CLĂDIREA PASIVĂ ENERGETIC –

SOLUŢIE PENTRU UN VIITOR VERDE

S. DIMITRIU1 V. BĂDESCU1 D. HERA2

M. CRUŢESCU3 R. CRUŢESCU3 L. DRUGHEAN2
A. ILIE2 G. IVAN2 F. IORDACHE2
V. IORDACHE2 M. MARINESCU1
D. ISVORANU1 M. CAZACU1 S. BUDEA1

Abstract. The work is a concise presentation of the construction of the first

Rumanian passive office building. This building was achieved in a common
research project by SC AMVIC SRL and specialists from the Technical
University of Civil Engineering and University “Politehnica” from
Bucharest. The work presents the construction of the outer cover of the
building, the energetic performances and the HVAC system.

Keywords: casă pasivă, schimbător de căldură cu solul, anvelopă clădire.

1. Introducere. pasive cu destinaţie administrativă din

România [1], [2].
Pentru ca o clădire să fie catalogată
drept „casă pasivă” trebuie să aibă în
primul rând un consum de energie pentru
încălzire sub 15 kWh/m2/an, cu 80 % mai
redus decât cel corespunzător unei clădiri
obişnuite şi care poate fi obţinut atât printr-
o soluţie arhitectonică corespunzătoare cât
şi printr-o izolare termică deosebită a
anvelopei. In prezent în România, Legea
nr. 372/2005 promovează creşterea
performantei energetice a clădirilor,
ţinându-se cont de condiţiile climatice Fig.1. Clădirea administrativă AMVIC
exterioare si de amplasament, de cerinţele (proiect AMVIC)
referitoare la temperatura interioara si de
eficienţa economică. În acest context, prin Clădirea administrativă, a cărei imagine
activitatea de concepţie, proiectare şi este prezentată în figura 1, este situată în
coordonare a unui colectiv de specialişti incinta SC AMVIC, în comuna Bragadiru,
din cadrul SC AMVIC SRL, Universitatea judeţul Ilfov.
POLITEHNICA Bucureşti şi Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti s-a reuşit
finalizarea construcţiei primei clădiri
1
Universitatea Politehnica din Bucureşti
2
Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
3
S.C. AMVIC S.R.L., Bucureşti
72 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17
2. Construcţia clădirii.
Clădirea [1] are forma de dreptunghi din
care casa scării iese în afară la o treime din
lungimea totală, pe latura orientată spre
sud (fig.1). Pe înălţime se dezvoltă pe 5
nivele (P+3+M), primele patru având
destinaţie administrativă (showroom,
birouri) în construcţie „spaţiu deschis”, iar
mansarda destinaţie rezidenţială. Accesul
principal este pe faţada sudică, sub forma
unui windfang protejat de casa scării pe
latura dinspre est.
Fundaţiile (Figura 2) sunt continue, din
beton armat, cu o termoizolaţie de 20 cm
de polistiren extrudat pe toată suprafaţa,
atât pe părţile exterioare cât şi pe părţile
interioare, peste care este aplicată o
hidroizolaţie din folie cu alveole
Fig. 2. Fundaţiile clădirii (foto AMVIC).
Pereţii exteriori sunt realizaţi din beton
armat cu grosimea de 20 cm, turnat în
cofraje termoizolante permanente sistem
AMVIC (Figura 3), realizate din neopor cu
grosimea de 6,3 cm. La exterior s-a
prevăzut o termoizolaţie suplimentară de
20 cm de polistiren expandat cu densitatea
de 25 kg/m3, finisată cu tencuială compusă
din masa de şpaclu adezivă, cu adaos de
răşină, plasă din fibra de sticlă şi vopsea
decorativă. Spre interior, pereţii au o
Fig.3 Cofraje termoizolante
(foto AMVIC)
termoizolaţie suplimentară de 7 cm pe bază
