pusă în seama reclamantului, deoarece acesta a avut un comportament şi atitudine
constructivă faţă de proces şi în mod cert a avut interes direct în finalizarea cât mai
rapidă a acestuia şi obţinerea unei decizii favorabile, conform pretenţiilor legale
referitor la drepturile mele de a înregistra construcţia finalizată. Această cauză nu a
fost deosebit de dificilă, din punct de vedere factologic sau juridic. Or, instanţele
judecătoreşti nu au avut nevoie să recurgă la concluziile experţilor, să audieze mulţi
martori sau să întreprindă alte activităţi care necesită timp, în situaţia în care cauza nu
prezenta un grad sporit de complexitate este absolut nejustificată durata îndelungată
de examinare a cauzei în fond.
Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la
art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod
echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi
imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală
îndreptată împotriva sa.
Conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr.
87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost
încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere
de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea
prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi
de legislaţia procesuală civilă.
Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot
fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
Respectiv, cerinţa Convenţiei ca examinarea cauzei să se facă într-un termen
rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata
procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor
competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei
precum şi exercitarea căilor de atac.
Iar în sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 este de
înţeles că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se
constată o atare încălcare.
Astfel, codul de procedură civilă cuprinde un şir de norme prin care se asigură
soluţionarea, într-un termen rezonabil, a cauzelor deduse judecăţii, indiferent de
natura lor.
In conformitate cu art. 4 CPC, sarcinile procedurii civile constau în judecarea
justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate,
a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi asociaţiilor
lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sunt subiecte ale raporturilor
juridice civile, familiale, de muncă şi ale altor raporturi juridice, precum şi în
apărarea intereselor statului şi ale societăţii, în consolidarea legalităţii şi a ordinii de
drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.
La fel, şi art. 192 alin. (1) CPC, indică că pricinile civile se judecă în primă
instanţă în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:
complexitatea pricinii, comportamentul participanţilor la proces, conduita instanţei
judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, importanţa procesului pentru cel interesat.
Prin urmare, respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură
de către instanţă.
Sub acest aspect, reieşind din materialele cauzei, notez că caracterul rezonabil
al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanţelor cauzei, în special a
criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum sunt:
complexitatea cauzei, comportamentul părţilor, precum şi miza (interesul) pentru
reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII
şi Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).
Complexitatea cauzei.
Din punct de vedere a complexităţii, nu consider că această cauză este dificilă
factologic sau juridic, nu necesită o muncă juridică vastă, fiind una medie de
complexitate, având în vedere subiecţii în proces, obiectul litigiului, materialul
probator, raportul de expertiză şi cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată
legalitatea actelor juridice contestate.
Comportamentul părţilor.
In ceia ce priveşte conduita autorităţilor naţionale, notez că, judecarea cauzei a
derulat cu mai multe omisiuni şi încălcări procedurale din partea instanţelor de
judecată, inclusiv multiplele amânări ale şedinţelor de judecată şi din cauza
neprezentării a participanţilor la proces, ce au dus la întârzieri nejustificate de
judecare a cauzei.
Aici se va remarca omisiunea instanţelor de judecată în asigurarea citării
legale a participanţilor la proces şi neaplicarea sancţiunilor procedurale întru evitarea
tergiversării judecării cauzei din cauza neprezentării participanţilor la proces.
Totodată, la acest compartiment remarc şi faptul că deşi la caz unele amânări
ale şedinţelor de judecată se datorează şi acţiunilor reclamantului, ultimul nu se poate
considera responsabili pentru perioada îndelungată a examinării cauzei civile, or
comportamentul acestuia a fost în limita drepturilor procedurale de care se bucură
părţile în proces, întru apărarea intereselor şi drepturilor sale.
Prin urmare, în urma încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a
pricinii, mie personal mi s-a cauzat un prejudiciu moral imens, ce urmează a fi
încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei, în scopul restabilirii
echităţii.
Astfel, consider că repararea prejudiciului moral este îndreptăţită întrucît am
suferit de nelinişte, stres şi frustrare în legătură cu examinarea cauzei civile nr. 15-3-
1963-01082012 privind recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul Primarului şi a
arhitectului-şef al or. Cahul de a-mi elibera autorizaţie de construire şi obligarea
Primarului or. Cahul, Burlacu Petru şi arhitectului-şef al or. Cahul Arsenii Rodica să
semneze şi să-mi elibereze autorizaţia de construcţie pentru finalizarea construcţiei
blocului locativ din Prospectul Republicii nr.15/4 or. Cahul.
