Sunteți pe pagina 1din 8

CLĂDIREA PASIVĂ ENERGETIC –

SOLUŢIE PENTRU UN VIITOR VERDE

S. DIMITRIU1 V. BĂDESCU1 D. HERA2


M. CRUŢESCU3 R. CRUŢESCU3 L. DRUGHEAN2
A. ILIE2 G. IVAN2 F. IORDACHE2
V. IORDACHE2 M. MARINESCU1
D. ISVORANU1 M. CAZACU1 S. BUDEA1

Abstract. The work is a concise presentation of the construction of the first


Rumanian passive office building. This building was achieved in a common
research project by SC AMVIC SRL and specialists from the Technical
University of Civil Engineering and University “Politehnica” from
Bucharest. The work presents the construction of the outer cover of the
building, the energetic performances and the HVAC system.

Keywords: casă pasivă, schimbător de căldură cu solul, anvelopă clădire.

1. Introducere. pasive cu destinaţie administrativă din


România [1], [2].
Pentru ca o clădire să fie catalogată
drept „casă pasivă” trebuie să aibă în
primul rând un consum de energie pentru
încălzire sub 15 kWh/m2/an, cu 80 % mai
redus decât cel corespunzător unei clădiri
obişnuite şi care poate fi obţinut atât printr-
o soluţie arhitectonică corespunzătoare cât
şi printr-o izolare termică deosebită a
anvelopei. In prezent în România, Legea
nr. 372/2005 promovează creşterea
performantei energetice a clădirilor,
ţinându-se cont de condiţiile climatice Fig.1. Clădirea administrativă AMVIC
exterioare si de amplasament, de cerinţele (proiect AMVIC)
referitoare la temperatura interioara si de
eficienţa economică. În acest context, prin Clădirea administrativă, a cărei imagine
activitatea de concepţie, proiectare şi este prezentată în figura 1, este situată în
coordonare a unui colectiv de specialişti incinta SC AMVIC, în comuna Bragadiru,
din cadrul SC AMVIC SRL, Universitatea judeţul Ilfov.
POLITEHNICA Bucureşti şi Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti s-a reuşit
finalizarea construcţiei primei clădiri
1
Universitatea Politehnica din Bucureşti
2
Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
3
S.C. AMVIC S.R.L., Bucureşti
72 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

2. Construcţia clădirii. răşină, plasă din fibra de sticlă şi vopsea


decorativă. Spre interior, pereţii au o
Clădirea [1] are forma de dreptunghi din
care casa scării iese în afară la o treime din
lungimea totală, pe latura orientată spre
sud (fig.1). Pe înălţime se dezvoltă pe 5
nivele (P+3+M), primele patru având
destinaţie administrativă (showroom,
birouri) în construcţie „spaţiu deschis”, iar
mansarda destinaţie rezidenţială. Accesul
principal este pe faţada sudică, sub forma
unui windfang protejat de casa scării pe
latura dinspre est.
Fundaţiile (Figura 2) sunt continue, din
beton armat, cu o termoizolaţie de 20 cm
de polistiren extrudat pe toată suprafaţa,
atât pe părţile exterioare cât şi pe părţile
interioare, peste care este aplicată o
hidroizolaţie din folie cu alveole
Fig.3 Cofraje termoizolante
(foto AMVIC)

