Sunteți pe pagina 1din 46

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
Exercitii de dezvoltare personala
pentru adolescenti
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuio
Contents
Autocunoastere..................................................................................................................................3
Reguli..............................................................................................................................................3
Rationament...................................................................................................................................3
I Teste proiective............................................................................................................................3
II Chestionare.................................................................................................................................5
Ascultare activa..................................................................................................................................9
1. Ce inseamna sa fii un bun ascultator?....................................................................................9
2. Chestionar de verificare a ascultarii......................................................................................10
3. Ascult si nu intrerup..............................................................................................................11
4. Rezum si reflectez.................................................................................................................11
Luarea deciziilor...............................................................................................................................14
1. Etapele luării deciziilor..............................................................................................................14
2. Balanța decizionala...................................................................................................................16
3. Luati o hotarare impreuna – treceti prin etapele luarii unei decizii..........................................17
Cautarea informatiilor......................................................................................................................18
1. Tipuri si surse de informare.....................................................................................................18
2. Tehnica celor 6 pasi: strategie de cautare a informatiilor........................................................18
3. Aplicarea tehnicii celor 6 pasi..................................................................................................20
4. De unde mă informez. Cercul încrederii. Percepții...................................................................21
5. În siguranță online....................................................................................................................22
Controlul gandurilor.........................................................................................................................23
1. Poveste terapeutica: Ai grijă ce strigi....................................................................................23
2. Poveste terapeutica: Povestea celor 2 lupi...........................................................................24
3. Exercitiu de eliminare a auto-criticii: Antrenor bun/antrenor rau........................................25
4. Identificarea gandurilor negative..........................................................................................25
Managementul timpului...................................................................................................................27
1. Managementul timpului în viața mea.......................................................................................27
2. Obiectul personal.....................................................................................................................27
3. Parabola pietrelor – poveste terapeutica.................................................................................28
4.Metoda „listei de facut” si „123”...............................................................................................30
5.Planuri de viitor.........................................................................................................................31
Prietenia: Roluri si asteptari.............................................................................................................33

1
1. Povesti terapeutice...............................................................................................................33
2. O prietenie potrivita.............................................................................................................35
3. Exprimarea aprecierii............................................................................................................37
Cooperarea si lucrul in echipa..........................................................................................................39
1.Povesti terapeutice....................................................................................................................39
2. Colaj..........................................................................................................................................41
3. Bull ring.....................................................................................................................................42
4.Asezarea impreuna....................................................................................................................43
5.Legătura.....................................................................................................................................43
6.Căutăm comoara.......................................................................................................................44

2
Autocunoastere

Reguli (le stabiliti impreuna, dar acestea sunt unele esentiale in astfel de discutii despre propria
persoana)

1. Nu radem unii de altii


2. Este in regula sa fim diferiti - fiecare are dreptul la propria opinie si nu ii putem impune celuilalt
sa vada lucrurile ca noi.
3. Ne axam pe trasaturi pozitive.
4. Nu vorbim unii peste altii

Rationament

Autocunoasterea este fundamentala pentru noi toti. Daca ne stim pe noi, putem fi constienti de
punctele noastre forte, de cele slabe - si prin urmare cele ce pot fi imbunatatite. Ne dam seama ce ne
ghideaza in viata, ne dam seama ce conteaza pentru noi, ne dam seama de ceea ce ne face unici.

Un exercitiu de autocunoastere presupune un moment de reflectie asupra ceea ce suntem si asupra


ceea ce vrem sa devenim si sa facem. Este un moment in care trecem de la o impresie vaga, generala
asupra noastra la una putin mai concreta.

I Teste proiective
Adolescentii trebuie sa raspunda intai la toate intrebarile pe o foaie de hartie, si apoi discutati cu ei
rezultatele.

Testele proiective nu au o valoare stiintifica. Ele reprezinta un prilej bun de a porni o discutie despre ei
intr-un mod amuzant si mai putin intruziv.

La rezultate, intrebati-i parerea: sunt de acord cu ceea ce spune testul ca reprezinta rezultatele?
Detaliati pe cat posibil raspunsurile.

De ex: au raspuns rosu la prima intrebare si asta conform testului inseamna ca asa se percep ei ca
persoana. Mergeti mai departe si intrebati-i cu ce trasaturi de caracter asociaza ei rosu? Adica cum e
culoarea rosie? (puternica, neinfricata, furioasa). Asa te vezi si tu?

Test proiectiv 1

1. Care este culoarea ta preferata?

2. Foloseste 3 cuvinte prin care sa spui DE CE culoarea respectiva este culoarea ta preferata. Poti
folosi ORICE 3 cuvinte care iti trec prin minte si pe care le asociezi culorii preferate, cuvinte inspirate de
culoarea respectiva. Aceste 3 cuvinte pot fi atat substantive, cat si verbe sau adjective.
3. Daca ai putea sa fii orice animal de pe aceasta planeta, ce animal ai alege sa fii?

3
4. Foloseste 3 cuvinte (fie substantive, fie adjective, fie verbe) care sa spuna DE CE ai vrea sa fii tocmai
acel animal sau ce anume iti inspira animalul respectiv. (spre exemplu, pentru cal – noblete,
libertate, frumusete).

5. Proiecteaza-te mental langa o cascada care curge. Noteaza pe foaia de hartie 3 cuvinte care iti vin in
minte in acel moment.

6. Acum, gandeste-te la culoarea alb. Scrie 3 cuvinte care iti vin in minte.

Rezultate

Culoarea preferata reprezinta felul in care iti vezi propria persoana. Toate cele 3 cuvinte descriu
modalitatea in care te percepi pe tine insati.

Animalul care ti-ai dori sa fii reprezinta felul in care te vad ceilalti. Toate cele 3 cuvinte descriu perceptia
celorlalti asupra persoanei tale.

Cascada reprezinta viziunea ta asupra sexului si a relatiilor intime. Toate cele 3 cuvinte descriu felul in
care percepi actul sexual, ceea ce crezi ca sexul intre doua persoane ar trebui sa fie (si CUM sa fie).

Culoarea alba reprezinta viziunea ta asupra mortii. Cele 3 cuvinte pe care le-ai dat descriu cel mai bine
felul in care te gandesti la moarte.
Test proiectiv 2

Adolescentii primesc urmatoarele intrebari. Ei pot desena raspunsurile si apoi sa se prezinte. Sau in
cadrul unei discutii puteti sa va intrebati pe rand urmatoarele intrebari (raspundeti si voi) si apoi sa
detaliati raspunsurile. Cum e animalul respectiv? Ce inseamna pentru tine culoarea... ?

Sau puteti scrie fiecare intrebare pe un biletel, puneti biletele intr-un bol si trageti pe rand cate un
biletel. Profitati de ocazie si incurajati-i si pe ceilalti participanti sa raspunda la intrebare.

Mai puteti varia: tu cum il vezi pe x? Ce animal il vezi? – asta ca sa atingeti si felul cum e perceput de
ceilalti.

CNE SUNT EU?

Dacă aş fi animal aş fi...

Dacă aş fi culoare aş fi...

Dacă aş fi pasăre aş fi....

Dacă aş fi floare aş fi...

4
Dacă aş fi jucărie aş fi...

Dacă aş fi instrument muzical aş fi...

II Chestionare

Fiecare primeste o fisa, si trebuie sa o completeze individual. Dupa ce au completat-o discutati


impreuna raspunsurile.

Chestionarul 1: SUNT O PERSOANĂ DEOSEBITĂ

Mă numesc................................................................................................................
și am..................ani. Ochii mei au culoarea................................................., iar părul
este................................................. Am înălțimea de............. m, și greutatea de .... kg.

Am următoarele preferinţe:
● Mâncăruri:.....................................................................................................
● Culori:...........................................................................................................
● Sporturi:........................................................................................................
● Materii:..........................................................................................................

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult


sunt .............................................................. ...............................................................................................
...........................................................................................................................................................

● Atunci când mă văd pe mine văd ......................................................................

● Dacă aş putea să fiu altcineva aş fi ...................................................................

● Dacă aş putea să elimin trei defecte acestea ar fi:


- .....................................
- .....................................
- .....................................

● Pentru mine cele mai importante lucruri sunt:


- ........................................
- ........................................
5
- ........................................

● Mă simt mândru de mine pentru că ………............................................................

● Lucrurile pe care le fac eu cel mai bine sunt:


- .........................................
- .........................................
- .........................................

● Lucrurile care nu îmi plac sunt:


- .........................................
- .........................................
- .........................................

● Oamenii pe care-i admir cel mai mult sunt:. ........................................................

● Mi-ar plăcea să devin ……………………………………………………...........................................

Cateva intrebari suplimentare:


- Care au fost cerinţele cele mai uşoare? Care au fost cele mai dificile?
- În ce ordine aţi completat fişa?
- Care cerinţă ţi-a plăcut cel mai mult? De ce?
- Există cerinţe la care nu ai răspuns? Care şi de ce?
- La ce crezi că te-a ajutat acest exerciţiu?