de celuloză (thermofloc), cu densitatea de
60 kg/m3, peste care este montat pe
structura metalică un perete fals din plăci
de gipscarton cu grosimea de 1,2 cm,
finisat cu vopsea decorativă.
Planşele sunt din beton armat cu
nervuri. Ele au grosimea de 33 cm, din
care 25 cm polistiren expandat cu
densitatea de 25 kg/m3, iar nervurile,
realizate tot din beton armat, au
dimensiunea de 18 x 25 cm. Finisajul
pardoselii este realizat din gresie
antiderapantă pentru trafic intens.
Compartimentările interioare sunt
realizate din pereţi uşori din gipscarton
dublu placaţi, cu grosimea totală de 12 cm,
cu termoizolaţie din vată minerală cu
densitatea de 60 kg/m3.
Tâmplăria exterioară este realizată din
profile de aluminiu clasa 1.0 Reynaers, cu
vitraje termoizolante cu trei foi de sticlă
dintre care două cu “low-emission”, având
krypton între ele, ce conferă un coeficient de
transfer termic al ansamblului ramă - vitraj
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde
termoizolant de 0,8 W/m2·K. La toate
vitrajele exterioare, pe laturile de sud şi vest
ale construcţiei, au fost prevăzute sisteme
exterioare de jaluzele acţionate cu
servomotor, care modifică intensitatea
luminoasă funcţie de condiţiile atmosferice,
gradul de însorire şi gradul de iluminare dorit.
Fig.4. Construcţia în fază intermediară
(foto AMVIC)
Fig. 5. Construcţia în faza finală.
(foto AMVIC)
Acoperişul acestei clădiri este tip
şarpantă din lemn ignifugat, cu
termoizolaţie din celuloză ignifugată în
grosime totală de 60 cm, cu învelitoare din
tablă profilată Lindab. La ultimul nivel,
tavanul este din plăci de gipscarton, cu
corpuri de iluminat incluse.
73
Casa scării este realizată în sistem
AMVIC cu aceleaşi izolaţii ca şi restul
construcţiei, cu pereţi structurali din beton
armat turnaţi în cofraje termoizolante din
neopor, cu izolaţie de 20 cm din polistiren
extrudat sub placa de fundaţie şi 20 cm de
izolaţie suplimentară de polistiren
expandat cu densitatea de 25 kg/m3 pe toţi
pereţii exteriori. Uşa de intrare în casa
scării are sistem automat de închidere.
În plafoanele false din gipscarton, în
spaţiile de locuit şi circulaţie, sunt plasate
guri de introducere a aerului, iar în
grupurile sanitare guri de evacuare a
aerului.
In figura 4 este prezentată o fază
intermediară a construcţiei, iar în figura 5
forma finală a clădirii.
3. Evaluarea performanţelor energetice.
Ca urmare a finalizării părţii de
construcţie, s-au reevaluat faţă de proiect
[2], caracteristicile termice ale clădirii
rezultând:
- rezistenţa termică medie corectată pentru
anvelopa opacă:
′ = 12,7 m2·K/W;
Rma
- rezistenţa termică medie corectată pentru
suprafeţele vitrate:
′ = 2,0 m2·K/W;
Rmv
- rezistenţa termică medie corectată pentru
întreaga clădire:
Rm′ = 6,94 m2·K/W;
- coeficientul de transfer termic mediu
pentru anvelopa opacă:
′ = 0,08 W/m2·K;
U ma
- coeficientul de transfer termic mediu
pentru suprafeţele vitrate:
′ = 0,5 W/m2·K;
U mv
- coeficientul de transfer termic mediu
pentru întreaga clădire:
U m′ = 0,14 W/m2·K;
Consumurile specifice de energie pentru
încălzire şi climatizare ale clădirii,
74 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

reevaluate de asemenea după finalizarea

părţii de construcţie, sunt: I, te
Recup
Sol Solar PdC
- consumul pentru încălzire: erare

(C )
qinc = 9,56 kWh/m2·an; SC=180[m2]

- consumul pentru climatizare:

