POSTLICEALA SANITARA

F.E.G BUCURESTI

DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENȚA PEDAGOGICA

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

FRACTURI DESCHISE

ABSOLVENT,

PANĂ FLORIN-CRISTINEL

SESIUNEA AUGUST 2015

BUCUREȘTI

5
‘SANATATEA ESTE O COMOARA PE CARE
PUȚINI ȘTIU SA O PREȚUIASCA, DEȘI APROAPE
TOȚI SE NASC CU EA’

HIPOCRATE

ARGUMENT
6
Imi doresc aceasta profesie , cea de asistent medical generalist, deoarece, consider ca cel mai
bun lucru pe care il poti darui cuiva este sanatatea si autonomia proprie.

In primul rand , meseria de asistent medical presupune responsabilitate si dragoste fata de

oameni. Aceste doua mari calități definesc in întregime aceasta profesie. Se realizeaza
imediat ca fara acestea nu se poate face referire la un asistent bun. Un pacient nu poate fi
îngrijit cu ură. Indiferent de vârstă , sex sau condițiile pacientului un bun asistent ii va
acorda toata atenția lui si tot ajutorul de care poate dispune, fara a face discriminări între cei
bolnavi , iar asistentul trebuie sa fie dedicat întrutotul pentru binele altora .

In al doilea rand , am ales aceasta tema pentru proiect deoarece consider ca miscarea este
una dintre cele mai importante functii ale corpului uman. Fara posibilitatea de miscare ar
exista dependența de alte persoane sau de obiecte din domeniul ortopedic . La vârsta de 14
ani , in urma unui accident sportiv mi-a fost facturată ulna si nu se poate exprimă in cuvinte
cat de greu mi-a fost din cauza incapacității de folosire a unui membru al corpului. Acest
fapt m-a determinat si mai mult sa-mi aleg tema pentru proiect.

Asadar , după cum spune si medicaul antichitatii, Hipocrate : ‘’Sănătatea este o comoară pe
care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea’’

Cuprins

7
Argument

Capitolul I .
Elemente de anatomie și fiziologie.........................….........................5

Capitolul II.
Cadrul teoretic............................................................................................13
Definiție............................................................................................................13
Etiologie............................................................................................................15
Patogenie-cauze................................................................................................16
Semne,simptome si complicatii........................................................................18
Diagnostic..........................................................................................................23
Tratament...........................................................................................................27
Prognostic...........................................................................................................31

Capitolul III.
Rolul asistentei medicale în planul de îngrijire................................32

Capitolul IV.
Cazuri clinice ( tabel plan îngrijire ).............................................................48
1. Caz clinic Nr-I..............................................................................................48
2. Caz clinic Nr-II.............................................................................................53
3. Caz clinic Nr-III............................................................................................58
Concluzii .........................................................................................................63
Bibliografie.....................................................................................................65

8
9
 CAPITOLUL I

Elemente de anatomie și fiziologie ale aparatului locomotor

Anatomia Sistemul osos este alcatuit din 206 oase,conectate intre ele prin articulatii in
majoritatea cazurilor.

Rolul principal al acestora este de a suporta greutatea corpului,de a permite mobilitatea

acestuia, si de a proteja organele interne.

In general, scheletul osos este impartit in:

-scheletulcephalic;

-scheletul axial(cavitatea toracica,stern si coloana vertebrala);

-scheletul apendicular(membrele).

Oasele sunt alcatuite din tesutul osos,acestea fiind matrice osoase si osteocite,osteoblaste si
osteoclaste(tipuri celulare).

Tesutul osos este bogat vascularizat si are o activitate metabolica intensa.

Sistemul osos este un rezervor de calciu,fosfati si multi alti ioni.

Exista doua tipuri de tesut osos :

-Țesut osos primar \imatur :acest tip de tesut este inlocuit cu tesut osos matur ,insa sunt
anumite regiuni unde nu se produce schimbarea :in vecinatatea suturilor oaselor late ale
craniului,la nivelul alveolelor dentare. Acesta este caracterizat de un numar scazut de
elemente minerale si un numar crescut de osteocite.

-Țesutul osos secundar(matur) :este caracteristic adultului, acesta este bogat in fibre de

colagen

10
Țesutul osos se produce prin procesul numit osteogeneza, acesta se produce prin :

-osificare de membrana(endoconjunctiva) prin aceasta se formeaza majoritatea oaselor late ;

-osificarea encondrala(endocartilaginoasa) prin acest de osificare se formeaza majoritatea

oaselor lungi si scurte ;

Cresterea osoasa este asociata cu resorbtia partiala a tesutului deja format, in acest fel
facilitandu –se mentinerea morfologiei osului in timpul cresterii.

Remodelarea osoasa este mult mai intensa la copiii mici insa la adulti se desfasoara
concomitent in multe regiuni ale scheletului, fiind independent de cresterea osoasa.

Componentele sistemului osos :

1.Craniul-este compus din opt oase(cutia craniana) si paisprezece(pentru fata)

11
2.Coloana vertebrala –reprezinta scheletul axial al trunchiului,avand o localizare posterioara
si mediana;

-este formata din 33-34 de vertebre,dispuse matematic.

Exista vertebre :

-cervicale in numar de 7 ;

-toracice in numar de 12 ;

-lombare in numar de 5 ;

-sacrale in numar de 5 ;

-coccigiene in numar de 4-5.

3.Toracele, este alcatuit din stern,coaste si vertebre toracice

-Sternul este localizat in partea mediana a toracelui si este impartit in manubrium

sternal,corpul sternal,procesul xsifoid;

-Coaste sunt in numar de 12 perechi,care fac legatura intre coloana vertebrala si stern,
coastele sunt formate din os costal si cartilaj costal;

Se diferentiaza coaste adevarate care se articuleaza cu sternul prin cartilaj propriu,sunt in

numar de 7, si coaste false dintre care primele se articuleaza cu sternul prin intermediul
altor coaste iar ultimele sunt flotante nemaiajungand la stern.

4.Pelvis(centura pelvina) forma acestuia este de trunchi de con cu diametrul transversal mai
mare, ca o consecinta a ortostatismului.

Rolurile pelvisului sunt :sustinerea si transmiterea greutatii trunchiului in statica si

locomotia bipeda ,protectia organelor pelvine,implicat in sarcina si nastere.

Exista mai multe tipuri morfologice de pelvis :

-tip ginecoid, este tipul clasic feminin, cu diametrul transversal mai mare decat cel antero-
posterior ;

12
-tip android , tipul classic masculin , intalnit insa si la femei ;

-tip antropoid, turtit latero-lateral, cu diametru antero-posterior mare si diametrul transversal

mic,este intalnit mai adesea la femeile de rasa neagra ;

-tip platipeloid, turtit in sens antero-posterior, diametrul transversal foarte mare,intalnit mai
des la femeile de culoare alba, insa este cel mai rar intalnit tip morfologic pelvin.

5.Oasele membrelor :

-superioare :humerus,radius,oasele carpiene,metacarpiene,falange;

-inferioare:femur,rotula,tibie,fibula,oase tarsiene,oase metatarsiene,falange.

Structura externa a oaselor:

-diafiza(tesut osos compact);

-epifizele(lame dense de os compact care invelesc osul spongios care contine maduva rosie);

-metafizele;

-periost;

-os compact;

-os spongios;

-cartilaj hialin;

-maduva rosie;

-maduva galbena.