Aceste împrejurări îmi dau posibilitatea să pretind la compensarea morală a
suferinţelor mele într-un aşa echivalent bănesc, care să-mi sugereze ideea că la
aplicarea acestei despăgubiri morale, întrucît cei ce se fac vinoveţi de comiterea
ilegalităţilor, vor acorda o atenţie prevederilor legislaţiei în vigoare.
Avînd în vedere cele expuse, conducîndu-mă de prevederile art.6 din
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.2, 3, 4 din Legea privind repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, art.166-167 ale Codului de procedură civilă,
SOLICIT:
In fapt, la finele anului 2011 am finalizat construcţia blocului locativ cu spaţii cosnerciale la
parter situat în or. Cahul Prospectul Republicii nr. 15/4. Construcţia a fost er'ecmată în
conformitate cu certificatul de urbanism nr.020/1 din 14.02.2011, a i.:crizaţici de construire
nr. din şi a proiectului verificat şi aprobat de institutul RBANPROIECT, arhitectul oraşului
R.Arsenii şi alte autorităţi competente.
l a finalizarea construcţiei şi recepţia la terminarea lucrărilor s-a depistat că . strucţia
depăşeşte hotarul terenului meu cu 178 m~. Prin decizia consiliuiu;
Cjthul nr.3/39(10/39)-XXlV din 03 mai 2012 s-a decis să mi se vîndă mie acest terer. âscarece
nu s-a stabilit vina mea la depăşirea hotarului, iar primăria Cahul a tolerat ^păşirea hotarului.
în legătură cu aceasta, la 19 iunie 2012 am adresat Primăriei Cahul o cerere Înregistrată
cu nr. 1146, prin care am solicitat să-mi elibereze autorizaţie de ^■oEîsmicţie, sau să fie
prelungită autorizaţia de construcţie nr. din pentru a fi posibil de :ecep:ionat construcţia aşa
cum a fost ridicată.
Prin răspunsul nr.02/1-19-3695 din 04.07.2012 primarul or. Cahul a refuzat c : Ararea
autorizaţiei, motivînd că eu nu am prezentat toate actele necesare eliberării ~;:.r..?nzaîiei.
Consider refuzul primarului şi a arhitectului-şef al or. Cahul de a elibera --.icr.zaţia de
construire ca fiind ilegal, deoarece prin acest refuz mi se încalcă dreptul ; ‘-registra
construcţia finalizată. Pe de altă parte refuzul de a elibera autorizaţia de ....u>:;uire se bazează
pe nişte motive formale, or, toate actele prevăzute de Legea 163 2010, necesare eliberării
autorizaţiei au fost anexate la cererea adresata r~ ; ~aruiui or. Cahul.
Potrivit art.l alin.(2) ai LCA nr.793/2000, orice persoană care se consideră % rimată
într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, prin; -
MINISTERUL JUSTIŢIEI AL
PRETENŢII
REPUBLICII MOLDOVA
9. Reclamantul Mihail Buia pretinde:
str. 31 August 1989, nr. 82
1) Constatarea
MD- 2012, mun. Chişinău, încălcării dreptului său privind examinarea în termen rezonabil a cauzei civile Mihail
Buia către primarul or. Cahul Burlacu Petru, viceprimarul or. Cahul Arnaut lurie. arhitectul or. Cahul
tei: 0 22 23 47 95, fax: 0 22 23 47 97
1
îmi , justice, gov. md
Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,
precum şi încasarea prejudiciului material şi moral;
2) încasarea din contul bugetului de stat, în beneficiul său, prejudiciul Judecătoria
moral înBuiucani
mărime de mun. Chisinău
100000 (unu
milion) MDL, ca urmare a pretinsei încălcări a dreptului la examinare în termen Judecător: Alexandru
rezonabil Negru
a cauzei.
mun. Chişinău, str. M. V
CADRUL NORMATIV RELEVANT
10. Articolele 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Reclamant: Omului şiMihailLibertăţilor
Buia
Fundamentale. Or. Cahul, str. Haiducilor, nr.14
11. Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova.