Chestionarul 2: Ierarhizează-ți valorile


Fiecare adolescent primeste un formular cu valorile. Puteti discuta impreuna ce inseamna valori.
Discutati valorile scrise , daca sunt nelamuriri. Puteti sa mai adaugati pe lista alte valori.
Ce sunt valorile? Sunt principii dupa care ne ghidam alegerile, comportamentele in viata.
1. Roaga fiecare participant sa aleaga 6 valori – sa scrie fiecare valoare pe un biletel separat.
Spuneti urmatoarea poveste: Ne aflam pe un vapor al viselor noastre. Avem cu noi valorile noastre si
suntem tare tare fericiti. Mergem spre...Unde ati vrea sa mergem (cadeti de acord asupra unei destinatii
– ex.Bali).
2. De o data se aude capitanul vasului care spune: Dragi pasageri, avem o problema. Avem o
gaura in vapor si avem nevoie sa renuntati fiecare la 2 valori ca sa acoperim gaura. Daca nu
renuntati, ne scufundam cu totii. Stiu ca va e greu, dar asta e situatia: fie renuntati la 2 valori
(din cele 6, cele mai putin importante pentru voi), fie ne scufundam cu totii.
3. Fiecare participant renunta la 2 valori - dau cele 2 biletele, voi le luati si le puneti intr-un bol.
Super! Multumim frumos spune capitanul. Datorita voua, vasul este salvat. Am acoperit gaura si
putem sa ne continuam calatoria.
4. Mergem si mergem si ne bucuram, mai avem putin si ajungem la destinatie. Numai ca, locuitorii
din Bali ne spun: Daca vreti sa veniti la noi pe insula mai trebuie sa renuntati la o valoare. Altfel
6
nu va primim. Astfel participantii mai renunta, va mai dau un biletel.
5. Super felicitari! Ati ajuns la destinatie.
6. Rugati-i acum cu cele 3 valori ramase sa le ierarhizeze de la cea mai importanta la cea mai
putin importanta.

Participati si voi alaturi de ei la joc.


Intrebari suplimentare:
- Din ce motive este valoarea de pe prima poziţie cea mai importantă pentru voi?
- Cum a fost sa renunti la valorile tale? Crezi ca in viata sunt astfel de momente cand datorita
contextului trebuie sa renunti la o caloare persoanala?
- Cum se manifesta acea valoare in viata ta? Da cateva exemple de comportamente
Ex: am ca valoare prietenie. Ce fac efectiv in aceasta directie? Am grija de prietenii mei. Vorbesc cu ei.
Ii ajut la nevoie.
- Cum credeți că ar arăta această ierarhie după o perioadă de timp? (valorile se schimba in timp.
Ceea ce a contat la un moment dat, poate sa coboare in ierarhie datorita contextului).

Foaie de lucru

Familie Prietenie Pace

Copii Fericire Libertate

Independenţă Carieră Sinceritate

Sănătate Responsabilitate Aventură

Altruism Educaţie Ambiţie

Cultură Linişte sufletească Implicare activă

7
Generozitate Încredere în sine Distracţie

Bani

8
Ascultare activa

“Un bun ascultator incearca sa inteleaga in intregime ceea ce-i transmite interlocutorul sau.
La sfarsitul discutiei poate sa nu fie deloc de acord cu opinia celuilalt, dar inainte de a-si
spune parerea, incearca sa inteleaga exact despre ce este vorba…” Kenneth A. Wells,
American

Acestea sunt niste sugestii de exercitii. Este important sa le faceti in ordine.


1. Ce inseamna sa fii un bun ascultator?
Vorbiti impreuna despre ce inseamna sa fii un bun ascultator. Faceti impreuna o lista de
cuvinte cheie. Fiecare spune ce crede ca inseamna un bun asculator, iar voi ca moderatori
scrieti pe o foaie.

Comparati apoi lista facuta impreuna si cu aceste principii, vedeti ce se suprapune.

Principalele etape in ascultarea activa:

ASCULTARE  REZUMARE  REFLECTARE  INTREBARI DESCHISE

Ganditi comunicarea ca o succesiune de pasi orientati catre o intelegere completa si agreata


a tuturor aspectelor: rationale, emotionale, informationale.

ASCULT:

 Cuvinte, tonalitati, limbaj non-verbal


 Toate comunicarea – nu intrerup
 Nu dau atentie factorilor perturbatori
 Ma focalizez pe celalalt

REZUM:

 La momentele cheie, rezum intr-o fraza ceea ce am inteles de la interlocutor


 Folosesc cat mai mult din cuvintele sale
 Utilizez formule de tipul: - „Deci, ceea ce spui este....” - „Inteleg ca in opinia ta.....” -
„Asadar cum vezi tu lucrurile...”
 Redau cat mai exact, obiectiv

REFLECTEZ

 Ii ofer celuilalt ocazia sa inteleaga perceptia mea asupra a ceea ce a spus el


 Imi exprim propriile sentimente, intelegerea, etc

9
 Spun: - „Imi dau seama ca e important pentru tine...” - „Cand pui problema asa,
incep sa intrevad si alt punct de vedere...” -„Este un aspect la care nu m-am gandit...”
„Imi imaginez ca te-ai simtit...”

INTREBARI DESCHISE

 Pun intebari deschise


 Caut clarificari si detalii inainte de a-mi exprima opinia, rezolutia
 Cer detalii sau explicatii care sa fundamenteze opinia interlocutorului, mai ales daca
pare ca avem opinii diferite sau emotii diferite referitoare la chestiunea in discutie
 Spun: - „Sunt curios ce te face sa simti asa?” - „Spune-mi care este motivul pentru
care....?” - „Care crezi ca este aspectul....?”

2. Chestionar de verificare a ascultarii


Dati fiecarui adolescent acest chestionar. Discutati impreuna itemii. Poate sunt cuvinte pe
care nu le stiu. Lamuri-ti-le impreuna.

Pentru afirmatiile de mai jos, bifati casuta care corespunde cel mai bine nivelului
dumneavoastra actual:

Afirmatia Intampin Sunt bun insa pot Sunt


dificultatI fi facute foarte
imbunatatiri bun
Ascult faptele
Sunt atent la sentimentele mele
Sunt atent la sentimentele celuilalt
Parafrazez
Imi exprim sentimentele
Adresez intrebari deschise
Nu judec (imi pastrez mintea deschisa)
Nu intrerup
Nu ma feresc sa discut in contradictoriu
Imi aduc aminte informatiile oferite de celalalt
Nu completez propozitia celuilalt
Nu dau sfaturi
Il ajut pe celalalt „sa se auda”
Il ajut pe celalalt sa isi solutioneze problemele
Pastrez contactul vizual cu interlocutorul
Observ limbajul trupului
Sunt focalizat pe celalalt
Ma simt confortabil cu momentele de tacere
Imi notez pentru a tine minte mai bine
Nu devin defensiv

10
Stabilesc un climat de incredere
Incurajez feedback-ul
Nu evaluez continutul discursului in timp ce
interlocutorul meu inca vorbeste
Nu ma gandesc la ce urmeaza sa spun

3. Ascult si nu intrerup
Varianta a: povestiti voi o intamplare, o amintire din viata voastra care credeti ca i-ar putea
interesa. Ei trebuie sa va asculte fara sa va intrerupa.

Varianta b: in diade, isi povestesc pe rand o intamplare si nu se intrerup. Se asculta pana la


capat.

Intrebari de pus dupa:

Cum s-au simtit sa nu poata sa puna intrebari?

Le-au trecut alte ganduri prin minte? Ce au facut cu ele?

Intrebati si pe cel care a vorbit:

S-a simtit ascultat?

Care au fost indicatorii non-verbali care l-au facut sa creada ca este/nu este ascultat?

4. Rezum si reflectez
Exersati pe ceea ce ati povestit in cadrul exercitiului anterior, capacitatea de a rezuma si ce a
de reflecta. Reveniti putin la ce inseamna fiecare.

Exemple de cuvinte ajutatoare pentru a rezuma (nu sunt singurele).

„Deci, ceea ce spui este....” - „Inteleg ca in opinia ta.....” - „Asadar cum vezi tu lucrurile...”

Exemple de cuvinte ajutatoare pentru a reflecta:

- „Imi dau seama ca e important pentru tine...” - „Cand pui problema asa, incep sa vad si
alt punct de vedere...” -„Este un aspect la care nu m-am gandit...” „Imi imaginez ca te-ai
simtit...”

Ex: Ieri am fost la medicul de familie sa imi iau o trimitere catre dermatologie. Si era o coada
foarte foarte mare. M-am asezat frumos la coada. Am intrebat cine este ultima persoana si
am spus ca sunt si eu dupa dumnealui. Si cum stateam asa cu totii asteptand, vine un domn

11
si intra direct in cabinetul medicului. M-am super infuriat. Cu ce drept intra el peste noi? Era
deja ora 7:30 iar eu la 9 trebuie sa fiu la birou pentru o intalnirie importanta.

Varinate de raspuns: Inteleg ca pentru tine conteaza foarte mult sa se respecte ordinea in
care se vine la medic.

Imi imaginez ca iti faceai griji ca nu vei ajunge la timp pentru intalnirea ta.

Imi dau seama ca pentru tine este important sa ajungi la timp la intalnire.

5. Abilitatea de a pune intrebari deschise

Intrebarile deschise sunt acele intrebari ce incurajeaza persoana cu care vorbesti sa-ti
dezvaluie mai multe, decat sa-ti raspunda simplu da sau nu. Intrebarile inchise sunt cele la
care raspunsurile sunt da sau nu.

Aveti urmaroarea situatie:

La voi la scoala, a venit un elev nou. Nu este roman. Este din Siria. Vorbeste bine romaneste.

Ce ati vrea sa stiti despre el?