(C )
q clima = 9, 23 kWh/m2·an;
Pentru celelalte utilităţi, pentru care
instalaţiile sunt în curs de finalizare şi
probe, consumurile specifice de energie ale
clădirii, estimate în acest stadiu, sunt: V=3000 [l]
- consumul pentru apa caldă menajeră:
(C )
q acm = 11,86 kWh/m2·an;
- consumul pentru iluminat:
(C )
eilum = 14, 46 kWh/m2·an;
Fig. 6. Instalaţia solară pentru mansardă
- consumul pentru ventilaţie:
(C )
event = 9,07 kWh/m2·an; Instalaţia pentru preîncălzirea aerului
In conformitate cu metodologia privind proaspăt introdus în clădire (Figura 7) se
notarea şi certificarea energetică a compune dintr-o suprafaţă de captare de
clădirilor, clădirea se încadrează în clasa 180 m2 şi un rezervor de acumulare de
energetică A. Sarcina termică specifică a 3000 l.
clădirii în sezonul rece fiind de 5,5 W/m2,
sub limita de 10 W/m2, căldura necesară
pentru încălzire poate fi transmisă exclusiv
prin sistemul de ventilaţie.

4.Implementarea captatoarelor solare.

Suprafaţa construită a clădirii de peste

400 m2 permite ca pe acoperiş să se
monteze o suprafaţă suficientă de captare,
care să poate prepara apa caldă utilizabilă
în două scopuri: preparare de apa caldă de
Fig. 7. Instalaţia solară pentru încălzirea
consum şi preîncălzirea aerului introdus în
aerului proaspăt.
spaţiul interior.
Rezervorul de acumulare reprezintă
Instalaţia solară pentru prepararea apei
sursa de căldură pentru bateria de încălzire
calde necesară zonei rezidenţiale de la
plasată în aval de recuperatorul de că ldură
mansardă (Figura 6) se compune dintr-o
din aerul evacuat.
suprafaţă de captare plană de 20 m2 şi un
Se estimează că sistemul de captare al
rezervor acumulator de 300 l prevăzut şi cu
energiei solare asigură în timpul sezonului
o rezistenţă electrică. In sezonul rece se
rece cca. 65% din necesar pentru apa caldă
utilizează întreaga suprafaţa de captare, iar
de consum şi cca. 60% din necesar pentru
în timpul verii, din luna aprilie si pană în
bateria de încălzire a aerului proaspăt.
luna octombrie, numai 6 m2.
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde
5. Sistemul HVAC integrat al clădirii.
Aerul necesar ventilării şi care totodată
realizează încălzirea iarna şi răcirea vara,
este preluat din exterior printr-un
schimbător de căldură plasat în sol. Aerul
proaspăt, înainte de a fi introdus în interior,
este trecut printr-un schimbător de că ldură
recuperator în care se încălzeşte iarna şi se
răceşte vara, de la aerul extras din
interiorul clădirii. Tubulatura de
introducere a aerului proaspăt este
dimensionată, pentru a transporta un debit
de aer de 3000 m3/h cu o viteză medie în
jurul valorii de 3 m/s. Pentru volumul de
cca. 7500 m3 al cădirii acest debit
corespunde unui număr de 0,4 schimburi
de aer pe oră. Traseul de introducere se
dezvoltă pe înălţime, din acest traseu
despărţindu-se trasee orizontale pe fiecare
etaj, care urmăresc clădirea în lungimea sa.
Tubulatura este pozată sub plafonul
etajului curent fiind mascată de plafonul
fals. Grilele de introducere sunt reglabile
după două direcţii pentru ca jetul sa fie cât
mai bine dirijat în încăpere şi să nu
deranjeze ocupanţii. Gurile de introducere
sunt amplasate doar în spatiile cu destinaţie
de show-room, birouri sau camere de
locuit. Există grile de transfer amplasate în
general la partea superioara a uşilor pentru
ca aerul cald sa poată trece într-un spaţiu
alăturat datorită diferenţei de presiune.
Aerul interior este extras la nivelul băilor,
a grupurilor sanitare, a camerelor tehnice
sau a debaralelor prin intermediul unor
anemostate circulare. Debitul evacuat este
preluat prin două coloane verticale care se
unesc în zona parterului înainte de a intra
în schimbătorul de căldură recuperator.
Tubulatura s-a executat din ALP pentru a
reduce timpul de execuţie, pentru a nu
încărca structura de rezistentă a clădirii şi
pentru a nu izola suplimentar tronsoanele
de introducere si evacuare.
Schimbătorul de căldură cu solul
(SCSA) este realizat din tuburi orizontale
echidistante din polipropilenă, sistem
REHAU AWADUKT Thermo, cu
75
diametrul exterior de 200 mm, prinse între
colectoare cu diametrul exterior de 400
mm. El este îngropat în sol, la adâncimea
de 3,5 m în livada alăturată laturii de vest a
construcţiei. Considerând temperatura
solului din jurul ţevilor constantă, din
ecuaţia de bilanţ termic a schimbătorului
de căldură rezultă [3]:
 U ⋅N ⋅L o
t e = t s + (t i − t s ) ⋅ exp − l  [ C] (1)
 m& ⋅ c 
 a pa 
în care: t i , t e [oC] reprezintă temperatura
aerului la intrare respectiv ieşire, t s [oC] –
temperatura solului, N – numărul de ţevi,
L [m] – lungimea ţevilor, m & a [kg/s] –
debitul de aer iar c pa [J/kg·K] – că ldura
specifică a aerului.
Pentru coeficientul liniar de transfer
termic între aer şi sol Ul [W/m·K] a fost
utilizată expresia [3], [4]:
 1 1 d 
Ul =  + ⋅ ln e +