13
Fiziologia

Scheletul concentreaza cea mai mare concentratie de calciu din organism,acesta realizand
schimburi cu sangele, in acest fel concentratia sanguina si tisulara a calciului este foarte
stabila.

Acest transfer al calciului din oase in sange se realizeaza pe doua cai : una rapida si una
lenta controlata de parathormon.

Prin duritatea si rezistenta lor, oasele contribuie la determinarea formei corpului si

reprezinta suportul partilor moi. Ele formeaza cavitatile de protectie ,in care sunt adapostite
organele, de exemplu: cutia craniana, canalul vertebral,cutia toracica si bazinul osos. Sunt
organe ale miscarii ,pentru ca iau parte la formarea articulatiilor si dau insertii muschilor.

   Prin componenta lor minerala ,oasele constituie un depozit de substante fosfocalcice  pe

care organismul le poate mobiliza la nevoie.

     

14
 Cresterea oaselor:

   Procesul de crestere a osului are loc in lungime si in grosime.Cresterea in lungime se face

la nivelul cartilajelor de crestere(metafiza)prin osificarea endocondrala.

   Cresterea osului este influentata de factori endocrini si vitamine,astfel intervin hormonul

de crestere hipofizar, hormonii paratiroidieni si tiroidieni precum si hormonii sexuali.
Alaturi de hormoni intervin si vitaminele A ,B si in  special vitamina D ,ce favorizeaza
depunerea calciului in oase.

     

 Metabolismul oaselor:

  Metabolismul este cu atat mai activ cu cat organismul executa mai multe miscari prin
acesta,oasele angajate direct in actiune sunt mai dezvoltate ,iar in lipsa de activitate duce la
suptierea lor,metabolismul sarurilor minerale este strans legat de asa numitul echilibru
fosfocalcic.

Fosforul si calciul sunt elemente indispensabile organismului si se gasesc in organism sub

forma de saruri insolubile ,depuse in mare cantitate in oase si dinti si in mica masura
dizolvate in lichidele mediului intern(sange,lichid interstitial,limfa).

Concentratia in saruri de calciu din sange poarta denumirea de calcemie(normal 9-11mg

%)iar cea de fosfor- fosfatemie .Echilibrul dintre cantitatea de fosfor si calciu in organism
(echilibrul fosfocalcic)este pastrat printr-un auto-control exercitat pe cale umorala. Atunci
cand prin ingestie nu sunt asigurate cantitati necesare de calciu si fosfor, sau acestea sunt
eliminate prin urina in cantitati mari are loc o intensificare a proceselor de demineralizare a
oaselor,conpletanduse astfel concentratia din lichidele organismului  si invers.Hormonii care
regleaza echilibrul fosfocalcic sunt parathormonul , secretat de glandele paratiroide si
calcitonina secretata de glanda tiroida.

Parathormonul mobilizeaza calciul din oase si face totodata sa creasca eliminarea sarurilor
de fosfor prin urina ,iar calcitonina are actiune inversa ,coboara nivelul calciului sangvin si

15
micsoreaza eliminarea fosfatilor prin urana.Exista si alti hormoni ce influenteza intr-un sens
sau altul in mineralizarea osului.Actiunea mineralizanta a hormonilor sexuali,
somatotropul ,hormonii timici si epifizari,iar actiune demineralizanta au ACTH-ul si
glucocorticoizii.

Vitamina D determina crestrea concentratiei plasmatice a calciului.Ea actioneaza direct pe

os: creste moblizarea calciului si fosfatului din os,activeaza proteina de legare a calciului din
os,are efect antirahitic ,actioneaza sinergic cu parathormonul pentru a determina
demineralizarea osoasa prin proliferarea osteoclastelor.Crestrea actvitalor osteoclastelor de
catre parathormon necesita prezenta vitaminei D3.

Calciul de schimb :osul ca si alte tesuturi ale organismului  contine un tip de calciu de

schimb care este intotdeauna in echilibru cu ionii de calciu din lichidul extracelulelor.Calciul
de schimb de la nivelul osului reprezinta pana la 1%din calciul osos total,fiind reprezentat de
saruri usor mobilizabile .Acest tip de calciu realizeaza un mecanism rapid de tampon care
impiedica concentratia calciului din lichidul celular sa varieze foarte mult .

 Osteoliza:

Osul este in permanenta format de catre osteoblaste si este continuu lizat acolo unde sunt
active osteoclastele.

Osteblastele se gasesc si pe suprafetele exterioare ale oaselor si in cavitatile osoas.In toate

oasele vii se desfasoara o oarecare activitate osteoblastica.

Osteoliza are loc in imediata vecinatate a osteoclastelor.Acestea emit catre os prelungiri

similare vilozitatilor si secreta din aceste vilozitati doua tipuri de substante :enzime
proteolitice si cativa acizi ,incluzand acidul citric si cel lactic.Enzimele digera sau
dezorganizeaza matricea organica a osului iar acizi solubilizeaza sarurile minerale.

    Echilibrul intre osteogeneza si osteoliza:

 In mod normal ,excpetand oasele de crestere ,rata osteogenezei si ce a osteolizei sunt
egale ,astfel incat masa toatala a osului ramane constanta .De obicei osteoclastele existand
sub forma unor mici populatii ,si odata ce o populatie de osteoclaste incepe sa se dezvolte,

16
ea consuma din os vreme de aproximativ trei saptamani ,sapand un tunel ce poate avea 1mm
diametru si o lungime de mai multi milimetri.La sfarsitul acestei perioade osteoclastele
dispar si tunelul este invadat de osteoblaste.Urmeaza apoi osteogeneza,vreme de cateva luni
osul nou fiid depus in straturi succesive pe suprafata interna a cavitatii pana ce tunelul este
umplut.Osteogeneza inceteaza cand osul incepe sa stanjeneasca vasele ce iriga zona.Canalul
prin care trec aceste vase,numit canalul hawersian,este deci,tot ce ramane in cavitatea
initiala.

Fiecare teritoriu osos nou format in acest mod se numeste osteon.Formarea si liza osoasa
continua au cateva functii fizologice importante:

a) Osul isi ajusteaza rezistenta,de obicei proportional cu gradul de solicitare a lui.Prin

urmare,oasele se ingrasa cand sunt supuse la incarcari mari.

b) Forma osului poate fi remodelata pentru a sustine adecvat fortele mecanice,prin osteoliza
si osteogeneza,conform modelului sarcinilor la care este supus.

c) Pe masura ce matricea organica batrana degenereaza,este nevoie de matricea organica

noua.Pe aceasta cale se mentine consistenta normala a osului.

   Osul este format in raport cu solicitarea compresiva pe care trebuie sa o suporte.Solicitarea

fizica continua stimuleaza depunerea osteoblastica a osului.S-a presupus ca osteogeneza in
punctele de solicitare compresiva este determinata de un efect
piezoelectric,astfel:compresiunea osului produce un potential negativ la locul compresiei si
un potential pozitiv in alta parte in os.S-a demonstrat ca minime cantitati de curent ce trec
prin os determina activitatea osteoblastica la polul negativ al fluxului de curent,ceea ce ar
putea explica osteogeneza crescuta la locurile de compresiune.