Rugati adolescentii (in echipe de 2 daca sunt mai multi, daca nu individual) sa scrie pe o foaie
de hartie cat mai multe intrebari deschise timp de 3 minute. Sa isi manifeste curiozitatea. Nu
exista intrebari gresite. Orice le trece prin minte ca sa inteleaga mai bine situatia pot scrie.

Cititi impreuna intrebarile si incercati sa intuiti impreuna raspunsurile. Faceti diferenta intre
intrebarile inchise si cele deschise.

Cum ne fac sa ne simtim intrebarile inchise? Dar cele deschise?

Puteti ajunge la concluzia ca multe dintre intrebarile deschise incep cu:

 Cum?
 Ce?
 Cand?
 Unde?
 Care?
 De ce?

12
Alte situatii:

Iti intalnesti idolul. Ce intrebari i-ai pune?

Te intalnesti cu omul ce a calcat pe Luna si a fost in spatiu. Ce intrebari i-ai pune.

Fiti creativi, si propuneti-i si voi tot felul de situatii care credeti ca le-ar starni curiozitatea.

13
Luarea deciziilor

Inainte de a incepe exercitiile cu ei, intrebati-i daca au luat vreo decizie recent. Daca au avut
de facut vreo alegere (ajutat-i sa isi dea seama ca noi facem zi de zi alegeri: de la cele mai
mici sa ma duc sau sa nu ma duc la scoala, la unele mai importante sa iau sau nu
droguri).Care au fost pasii in luarea acelor hotarari. Cum au ajuns la ea. Discutati liber si
identificati impreuna cateva etape. Apoi treceti si la exercitiul 1.

1. Etapele luării deciziilor


Scop: Participanții vor identifica etapele și abilitățile necesare pentru luarea deciziilor
optime.

Materiale: Cartonașe imprimate/scrise de mana cu diferite etape din procesul de luare a


deciziilor. Se decupează, se amestecă si fiecare grup de lucru primeste un set de
cartonase/biletele.

Etape:

1.Participanții lucreaza in echipa/grup. Daca participa 4 atunci e mai bine sa faceti 2 grupe de
2 participanti.

2. Oferă fiecărui grup un set de cartonașe cu etapele necesare în luarea deciziilor.

3. Fiecare grup primește sarcina de a selecta și ordona cartonașele importante pentru luarea

unei decizii optime.

4. Setul conține și cartonașe care nu sunt relevante în procesul de luare a deciziilor.

Procesare:

- Roagă fiecare grup să își prezinte concluziile.

- Pe o coală de flipchart se scriu pașii pentru luarea unei decizii eficiente și secomentează.
Sau puteti sa mai aveti un set de cartonase ale voastre si sa le aranjati corect pe masa/pe jos
– depinde cum alegeti sa lucrati.

Raspuns corect:

o Descriu situația/ stabilesc ce decizie am de luat

14
o Mă informez

o Clarific ce este important pentru mine

o Fac o listă cu soluţii

o Mă gândesc la avantaje și dezavantaje pentru fiecare soluţie în parte

o Iau o decizie

Cartonașele “false” sunt așezate în coloana din dreapta. Discutii pe baza cartonaselor false, si
de ce nu fac ele parte din procesul de luare a deciziilor.

o Explic alegerea mea: deciziile personale nu presupun explicarea alegerii, fiecare persoană
are dreptul de a lua propriile decizii. Explicațiile pot apărea în contextul în care o decizie
personală este urmată de o acțiune care afectează și alte persoane.

o Obțin permisiunea: pentru o decizie personală nu este nevoie de permisiunea celor din jur.
Decizia este un act unilateral.

o Iau în considerare riscurile: a lua o decizie nu presupune riscuri, aplicarea deciziei ar putea
implica riscuri.

o Fac un plan: Deciziile nu presupun planificare, această etapă este parte a implementării
unei decizii.

o Stabilesc un termen realist: pentru o decizie nu se pot stabili termene, implementarea unei
decizii presupune termene limită.

Material de sprijin: Biletelele ETAPELE LUĂRII DECIZIILOR

Descriu situația/ stabilesc ce decizie am de luat.

Explic alegerea mea.

Mă informez.

Obțin permisiunea.

Clarific ce este important pentru mine.

Iau în considerare riscurile.

Fac o listă cu soluţii.

Fac un plan.

15
Mă gândesc la avantaje și dezavantaje pentru fiecare soluţie în parte.

Stabilesc un termen realist.

Iau o decizie.

2. Balanța decizionala
Scop: Participanţii vor identifica argumentele pentru si împotriva începerii vieţii sexuale (sau
puteti alege voi o alta tema care sa ii intereseze, sa fie mai de interes personal si vor sa o
discute cu voi)

Etape:

1. Desenează pe o coală o balanţă si scrie pe un talger: motive pentru a-mi începe viaţa
sexuală si pe celălalt talger: motive pentru a nu-mi începe viaţa sexuală.

2. Roagă gparticipantiil să-si imagineze un cuplu de vârsta lor care se confruntă cu această
decizie: un partener vrea să-si înceapă viaţa sexuală în timp ce celălalt vrea să mai astepte.
Ce argumente poate aduce fiecare?

3. Notează răspunsurile si ajută participantii cu argumente din lista de resurse.

4. După ce participantii au identificat cât mai multe argumente pro si contra, roagă-i să
evalueze individual pe o scală de la 1 la 3 care argument este mai puternic si de ce (1 – un
motiv slab, 2 – un motiv bun, 3 – un motiv puternic).

5. Roagă-i să citească propria evaluare.

Procesare:

Întrebări care pot fi adresate participanţilor:

- Care sunt factorii care influenţează luarea acestei decizii?

- Această decizie este similară cu alte decizii pe care un adolescent trebuie să le ia?

- Câte din argumentele identificate reprezintă stereotipuri ?

Argumente resursa:

- Punctează faptul că decizia de începere a vieţii sexuale este una dintre cele mai dificile pe
care un adolescent o are de luat. Esecul în a lua o decizie bună în ceea ce priveste viaţa
sexuală se asociază cu sarcini nedorite, contractarea de infecţii cu transmitere sexuală,
infectarea cu virusul HIV etc.

- Un alt mesaj important legat de începerea vieții sexuale se leagă de satisfacția în cuplu. A o
face numai pentru că majoritatea o face nu este un argument valid în ceea ce privește
așteptările proprii legate de o viață sexuală satisfăcătoare. Nevoile adolescenților și tinerilor
sunt diferite, iar începerea vieții sexuale depinde nu numai de dezvoltarea fizică, ci și de cea
emoțională și se va reflecta ulterior în modul de relaționare a acestora.

16
3. Luati o hotarare impreuna – treceti prin etapele luarii unei decizii
Intrebati-i daca au in prezent o problema,o dilema, o decizie de luat si nu stiu in ce directie
sa o ia. Lucrati efectiv pe ea, trecand prin toate etapele luarii unei decizii de la exercitiul 1.
Faceti pentru ea si balanta decizonala de la exercitiul 2. Ajungeti impreuna la o concluzie.

17
Cautarea informatiilor

Căutarea informaţiilor înseamnă identificarea surselor utile de informaţie şi descoperirea în cadrul


acestora a informaţiilor relevante pentru o sarcină dată.

1. Tipuri si surse de informare.


Scop: Participantii devin constienti de sursele de informare disponibile

Fiecare participant primeste o foaie ce are ca si cap de tabel

Impartiti foaia in doua si scrieti Tipuri de informatii si Surse de informare. Intrebati-i ce tipuri de
informatii cunosc, si ce surse de informare cunost.

Taiati fasiute informatiile aferente fiecarei categorii. Impaturiti-le. Amestecati-le bine si puneti-le intr-
un bol. Pe rand fiecare participant extrage un biletel si spune unde se potriveste.

Tipuri de informatii Surse de informare

Pe suport scris: cărţi, reviste, broşuri, culegere de Formale: manuale şcolare, biblioteci reale/
texte, de exerciţii etc. virtuale, programe mass-media educative
Acces: librării, biblioteci, comandă electronică,
alte spaţii destinate lecturii.

Informaţie orală (căpătată prin participarea la Informale: emisiuni de divertisment, experienţă


prelegeri, cursuri, conversatii, radio) directă, reţeaua socială – prieteni, specialişti într-
un domeniu.

Informaţie în format electronic (Internet)

Discutati cu ei:

Care este cea mai folosita sursa de informare? Cum isi dau seama ca este corecta/adevarata sau nu?
Folosesc o singura sursa pentru a cauta o informatie?

Li s-a intamplat sa fie informati gresit? De unde au luat acea informatie? Despre ce era vorba?

2. Tehnica celor 6 pasi: strategie de cautare a informatiilor


Tehnica celor 6 paşi reprezintă o secvenţă logică a procesului de căutare a informaţiei.

18
Pas Descriere
Pasul 1: Definirea sarcinii /problemei/intrebarii Care este sarcina mea propriu-zisă?

Pasul 2: Identificarea surselor de informare Ce surse posibile mi-ar fi de ajutor în rezolvarea


acestei sarcini?
Aceasta este o listă cu alte surse de informaţie pe
care le-aş putea utiliza:
Care dintre acestea îmi este oare cea mai utilă?
Pasul 3: Localizarea surselor şi accesarea lor Acum ca am decis ce fel de surse să utilizez, unde
le găsesc şi cum le folosesc?
Mi se pare cumva că am prea multe/puţine surse
de informaţie?
Ştiu unde să găsesc informaţia care mă
interesează în cadrul fiecărei surse?
Pasul 4: Utilizarea informaţiei Ce pot să folosesc din aceste surse?