termoizolaţie suplimentară de 7 cm pe bază


de celuloză (thermofloc), cu densitatea de
60 kg/m3, peste care este montat pe
structura metalică un perete fals din plăci
de gipscarton cu grosimea de 1,2 cm,
finisat cu vopsea decorativă.
Planşele sunt din beton armat cu
nervuri. Ele au grosimea de 33 cm, din
care 25 cm polistiren expandat cu
densitatea de 25 kg/m3, iar nervurile,
realizate tot din beton armat, au
dimensiunea de 18 x 25 cm. Finisajul
pardoselii este realizat din gresie
Fig. 2. Fundaţiile clădirii (foto AMVIC). antiderapantă pentru trafic intens.
Compartimentările interioare sunt
Pereţii exteriori sunt realizaţi din beton realizate din pereţi uşori din gipscarton
armat cu grosimea de 20 cm, turnat în dublu placaţi, cu grosimea totală de 12 cm,
cofraje termoizolante permanente sistem cu termoizolaţie din vată minerală cu
AMVIC (Figura 3), realizate din neopor cu densitatea de 60 kg/m3.
grosimea de 6,3 cm. La exterior s-a Tâmplăria exterioară este realizată din
prevăzut o termoizolaţie suplimentară de profile de aluminiu clasa 1.0 Reynaers, cu
20 cm de polistiren expandat cu densitatea vitraje termoizolante cu trei foi de sticlă
de 25 kg/m3, finisată cu tencuială compusă dintre care două cu “low-emission”, având
din masa de şpaclu adezivă, cu adaos de krypton între ele, ce conferă un coeficient de
transfer termic al ansamblului ramă - vitraj
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde 73

termoizolant de 0,8 W/m2·K. La toate Casa scării este realizată în sistem


vitrajele exterioare, pe laturile de sud şi vest AMVIC cu aceleaşi izolaţii ca şi restul
ale construcţiei, au fost prevăzute sisteme construcţiei, cu pereţi structurali din beton
exterioare de jaluzele acţionate cu armat turnaţi în cofraje termoizolante din
servomotor, care modifică intensitatea neopor, cu izolaţie de 20 cm din polistiren
luminoasă funcţie de condiţiile atmosferice, extrudat sub placa de fundaţie şi 20 cm de
gradul de însorire şi gradul de iluminare dorit. izolaţie suplimentară de polistiren
expandat cu densitatea de 25 kg/m3 pe toţi
pereţii exteriori. Uşa de intrare în casa
scării are sistem automat de închidere.
În plafoanele false din gipscarton, în
spaţiile de locuit şi circulaţie, sunt plasate
guri de introducere a aerului, iar în
grupurile sanitare guri de evacuare a
aerului.
In figura 4 este prezentată o fază
intermediară a construcţiei, iar în figura 5
forma finală a clădirii.

3. Evaluarea performanţelor energetice.


Fig.4. Construcţia în fază intermediară
Ca urmare a finalizării părţii de
(foto AMVIC)
construcţie, s-au reevaluat faţă de proiect
[2], caracteristicile termice ale clădirii
rezultând:
- rezistenţa termică medie corectată pentru
anvelopa opacă:
′ = 12,7 m2·K/W;
Rma
- rezistenţa termică medie corectată pentru
suprafeţele vitrate:
′ = 2,0 m2·K/W;
Rmv
- rezistenţa termică medie corectată pentru
întreaga clădire:
Rm′ = 6,94 m2·K/W;
- coeficientul de transfer termic mediu
Fig. 5. Construcţia în faza finală. pentru anvelopa opacă:
(foto AMVIC)
′ = 0,08 W/m2·K;
U ma
Acoperişul acestei clădiri este tip - coeficientul de transfer termic mediu
şarpantă din lemn ignifugat, cu pentru suprafeţele vitrate:
termoizolaţie din celuloză ignifugată în ′ = 0,5 W/m2·K;
U mv
grosime totală de 60 cm, cu învelitoare din - coeficientul de transfer termic mediu
tablă profilată Lindab. La ultimul nivel, pentru întreaga clădire:
tavanul este din plăci de gipscarton, cu U m′ = 0,14 W/m2·K;
corpuri de iluminat incluse.
Consumurile specifice de energie pentru
încălzire şi climatizare ale clădirii,
74 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

reevaluate de asemenea după finalizarea


părţii de construcţie, sunt: I, te
Recup
Sol Solar PdC
- consumul pentru încălzire: erare

(C )
qinc = 9,56 kWh/m2·an; SC=180[m2]