17
 CAPITOLUL II

CADRULTEORETIC

1.DEFINIȚIE

Fractura deschisa este o URGENȚA chirurgicala! Deobicei se asociaza cu alte fracturi sau
leziuni localizate la alte nivele (cap, torace,abdomen)-politraumatism- caz in care este
nevoie de o colaborare interdisciplinare intr-un centru de traumatologie cu dotare adecvata si
personal cu experienta.

Fractura deschisa este o fractura speciala in care tesuturile moi si mai ales pielea sufera
leziuni in dreptul sau in apropierea focarului de fractura realizand o comunicare directa
intre focarul de fractura si mediul exterior.

Prognosticul fracturilor deschise depinde de gradul de contaminare si de gradul devitalizarii

partilor moi (periost, muschi, tendoane, piele).

18
Diagnosticarea incorecta si lipsa unui tratament adecvat pot avea urmari foarte grave:
osteomielita sau pseudartroza(lipsa consolidarii osului) pe infectie.

Pseudartroza este mai frecventa la persoanele cu fracturi la care perfuzia sangvina la

nivelul osului este deficitara si, de asemenea, la persoanele care au suferit traumatisme
severe osoase, chiar daca fluxul sangvin este corespunzator.

Pacientii cu pseudartroza resimt de regula durere la locul fracturii dupa ce durerea initiala ce
insoteste trauma dispare. Aceasta durere poate persista luni sau chiar ani de zile, si poate fi
constanta sau poate aparea la folosirea bratului sau a piciorului afectat.

Osteomielita este un proces acut sau cronic de infectie al osului si periostului, secundara

altor infectii ale organismului.  Infectia asociata cu osteomielita poate fi localizata sau se
poate extinde prin periost, cortex, maduva osoasa si alte tesuturi adiacente.

19
 2.ETIOLOGIE

Fracturile, indiferent de localizare, se pot produce în mod direct ,când agentul traumatic

vulnerat acționează la nivelul focarului de fractură,dar mai frecvent se întâlnesc mecanisme
indirecte, agentul traumatic acționând la distanță de focarul de fractură:

- mecanismul de flexie – întâlnit frecvent în fracturile coloanei vertebrale și

a oaselor lungi;

- mecanismul de torsiune – întâlnit în fracturile ale gleznei, tibiei, col

femural si asa mai departe ;

- mecanismul de tasare sau de presiune în ax – întâlnit în fracturile coloanei vertebrale,

bazin, platou tibial, calcaneu si asa mai departe ;

- mecanismul de tracțiune – rezultat prin acțiunea în sens divergent în axul osului a factorilor
cauzali divergenți.

Exemplu de asemenea fracturi:

-fracturile de rotulă ;- apofize spinoase ale coloanei vertebrale ; - trohiter humeral

20
 3.PATOGENIE-CAUZE

Pentru producerea fracturii, este necesara existenta unor factori extrinseci şi a unor factori
intrinseci.

1.Factorul extrinsec este reprezentat de forţa exterioară care acţionează asupra osului, a
cărei mărime, direcţie şi durată influenţează tipul şi gravitatea fracturii. Mecanismul de
acţiune a acestei forţe poate fi direct sau indirect.

Fracturile prin mecanism direct se produc în urma   şocului   direct   al agentului

contondent (forţei exterioare) asupra locului de impact, determinând leziuni tegumentare ale
ţesutului celular subcutanat, fasciei musculare şi, în final, ale osului, cu apariţia unei fracturi
deschise.

Fracturile prin mecanism indirect sunt cele mai frecvente şi se caracterizează prin
fracturarea osului la distanţă de punctul de aplicare al forţei care îl deformează.

Se cunosc mai multe mecanisme indirecte de producere a fracturilor:

- mecanismul de flexie – forţa este aplicată asupra unei extremităţi a osului, în timp ce
extremitatea opusă rămâne fixă, fractura apărând în punctul de maximă curbură a osului (un
exemplu de fractură prin acest mecanism este fractura tibială a unui schior care cade înainte,
piciorul fiind însă fixat pe schi);

- mecanismul de torsiune – forţa este aplicată la extremitatea unui os lung, unde determină o
mişcare de rotaţie, în timp ce extremitatea opusă rămâne fixă (o răsucire brutală a piciorului
unui fotbalist pe piciorul fixat cu crampoane pe sol, poate determina o astfel de fractură);

21
-mecanismul de compresiune – determină o tasare sau o fractură cominutivă a unui os scurt
(de exemplu, o lovitură verticală la nivelul capului unui înotător care plonjează într-o apă
insuficient de adâncă poate produce o fractură cominutivă a unei vertebre cervicale);

- mecanismul de smulgere – o contracţie musculară puternică poate determina smulgerea

unui fragment osos cu inserţia muşchiului respectiv.

Mecanismul de acţiune poate fi şi mixt, când se combină un mecanism direct cu unul

indirect.

2.Factorii intrinseci care influenţează riscul de fractură sunt:

- capacitatea de absorbţie a energiei aplicate pe membru de musculatură şi de celelalte

ţesuturi moi, protejând osul;

- curba solicitare-deformare şi modulul lui Young (raportul dintre unitatea de solicitare şi

unitatea de deformare, reprezentând o măsură a rigidităţii materialelor);

- rezistenţa la oboseală – când un material este supus la cicluri repetate de încărcare el se va

rupe la un moment dat, chiar dacă mărimea fiecărui ciclu este mult sub solicitarea de
ruptură; sau descris fracturi de oboseală la recruţi după un marş îndelungat (la nivelul
metatarsienelor);

- densitatea – rezistenţa unui material este direct proporţională cu densitatea lui. Când
densitatea osoasă scade, de exemplu prin osteoporoză, solicitarea necesară pentru a produce
o fractură este cu mult mai mică. Din acest punct de vedere, fracturile se pot produce pe os
normal (densitate normală) sau pe os patologic (densitate osoasă scăzută printr-un proces
patologic: osteoporoză, tumori, infecţii osoase).

22
 4.SEMNE SI SIMPTOME

Semnele si simptomele prezente in cazul unei fracturi pot fi:

- durere acuta, care este exacerbata de mobilizare;

- impotenta functionala (adica pierdere totala sau partiala a functiilor unui membru afectat)
relativa in cazul fracturilor incomplete si totala in fracturile deplasate ;
- indispozitie generala, insotita de o usoara neliniste ;
- "febra traumatica" este o stare subfebrila ce poate sa apara la 24-48 de ore de la traumatism
si dispare in 3-7 zile ;
- in cazul traumatismelor de mare intensitate poate sa apara socul traumatic, socul
hemoragic ;
- deformarea regiunii ;
- scurtarea membrului afectat ;
- echimoza tardiva ;
- mobilitate anormala dintre fragmentele osoase ;
- netransmibilitatea miscarilor ;
- crepitatie osoasa ;
In fracturile oaselor mari - cum ar fi femurul- se poate sa se acumuleze la nivelul
focarului de fractura o cantitate mare de sange, uneori se poate acumula si peste un litru de
sange

23
Investigațiile ce pot fi efectuate pentru a stabili diagnosticul sunt:

-  radiografia standard: permite in majoritatea cazurilor stabilirea unui diagnostic exact.