Pasul 5: Sinteza Organizarea informaţiilor din multiple surse şi


prezentarea rezultatelor
Pasul 6: Evaluarea Am făcut o planificare bună în vederea
prezentării finale?
Cum aş putea îmbunătăţi procesul de căutare pe
viitor?

Daca sunt mai multi participanti ar fi de preferat sa lucreze in echipe de 2.

Fiecare participant/echipa primeste primeste Fisa de lucru Tehnica celor 6 pasi de cautare a
informatiilor. Primeste si un set de biletele cu descrierea fiecarui pas. (voi taiati de acasa descrierea
fiecarui pas pe biletele diferite, si le amestecati). Scopul activitatii este punerea sub pasul aferent a
descrierii sale.

Fiecare pas poate sa aiba una, 2, maxim 3 descrieri/secvente.

19
Fisa de lucru: Tehnica celor 6 pasi de cautare a informatiilor.

Pasul 1: Pasul 2: Pasul 3: Pasul 4: Pasul 5: Pasul 6:


Definirea sarcinii/ Identificarea Localizarea Utilizarea Sinteza Evaluarea
problemei/ surselor de surselor şi informaţiei
intrebarii informare accesarea lor

Discutii: Cand ar putea folosi aceasta tehnica?

3. Aplicarea tehnicii celor 6 pasi


1. Alegeţi împreună un produs de larg consum cunoscut (de exemplu, Coca-Cola sau Pepsi-Cola,
produsele McDonalds, chipsurile, pasta de dinţi Colgate, etc).

2. Împărţiţi participantii în două grupuri (daca sunteti doar voi 2: tu unul, el unul).

Rugaţi fiecare grup să caute cât mai multe informaţii despre produsul ales: un grup va căuta
informaţii în articole din reviste sau pe internet (daca aveti, veniti voi cu reviste, daca nu internetul) ,
iar celălalt grup va culege informaţii urmărind conţinutul reclamelor din mass-media (ce au vazut la
televizor, panouri publicitare).

3. Cereţi participantilor din fiecare grup să noteze informaţiile astfel încât să poată prezenta
colegilor produsele în funcţie de acestea.

4. Discutati cat de asemanatoare/diferite sunt in functie de surse.

20
4. De unde mă informez. Cercul încrederii. Percepții.
Scop: Participanții vor identifica sursele diferite din care își preiau informații și își construiesc
imaginea de sine.

Relațiile sociale sunt o parte importantă din viața noastră. Ele ajută la informarea și formarea
noastră ca indivizi. Cu cât este mai larg cercul de persoane cu care comunicăm şi cu cât sunt mai
diferite persoanele cu care intrăm în relaţii, cu atât mai vaste sunt şi posibilităţile noastre de a ne
cunoaşte pe noi înşine. Prin următorul exercițiu, copiii vor identifica care sunt mediile din care îți
preiau ei informații, modele de comportament și vor constientiza care este gradul de influență,
intimitate.

Roagă copiii să deseneze în centrul foii un cerculeț în dreptul căruia să scrie „EU” și alte trei cercuri
concentrice ca și grade de apropiere sau depărtare, după care roagă-i să împartă cercurile în patru
părți egale, fiecare parte reprezentând un mediu de socializare (ex. școală, prietenii din

centru/apartamente, mass-media - filme, desene, jocuri pe calculator, familie- dacă au, interacțiunile
cu voluntarii, cursuri extra-curriculare).

Explică participanților că trebuie să plaseze în căsuțe diferite persoane (folosind inițiale sau
simboluri) pe care le consideră importante în viața lor și care au contribuit sau le influențează
opiniile, felul in care se comportă.

Roagă participanții să analizeze timp de un minut diagrama obținută și discuta cu ei:

Ce impact au avut aceste persoane asupra vieții voastre? În ce mod? Ce vă place la ele? Ce ați învățat
de la ele?

− Toate persoanele menționate au influențat într-un mod pozitiv?

− Care este criteriul prin care ai reușit să diferențiezi persoanele mai apropiate de intimitatea ta față
de cele mai îndepărtate? Cum îți dai seama că o persoană îți e mai apropiată și una mai îndepărtată?

− Crezi că e bine să fim expuși la cât mai multe medii, persoane diferite?

21
5. În siguranță online
Scop: Participanții vor conștientiza pericolele în mediul online și modalități de a se proteja de ele.

Decupati titlurile de la fiecare paragraf. Participantii trebuie sa puna titlurile corespunzatoare fiecarui
paragraf.

Cititi impreuna (corectati raspunsurile daca e cazul) si discutati despre comportamentul lor online si
ce masuri de precautie isi iau ei. Care sunt riscurile la care se expun?

22
Controlul gandurilor
Sigur stiti cu totii faptul ca felul in care gandim despre noi, despre anumite lucruri determina
si emotiile pe care le resimtim in acel moment. Mergand mai departe pe aceasta idee, cu cat
suntem mai constienti de gandurile pe care le avem in acel moment – cu atat stim ca avem
un cuvant de spus – si mai exact stim ca putem sa ne inlocuim gandurile negative cu unele
pozitive care sa influenteze astfel si felul cum ne simtim.

Va propun in continuare cateva exercitii si povesti terapeutice pentru adolescenti pentru a-i
invita sa reflecteze la puterea gandurilor.

1. Poveste terapeutica: Ai grijă ce strigi

Durata: între 15–30 minute

Scopul acestei povestiri este de a atrage atenția cu privire la efectele propriilor cuvinte și
acțiuni

Pregătire și facilitare
Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de
procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.
Un băiat şi tatăl lui făceau o excursie prin munţi. Deodată, băiatul a căzut, s-a lovit şi a ţipat:
“Aaaaaahhhhh!”. Spre surprinderea lui, auzi o voce de undeva din munţi care repeta:
“Aaaaaahhhhh!”. Supărat, pentru că a crezut că cineva râde de el, a început să strige: “TE
URĂSC!” Imediat a primit răspunsul înapoi: “TE URĂSC!”. Apoi băiatul a strigat către munte:
“EŞTI ORIBIL!”. Vocea i-a răspuns: “EŞTI ORIBIL!”.
Nervos că a primit acest raspuns, a ţipat din nou: “MONSTRULE!”. A primit strigătul inapoi:
“MONSTRULE!”.
În cele din urmă, s-a uitat la tatăl lui cu nedumerire şi l-a intrebat: “Tată, ce se întâmplă?”
Tatăl zâmbi şi spuse: “Fiule, ai răbdare”. Apoi strigă: “EŞTI MINUNAT”!. Şi vocea ii răspunse:
“EŞTI MINUNAT!”
Băiatul era surprins, dar încă nu putea inţelege.
Tatăl a strigat din nou: “TE IUBESC”! Vocea i-a răspuns: “TE IUBESC!”.
Apoi tatăl îi explică băiatului:”Oamenii numesc acest lucru ECOU, fiule, dar eu i-aş spune
VIAŢĂ. Viaţa este o reflectare  a  gândurilor, a vorbelor și a acţiunilor noastre. Ne dă înapoi
exact ce suntem dispuşi să dăm. Dacă vrei mai multă armonie în lume, fă să fie mai multă în
inima ta. Viaţa ta este o reflectare a ceea ce gândești, a ceea ce vorbești, a ceea ce faci, a
ceea ce eşti tu.”

Întrebări de procesare/debriefing:
 Cum vi s-a părut povestirea?
 Ce s-a întâmplat în povestire?
 Ați „vorbit” vreodată cu ecoul? Ce „i-ați spus”?

23
 De ce credeți că băiatul este atât de pornit împotriva ecoului?
 Cum vi se pare atitudinea tatălui?
 Voi cum ați fi procedat, dacă ați fi fost în locul acestuia?
 Ce asemănări ați putea găsi între această povestire și viața reală, de zi cu zi?
 De ce credeți că oamenii au tendința de a se gândi mai întâi la ceea ce este mai rău?
 Înainte de a începe ceva, voi cum gândiți? Pozitiv sau negativ?
 Considerați că gândirea poate influența rezulatul unei acțiuni?
 Sunteți de acord cu ultima replică a tatălui? Primim întotdeauna ceea ce dăruim?
 Ce părere aveți despre zicătoarea românească: Bine faci, bine găsești? Ce semnificații
are această povestire?
 Cum puteți aplica aceste lecții în viața de zi cu zi?

2. Poveste terapeutica: Povestea celor 2 lupi


Durata: între 15–30 minute

Scopul. Aceasta este o poveste despre modul în care gândurile, cuvintele și faptele personale
contribuie la formarea și dezvoltarea caracterului nostru.