12. Legea RM nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului Pîrît:cauzat prin încălcarea
Ministerul Justiţiei
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului lamun. executarea în termen rezonabil a hotărîrii
Chişinău, str. 31 August 1989, nr.82
judecătoreşti.
Ministerul Justiţiei, în calitate de participant la proces, prin reprezentatul său, în conformitate cu
ÎNDREPT
prevederile art. 186 din Justiţiei
13. Ministerul Codul de califică
Procedură Civilă, formulează
pretenţiile înaintate prezenta:
ca fiind netemeinice, iar în acest sens invocă
următoarele.
14. Elucidarea cazurilor şi condiţiilor R de E F E R I patrimonială
răspundere NŢĂ a Statului ca urmare a încălcării dreptului
la cererea
la judecarea în de chemare
termen în judecată
rezonabil privindseconstatarea
a cauzei face prin încălcării dreptului
lege specială, la judecareaoînasemenea
actualmente, termen lege
specială este Legea rezonabil
nr. 87a din
cauzei
21 şiaprilie
repararea
2011 prejudiciului cauzat prin
privind repararea această
de către statîncălcare
a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen(dosarul
rezonabilcivil nr. 2-2722/16)
a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărîrii judecătoreşti (în continuare Legea nr. 87).
PROCEDURA
15. Potrivit reglementărilor art. 1, alin.(l) din Legea precizată, scopul prezentei legi este crearea în
1. Acţiunea civilă a fost iniţiată în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 87 din 21 aprilie 2011
Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
rezonabil a cauzei şi a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
16. Conform prevederilor art. 1, alin.(2) din această Legea specială, aplicarea şi interpretarea termenilor din
judecătoreşti (în continuare „Legea nr. 87”). Reclamant este Mihail Buia, persoană fizică (datele
prezenta lege se fac prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea
de identificare pot fi consultate din conţinutul acţiunii civile). Pîrîtul este Ministerul Justiţiei al
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Republicii Moldova (în continuare „Ministerul Justiţiei”).
Cu referire la solicitarea constatării încălcării termenului rezonabil
ÎN FAPT:
17.I. Noţiunea de rezonabilrelevante
Circumstanţele este definită ca ceva
ale cauzei potobişnuit, care în
fi rezumate sefelul
menţine
următorîn limitele normale, nu are nimic
ieşit din comun, fară exagerări, potrivit, acceptabil.
2. La data de 01 august 2012, reclamantul Mihail Buia a depus în cadrul Judecătoriei Cahul cerere
18.deReflectînd
chemare înde la punctul
judecată precedent,
împotriva primarulconchidem
or. CahulcăBurlacu
noţiunea de viceprimarul
Petru, termen rezonabil este definită ca un
or. Cahul
interval de timp convenabil şi judicios, care este stabilit de lege,
Arnaut Iurie, arhitectul or. Cahul Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, în limitele căruia trebuie să aibă loc
judecarea pricinii.
obligarea emiterii actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi moral.
3. 19.
Prin Este necesar
hotrîrea de reţinut Cahul
Judecătoriei ca, termenul rezonabil
din 16 martie 2015urmează
acţiunea amenţionată
fi apreciata fostîn coroborare şi cu alţi termeni
admisă parţial.
4. Prin prevăzuţi
încheierea deCurţii
legislaţia
de Apel procesual
Cahul dincivilă, aceştia 2012
22 octombrie fiinds-astabiliţi în vederea
dispus restituirea asigurării desfăşurării
apelului
procesului
declarat cu respectarea
de către Mihail Buiaunor principii
împotriva fundamentale
hotrîrii Judecătoriei ale Cahul
dreptuluidin procesual
16 martie civil,
2015, cum ar fi: principiul
pe motiv
disponibilităţii, principiul contradictorialităţii
că acesta nu s-a conformat cerinţelor instanţei. şi egalităţii în drepturi a participanţilor la proces,
5. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 noiembrie 2015 a fost menţinută încheierea Curţii ansamblul
reglementări prevăzute de art.26, 27 din Codul de Procedură Civilă al RM, principii care în
delorApelmaterializează
Cahul din 22dreptul părţilor
octombrie 2012.la un proces echitabil.