Aceasta se efectueaza in doua incidente care vor avea intre ele un unghi de 90 de grade (fata
si profil). In unele cazuri pot fi necesare efectuarea unor radiografii cu incidente speciale;

- tomografia computerizata: este recomandata in cazul fracturilor a carui traiect de fractura

este greu de apreciat pe radiografiile standard;

- rezonanta magnetica nucleara: este utila mai ales in cazul fracturilor coloanei si
genunchiului;

- examinarea cu radioizotopi: este folosita in diagnosticul fracturilor de oboseala sau a

fracturilor fara deplasare.

Ex. FRACTURA DE OBOSEALA

24
 5.COMPLICAȚII

Evolutie si complicații. Sunt in stransa corelație cu tipul de fractura deschisa I,II sau III.

Clasificarea moderna a fracturilor deschise (Gustilo si Anderson) se face in functie de

marimea energiei absorbite de plaga si fractura, de gradul deschiderii cutanate si de
importanta contaminarii. Se descriu fracturi deschise de gradul I, II, III; gradul III fiind
divizat la randul sau in subgrupele A, B si C.

Gradul I reprezinta o fractura deschisa produsa de o forta de mica energie care determina o
fractura oblica sau transversala cu o plaga cutanata sub 2 cm, relativ putin poluata.

Gradul II desemneaza o fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata,

determinand o fractura cominutiva, cu o plaga cutanata de peste 2 cm, cu contuzia
tegumentelor si a musculaturii vecine, cu o poluare mai accentuata.

Gradul III A reprezinta o fractura produsa de o forta de mare energie ce determina o

fractura cu cominutie importanta, cu pierdere cutanata (dilace-rari tegumentare, lambouri
devitalizate) si devitali-zare musculara, poluare intensa.

In gradul III B forta exterioara este de mare energie, produce o fractura cominutiva (ca si in
gradul III A) cu leziuni importante contuze ale partilor moi, cu smulgerea periostului si cu
expunerea osului.

Gradul III C reprezinta o fractura de gradul III la care se asosciaza leziuni ale axului
vascular principal ce impun repararea chirurgicala pentru pastrarea membrului.

Fractura deschisa se contamineaza cu germeni patogeni din mediu, mai ales cand plaga este
contu-za, profunda, cu corpi straini. Aceasta contaminare poate duce la aparitia unei infectii.
Infectia compromite procesul de consolidare prin multiple mecanisme. Toxinele microbiene
lizeaza fibrina care leaga in primele momente intre ele extremitatile fracturate. De asemenea
este impiedicata polimerizarea mucopolizaharidelor si a fibrelor colagene.

25
Infecția menține un pH acid care impiedica mineralizarea calusului.

Fracturile tip I si tip II au o evolutie apropiata de fracturile inchise din punct de vedere al
riscului de infectie si al pseudartrozelor (lipsa consolidarii).

Ca o complicatie imediata amintim sindromul de compartiment mai ales in fracturile la

nivelul gambei si antebratului datorita fasciei inextensibile intalnita la acest nivel. Practic,
edemul aparut post-traumatic duce la colabarea axului arterial principal al regiunii
(compartimentului).

Apar tulburari de sensibilitate in prima etapa, urmate de ischemia arteriala. Este o urgenta
chirurgicala si se rezolva prin fasciotomie (incizia tegumentelor si a fasciei din
compartimentul respectiv).

Infecția acuta poate sa apara in perioada imediat urmatoare traumatismului (primele 14

zile). In acest caz trebuie reevaluata osteosinteza focarului de fractura (fixatorul exern se
menține, iar fixarile cu placi sau tije se schimba in fixator extern).

Infecția  cronica se intalneste in aproximativ 5% in fracturile tip III avand o evoluție cu un

prognostic prost deoarece osul este deficitar in vascularizatie deci in mecanisme de aparare.

26
Arsenalul terapeutic este minim, iar de cele mai multe ori pacientul ramane cu infectia, care
se exteriorizeaza prin fistule, inflamatii, secretii purulente ori de cate ori ii scade imunitatea.

Pseudartroza (lipsa consolidarii osului) asociata cu osteomielita cronica are evolutia cea

mai rezervata,de lunga durata si tratamente limitate cu eficienta mica. Adeseori se intervine
repetat cu toaleta chirurgicala,osteotomie(scurtare osoasa) si fixarea externa a fracturii.

In fracturile tip IIIC asociate cu leziuni vasculare-nervoase grave deseori se recurge la

amputarea membrului in vederea salvarii vietii pacientului.

27
 6.DIAGNOSTIC

DIAGNOSTIC

1.Anamnezaeste obligatoriu ca prin anamneză să se precizeze următoarele elemente:

- data, ora și locul accidentului;

- tipul de accident ( rutiere, de muncă, de sport, prin agresiune, casnic, etc.);

- mecanismul de producere al accidentului ( traumatism direct, indirect, cădere de la

înalțime, proiectare autovehicul, contracție musculară violentă, etc.);

- în ce au constat primele îngrijiri la locul accidentului și de cine au fost acordate. Se vor

cerceta antecedentele personale fiziologice și mai ales cele patologice care pot evidenția
afecțiuni ce favorizează producerea unor fracturi sau luxații ( rahitism carențial,
osteomalacie, hemofilie, maladia Lobstein ș.a.)

2. Examenul clinic examenul general se va efectua amănunțit pe aparate, fiind necesar a fi

decelate afecțiuni asociate ce au rol important în stabilirea conduitei terapeutice cum ar fi:

-afecțiuni cardio – respiratorii ;

-afecțiuni renale ;

-diabetul zaharat ;

- sindromul posttrombotic ;

-afecțiuni hepatice ;

-etilismul ;

-denutriția ;

-afecțiuni endocrine.

28
Examenul general trebuie să precizeze dacă există disfuncții respiratorii și care este cauza
acestora, precum și tipul de leziune în cazul unui traumatism cranioencefalic asociat.

Examenul local prezintă o importanță deosebită în stabilirea unui diagnostic corect.

Semne clinice subiective dintre semnele clinice subiective trebuie reținut în primul rând cel
dureros, apreciindu-se :

- sediul durerii ;

-intensitatea ;

-iradierea ;

-variabilitatea.

Un alt element ce este relatat de către pacient este impotenţa funcţională, care poate fi
parţială sau totală in fracturile deschise fiind in general totala.

Semne clinice obiective in cadrul examenului clinic, obiectiv inspecția poate evidenția:

-atitudinea generală a membrelor de exemplu în leziunile traumatice ale membrelor toracice,

pacientul se prezintă într-o poziție antalgica caracteristică, așa numită poziție Dessault ( își
susține membrul lezat cu mâna și antebrațul de partea sanatoasă).

La nivelul membrelor pelvine, în fracturi apare scurtarea lor și rotarea externă.

- aspectul tegumentelor ECHIMOZE - într-o serie de fracturi apar echimoze întinse

( echimoza Hennequin în fractura de col humeral), în fracturi de paletă humerală, în luxații
de cot, în fracturi maleolare.

Edeme – fracturile, dar şi luxațiile si entorsele sunt însoțite de edeme, ce se instaleaza rapid
și maschează reliefurile osoase.

Flictene, care pot apare la nivelul tegumentelor.