- consumul pentru climatizare:


(C )
q clima = 9, 23 kWh/m2·an;
Pentru celelalte utilităţi, pentru care
instalaţiile sunt în curs de finalizare şi
probe, consumurile specifice de energie ale
clădirii, estimate în acest stadiu, sunt: V=3000 [l]
- consumul pentru apa caldă menajeră:
(C )
q acm = 11,86 kWh/m2·an;
- consumul pentru iluminat:
(C )
eilum = 14, 46 kWh/m2·an;
Fig. 6. Instalaţia solară pentru mansardă
- consumul pentru ventilaţie:
(C )
event = 9,07 kWh/m2·an; Instalaţia pentru preîncălzirea aerului
In conformitate cu metodologia privind proaspăt introdus în clădire (Figura 7) se
notarea şi certificarea energetică a compune dintr-o suprafaţă de captare de
clădirilor, clădirea se încadrează în clasa 180 m2 şi un rezervor de acumulare de
energetică A. Sarcina termică specifică a 3000 l.
clădirii în sezonul rece fiind de 5,5 W/m2,
sub limita de 10 W/m2, căldura necesară
pentru încălzire poate fi transmisă exclusiv
prin sistemul de ventilaţie.

4.Implementarea captatoarelor solare.

Suprafaţa construită a clădirii de peste


400 m2 permite ca pe acoperiş să se
monteze o suprafaţă suficientă de captare,
care să poate prepara apa caldă utilizabilă
în două scopuri: preparare de apa caldă de
Fig. 7. Instalaţia solară pentru încălzirea
consum şi preîncălzirea aerului introdus în
aerului proaspăt.
spaţiul interior.
Rezervorul de acumulare reprezintă
Instalaţia solară pentru prepararea apei
sursa de căldură pentru bateria de încălzire
calde necesară zonei rezidenţiale de la
plasată în aval de recuperatorul de că ldură
mansardă (Figura 6) se compune dintr-o
din aerul evacuat.
suprafaţă de captare plană de 20 m2 şi un
Se estimează că sistemul de captare al
rezervor acumulator de 300 l prevăzut şi cu
energiei solare asigură în timpul sezonului
o rezistenţă electrică. In sezonul rece se
rece cca. 65% din necesar pentru apa caldă
utilizează întreaga suprafaţa de captare, iar
de consum şi cca. 60% din necesar pentru
în timpul verii, din luna aprilie si pană în
bateria de încălzire a aerului proaspăt.
luna octombrie, numai 6 m2.
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde 75

5. Sistemul HVAC integrat al clădirii. diametrul exterior de 200 mm, prinse între
colectoare cu diametrul exterior de 400
Aerul necesar ventilării şi care totodată mm. El este îngropat în sol, la adâncimea
realizează încălzirea iarna şi răcirea vara, de 3,5 m în livada alăturată laturii de vest a
este preluat din exterior printr-un construcţiei. Considerând temperatura
schimbător de căldură plasat în sol. Aerul solului din jurul ţevilor constantă, din
proaspăt, înainte de a fi introdus în interior, ecuaţia de bilanţ termic a schimbătorului
este trecut printr-un schimbător de că ldură de căldură rezultă [3]:
recuperator în care se încălzeşte iarna şi se  U ⋅N ⋅L o
răceşte vara, de la aerul extras din t e = t s + (t i − t s ) ⋅ exp − l  [ C] (1)
 m& ⋅ c 
interiorul clădirii. Tubulatura de  a pa 
introducere a aerului proaspăt este
dimensionată, pentru a transporta un debit în care: t i , t e [oC] reprezintă temperatura
de aer de 3000 m3/h cu o viteză medie în aerului la intrare respectiv ieşire, t s [oC] –
jurul valorii de 3 m/s. Pentru volumul de
temperatura solului, N – numărul de ţevi,
cca. 7500 m3 al cădirii acest debit
corespunde unui număr de 0,4 schimburi L [m] – lungimea ţevilor, m & a [kg/s] –
de aer pe oră. Traseul de introducere se debitul de aer iar c pa [J/kg·K] – că ldura
dezvoltă pe înălţime, din acest traseu
despărţindu-se trasee orizontale pe fiecare specifică a aerului.
etaj, care urmăresc clădirea în lungimea sa. Pentru coeficientul liniar de transfer
Tubulatura este pozată sub plafonul termic între aer şi sol Ul [W/m·K] a fost
etajului curent fiind mascată de plafonul utilizată expresia [3], [4]:
fals. Grilele de introducere sunt reglabile
după două direcţii pentru ca jetul sa fie cât  1 1 d 
Ul =  + ⋅ ln e +