20. în această ordine de idei putem concluziona
6. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 23 februarie că,2016
examinarea cauzei înhotrîrea
a fost modificată termenJudecătoriei
rezonabil este doar una
din componentele
Cahul din 16 martie 2015. ce ţin de dreptul părţilor la un proces echitabil, şi prin urmare, termenul rezonabil nu
7. Prin poate prevala Curţii
încheierea asupraSupreme
altor componente,
de Justiţie sau
din asupra
15 inie dreptului la un proces
2016 recursurile echitabil
declarate per ansamblu.
împotriva
21.deciziei
în acest sens de
Curţii precizăm
Apel Cahulcă, necesitatea respectării
din 23 februarie 2016 termenului rezonabil
au fost declarate a procesului de judecată nu poate
inadmisibile.
8. în justifica limitarea
acest context, altor din
reieşind drepturi, prevăzute
conţinutul cereriidedeart.6 din Convenţia
chemare în judecată Europeană
la prezenta a Drepturilor
cauză, Omului.
22.reclamantul
Cu privire Mihail
la acestBuia
aspect,
consideră că i-a fost încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil iunie
pct. 13 al Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 09 a
2014 cu privire la aplicarea
cauzei şi este îndreptăţit de a solicita de către instanţele
încasarea judecătoreşti
prejudiciului a unorca
suportat prevederi
urmare aale Convenţiei
acestei
încălcări.
II. Circumstanţele relevante ale cauzei pot fi rezumate din conţinutul Raportului m otivat
nr.4356 din 08 iulie 2016, prezentat de către Judecătoria
anexează).
Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, indică că: c
respectării termenelor rezonabile a procesului de judecată nu poate justifica limitarea alte ~ drepturi, prevăzute în
art. 6 din Convenţia Europeană (de exemplu, dreptul la egalitatea procedurală ale părţilor din proces, dreptul
inculpatului de a pune o întrebare martorului acuzării). Astfel, instanţa nu ar trebui sub pretextul respectării
termenelor rezonabile în cadru, procesului de judecată să refuze în cercetarea probelor necesare pentru o
completă şi corectă soluţionare a cazului, care pe cale de consecinţă ar încălca principiul egalităţii armelor.
23. Ţine de reţinut că, conform practicii juridice naţionale, este prevăzut că respectarea cu stricteţe a
procedurii din partea instanţelor de judecată naţionale, cu asigurarea respectării drepturilor
participanţilor la proces, nu poate fi privită drept „tergiversare a examinării cauzei”, motiv din care nu
pot fi reţinute argumentele reclamantului în acest sens
24. Concomitent, potrivit jurisprudenţei Curţii Europeană a Drepturilor Omului, este cunoscut că încălcarea
termenului legal la examinarea cauzei nu tot timpul duce şi la încălcarea termenului rezonabil.
1
A se vedea Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012, cauza: Iulia Covali împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova.
32. Astfel, instanţa de judecată nu ar trebui sub pretextul respectării termenului rezonabil de iudecare a
pricinii să refuze în cercetarea probelor necesare pentru o completă şi corectă soluţ::'i'. ; cazului, sau să
îngrădească dreptul participanţilor la proces la folosirea a diferitor mijloace procedural civile
prevăzute de legislaţia în vigoare, care pe cale de consecinţă ar încălca principiul egalităţi părţilor la
proces, precum şi principiul contradictorialităţii procesului civil
33. Or, amînările şedinţelor de judecată ce au avut loc în speţa în care se invocă tergiversarea examinării
cauzei sunt perfect explicate şi motivate.
34. Prin urmare, analizînd Raportul motivat nr. 4356 din 08 iulie 2016 de către Judecătoria Cahul.
desprindem că pe marginea pricinii civile din speţa de bază au avut mai multe şedinţe de judecate, iar
amînările acestora s-au datorat:
- 7 şedinţe de judecată au fost amînate la solicitarea expresă a reclamantului Mihail Buia
(reclamant pe prezenta cauză) (şed. 11.10.2012; 19.12.2012; 14.02.2013; 12.03.2013;
16.04.2013; 19.04.2013; 17.09.2013);
- 5 şedinţe de judecată au fost amînate pe motiv că nu s-au prezentat pîrîţii, iar reclamantul,
sau reprezentantul acestuia a considerat imposibilă examinarea cauzei în lipsa acestora
(şed. 14.09.2012; 26.09.2012; 31.10.2012; 13.06.2013; 31.07.2013);
- 2 şedinţe de judecată au fost amînate pe motiv că nu s-a prezentat nici o parte (şed.