29
Plăgile - este foarte important a se face distincția între o plagă la distanța de focarul de
fractură și o fractură deschisă deformarea reliefurilor osoase ( angulații, deplasări laterale,
rotație externă). Prin palparea regiunii se vor evidenția punctele dureroase și raporturile
osoase anormale.

De asemenea, prin palpare se va cerceta mobilitatea anormală și crepitațiile osoase.

Diagnosticul clinic al unei fracturi se bazează pe următoarele date:

a. Semne clinice locale de probabilitate:

- echimoze;

- flictene;

- impotența funcțională regională;

- deformarea regiunii prin deviația axelor sau scurtarea regiunii.

b. Semne clinice locale de certitudine:

- mobilitatea anormală;

- crepitațiile osoase;

- lipsa transmiterii mișcărilor între etajul suprajacent și subjacent focarului fractural;

- întreruperea continuității reliefului osos.

Măsurătorile sunt necesare pentru a stabili anumite modificări regionale.

Diagnosticul radiologic se face prin efectuare de radiografii în cel puţin două incidenţe, una
de faţă sau postero-anterioară şi una de profil.

Pentru anumite varietăţi de fracturi sunt necesare incidenţe speciale.

De asemenea, un aport important îl pot avea efectuarea de examinare prin tomografia

computerizată sau prin rezonanţă magnetică nucleară.

30
Angiografia aduce informaţii despre leziuni vasculare care pot să se producă în cazul unei
fracturi deschise.

EX.
ANGIOGRAFIE

31
 7.TRATAMENT

Primul ajutor. Consta in aplicarea unui bandaj steril la nivelul leziuni chiar la locul
accidentului dupa, imobilizarea membrului afectat intr-o atela gipsata sau improvizata toate
in vederea unui tratament mai amplu in cadrul unui spital.

Transportul pacientului trebuie efectuat cu o deosebita grija deoarece prezinta un risc crescut
de infectie si fractura se poate complica cu leziuni ale tesuturilor nobile (nervi, artere, vene),
astfel transportul se face : in pozitia sezand pentru fraturile membrului superior sau pe targa
pentru fracturile coloanei sau membrului inferior.

Primul ajutor acordat de persoane specializate va urmari:

- administrarea unui calmant;

- reducerea aproximativa prin tractiunea in ax;
- imobilizare provizorie corecta a fracturii;
- toaleta primara a plagii si pansament in cazul fracturilor deschise;
- seroprofilaxie antitetanica (fracturilor deschise);
- garou in cazul leziunilor vasculare ce pun in pericol viata (ora aplicarii garoului trebuie
mentionata pe biletul de trimitere).

Protocolul preoperator: Pentru o evaluare corecta a pacientului politraumatizat este

esential sa se  urmeze protocolului ATLS (Advanced Trauma Life Suport) ce maximizeaza
tratamentul in prima ora de la accident (ora de aur), depisteaza si rezolva leziunile letale
imbunatatind prognosticul pe termen lung.

Apoi se toaleteaza abundent fractura deschisa cu ser fiziologic, se reduce fractura, se aplica
un pansament steril si se imobilizeaza membrul afectat in atela gipsata.

In cazul pacientului operabil, dupa parcurgerea ATLS, se recolteaza  analizele necesare si se

administreaza un antibiotic preoperator.

32
Dupa explicarea riscurilor si semnarea consimtamantului  de catre pacient sau apartinatori,
se transporta pacientul catre sala de operatie.

Principiile de tratament in cazul fracturilor deschise sunt irigarea, toaleta chirurgicala

si debridarea țesuturilor neviabile, stabilizarea focarului de fractura.

Irigarea se face cu aproximativ 6-9l de ser fiziologic si are ca rol curatirea plagii prin
dilutie.Irigarea incepe in camera de garda, iar cantitatea de ser fiziologic folosita depinde
momentul operator. Daca pacientul ajunge in sala de operatie in decurs de 2 ore, atunci
irigarea se face cu 1-2 l de ser, iar daca interventia trebuie temporizata, irigarea se face cu 9-
10l de ser.

Tratamentul medicamentos: antibioterapia cu cefalosporine de generatia I infracturile tip

I,II.

In fracturile de tip III se asociaza cu aminoglicozide, penicilina sau vancomicina.

Se recomanda sa administram, indiferent de tipul de fractura, antibioterapie tintita pe

germenii G si anaerobi.

-cefalosporine 7 zile + aminoglicozide 7 zile + metronidazol 3 zile.

-antialgice si antiinflamatoare: pentru reducerea edemului si confortul pacientului

-anticoagulant: cu heparina cu greutate molecular mica de tipul Clexane,Fraxiparine datorita

riscului trombozelor asociate cu imobilizarea prelungita

-vasodilatatoare: Pentoxifilin retard

Toaleta chirurgicala si debridarea tesuturilor neviabila implica explorararea si inspectia

plagii pentru depistarea si inlaturarea corpilor straini,evaluarea gradului de contaminare cat
si a eventualelor leziuni vasculo-nervoase.

Indepartarea tesuturilor moarte se face in etape minutioase deoarece acestea pot deveni
focare de infectii.

33
Debridarea incepe cu evaluarea musculaturii, prin examinarea gradului de contractilitate,
culorii si sangerarii acesteia, urmata de evaluarea tesutului osos.

Aprecierea viabilitatii osului este foarte grea, de aceea se considera cu eschilele osoase fara
periost, fara insertii musculo-tendinoase sunt non-viabile, dar totusi fragmentele mari trebuie
pastrate. In aceasta etapa medicul ortoped trebuie sa evalueze si modul in care ar putea
acoperi focarul de fractura cu tesut moi.

Stabilizarea focarului de fractura se efectueaza, cel mai frecvent, prin fixare interna cu un
implant (placi,suruburi,tije centromedulare) in fracturile deschise tip I si uneori tip II.

ex.fract. de tablou tibial

Uneori se opteaza si pentru fixatorul extern, in functie de gradul de poluare al fracturii.

34
In cazul fracturilor tip III se prefera fixatorul extern datorita contaminarii si a riscului
crescut de infectie postoperator.Este o solutie de temporizare pana la acoperirea defectului
cu tesut moale sau rezolvarea leziunilor vasculare.

In cazul mentinerii unui risc crescut de infectie dupa aceste interventii,imobilizarea cu un

fixator extern se poate permanantiza pana la vindecarea fracturii.

35
 Ex.FIXARE ESXTERNA

36
 8.PROGNOSTIC

Prognosticul este variabil in funcție de complexitatea cazului, complicațiilor locale/generale

posibile, afecțiunilor asociate, programului de recuperare.

Clasificarea moderna a fracturilor deschise (Gustilo si Anderson) se face in functie de

marimea energiei absorbite de plaga și fractura, de gradul deschiderii cutanate și de
importanta contaminarii. Se descriu fracturi deschise de gradul I, II, III; gradul III fiind
divizat la randul sau in subgrupele A, B si C.
Gradul I reprezinta o fractura deschisa produsa de o forta de mica energie care determina o
fractura oblica sau transversala cu o plaga cutanata sub 2 cm, relativ putin poluata.

Gradul II desemneaza o fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata,

determinand o fractura cominutiva, cu o plaga cutanata de peste 2 cm,
cu contuziategumentelor si a musculaturii vecine, cu o poluare mai accentuata.