mai bine dirijat în încăpere şi să nu  π ⋅ d i ⋅ α a 2π ⋅ λ t  di 
deranjeze ocupanţii. Gurile de introducere −1 (2)
sunt amplasate doar în spatiile cu destinaţie 1  2s  2h   
de show-room, birouri sau camere de + ⋅ ln  ⋅ sh   
2π ⋅ λ s  πd e  s   
locuit. Există grile de transfer amplasate în
general la partea superioara a uşilor pentru
ca aerul cald sa poată trece într-un spaţiu în care: s [m] reprezintă pasul ţevilor, h
alăturat datorită diferenţei de presiune. [m] – adâncimea de pozare, λ t [W/m·K] –
Aerul interior este extras la nivelul băilor, coeficientul de conductivitate termică al
a grupurilor sanitare, a camerelor tehnice
sau a debaralelor prin intermediul unor ţevilor, λ s [W/m·K] – coeficientul de
anemostate circulare. Debitul evacuat este conductivitate termică al solului, α a
preluat prin două coloane verticale care se [W/m2·K] – coeficientul de transfer termic
unesc în zona parterului înainte de a intra
în schimbătorul de căldură recuperator. superficial al aerului iar d e , d i [m] -
Tubulatura s-a executat din ALP pentru a diametrul la exteriorul şi interiorul ţevilor.
reduce timpul de execuţie, pentru a nu Dimensiunile SCSA au fost stabilite în
încărca structura de rezistentă a clădirii şi raport cu terenul disponibil pentru pozare,
pentru a nu izola suplimentar tronsoanele pasul ţevilor (s) fiind determinat de
de introducere si evacuare. distanţa existentă între rândurile de pomi,
Schimbătorul de căldură cu solul iar lungimea acestora (L) de lungimea
(SCSA) este realizat din tuburi orizontale terenului. În Tabelul 1 sunt prezentate
echidistante din polipropilenă, sistem temperaturile aerului estimate la ieşire din
REHAU AWADUKT Thermo, cu schimbătorul de căldură cu solul, pentru
76 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