03.10.2013; .26.05.2014).
35. în aceeaşi ordine de idei ţine de menţionat că alte amînări a şedinţelor de judecată s-au datorat:
solicitării părţilor de a face cunoştinţă cu materialele cauzei, solicitării avocatului reclamantului Mihail
Buia (reclamant pe prezenta cauză) cu privire la acordarea unui termen pentru majorarea pretenţiilor,
precum şi solicitării acestuia privind atragerea în proces a intervenientului accesoriu.
36. Astfel, menţionăm că, din raportul motivat menţionat mai sus, se constată cu certitudine că toate
amînările şedinţelor de judecată ce au avut loc în speţa în care se invocă tergiversarea examinării
cauzei sunt perfect explicate si motivate , din acest considerent nu există nici un temei de a constata
încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil.
37. Prin urmare precizăm că, justeţea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei
şi cu referinţă la următoarele criterii de apreciere, prevăzute de art. 192 Cod Procedură Civilă al RM:
complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului
reclamantului şi a autorităţilor, şi miza (interesul) pentru reclamant. 2
I. Complexitatea cauzei.
La acest capitol este necesar de reţinut că criteriul dat este în strictă dependenţă de
comportamentul participanţilor la proces, în aşa mod în care că ambele criterii enunţate mai sus sunt
într-o strînsă legătură una faţă de alta.
La stabilirea nivelului de complexitate a cauzei se ia în consideraţie mai mulţi factori, precum ar
fi: complexitatea obiectului acţiunii civile, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de
martori sau părţi în proces, sau elemente de extraneitate, existenţa altor proceduri paralele, etc.)
Analizînd circumstanţele de fapt relevante cauzei conchidem că cauza din speţa de bază are un
nivel sporit de complexitate, întrucît pe marginea acestei acţiuni au fost antrenaţi 3 pîrîţi, precum şi
din motiv că litigiul din speţa de bază are mai multe obiecte, şi anume: contestarea actului
administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi
moral. în acest mod concluzionăm că prezenta cauza are un grad avansat de complexitate, din acest
motiv pentru examinarea ei este nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp.
II. Comportamentul participanţilor la proces. în prezenta acţiune, pe marginea căreia se pretinde
încălcarea termenului rezonabil de examinare, comportamentul participanţilor constituie un moment
important în vederea justificării termenului de examinare a cauzei, din motiv că drept temeiuri de
amînare a examinării acţiunii civile a servit: neprezentării părţilor la şedinţele de judecată,
exercitării drepturilor sale procedurale de către părţi, ceea ce a adus la amînarea şedinţelor de
judecată, folosirea căilor de atac ş.m.a. 3
Prin comportamentul părţilor, care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a
autorităţilor, se va aprecia comportamentul tuturor părţilor implicate în
2
A se vedea cauzele examinate de CEDO: Josan contra Moldovei, nr. 37431/02, § 18; Mazepa contra Moldovei, nr. 1115/02, §42;
Holomiov contra Moldovei, nr.30649/05. §137.
3
A se vedea Raportul motivat, prezentat de către Judecătoria Cahul.
proces, inclusiv existenţa unor întîrzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, conseeum tatei
şedinţelor, planificarea unei ordini a şedinţelor cu pauze îndelungate etc. 4
în conformitate cu art. 61 alin. (1) Cod de Procedură Civilă al RM. părţile sunt obligate să se
folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale . Or. pr:rtc:r fundamental al bunei-
credinţe în folosirea drepturilor sale, stipulat în prevederea indicată, este aplicabil şi în raport cu
reprezentanţii acestora.
Mai cu seamă, făcînd o apreciere a tuturor circumstanţelor de fapt şi drept a cauzei, semnalăm un
comportament lipsit de diligenţă din partea părţilor la proces care au fost antrenate în
examinarea acestei cauze, fapt desprins din circumstanţele că părţile nu s- au prezentat la mai
multe şedinţe de judecată, precum şi că mai multe şedinţei au fost amînate datorită faptului
exercitării drepturilor sale procedurale de către părţi.