 π ⋅ d i ⋅ α a 2π ⋅ λ t  di 
−1 (2)
1  2s  2h   
+ ⋅ ln  ⋅ sh   
2π ⋅ λ s  πd e  s   
în care: s [m] reprezintă pasul ţevilor, h
[m] – adâncimea de pozare, λ t [W/m·K] –
coeficientul de conductivitate termică al
ţevilor, λ s [W/m·K] – coeficientul de
conductivitate termică al solului, α a
[W/m2·K] – coeficientul de transfer termic
superficial al aerului iar d e , d i [m] -
diametrul la exteriorul şi interiorul ţevilor.
Dimensiunile SCSA au fost stabilite în
raport cu terenul disponibil pentru pozare,
pasul ţevilor (s) fiind determinat de
distanţa existentă între rândurile de pomi,
iar lungimea acestora (L) de lungimea
terenului. În Tabelul 1 sunt prezentate
temperaturile aerului estimate la ieşire din
schimbătorul de căldură cu solul, pentru
76 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17

perioada de vară, respectiv iarnă, Simularea a fost efectuată pentru

considerând temperatura solului constantă perioada de vară în intervalul 16.06 -25.08
şi valori extreme pentru temperatura iar pentru perioada de iarnă în intervalul
aerului exterior. 7.01-10.03.
În figura 8 este prezentată schema de
Regimul termic al SCSA Tabelul1
funcţionare a sistemului pe timpul iernii. La
Temperatura Vara Iarna
ieşire din schimbătorul de căldură (1)
ts [oC] 12 8
ti [oC] 35 -15 îngropat în sol temperatura aerului se
te [oC] 30 -10 consideră în situaţia cea mai defavorabilă, la
nivelul de – 10 oC. Încălzirea până la
Valorile obţinute sunt confirmate de temperatura de intrare în schimbătorul de
simularea efectuată cu programul de calcul căldură recuperator se realizează cu ajutorul
profesional REHAU Bemessungssoftware bateriei de încălzire(2) funcţionând cu apă
AWADUKT Thermo (Figura 7 a, b). caldă preparată cu ajutorul unor colectoare
solare sau cu o pompă de căldură. Există şi
posibilitatea, dacă este necesar, a utilizării
apei calde deşeu din fabrica de polistiren
lângă care este amplasată clădirea. Debitul
apei prin această baterie este controlat cu
ajutorul unui kit hidraulic, în funcţie de
temperatura de ieşire din schimbătorul de
căldură cu solul, astfel ca temperatura
aerului la ieşire să se menţină constantă la
valoarea de + 5 oC. Schimbătorul de căldură
recuperator, conţinut în interiorul
agregatului de climatizare complet
automatizat France Air POWER PLAY 60-
3000 (3), este de tipul cu plăci plane.
Conform datelor de catalog [5], eficienţa
este de 58 % iar variaţia temperaturii aerului
a) iarna de cca. 8 grade. Încălzirea finală până la
temperatura + 30 oC, necesară introducerii
aerului in interiorul casei se realizează în
bateria de încălzire cu apă caldă (4),
utilizând agent de încălzire din aceleaşi