Pregătire și facilitare:
Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de
procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.
A fost odată un bătrân indian care și-a chemat nepoții  în jurul său pentru a le spune o
poveste. S-au așezat cu toții în jurul focului și apoi bunicul a început să le spună povestea.
“Eu sunt câmpul de bătaie dintre doi lupi: unul alb şi unul negru. Lupul alb este bun, blând şi
inofensiv. El trăieşte în armonie cu tot ceea ce se găseşte în jurul lui şi nu se simte atacat
atunci când nimeni n-a avut această intenţie. Lupul bun luptă doar dacă e corect să o facă şi
când trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-şi apăra familia. Are grijă de toţi ceilalţi
lupi din haita sa şi nu se comportă niciodată altfel decât este.
Dar în interiorul meu trăieşte şi un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat,
mânios, nemulţumit, invidios şi temător. Până şi cel mai neînsemnat lucru îl face să
izbucnească într-o criză de furie. Se luptă cu toată lumea, tot timpul, fără niciun motiv. Nu
poate gândi limpede, pentru că lăcomia de a avea mai mult, mânia şi ura îl copleşesc. Dar
este o mânie inutilă, dragilor, deoarece această mânie nu va schimba nimic. El caută ceartă
oriunde merge şi de aceea o găseşte cu mare uşurinţă. Nu are încredere în nimeni şi nu are
prieteni adevăraţi.
Nepoții au stat tăcuți și înmărmuriți cu ochii la bunicul lor, când una dintre nepoțele l-a
întrebat: „Bunicule, care dintre lupi va câștiga?”
Bunicul a zâmbit și nu a spus nimic pe moment, replicând după aceea: “Lupul pe care îl
hrănesc cel mai des”.

Întrebări de procesare/debriefing:
 V-a plăcut această poveste? Cum vi s-a părut?

24
 Despre ce este vorba în povestire?
 Care ar fi câteva lecții pe care le putem învăța din această povestire?
 Cum am putea face ca Binele să fie mereu triumfător?
 Care sunt lucrurile care hrănesc lupul cel negru?
 Cum putem manifesta Binele acasă, la școală, în societate?

3. Exercitiu de eliminare a auto-criticii: Antrenor bun/antrenor rau


Discutati si gasiti o persona pe care o admira (cantaret, sportiv)

A avut intotdeuna success? A fost bun la fiecare joc? A cantat bine de fiecare data? Fiecare
cantec al lui a fost un hit? Nu. Care e ultima intalmplare negativa pe care o stii ca i s-a
intamplat?

Ce ar spune un antrenor rau in aceasta situatie?Faceti joc de rol in care adolescentul ia rolul
antrenorului rau: ce i-ar spune efectiv acelei persoane care da gres, care se afla intr-un
impas.

Dar un antrenor bun? Ce i-ar spune in acea stituatie? Rugati adolescentul tot prin joc de rol,
sa ia rolul antrenorului bun. Ce mesaje incurajatoare ar putea sa ii spuna persoanei in impas?

In minte avem un antrenor bun care ne ajuta, si unul rau care ne impiedica sa facem lucruri.
Hai sa il dam afara pe cel rau. Nu mai am nevoie de tine! Hai sa il auzim mai des pe cel bun.

4. Identificarea gandurilor negative


Pentru inceput faceti impreuna Fisa Limbajul Pozitiv al Florilor.

Dupa aceea discutati cu ei despre situatii in care le apar ganduri mai negative si cum se simt
in acele situatii. Ce ganduri le apar? Ce emotii le declanseaza?

Faceti impreuna propria plansa a gandurilor negative si gasiti alternativele lor mai pozitive.
Daca le plae desenul, puteti desena impreuna alte flori. Daca nu doar scrieti-le.

Ajutati-i sa isi flexibilizati felul de a gandi si de a privi lucrurile.

De ex: Nu imi iese nimic Astazi nu mi-a iesit combinatia, dar au fost dati cand mi-a iesit.

Din greseli invat.

25
26
Managementul timpului

1. Managementul timpului în viața mea

Prin această activitate participanții vor identifica beneficiile managementului bun al timpului
și efectele negative ale managerierii defectuase a timpului.

Intrebati-i care sunt beneficiile managerierii eficiente a timpului? Discutati impreuna si notati
ideile.
Identificati impreuna câteva cauze care ne fac să ne pierdem uneori timpul.

Cateva posibile raspunsuri:


Beneficiile managementului timpului :
 îți atingi scopurile
 prioritizezi mai bine
 creezi o imagine de ansamblu a sarcinilor tale
 îți amintești mai multe lucruri
 profiți mai mult de timpul tău
 delegi
 comunici mai bine
 îmbunătățești creativitatea
 îți menții viața în echilibru
 faci față schimbărilor din viața ta
 crești calitatea vieții

Cauze care duc la pierderea timpului:


 prea mult timp petrecut pe rețele de socializare și internet
 priorități neclare în ce este de facut
 amânarea sarcinlor mari și neplăcute
 prea mult timp în fața televizorului sau dormind
 lipsa de structură și organizare
 nu poți spune NU uneori

2. Obiectul personal

Materiale necesare: 1 hârtie colorată, 1 creion,  1 lipici, 1 bucată de scotch, 1


pix /participant

27
Prin această activitate participanții vor putea descrie ce înseamnă conceptul de timp şi
relaţia cu timpul din punctul lor de vedere.

Etapa individuală: oferă-le participanților 5 minute pentru a construi un obiect care să îi


reprezinte. În acest fel, ei vor avea timp și spațiu pentru a se autoevalua și pentru a lua
contact cu ei înșiși. Este important ca fiecare participant să aibă aceleași materiale (1 hârtie
colorată, 1 creion,  1 lipici, 1 bucată de scotch, 1 pix  - sau oricare alte obiecte). Obiectul
poate fi orice, însă există și niște restricții: obiectul nu poate fi mai lung decât cel mai lung
material pe care îl primesc, participanții trebuie să folosească toate resursele și obiectul
trebuie să fie în forma finală în 5 minute (fără excepție).

Etapa de grup: participanții vor împărtăși unii cu alții poveștile obiectelor create. După ce s-
au exprimat majoritatea participanților, poți începe să reflectezi și să concluzionezi cu ei cu
privire la: relația lor cu timpul când lucrează/se concentrează asupra a ceva, cu privire la
strategia lor de lucru sub presiunea timpului. Fii atent și la reacția celor care poate nu au
terminat sarcina. Oferă-le ocazia să-și exprime sentimentele.

După finalizarea exerciţiului, puteţi să scrieţi pe o foaie următoarele date de la care pot porni
tot felul de discutii. Ştiaţi că în 70 de ani de viață, ne petrecem:
 27 ani dormind
 3,3 ani mâncând
 5 luni așteptând la semafor
 1 an căutând lucruri nepuse la locul lor

Intrebări de  procesare/debrief
 Care a fost sarcina? Ați reușit să îndeplinți sarcina?
 Cum v-ați simțit în timpul exercițiului pregătind obiectul vostru?
 V-a făcut plăcere să lucrați la obiectul vostru? Ce provocări ați întâmpinat?
 Sunteți mulțumiți de obiect? Au fost 5 minute suficiente pentru voi?
 Ați simțit presiunea timpului în timp ce pregăteați obiectul? Ați descoperit ceva
despre voi în timpul exercițiului? Cum reacționați de obicei zi de zi când sunteți sub
presiunea timpului? Ce faceți de obicei când aveți multe teme pentru școală, dar și alte
activități distractive sau de faimilie planificate în același timp?
 Ce puteți învăța din acest exercițiu despre voi și despre relația voastră cu timpul? Ce
puteți schimba în această privință?

3. Parabola pietrelor – poveste terapeutica

Scopul acestei povestiri este de a scoate în evidență importanța utilizării timpului începând
cu aspectele importante și finalizând cu cele mai nesemnificative.

28
Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de
procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Stephen Covey este un autor faimos. În cartea sa “First Things First”  povestește experiența
unuia dintre asociații săi la un seminar. În mijlocul unei prezentări, prezentatorul a pus pe
masă un borcan cu gura largă alături de câteva pietre de mărimea unei palme.
După ce a umplut borcanul până sus cu pietre a întrebat: “Este borcanul plin?”
Oamenii au putut vedea că nu ar mai putea încăpea pietre așa ca au raspuns: “Da!”
“Nu vă grăbiți,” a exclamat el. A scos atunci niște pietricele mai mici de sub masă pe care le-a
adăugat în borcan, umplând spațiul dintre pietrele cele mai mari. A întrebat din nou: “Este
acest borcan plin?” 

De data aceasta câțiva dintre participanți au raspuns “Probabil că nu.”


Prezentatorul a luat apoi o caldărușă cu nisip, de sub masă și a început să verse nisipul în
borcan, umplând spațiul dintre pietrele cele mari și cele mici. Încă o dată a întrebat: “Este
acest borcan plin?”

“Nu!”, au strigat câțiva studenți.

În cele din urma, a luat un vas cu apă pe care a turnat-o în borcan până când acesta s-a
umplut.
Apoi a întrebat publicul ce a învățat din aceasta ilustrație.

Unul dintre participanți a răspuns: “Dacă muncești în acest fel, vei reuși să-ți umpli viața cu
foarte multe lucruri.”

“Nu!,” a spus prezentatorul. “Problema este că, dacă nu pui la început pietrele cele mari…
vei mai putea sa le pui pe urmă în borcan?”

Întrebări de procesare/debriefing:
 Cum vi s-a părut povestirea?
 Ce v-a plăcut în mod special?
 Ce reprezintă în povestire pietrele, pietricelele, nisipul și apa?
 Dacă am face o listă cu lucrurile importante în viață, care ar fi acestea?
 Care sunt lecțiile pe care le putem lua din această povestire?
 Cum am putea folosi aceste lecții?

29
4.Metoda „listei de facut” si „123”
Fiecare participant primește hârtie și un creion și trebuie să întocmească o listă „de facut”
pentru a doua zi de dimineață și până seara.  Acest lucru ar trebui să dureze maxim 10
minute.