Gradul III A reprezinta o fractura produsa de o forta de mare energie ce determina o fractura
cu cominutie importanta, cu pierdere cutanata (dilace-rari tegumentare, lambouri
devitalizate) si devitali-zare musculara, poluare intensa.

In gradul III B forta exterioara este de mare energie, produce o fractura cominutiva (ca si in
gradul III A) cu leziuni importante contuze ale partilor moi, cu smulgerea periostului si cu
expunerea osului.
Gradul III C reprezinta o fractura de gradul III la care se asosciaza leziuni ale axului
vascular principal ce impun repararea chirurgicala pentru pastrarea membrului.
Fractura deschisa se contamineaza cu germeni patogeni din mediu, mai ales cand plaga este
contu-za, profunda, cu corpi straini. Aceasta contaminare poate duce la aparitia unei infectii.
Infectia compromite procesul de consolidare prin multiple mecanisme. Toxinele microbiene
lizeaza fibrina care leaga in primele momente intre ele extremitatile fracturate. De asemenea
este impiedicata polimerizarea mucopolizaharidelor si a fibrelor colagene. Infectia mentine
un pH acid care impiedica mineralizarea calusului.

37
 CAP.III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN PLANUL DE INGRIJIRE

Condiții de spitalizare

Pacienții sunt internați in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din
perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt
rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.

Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:

a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);

Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500-

11.000/mm3)

b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)

c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)

d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este

3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora

e) Urocultura

f) Sumar de urina

Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.

38
 Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii.
Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe
pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie.

Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I
bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.

Asistentul medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu
alcool sanitar.

Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu indexul
mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu alcool.
Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis. Se
introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-a
lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand
pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide
pumnul, apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage
acul.

Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si sapun.

Urocultura caracterizeaza prezența bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru urocultura se

poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile cu dop
de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de
urina , se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al sistemului

osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe
portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin
spalare cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele pot
produce opcitate de imagine.

39
Pentru executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul
radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa
ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il provoaca
dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgesic.

Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a culege
toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a
observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.

Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului (faciesul
starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale si vegetative ale
organismului; aparitia unor manifestari patologice.

Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic in
foaia de observatie.

Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii generale este

importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.

In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:

1. temperatura

2. respiratia

3. pulsul

4. tensiunea arteriala

5. diureza

40
Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului

respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt
medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta medicamentului inainte de
administrare ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea
caii de administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a
orarului de administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se
descompun sau se elimina din organe intr-un anumit timp.

Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului.

Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va evita

incompatibilitatea dintre medicamente.

De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va administra

prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.

Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.Va avea

grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va
preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru
fiecare cale de administrare.

I. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

II.Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Deoarece

multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconstienta din
timpul anesteziei si dupa anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta
medicala are rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da
incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii explica ce se va
intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va
fi dupa operatie si cat va dura.

41
2. Pregatirea generala

a) Bilantul clinic cuprinde:

- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza,

hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)

- starea generala:

• varsta

• greutatea

• slabire asociata cu deshidratare

- aparatul respirator

• se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie

• se caracterizeaza semnele functionale: frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce se

trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala

• obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.

- aparatul cardio-vascular

• Se face prin conscultatie, palpare, puls, frecventa amplitudinea.

• Tensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.

• Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular

• E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.

b) Bilantul paraclinic cuprinde:

- examenele de rutina absolut obligatorii:

42
• Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous
pe nitrat de sodiu)

• Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina

- examene complete

• HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara - se recolteaza prin punctie venoasa 2

ml de sange pe E.D.T.A.

• V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara

staza venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8

• Valori normale la 1 ora 2-5 mm

la 2 ore 5-10 mm

la 24 ore 20-50 mm

• Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate
de sodium 3,8 %

- timp Quick - valori normale = 6-12 secunde

- timp Hovell - valori normale= 60-120 secunde

• Bilantul electronic

• Examenul sumar de urina

3. Pregatirea locala

In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerabil care
sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii,
pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va
efectua clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.

43
 Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea inghinala,
ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.

Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg posibil,
dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod pesste care se pune un pansament
antiseptic uscat.

In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate lucrurile

inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se
pregatesc documentele (foaia de observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la
sala.

Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat confortabil si
invelit.

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii si este rasa corect. Se
verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila.

Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de asepsie

dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.

In sala de operatie - felurile de anestezie generala sau rahianestezie.

Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice.

Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a

bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.

Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va ajuta sa fie transportat

la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va controla frecvent starea pansamentului.

44
Va administa medicatia prescrisa postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa
de medic.

Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala). Va

controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile de dren si
cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a
facusului indica o evolutie buna.

La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular si

incep contractile izometrice. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ din
tesuturile moi si se inalta speteaza patului.

Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de preferabil
neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi, supa strecurata care
excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.

Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un

regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu
atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea
completa a starii de constiinta.

1. Supravegherea faciesului - urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si

racirea extremitatilor, aparitia cianozei.

2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o stare

de agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest
caza va fi imobilizat.

3. Supravegherea respiratiei - trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala. Accidente:

caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica
cu mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente
se previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.

4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls filiform este semn
de hemoragie.

45
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la 15
minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi.

6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se imbibe cu sange,

va fi anuntat imediat medicul.

7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.

8. Ingrijirea mucoasei bucale - se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa.

Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de sodium,
acid boric. Se pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina boraxata.

9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si mascarea zonelor

predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.

10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat,
se practica sondaj vezical.

11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia

medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:

a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala

b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara perna

c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic; tensiunea

arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori

d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan

e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre

extremitati notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce

f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe

cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia greturilor redarii cefei
trebuie anuntate medicului.

46
Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba

febra de rezorbtie (37,8o- 38o) se masoara dimineata si seara, pulsul, tensiunea arteriala, se
urmareste diureza si se stabileste bilantul hidric.

2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor - toaleta, schimbarea lenjeriei de pat si corp, a

pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose escarelor.

3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru eliminarea
secretiilor.

4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a
flebitei.

5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze

6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi

ceai indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi supravegherea
temperaturii se va face dimineata si seara, pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. Se
va supraveghea tranzitul intestinal, iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va
anunta medical. Tot din a treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele
member inferioare. In cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se
incepe tratamentul preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat in
pozitie sezanda si ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe
mersul.

In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui hematom

postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

47
Complicatiile protezelor totale :

Acute - mortale

- infectii acute precoce primitive

Precoce - luxatia protezei

Cronice - infectii tardive

- infectii cronice

- osificarile

- proteza dureroasa

- decimentarile

Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o

plaga pentru a inlesni cicatrizarea

Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii

fundamentale:

1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile, iar

mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate.
Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea
instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane,
una care il face si una care il serveste.

2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor

48
3. Sa se aseptizeze

4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile

5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare, blandete,

indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim, ser
fiziologic, apa distilata, apa sterile.

6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea

7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezinta

secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului

1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral

2. Indepartarea vechiului pansament

3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile.

4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat

5. Tratarea plagii operatorii

6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca cu
2-3 cm marginea plagii

7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul

8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica folosinta,

se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru sterilizare.

9. Spalarea cu apa curenta si sapun

49
Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea sanatoasa cu

piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza o perna.

Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea rulat.
Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat, dupa care
sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si
este asezat cel curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de
obicei.

Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru

obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta, ci

sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de
gimnastica.

Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile

articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza durerile spontane sau provocate de
miscare, isi recapata starea de excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.

Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul axelor
fiziologice ale articulatiilor.

Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.

Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati, luminoase
si bine incalzite.

50
 Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara
avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu
implice activitatea asistentei medicale.

Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este foarte
poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru
masaj. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai
cu maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.

Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul masajului
este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va utilize o
substanta lubrifianta ca lanolina, vaselina.

Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.

Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele
alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Durata
masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se
asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de ora.

Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin mai

rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de
caldura.

Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului,

relevand complet musculatura.

Rolul asistentei medicale in electroterapie - de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie
linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv al
tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri,
arsuri, caldura prea mare.

O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare fara
incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe
bicicleta.

51
 Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si
creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate.

Realizarea unui protocol educativ

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartilajului

(acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o
alimentatie hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor
determinant si agravant al afectarii articulatiei.

2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare

3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor musculare.

4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de

infectie latenta.

5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic

- antrenament progresiv

- incalzire inainte de efortul propriu-zis

- oprire periodica a efortului pentru recuperare

6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi, constituie un factor
agresiv pentru coloana vertebrala

7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului - se previn in acest fel deviatiile

coloanei vertebrale

8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente

52
 9. Tratarea infectiilor microbiene si virale

10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor
soldului.

11. Evitarea ortostatismul prelungit - se protejeaza articulatiile, oasele si muschii scheletici

12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda

13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu regularitate.

14. Evitarea traumatismelor 

- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu tulburari

de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru

- purtarea echipamentului de protectie adecvat

- prevenirea accidentelor rutiere, casnice

15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in calciu,
fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.

Externarea bolnavului

Medicul este cel care va hotari momentul externarii bolnavului cand acesta nu mai necesita
o supraveghere permanenta si poate continua tratamentul prescris la domiciliu.

Asistenta va pune la dispozitia medicului documentele bolnavului necesare formularii

epicrizei si completarii biletului de iesire si va asigura alimentatia bolnavului pana la
externare.

Asistenta va anunta familia bolnavului cu privire la externarea acesteia, va avea grija ca

bolnavul sa-si primeasca lucrurile personale de la magazia spitalului si sa aiba o
imbracaminte corespunzatoare anotimpului.

Va aprofunda cu bolnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire.

Asistenta va conduce bolnavul la iesire unde il lasa in grija apartinatorilor.

53
 CAZURILE CLINICE

CAZUL I

Nume: P

Prenumele: I

Varsta: 86 ani

Adresa: Comuna Dragoesti, judetul Ialomita

Ocupatia: Pensionara

Diagnosticul: Fractura de col femural

Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala

Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma
cu 60 de zile.

Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica

-operatie pentru retroragie interna

Pacienta se prezinta la camera de garda a Spitalului de Recuperare , secția ortopedie,

nemaisuportand durerile . Pacienta este internata pe sectia ortopedie la dr.F.N

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.

Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

54
- Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene respiratorii
superioare libere , miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip costal superior cu o
frecventa de 18 resp/min.. Toarcele este normal conformat si participa simetric la miscarile
respiratorii. Valoarea pulsului ( 70puls/min) este normala , la fel si cea a tensiunii
arteriale ( 140/80 mmHg ).

- Nevoia de a se alimenta si hidrata - Pacienta se alimenteaza singura , avand un orar

regulat. Pacienta prezinta cavitate bucala fara leziuni, masticatia si reflexul de deglutitie sunt
prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.

- Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o

frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.

- Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a aparatului

locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile fiind limitate din
cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza singura dar incet si cu
ajutorul unui cadru.

- Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.

- Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datorita

dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul cadrului
medical.

- Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C .

- Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacienta necesita ajutor la

efectuarea toaletei.

- Nevoia de a evita pericolele - Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este

nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.

55
- Nevoia de a comunica - Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii cu
pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde coerent si
precis la intrebarile puse.

- Nevoia de a invata -Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in

adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.

- Nevoia de a se realiza - Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,

atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

- Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de cand
este internata asculta radioul.

- Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacienta citeste carti religioase si se

roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.

PLAN DE INGRIJIRE

NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

CRT
.

1. Imobilizare Dupa 24 h Interventii Dupa 24 h

si alterarea pacienta va autonome pacienta
confortului avea o stare prezinta o
-in perioada
fizic si psihic de confort stare de
dureroasa am
din cauza fizic si confort fizic
asigurat pacientei
durerii psihic acceptabil in
repaos la pat fizic
urma
si psihic
administrarii
-i-am asigurat

56
 pacientei pozitia tratamentului.
antalgica

Interventii
delegate:

Am administrat :

-medicatie
antialgica:
Algocalmin si
Diclofenac

- Fragmin 5000
u.i. (pre si
postoperator)

2. Insomnie si Pacienta va Interventii Pacienta a

oboseala fi capabila sa autonome dormit 7 ore
doarma in si s-a trezit
-i-am asigurat un
timpul noptii odihnita.
confort minim
, avand un
necesar : lenjerie
somn
de pat curata ,
linistitor si
temperatura
odihnitor.
optima 18 C ,
aerisirea salonului
inainte de culcare

Interventii
delegate:

-i-am administrat
algocalmin f1 i.m.
+ diazapam f1 i.m.

57
3. Incapacitate Pacienta isi Interventii Pacientul
de a se va recastiga autonome si reuseste sa se
imbraca si mobilitatea delegate imbrace si
dezbraca articulara si dezbrace
-incurajeaza
capacitatea singur.
pacientul
de a se
imbraca si -face zilnic
dezbraca exercitii de
fara ajutor. motricitate fina cu
pacientul
descriindu-i
gestica necesara
imbracarii.

-supravegheaza
pacientul in timpul
imbracarii si
dezbracarii

4. Dificultate Pacienta isi Activitati Pacientul este

de a urma va putea lua autonome si capabil sa se
prescriptiile toate delegate spele singur
de igiena masurile de
-ajuta pacientul sa
igiena
isi faca baie sau
necesare
dus.
pentru
pastrarea -ajuta pacientul sa
intacta a isi faca toaleta
tegumentelor cavitatii bucale si
sa isi taie unghiile

58
Cazul II

Nume: R

Prenume: E

Varsta: 65 ani

Adresa: Comuna Slatina, Suceava

Ocupatia: Pensionara

Data internarii: 4.10.2014

Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang

Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice, impotenta

functionala

Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu 7 zile.

Asistentul medical recolteaza analizele la indicatia medicului

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

- Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - pacienta prezinta cai respiratorii

superioare libere, torace normal conformat, miscari respiratorii simetrice, respiratia este de
tip costal superior cu o frecventa de 20 respiratii pe min. T.A.140/90 mmHg, prezinta puls
perceptibil tahicardic 80 pulsatii/min.

- Nevoia de a se alimenta si hidrata - pacienta se alimenteaza singura ,are un orar regulat

de trei mese pe zi plus doua gustari, evita grasimile animale preferand fructele si
legumele.Dentitia este buna ,masticatia si reflexul de deglutitie sunt prezente si nu prezinta
semne de dezhidratare.

