Sunteți pe pagina 1din 4

Fiziopatologia metabolismului lipidic

Celula adipoasa a fost considerata mult timp "cenusareasa biologiei", dar in prezent este
de o importanta marcata.
Nu s-a ajuns nici pana acum sa fie demonstrat faptul ca lipidele complexe, care intra in
membrana celulelor, s-au sintetizat aleator, asemenea proteinelor a caror sinteza a fost
demonstrata simulandu-se conditiile atmosferice de la inceputurile Terrei.
Un gram de lipida genereaza 9,1 kcal.
Modificari in echilibrul lipidelor in organism sunt fatale.

Caracteristici:

1. Structura:
- Reprezinta un grup heterogen de substante.
- Sunt insolubile in apa si solubile in alcool, ester, sau solventi organici.

2. Clasificarea se poate face in functie de numeroase criterii, cel mai la indemana


ar fi cel:
- structural: lipide simple si lipide complexe.
- functional: lipide de rezerva, lipide de constitutie, lipide circulante(intre 600 si
800 mg% cu fractiunile: acizi grasi liberi reprezentand 10-30mg%, colesterol
160-260mg%, trigliceride 50-150 mg%).

3. Digestie:
Dupa emulsionarea lor de catre sarurile biliare vor fi absorbite la nivel intestinal.
Dupa absorbtie ele sunt legate in functie de natura lor de grupari proteice
generandu-se astfel lipoproteinele.

4. Lipoproteinele:
Lipoproteinele sunt molecule gigantice, complexe, transportabile prin plasma.
Reprezinta alaturi de acizii grasi forma circulanta a grasimilor
Schematic o lipoproteina este alcatuita din:
- trigliceride si colesterol esterificat.
- fosfolipide cu strat polar hidrofobic catre interior, si strat hidrofilic catre exterior.
- colesterol
- apoproteine: ele asigura solubilitatea si transportul lipidelor, activeaza sistemele
enzimatice implicate in metabolismul lipidic si uneori sunt direct raspunzatoare de
fixarea lipoproteinei pe receptorii specifici, apoproteina jucand rolul de ligand. Sunt 6
clase de apoproteine.
Lipoproteinele au fost clasificate in functie de greutatea moleculara si de incarcarea lor
electrostatica (migrarea in campul electric) in:
1. Chilomicroni (Chilomicroni)
2. VLDL( pre-beta lipoproteine).
3. LDL( beta lipoproteine)
4. HDL( alfa lipoproteine)
5. IDL (cu densitate intermediara, reprezinta forma de trecere de la VLDL la LDL).

1. Chilomicronii:
- Reprezinta principala forma de transport a trigliceridelor si a colesterolului
provenit din alimentatie, de la locul absorbtiei catre ficat.
- Electroforetic raman tot chilomicroni.
- Structural reprezinta 99% lipid si 1% apoproteina ( principal clasele A si B).
2. VLDL :
- Sunt principalii transportorii plasmatici ai trigliceridelor endogene, de la
ficat catre tesuturi.
- Electroforetic sunt pre-beta lipoproteine.
- Structural reprezinta 90% lipida si 10% apoproteina(clasa B si C).

3. LDL:
- Provin din VLDL trecand prin forma IDL.
- Structural lipidele reprezinta 75% iar proteinele in jur de 22-23%.
- Au rol de a transporta in sange colesterolul esterificat sau liber, de la ficat
catre tesuturi.
- Apoproteina asigura legarea de un receptor specific, cea mai frecventa fiind
apoproteina B100.
- Legarea de receptor se insoteste de endocitoza, fuzionarea cu lizozomii, ce
duce la degradarea lipoproteinei si eliberarea colesterolului.
- Receptori specifici pentru LDL regasim la nivelul ficatului si endoteliului
vascular.
- Electroforetic sunt beta lipoproteine.

4. HDL:
- Sunt lipoproteine in care lipidul reprezinta doar 50%, restul fiind apoproteina
dar si un rest glucidic.
- Sunt sintetizate la nivelul ficatului si pot lega diferite tipuri de apoproteine
cele mai frecvente fiind cele din clasa A si C.
- Transporta colesterolul liber si esterificat, de la tesuturi catre ficat.
- Electroforetic sunt alfa-lipoproteine.

5. IDL:
- Reprezinta forma de trecere din VLDL in LDL.

Se observa ca pe masura ce isi cresc densitatea scade procentajul lipidic si creste cel
proteic.
In ceea ce priveste formele implicate direct in patologia lipidica (ateroscleroza cu
complicatiile ei) cea mai incriminata forma de transport implicata in patogeneza este
LDL.

Dezechilibre

1. Hipocolesterolemiile:
- primare: apar in cadrul anomaliilor congenitale ale LDL si HDL.
- secundare apar in: intoxicatii, tulburari de secretie biliara, hipertiroidism, boli
consumptive, HIV, infectii bacteriene, ciroze, denutritie, hepatite, situatii
iatrogene(utilizarea excesiva a hipolipemiantelor, betasitosterol, colestiramina).