Apoi, cu modelul 123 în față (vezi tabelul mai jos), trebuie să prioritizeze sarcinile, hotărând
ce sarcini trebuie îndeplinite primele, care pot fi amânate pe mai tâziu și care pot aștepta
poate în următoarele zile. După ce au terminat,  câțiva dintre participanți, pot prezenta ceea
ce au lucrat.
Nivelul de urgenta
Sarcini/Lista „de Prioritatea 1 - acum Prioritate (2)- curând Prioritate (3) -poate
facut” sau cât mai repede aștepta
Ex. tema la istorie
Vizionat un film
Fotbal

După ce fiecare şi-a facut planul de activităţi pe ziua următoare, discută cu participanţii- Care
cred ei că ar fi paşii pentru succes în organizarea timpului?  Se adună de la ei câteva idei care
se scriu pe o foaie, după care facilitatorul poate să vină cu următoarele completări.

Mențiunea facilitatorului:
Metoda în 7 pași pentru succes în planificarea timpului.
 Stabilește cu precizie ceea ce îți dorești.
 Notează-ți hotărârile.
 Stabilește un termen limită pentru țelul pe care îl urmărești.
 Întocmește o listă cu toate lucrurile pe care crezi că va trebui să le faci pentru a-ți
atinge țelul.
 Organizează-ți lista sub forma unui plan (priorități, succesiune).
 Pune-ți IMEDIAT planul în aplicare.
 Ia HOTĂRÂREA să nu treacă nicio zi fără să faci ceva pentru atingerea obiectivelor 
tale.
 Bucură-te de fiecare pas pe care îl faci

Intrebări de procesare/debriefing:
 A fost greu să întocmiți lista pentru mâine?
 Ați mai făcut asta înainte?
 Considerați că e important să puneți pe hârtie aceste idei? În ce fel va ajutat modelul
123 să le prioritizați?
 Sunteți surprinși de rezultat?
 Credeți că acum aveți timp să faceți ce este pe listă?

30
 Veți folosi metoda în fiecare zi/săptămână?
 Ce părere ai despre aceste sfaturi- 7 pași de success în organizarea timpului?
 Te recunoști în ele?  Sunt adevărate pentru tine?
 Faci vreodată așa? Cât de importante sunt aceste aspecte pentru tine?
 În ce măsură crezi că obiceiurile de pierdere a timpului pot fi schimbate? De cine
depinde schimbarea lor?

5.Planuri de viitor
Scop: Participanții vor explora posibile planuri personale și ținte de viitor.
Etape:
Distribuie o copie a foii de lucru.
Explică faptul că acestea sunt afirmații incomplete ce solicită completarea cu propriile
planuri. Încurajează completarea cu primele idei care vin în minte.
Acordă suficient timp de lucru pentru a trece prin toate afirmațiile. Precizează că nu există
răspunsuri corecte sau greșite.
Procesare: Ce poate interveni în atingerea acestor planuri?
De ce depindem pentru a realiza toate planurile propuse?

Fisa de lucru:
Mi-ar plăcea să termin ………………………………...............................................................
......................................................................................................................................
Până la sfârșitul anului aș vrea să ..…………………….................................................…….
......................................................................................................................................
Până la sfârșitul lunii mi-ar plăcea să ............................................………………….………..
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea să am destui bani pentru a ..................................…………………….………….
......................................................................................................................................
Ceea ce aș dori cel mai mult să schimb la mine este ........................….………..…………
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea ca prietenii mei să ..…………………….................................................……….
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea să fiu acel prieten care …..........................................………………….………..
......................................................................................................................................
Un lucru pe care vreau să-l încerc este ...............................……………………………………..

31
......................................................................................................................................
Un loc în care mi-ar plăcea să ajung este ..................................……………………………….
......................................................................................................................................
Una dintre calitățile mele pe care vreau să o dezvolt în viitor este..........…………………
......................................................................................................................................

32
Prietenia: Roluri si asteptari

1. Povesti terapeutice

1.1.Urme pe nisip

Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de


procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Doi prieteni mergeau împreună prin deşert. La un moment dat, au inceput să se certe şi unul
dintre ei l-a pălmuit pe celălalt. Cel care a fost pălmuit s-a simţit ofensat, dar fără să spună
ceva, a inceput să scrie pe nisipul deşertului: “ASTĂZI, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU M-A
PĂLMUIT”.
Au continuat să meargă pană cand au ajuns la o mică oază, unde au hotărat să se scalde. Cel
care a fost pălmuit de prietenul său era cat pe ce să se înece, dar a fost salvat de prietenul
lui. După ce şi-a revenit din sperietură, a scris cu litere mari pe o piatră: “ASTĂZI, CEL MAI
BUN PRIETEN AL MEU MI-A SALVAT VIAŢA”.
Cel care mai întâi l-a pălmuit pe prietenul lui, iar apoi i-a salvat viaţa, l-a întrebat foarte
curios pe celălalt:
‒De ce, când te-am făcut să suferi, ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatră?
Celălalt prieten a zâmbit şi i-a răspuns:
‒ Când un prieten ne face să suferim, ar trebui să scriem asta pe nisip, pentru ca vântul
iertării să  şteargă durerea, iar când ceva frumos ni se intamplă, datorită prietenilor,  ar
trebui să gravăm în piatra memoriei sufletului nostru, pentru ca niciun vânt să nu șteargă
fericirea. 

Întrebări de procesare/debriefing:
 Cum vi s-a părut povestirea?
 Ce s-a întâmplat în povestire?
 Cum ați fi procedat dacă cel mai bun prieten v-ar fi pălmuit?
 De ce credeți că, după ce l-a plămuit, atunci când s-a aflat în pericol de moarte,
pălmuitorul și-a salvat prietenul?
 Ce semnificație are povestirea?
 Care credeți că sunt ingredientele unei prietenii?
 Cum ne-am putea manifesta ca adevărați prieteni?

1.2.Cât de mult valorezi?

Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de


procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

33
Paul, cu o figură tristă şi abătută, se întâlni cu prietena lui Carla într-o cofetărie, la o cafea.
Deprimat, începu să se descarce în faţa ei, povestindu-i despre numeroasele lui probleme,
despre locul de muncă, bani, prieteni, scopul lui în viaţă şi multe altele… Totul părea să îi
meargă prost… La un moment dat, Carla băgă mana în geantă şi scoase o bancnotă nou-
nouţă de 200 de lei. I-o întinse zâmbind:
– Vrei această bancnotă?
Paul, puţin confuz, îi răspunse:
– Dacă o vreau? Bineînţeles, Carla… doar sunt 200 de lei! Cine i-ar refuza?!
Atunci Carla mută bancnota în mana stângă şi o mototoli până făcu din ea un mic ghemotoc.
Arătându-i ghemotocul lui Paul, îl intrebă din nou:
– Dar acum, mai vrei bancnota?
– Carla, nu ştiu ce urmăreşti, dar ghemotocul acela din mâna ta valorează în continuare un
două sute! Bineînţeles că vreau bancnota, chiar şi aşa, dacă mi-o dai. Carla desfăcu
ghemotocul, aruncă bancnota șifonată pe jos şi o călcă cu piciorul până cand se murdări
toată.
– Tot mai vrei bancnota?
– Ascultă, Carla, tot nu înţeleg unde vrei să ajungi. Chiar şi aşa, călcată în picioare şi
murdărită, este tot o bancnotă de 200 de lei, şi până nu o rupi, îşi păstrează valoarea…
– Paul, tu ai spus-o –o bancnotă de 200 rămâne o bancnotă de 200! Ei bine, trebuie să ştii că
indiferent ce se întamplă cu tine, chiar dacă uneori ceva nu iese cum vrei tu, chiar dacă viaţa
te “îndoaie” sau te face un mic ghemotoc, tu continui să fii la fel de important cum ai fost
întotdeauna… Ceea ce trebuie să te întrebi este cât valorezi tu în realitate, nu cât de abătut
eşti la un moment dat sau cât de deprimat din cauza unor situaţii mai mult sau mai puţin
trecătoare din viaţa ta. Paul rămase nemişcat, uitându-se la Carla fără să zică un cuvant, în
timp ce cuvintele ei îşi croiau drum spre mintea şi inima lui. Carla puse bancnota desfăcută
pe masă, alături de ceaşca lui Paul, iar cu un zâmbet complice, îi spuse:
– Ia banii, sunt ai tăi! Păstrează-i ca să-ţi aminteşti de acest moment când vei cădea iar în
butoi… iar când mi-i vei da înapoi, trebuie să-mi dai o bancnotă nouă… tot de 200, ca s-o pot
folosi cu următorul prieten care are nevoie… Îl pupă pe obraz şi se îndreptă spre uşă. Paul
privi bancnota, zâmbi, o privi din nou şi trezit parcă la o nouă viaţă îl strigă pe ospătar să
achite consumaţia…

Întrebări de procesare/debriefing:
 Ce s-a întâmplat?
 Care este părerea voastră în legătură cu povestea?
 Ce reprezintă de fapt bancnota?
 Ce puteţi să învăţaţi din această situaţie?
 Ce încearcă de fapt Carla să-i explice prietenului ei?
 Ați avut vreodată experienţe similare?
 Ce concluzie putem să tragem?
 Ce aţi învăţat fiecare despre voi înşivă din această poveste?
 Ce vei pune în practică şi cum vei pune în practică cele învăţate?

34
2. O prietenie potrivita

Scop: Participanții vor conștientiza atitudinile personale faţă de prietenie și își vor asuma
responsabilitatea pentru acestea.