59
 La internare prezenta 65 de kg.la inaltimea de 1.65m.

- Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o

frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.

- Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a aparatului

locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile fiind limitate din
cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza singura dar incet si cu
ajutorul unui cadru.

- Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.

- Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datorita

dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul cadrului
medical.

- Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C .

- Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacienta necesita ajutor la

efectuarea toaletei.

- Nevoia de a evita pericolele - Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este

nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.

- Nevoia de a comunica - Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii cu

pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde coerent si
precis la intrebarile puse.

- Nevoia de a invata -Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in

adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.

- Nevoia de a se realiza - Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,

atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

60
- Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de cand
este internata asculta radioul.

- Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacienta citeste carti religioase si se

roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.

PLAN DE INGRIJIRE

NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

CRT
.

1. Imobilizare Dupa 24 h Interventii Dupa 24 h

si alterarea pacienta va autonome pacienta
confortului avea o stare prezinta o
-in perioada
fizic si psihic de confort stare de
dureroasa am
din cauza fizic si confort fizic
asigurat pacientei
durerii psihic acceptabil in
repaos la pat fizic
urma
si psihic
administrarii
-i-am asigurat tratamentului.
pacientei pozitia
antalgica

Interventii
delegate:

Am administrat :

-medicatie
antialgica:
Algocalmin si

61
 Diclofenac

- Fragmin 5000
u.i. (pre si
postoperator)

2. Insomnie si Pacienta va Interventii Pacienta a

oboseala fi capabila sa autonome dormit 7 ore
doarma in si s-a trezit
-i-am asigurat un
timpul noptii odihnita.
confort minim
, avand un
necesar : lenjerie
somn
de pat curata ,
linistitor si
temperatura
odihnitor.
optima 18 C ,
aerisirea salonului
inainte de culcare

Interventii
delegate:

-i-am administrat
algocalmin f1 i.m.
+ diazapam f1 i.m.

3. Incapacitate Pacienta isi Interventii Pacientul

de a se va recastiga autonome si reuseste sa se
imbraca si mobilitatea delegate imbrace si
dezbraca articulara si dezbrace
-incurajeaza
capacitatea singur.
pacientul
de a se
imbraca si -face zilnic
dezbraca exercitii de
fara ajutor. motricitate fina cu
pacientul

62
 descriindu-i
gestica necesara
imbracarii.

-supravegheaza
pacientul in timpul
imbracarii si
dezbracarii

4. Dificultate Pacienta isi Activitati Pacientul este

de a urma va putea lua autonome si capabil sa se
prescriptiile toate delegate spele singur
de igiena masurile de
-ajuta pacientul sa
igiena
isi faca baie sau
necesare
dus.
pentru
pastrarea -ajuta pacientul sa
intacta a isi faca toaleta
tegumentelor cavitatii bucale si
si sa isi taie unghiile
mucoaselor

CAZUL III

Nume: R

63
Prenumele: I

Varsta: 69 ani

Adresa: Braila

Ocupatia: Pensionara

Diagnosticul :Fractura la baza hemitoracelui

Motivele internarii : acuza dureri la baza hemitoracelui stang, tuse si disconfort la miscare.

Istoricul boli: Datorita oboselii acumulate, pacientul a alunecat si a cazut ,astfel ca seara a
venit insotit de familie la spital.

Antecedentele personale :fara antecedente

Pacientul se prezinta la camera de garda a Spitalului de Recuperare , sectia ortopedie,

nemaisuportand durerile . Pacientul este internat pe sectia ortopedie la dr.F.N

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.

Se efectueaza examene de laborator, EKG, examinare radiologica

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

- Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene respiratorii
superioare libere , miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip costal superior cu o
frecventa de 18 resp/min.. Toarcele este normal conformat si participa simetric la miscarile
respiratorii. Valoarea pulsului ( 70puls/min) este normala , la fel si cea a tensiunii
arteriale ( 140/80 mmHg ).

- Nevoia de a se alimenta si hidrata - Pacientul se alimenteaza singur fara dificultate

- Nevoia de a elimina –nu este afectata.

- Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacientul prezinta o deficienta a

aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile fiind
limitate din cauza

64
durerii, postura fiind inadecvata. Pacientul se deplaseaza singur dar incet si cu ajutorul unui
cadru.

- Nevoia de a dormi si odihni - Pacientul doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.

- Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datorita

dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul cadrului
medical.

- Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacientul prezinta subfebrilitate 36,8 C .

- Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre - Pacientul necesita ajutor la

efectuarea toaletei.

- Nevoia de a evita pericolele - Pacientul accepta ingrijirile medicale acordate , este

nelinistit de starea sa , dar este increzatoar ca va depasi acest moment.

- Nevoia de a comunica - Pacientul este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii cu

pacientii din salon si nu numai. Este lucid, orientat in timp si spatiu , raspunde coerent si
precis la intrebarile puse.

- Nevoia de a invata -Este interesat de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in

adaptarea noului mod de viata pe acare il respecta cu strictete.

- Nevoia de a se realiza - Pacientul este multumit de ceea ce a realizat pana acum ,

atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

- Nevoia de a se recrea - Pacientul citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de cand
este internat asculta radioul.

- Nevoia de a actiona conform propriilor credinte - Pacientul citeste carti religioase si se

roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte, a
politetii si a unui comportament moral in societate.

65
NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
CRT
.

1. Imobilizare Dupa 24 h Interventii Dupa 24 h

si alterarea pacientul va autonome pacientul
confortului avea o stare prezinta o
-in perioada
fizic si psihic de confort stare de
dureroasa am
din cauza fizic si confort fizic
asigurat
durerii psihic acceptabil in
pacientului repaos
urma
la pat fizic si
administrarii
psihic
tratamentului.
-i-am asigurat
pacientului pozitia
antalgica

Interventii
delegate:

Am administrat :

-medicatie
antialgica:
Algocalmin si
Diclofenac

2. Insomnie si Pacientul va Interventii Pacientul a

oboseala fi capabila sa autonome dormit 6 ore
doarma in si s-a trezit
-i-am asigurat un
timpul noptii putin obosit.
confort minim
, avand un
necesar : lenjerie
somn
de pat curata ,
linistitor si
temperatura

66
 odihnitor. optima 18 C ,
aerisirea salonului
inainte de culcare

Interventii
delegate:

-i-am administrat
algocalmin f1 i.m.
+ diazapam f1 i.m.

3. Incapacitate Pacientul isi Interventii Pacientul

de a se va recastiga autonome si reuseste sa se
imbraca si mobilitatea delegate imbrace si
dezbraca articulara si dezbrace
-incurajeaza
capacitatea singur.
pacientul
de a se
imbraca si -face zilnic
dezbraca exercitii de
fara ajutor. motricitate fina cu
pacientul
descriindu-i
gestica necesara
imbracarii.

-supravegheaza
pacientul in timpul
imbracarii si
dezbracarii

4. Dificultate Pacientul isi Activitati Pacientul este

de a urma va putea lua autonome si capabil sa se
prescriptiile toate delegate spele singur
de igiena masurile de
-ajuta pacientul sa

67
igiena isi faca baie sau
necesare dus.
pentru
-ajuta pacientul sa
pastrarea
isi faca toaleta
intacta a
cavitatii bucale si
tegumentelor
sa isi taie unghiile
si
mucoaselor  

68