perioada de vară, respectiv iarnă, Simularea a fost efectuată pentru


considerând temperatura solului constantă perioada de vară în intervalul 16.06 -25.08
şi valori extreme pentru temperatura iar pentru perioada de iarnă în intervalul
aerului exterior. 7.01-10.03.
În figura 8 este prezentată schema de
Regimul termic al SCSA Tabelul1
funcţionare a sistemului pe timpul iernii. La
Temperatura Vara Iarna
ieşire din schimbătorul de căldură (1)
ts [oC] 12 8
ti [oC] 35 -15 îngropat în sol temperatura aerului se
te [oC] 30 -10 consideră în situaţia cea mai defavorabilă, la
nivelul de – 10 oC. Încălzirea până la
Valorile obţinute sunt confirmate de temperatura de intrare în schimbătorul de
simularea efectuată cu programul de calcul căldură recuperator se realizează cu ajutorul
profesional REHAU Bemessungssoftware bateriei de încălzire(2) funcţionând cu apă
AWADUKT Thermo (Figura 7 a, b). caldă preparată cu ajutorul unor colectoare
solare sau cu o pompă de căldură. Există şi
posibilitatea, dacă este necesar, a utilizării
apei calde deşeu din fabrica de polistiren
lângă care este amplasată clădirea. Debitul
apei prin această baterie este controlat cu
ajutorul unui kit hidraulic, în funcţie de
temperatura de ieşire din schimbătorul de
căldură cu solul, astfel ca temperatura
aerului la ieşire să se menţină constantă la
valoarea de + 5 oC. Schimbătorul de căldură
recuperator, conţinut în interiorul
agregatului de climatizare complet
automatizat France Air POWER PLAY 60-
3000 (3), este de tipul cu plăci plane.
Conform datelor de catalog [5], eficienţa
este de 58 % iar variaţia temperaturii aerului
a) iarna de cca. 8 grade. Încălzirea finală până la
temperatura + 30 oC, necesară introducerii
aerului in interiorul casei se realizează în
bateria de încălzire cu apă caldă (4),
utilizând agent de încălzire din aceleaşi
surse menţionate anterior. Aerul extras din
interior cu temperatura de + 22 oC este trecut
înainte de evacuare prin recuperatorul de
căldură. Instalaţia este prevăzută cu by-pass
pe recuperatorul de căldură şi de asemenea
cu posibilitatea recirculării unei fracţiuni din
aerul extras din interior.
În figura 9 este prezentată schema de
funcţionare a sistemului pe timpul verii. La
ieşire din schimbătorul de căldură (1)
îngropat în sol temperatura aerului preluat
din exterior se consideră în situaţia cea mai
b) vara
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde 77

defavorabilă,+30oC. Schimbătorul de
căldură recuperator răceşte aerul cu câteva
grade. Răcirea finală până la + 16…17 oC, Aerul extras din interior cu temperatura
se realizează în bateria de răcire (5), care de 25 oC este trecut înainte de evacuare în
utilizează fie apa extrasă direct din pânza exterior prin schimbătorul recuperator.
freatică, fie apă glacială preparată cu
pompa de căldură care este reversibilă.

Fig. 8. Schema de funcţionare pe timp de iarnă

Fig. 9. Schema de funcţionare pe timp de vară


78 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

6. Concluzii.
Bibliografie.
Până acum, deşi au fost încercări si chiar
unele reuşite, la nivel naţional nu s-a 1. Cruţescu M., Hera D., Bădescu V., ş.a. :
realizat încă implementarea unui sistem Clădire administrativă pasiv energetic.
integrat complet de tehnologii si În:Raport de cercetare - Contract 128/2007
echipamente care să realizeze ceea ce se AMCSIT, Programul INOVARE, Etapa
numeşte o clă dire pasivă. Sistemul de II/2008.
construcţie inovator AMVIC, în care se 2. Bădescu V, Hera D., Cruţescu M., ş.a.:
implementează şi se monitorizează uşor si Clădire administrativă pasiv energetic. In:
complet instalaţii de încălzire, ventilaţii si CD Conferinţa AEEC, CD, Bucureşti, 3-4
climatizare cu ajutorul unor surse de decembrie 2007.
energie regenerabile, poate constitui baza 3. Ştefănescu D., Leca A., ş.a.: Transfer de
unui astfel de sistem integrat. Clădirea căldură şi masă. Teorie şi aplicaţii. EDP,
AMVIC, prin performanţele sale Bucureşti. 1983.
energetice se încadrează în standardul 4. Eckert E.R., Drake R.M.,: Analysis of
caselor pasive. Realizarea clă dirii Heat and Mass Transfer. Mc.Graw-Hill,
administrative pasive AMVIC deschide New York. 1972.
larg o poartă către construcţia în viitor a 5. *** FRANCE AIR –Les Architectes de
unor astfel de sisteme, fiind aşteptată cu un l’Air - Catalogue 2008-2009, Chauffage,
deosebit interes monitorizarea funcţionării pp. 965-984, www.france-air.com
acesteia.