Etape:
1. Oferă fiecărui participant câte un formular “Prietenie potrivită”.
2. Roagă participanții să completeze individual acest formular. Timp de lucru: 10 minute.
3. După expirarea timpului de lucru discutati impreuna chestionarul si raspunsurile.

Procesare:
- Încurajează participanţii să se folosească de “capacităţile lor de ascultare” și să nu judece
răspunsurile altora. Ei pot fi încurajaţi să ceară clarificarea unor răspunsuri pentru o mai
bună înţelegere a “realului”.
-Discută despre fiecare în parte cu accent pe abuz, secrete și relația cu adulții de încredere. E
bine să te scoată prietenul afară dacă tu ai teme? E bine să țină secret un abuz sau o situație
care te pune în pericol sau e mai bine să apeleze la un adult de încredere?

Întrebări care pot fi adresate participanților:


- Ce li s-a părut cel mai interesant dintre cele scrise?
- Ce i-a surprins în răspunsurile citite?
- Cum definesc o prietenie potrivită?
- Toate prieteniile sunt la fel? Și dacă nu, atunci cum te comporți cu fiecare în parte?

35
Foaie de lucru

Citește fiecare propoziţie și decide care este părerea ta față de problema expusă. Acordă
nota care exprimă cel mai bine părerea ta:
1 Total de acord
2 Parțial de acord
3 Nehotărât
4 Parțial dezacord
5 Total dezacord

 Un prieten bun este acela care îmi spune întotdeauna adevărul.


____________________________
 Un prieten bun este acela căruia îi pasă mereu de ce se întâmplă cu mine.
____________________
 Un prieten bun este acela care îmi ia apărarea atunci când cineva se ia de mine.
_______________
 Un prieten bun este acela care nu ține secret un abuz pentru că îți pune în pericol
viața_________
 Un prieten bun este acela care mă scoate la joacă chiar și dacă am teme de făcut.
______________
 Un prieten bun este acela care ascultă același gen de muzică ca și mine.
______________________
 Un prieten bun este acela care nu îmi spune ce fac greșit, pentru a nu îmi răni
sentimentele. _____
 Un prieten bun este acela care îmi păstrează toate
secretele._______________________________
 Un prieten bun este acela care se supără atunci când îi spun ce mă deranjează la
el._____________
 Un prieten bun este acela care are mai multe grupuri de prieteni pe care eu nu le
cunosc.________
 Un prieten bun este acela care îi spune persoanei de care îmi place despre
sentimentele mele.____

36
3. Exprimarea aprecierii
a) Inainte sa mergeti la copii, cititi voi aceasta poveste (Cine sunt eu inseamna ceva) si
pregatiti medalii/insigne/panglici pentru fiecare copil cu care credeti ca veti lucra la
aceasta activitate. Ganditi-va la un mesaj pe care vreti sa i-l transmiteti : ceva pentru
care il apreciati.

b) O data ajunsi la ei, citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o
discuție de procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Cine sunt eu inseamna ceva


 O profesoară din New York se hotărî să le ofere un semn de preţuire elevilor din ultimul an
spunând fiecăruia în parte cât de importanţi sunt. Folosind o metodă dezvoltată de Helice
Bridges, i-a chemat pe toţi în faţa clasei unul câte unul; i-a spus mai întâi fiecăruia ce
înseamnă pentru clasă şi pentru ea, apoi le-a dăruit câte o panglică pe care scria „CEEA CE
SUNT EU ÎNSEAMNĂ CEVA”. După aceea, profesoara a hotărat să facă un studiu de clasă
pentru a vedea ce fel de impact are aprecierea asupra unei comunităţi. I-a dat fiecărui
student alte 3 panglici şi apoi i-a instruit să meargă şi să facă şi ei aceeaşi ceremonie de
recunoaştere. Trebuia să urmărească rezultatele, să vadă cine pe cine respecta, şi să le
prezinte după o săptămana. Unul dintre baieţii din clasă s-a dus la tânărul vicepreşedinte al
unei companii din apropiere şi i-a dăruit una din panglici pentru că îl ajutase în planificarea
carierei sale şi i-a prins funda de cămaşă. Apoi i-a dat şi celelalte 2 panglici şi i-a spus:
“Facem un studiu la şcoală despre apeciere şi am dori ca dumneavoastră să găsiţi pe cineva
pe care să-l apreciaţi şi să-i daţi panglica albastră, apoi să i-o daţi şi pe cea care a mai rămas,
pentru că el, la rândul lui, să poată onora pe altcineva“. Vă rog să îmi povestiţi apoi ce s-a
întâmplat. Mai târziu, vicepreşedintele intră în biroul şefului său, care era cunoscut ca un tip
ursuz. L-a rugat să ia loc şi i-a spus ce mult îl admiră pentru că este un adevărat geniu. Şeful
rămase pur şi simplu uimit. Atunci vicepreşedintele îl intrebă dacă nu ar vrea să accepte
panglica în semn de preţuire şi să şi-o prindă de haină. Şeful cel uimit spuse: “Sigur că da!”.
Vicepreşedintele luă panglica albastră şi o prinse pe haina şefului său chiar în dreptul inimii.
Dându-i şi cealaltă panglică, îi spuse: “Nu aţi vrea să imi faceţi o favoare? Vă deranjează
dacă luaţi şi cealaltă panglică pentru a o dărui cuiva pe care îl preţuiţi? Tânărul care mi-a dat
aceste panglici face un studiu la şcoală şi ar vrea ca noi să facem această ceremonie de
recunoaştere, să observăm cum îi influenţează pe oameni“. În aceea noapte, şeful merse
acasă la fiul lui de 14 ani şi se aşeză langă el. Spuse: “Astăzi mi s-a întamplat un lucru
extraordinar. Mă aflam in biroul meu şi unul dintre angajaţii mei a venit şi mi-a spus că mă
admiră; apoi mi-a dat o fundă albastră pentru faptul că sunt un geniu creator. Închipuie-ţi:
crede că sunt un geniu creator! Apoi mi-a prins în piept această fundă albastră pe care scrie
“CEEA CE SUNT EU INSEAMNĂ CEVA” şi mi-a mai dat încă o panglică pentru a o dărui unei
persoane pe care o apreciez. În timp ce veneam cu maşina spre casă mă tot întrebam cui să îi
ofer acest semn de recunoaştere şi m-am gândit la tine. Vreau să accepţi semnul meu de
preţuire. Zilele mele sunt atât de zbuciumate încât atunci când ajung acasă nu prea îţi acord
atenţie prea mare. Câteodată ţip la tine pentru că nu iei note prea mari la şcoală şi pentru că
dormitorul tău arată ca un câmp de bătălie, dar nu ştiu cum, în seara asta, mi-am dorit să
stau lângă tine aici şi să îţi spun ce mult te iubesc şi ce mult însemni tu pentru mine. În afară
de mama ta, tu eşti cea mai importantă fiinţă pentru mine, eşti viaţa mea. Eşti un copil
minunat şi te iubesc! Puştiul uimit începu să plângă în hohote şi nu se mai putea opri.
37
Tremura din toate încheieturile. Se uită în sus la tatăl său şi îi spuse printre lacrimi: “mă
pregăteam să plec de acasă mâine, tată, pentru că eu credeam că nu mă iubeşti. Acum nu
mai e nevoie să fac asta.”

Întrebări de procesare/debriefing:
 Ce s-a întâmplat în povestire?
 Care sunt reacţiile şi sentimentele voastre în legătură cu cele auzite?
 Ce puteţi să învăţaţi din această situaţie?
 Ați avut vreodată experienţe similare?
 Ce concluzie putem să tragem?
 Ce aţi învăţat fiecare despre voi înşivă din această poveste?
 Ce veți pune în practică şi cum veți pune în practică cele învăţate?

c) Spune-ti-le ca v-a placut atat de mult povestea si doriti sa va exprimati aprecierea


fata de ei. Oferiti-le panglicile/insignele....ce ati pregatiti pentru ei si mesajul.
d) Intrebati-i daca ar dori si ei sa faca acest lucru mai departe. Daca da, confectionati
impreuna acel lucru simbolic pentru mesajul „Cine sunt eu inseamna ceva” (veniti
pregatiti cu cateva materiale). Rugati-i sa se gandeasca ce persoane apreciaza si de
ce. Care ar fi acele 3 persoane carora le-ar da aceasta apreciere. Rugati-i ca pana data
viitoare sa le ofere – si discutati apoi experienta.