surse menţionate anterior. Aerul extras din
interior cu temperatura de + 22 oC este trecut
înainte de evacuare prin recuperatorul de
căldură. Instalaţia este prevăzută cu by-pass
pe recuperatorul de căldură şi de asemenea
cu posibilitatea recirculării unei fracţiuni din
aerul extras din interior.
În figura 9 este prezentată schema de
funcţionare a sistemului pe timpul verii. La
ieşire din schimbătorul de căldură (1)
îngropat în sol temperatura aerului preluat
din exterior se consideră în situaţia cea mai
b) vara
Dimitriu S. ş.a.: Clădirea pasivă energetic – soluţie pentru un viitor verde 77

defavorabilă,+30oC. Schimbătorul de
căldură recuperator răceşte aerul cu câteva
grade. Răcirea finală până la + 16…17 oC, Aerul extras din interior cu temperatura
se realizează în bateria de răcire (5), care de 25 oC este trecut înainte de evacuare în
utilizează fie apa extrasă direct din pânza exterior prin schimbătorul recuperator.
freatică, fie apă glacială preparată cu
pompa de căldură care este reversibilă.

Fig. 8. Schema de funcţionare pe timp de iarnă

Fig. 9. Schema de funcţionare pe timp de vară

78 Conferinţa Naţională de Termotehnică cu participare internaţională CNT 17
6. Concluzii.
Până acum, deşi au fost încercări si chiar
unele reuşite, la nivel naţional nu s-a
realizat încă implementarea unui sistem
integrat complet de tehnologii si
echipamente care să realizeze ceea ce se
numeşte o clă dire pasivă. Sistemul de
construcţie inovator AMVIC, în care se
implementează şi se monitorizează uşor si
complet instalaţii de încălzire, ventilaţii si
climatizare cu ajutorul unor surse de
energie regenerabile, poate constitui baza
unui astfel de sistem integrat. Clădirea
AMVIC, prin performanţele sale
energetice se încadrează în standardul
caselor pasive. Realizarea clă dirii
administrative pasive AMVIC deschide
larg o poartă către construcţia în viitor a
unor astfel de sisteme, fiind aşteptată cu un
deosebit interes monitorizarea funcţionării
acesteia.
Bibliografie.
1. Cruţescu M., Hera D., Bădescu V., ş.a. :
Clădire administrativă pasiv energetic.
În:Raport de cercetare - Contract 128/2007
AMCSIT, Programul INOVARE, Etapa
II/2008.
2. Bădescu V, Hera D., Cruţescu M., ş.a.:
Clădire administrativă pasiv energetic. In:
CD Conferinţa AEEC, CD, Bucureşti, 3-4
decembrie 2007.
3. Ştefănescu D., Leca A., ş.a.: Transfer de
căldură şi masă. Teorie şi aplicaţii. EDP,
Bucureşti. 1983.
4. Eckert E.R., Drake R.M.,: Analysis of
Heat and Mass Transfer. Mc.Graw-Hill,
New York. 1972.
5. *** FRANCE AIR –Les Architectes de
l’Air - Catalogue 2008-2009, Chauffage,
pp. 965-984, www.france-air.com