La fel, efectuînd o analiză a Raportului motivat prezentat de către Judecătoria Cahul, se constată
că o perioadă îndelungată din perioada de referinţă se datorează faptului că prin încheierea
Judecătoriei Cahul din 14 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol,
iar reclamantul Mihail Buia (reclamant pe prezenta cauză) a dat dovadă de o pasivitate obstructivă
în acţiunile sale pe o perioada destul de îndelungată, această încheiere fiind anulată de către
instanţa care a emis-o tocmai la data de 03 iulie 2014. Astfel, în acest context, ţine de reţinut
prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr.87, care prevede expres că: repararea prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot
fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.
- Concomitent, în conformitate cu art. 192 din Cod de Procedură Civilă al RM, urmează să analizăm
şi conduita instanţei judecătoreşti .
Astfel, în ceea ce priveşte numirea şedinţelor de judecată , prin prisma Raportului motivat,
prezentat de către Judecătoria CAhul, desprindem că şedinţele de judecată au fost stabilite în
termeni consecutiv reduşi, amînări nejustificate din partea instanţei nu au fost admise, fară a fi
necesară efectuarea de proceduri judecătoreşti.
La fel, potrivit proceselor verbale anexate la Raportului motivat numit mai sus, toate şedinţele de
judecată au fost amînate din motive întemeiate. Perioadele dintre şedinţe au fost stabilite
rezonabil, în intervale reduse de timp, cu respectarea echilibrului dintre drepturile participanţilor
la proces şi procedurile ce se impun. Concomitent este necesar de reţinut că, litigiul din speţa
principală a fost unul ce se examina conform ordinii procedurii civile, şedinţele de judecată fiind
numite ţinînd cont de procedura de citare a părţilor, de comportamentul acestora, de volumul mare
de dosare ce îi revin unui judecător şi de gradul de complexitate a acestora.
III. Miza pentru reclamant. în speţa principală, interesul reclamantului vizează examinarea cît mai
rapidă a cauzei Mihail Buia către primarul or. Cahul Burlacu Petru, viceprimarul or. Cahul Arnaut
lurie, arhitectul or. Cahul Arsenii Rodica privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii
actului administrativ, precum şi încasarea prejudiciului material şi moral.
38. Este necesar de reiterat că pe parcursul examinării cauzei civile instanţa judecătorească a amînat
şedinţele de judecată numai din motive întemeiate, astfel fiind asigurat dreptul participanţilor la un
proces echitabil, prevăzut de Articolul 6 al Convenţie Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
Libertăţilor Fundamentale.
39. Reieşind din aceste constatări, susţinem că în speţă nu există careva motive de constatare a tergiversării
a examinării cauzei civile, or, însăşi respectarea întocmai a procedurii din partea instanţelor de
judecată naţionale, cu asigurarea respectării drepturilor participanţilor la proces, nu poate fi privită
drept „tergiversare a examinării cauzei”, motiv din care nu pot fi reţinute argumentele reclamantului în
acest sens.''
40. Făcînd o apreciere, prin cumul, a criteriilor în dependenţă de care se apreciază rezonabilitatea
termenului de examinare a cauzei civile (complexitatea cauzei, comportamentul părţilor care include
aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor, şi miza (interesul) pentru
A se vedea Buletinul Curţii Supreme de Justiţie al Republicii Moldova nr.9, 2012, f. 24-28.
5
Pentru o practică judiciară uniformă, a se vedea Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012, cauza: lulia Covali împotriva
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.
reclamant), conchidem că perioada de referinţă în speţa principală nu depăşeşte limita rezonabilităţii
pentru astfel de cauze.
41. In contextul celor expuse şi luînd în consideraţie complexitatea cauzei, comportamentul păr : - şi de
sarcina lunară judecătorilor ce au participat la examinarea apelului, reţinem că autoritate^ judecătorească
a acţionat cu bună-credinţă, cu o suficientă diligenţă, a întreprins toate măsurile necesare în vederea
examinării şi soluţionării rapide, obiective şi sub toate aspectele a cauzei civile.
ÎN CONCLUZIE în legătură cu cele enunţate supra, Ministerul Justiţiei solicită respingerea acţiunii
reclamantului Mihail Buia ca fiind nefondată şi lipsită de temei.
Anex* - HOfA*.
Judecătorul > L
Judecătoriei Cahul
Mihail Buşuleac