2. Hipotrigliceridemiile:
- primare: apar in cadrul anomaliilor congenitale ale lipoproteinelor.
- secundare: intalnite in aceleasi conditii ca si hipocolesterolemiile.

3. Hipercolesterolemii:
- primare: congenitale
- secundare: sunt frecvente si implica mecanisme patogenice diferite (defecte de sinteza
sau de epurare plasmatica sau ambele)
4. Hipertriglirpceridemiile
- primare: congenitale
- secundare: ateroscleroza, diabet zaharat.

5.Hiperlipoproteinemiile primare (familiale):

Sunt boli descrise de catre Fredrikson.


Sunt clasificate in functie de trei criterii:

1. Aspectul serului:
- clar
- lactescent.
2. Concentratia colesterolului si trigliceridelor
3. Aspectul electroforetic al formelor de transport lipidic in plasma.
Au fost notate cu cifre romane.

1. Hiperlipoproteinemia familiala de tip I:


- numita si hiperchilomicronemia
- ser intens lactescent
- cantitati mari de chilomicroni(cele mai mari nivele de chilomicroni sunt atinse in
cadrul acestei boli)
- HDL scazute, LDL scazute, Trigliceride crescute, Colesterol normal
- clinic apare foarte precoce, chiar in primul an de viata, iar din tot tabloul clinic
dominante sunt durerile abdominale. Durerile apar spontan, au localizari diferite de la
moment la moment, alteori difuze, caracter colicativ, nu cedeaza la antialgicele uzuale,
la pozitiile anatalgice, au durata variabila, cedeaza spontan asa cum au aparut. In timp
apare rapid hepatosplenomegalia, iar daca pacientul supravietuiesteun an, incepe sa
apara xantoame in jurul articulatiilor mari. Patogenic este incriminata scaderea
activitatii lipoproteinlipazelor ceea ce permite macrofagelor endocitarea unor cantitati
mari de lipide. Aceste macrofage care se transforma in niste celule gigantice stau la baza
cresterii in volum a ficatului, splinei, si a impregnarii xantomatozice.

2. Hiperlipoproteinemia familiala de tip II:

- recunoaste 2 subtipuri: A si B.
- exista diferente din punct de vedere al criteriilor de clasificare.
- clinic: aparitie oarecum tardiva, dupa adolescenta, intotdeauna inainte de 40 de ani. Se
recunoaste cu usurinta impregnarea lipidica la nivelul globului ocular care poarta
numele de arc cornean, dar si prezenta xantoamelor. Determina patologie
cardiovasculara precoce si severa, patologia articulara, si obezitate.
- > tip A : ser transparent, LDL crescute, VLDL normale, cholesterol crescut, triglceride
normale.
- > tip B: ser tulbure, LDL si VLDL crescute, colesterol crescut, trigliceride crescute.
- Mecanism:
Pare sa fie legat de receptori. Receptorii pt LDL sunt redusi numerici in cele mai multe
cazuri, uneori chiar absenti, in unele cazuri sunt de vina defecte legate de apoproteina
B100.

3. Hiperlipoproteinemia familiala de tip III:

- boala rara
- diagnosticata tardiv
- caracteristic este prezenta in plasma a IDL(cele intermediare).
- mod de transmitere neelucidat.
- debut in jur de 40 de ani
- tabloul biochimic: colesterol crescut, trigliceride crescute, IDL crecute, ser normal
- clinic: xantomatoza, patologie cardiaca severa.
- patogeneza: au fost elaborate doua teorii
a) defecte care incetinesc catabolismul lipoproteinelor si in felul acestea apare o
persistenta mai indelungata a IDL, care astfel se evidentiaza.
b) forme anormale de IDL care nu pot face trecerea in LDL si care raman astfel in
plasma.

4. Hiperlipoproteinemia de tip IV:

- frecventa ridicata
- biochimic: ser opalescent, crestere a VLDL si a trigliceridelor, LDL si HDL normale,
colesterolul poate fi usor crescut
- xantomatoza, dureri abdominale asemanatoare celor din lipoproteinemia de tip I,
hepatosplenomegalie, manifestari cardiovasculare.
- patogenia: este partial cunoscuta.

5. Hiperlipoproteinemia de tip V:
- este rar intalnita.
- debut in copilarie sau in jurul varstei de 20 de ani.
- ser intens lactescent
- tablou biochimic: cresterea VLDL, si a chilomicronilor "a jeune", hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie.
- clinic: xantoame, dureri abdominale, pancreatita, obezitate, hepatosplenomegalie.

6. Hiperlipoproteinemii secundare:
- Mixedem
- Hipertiroidie
- Sindrom nefrotic
- LED, mielom
- Boli hepatobiliare
- Guta
- Insuficienta renala

S-ar putea să vă placă și