38
Cooperarea si lucrul in echipa

1.Povesti terapeutice

1.1. Ciorba de pietre


Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de
procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Cu mulți ani în urmă, trei călători înfometați și obosiți au ajuns într-un mic sătuc.
Țăranii de aici abia supraviețuiau de la o zi la alta ca urmare a secetei ce se abătuse asupra
lor. S-au adunat repede în piața satului ca să-i întâmpine pe călători, însă au făcut-o fără să
aducă nimic de mâncare pentru ei. Au început să se plângă că nu le-a mai rămas nimic și că
sunt muritori de foame.
Călătorii au schimbat câteva vorbe între ei. Apoi s-au întors către bătrânii satului. Primul
calator le-a spus:
– Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit, dar vă vom împărtăși noi din puținul
pe care îl avem: secretul cu ajutorul căruia poți face ciorbă de pietre.
Bineînțeles că țăranii au fost intrigați de spusele călătorului. Au aprins focul și au pus cel mai
mare vas cu apă la fiert. Călătorii au aruncat în apă trei pietricele.
– Aceasta va fi o ciorbă foarte bună, zise al doilea călător, dar un pic de sare ar face-o
minunată!
În acel moment o țărancă s-a ridicat și a spus:
– Ce noroc! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas un pic de sare…
S-a întors repede și a mai adus și un șort de bucătărie, un patrunjel și o gulie. În timp ce
acestea au fost puse la fiert și altor țărani li s-a mai împrospătat memoria. În curând în oală
au fost puse orz, morcovi, carne de vită și smântână. Până să fie gata ciorba, a mai apărut și
o sticlă de vin.
Alături de cei trei călători, tot satul s-a pus să se ospăteze. Au mâncat, au cântat și au dansat
până târziu în noapte, cum nu se mai întâmplase de multă vreme.
Dimineața, când cei trei călători s-au trezit, toți sătenii stăteau în fața lor. La picioare aveau
pus un rucsac cu cea mai buna pâine și brânză.
– Ne-ati impartasit cel mai mare secret, acela de a face ciorba din pietre, a spus un țăran
călătorilor și pentru aceasta nu vă vom uita!
Auzind acestea, unul din călători s-a întors către mulțime și a spus:
– Un lucru rămâne mereu adevărat: doar împărțind poți face o mare sărbătoare!

Întrebări de procesare/debriefing:
 Cum vi s-a părut povestirea?
 Despre ce este vorba în povestire?
 Ce au căutat acei călători în sat?
 Cum au fost primiți? 
 Cum au reacționat sătenii la cererea lor?
 Cum s-au implicat sătenii?

39
 Care a fost finalul poveștii?
 Ce am face noi într-o astfel  de situație în viața reală?
 Cum ar trebui să reacționăm?
 Care este morala acestei povești?
 Ce lecții putem lua de aici?
 Cum am putea folosi aceste lecții?

1.2. Profetul si lingurile de aur

Citiți cu voce tare povestirea. După ce ați terminat, încheiați cu o discuție de


procesare/debriefing, folosind întrebările sugerate.

Un credincios habotnic a venit într-o zi la profetul Ilie, mânat de dorința de a ști unde sunt
raiul și iadul. ”Unde e raiul, dar iadul?”. Profetul l-a luat de mână și l-a condus de-a lungul
aleilor întunecate, spre castel. Au trecut pe sub un portic din fier și au intrat într-o încăpere
imensă care gemea de lume; erau acolo săraci și bogați, înveșmântați în zdrențe sau
acoperiți de aur din cap până-n picioare. În mijlocul acestei încăperi fierbea pe foc o oală
uriașă cu supă. Din ea se răspândeau valuri de arome îmbietoare până în cele mai
îndepărtate colțuri ale încăperii.
Oameni cu obrajii scofâlciți și ochii goi se îmbulzeau de teamă să nu rămână fără porția
cuvenită. Străinul care venise odată cu Ilie rămase uimit să vadă ce linguri aveau oamenii,
căci acestea erau mai mari ca ei. Fiecare lingură era ca un castron de fier cu o coadă lungă,
terminată cu un mic mâner de lemn, ca să protejeze mâna de aburii fierbinți ai supei.
Oamenii cei flămânzi plimbau uriașele linguri prin oală încercând să le umple, dar nu reușeau
niciunul să le scoată de acolo, căci era greu nu numai să scoți polinicul plin din oală, ci și să-l
duci la gură, dată fiind lungimea cozii. Unii, mai obraznici, nu reușiseră decât să își ardă
brațele, fețele și să verse picături fierbinți pe cei din jur. În scurtă vreme se certau, ba chiar
se și încăieraseră, lovindu-se cu lingurile care ar fi trebuit să le astâmpere foamea. Profetul
Ilie l-a luat pe cel care-l însoțea la braț și i-a spus: ”Acesta este iadul”.
După o lungă călătorie prin pasaje subterane întunecoase, au ajuns într-o altă încăpere
deosebită de prima. Și aici erau oameni așezați roată, în jurul unei oale imense care trona în
mijlocul încăperii. Și aici oamenii erau înarmați cu linguri uriașe cu coadă lungă, întocmai
precum Ilie și însoțitorul său văzuseră în iad, dar aici oamenii erau bine hrăniți. Ei stăteau doi
câte doi: unul afunda lingura în supă hrănindu-și ”partenerul”, iar dacă lingura era prea
grea, își ofereau ajutorul alți doi oameni dintr-o altă echipă, astfel încât nimeni nu rămânea
flămând. Profetul Ilie i-a spus însoțitorului său: ”Aici e raiul”.

Întrebări de procesare/debriefing:
 Cum vi s-a părut povestirea?

40
 Ce s-a întâmplat în povestire?
 Ce semnificatie dati voi supei? Ce reprezinta pentru voi „supa” in viata de zi cu zi?
 Ați avut vreodată experienţe similare?
 Ce concluzie putem să tragem?
 Ce aţi învăţat fiecare despre voi înşivă din această poveste?
 Ce vei pune în practică şi cum vei pune în practică cele învăţate?

1.3. Filme
Vizionati impreuna un film ce are ca mesaj importanta cooperarii. Filmul este un instrument puternic
de educare si ca punct de discutii.

Aveti aici o lista, dintre ele as recomanda Remember the titans (2000)- Titanii, Ocean’s Eleven (2001)-
Faceţi Jocurile – dar nu numai. Toate filmele recomandate au un mesaj frumos de transmis.

https://www.conacularchia.ro/10filme-teambuilding/

Este foarte importanta discutia de dupa. Ce au inteles ei din film. Cu ce mesaje raman? Se regasesc in
anumite situatii (nu neaparat ca si continut, ci ca emotie resimtita)

2. Colaj
Colajul este o forma de arta care implica procesul de lipire si asamblare a unei varietati de materiale
pe o suprafata plana.

Materiale necesare: lipici, foi de hartie, reviste, foarfece

Aduceti diferite reviste pe care le aveti prin casa, si rugati-i sa lucreze in echipa sa alcatuiasca un
tablou, un colaj.

Puteti alege voi o tema. Cateva sugestii ar fi:

 Orasul meu
 Dragostea
 Prietenia
 Gandim Eco
 Moda astazi

Puteti sa ii rugati sa alcatuiasca un colaj care sa ii inspire pe alti tineri sa reflecteze la ce inseamna
acea tema, un fel de educatie peer to peer (de la tanar la tanar).

Pasii:

 Stabiliti tema

41
 Discutii intre participanti – ce stiu despre tema respectiva, ce vor sa transmita prin
intermediul colajului, care este ideea principala
 Rasfoirea revistelor- alegerea si decuparea pozelor
 Alcatuirea colajului
 Prezentarea colajului

Acestia sunt niste pasi recomandati. Asistati-i si indrumati-i usor si din umbra, fara sa stie ei neaparat
acesti pasi. Ei uneori curg natural, dar daca nu, ajutati-i voi cu intrebari.

Dupa terminarea colajului, puteti avea cateva intrebari de procesare:

 Cum a fost sa realizati acest colaj?


 A fost simplu sa va puneti de acord privind mesajul pe care il aveti de transmis?
 Ce vi s-a parut cel mai simplu?
 Ce vi s-a parut cel mai complicat?
 Cum va simtiti acum ca ati terminat colajul?

3. Bull ring
Materiale necesare:  inel mic, sfoară, rolă hârtie igienică, minge

Scopul acestei activități este de a-i provoca pe participanți să lucreze împreună, să-i includă în
activitatea lor pe fiecare dintre membrii grupului și să rezolve o problemă dificilă, utilizând gândirea
critică, creativitatea și cooperarea.

Pregătire și facilitare:

Luați un inel cu diametrul unei mingi de tenis și legați de el cateva sfori lungi de maxim 5-7 metri (să
fie câte o sfoară pentru fiecare participant sau 2 pentru fiecare participant daca si folosesc ambele
maini). Puneți elementul asamblat pe jos, cu sforile întinse în cerc și așezați o minge pe inel (de
exemplu, o minge de tenis sau un grapefruit). Amplasați ținte în diferite părți în sală – ideală ar fi o
rolă de hârtie igienică sau de șervețele de bucătărie sau un turn, pe care mingea să poată fi așezată.
Dacă vreți să vedeți cum poate fi facilitată această activitate, vă invităm să vizionați filmulețul dedicat
bull ring-ului. 

https://www.youtube.com/watch?v=U53MvwedJKw

În cadrul acestei activități, grupul trebuie să ridice mingea, folosind numai sforile și să o transporte în
partea cealaltă a sălii unde să poată fi așezată ușor pe țintă. Dacă ținta se dărâmă sau mingea cade,
grupul trebuie să înceapă din nou activitatea. Nicio sfoară nu poate atinge solul.

În vederea facilitării exercițiului, rugați-l pe fiecare participant să țină în mână capătul unei sfori
atașate de inel și explicați regulile pentru fiecare. Puteți dezvolta și o poveste amuzantă pentru a face
exercițiul mai interesant – de exemplu, puteți să le spuneți că mingea este toxică și rolul lor este să
mute acest deșeu periculos la un centru de colectare specializat, dar fără să-l scape pe jos! Pe lângă
caracterul distractiv al activității, accentuați importanța muncii în echipă și a comunicării. 

42
Dacă au reușit să ducă la capăt exercițiul, există câteva modalități de a ridica miza:

Fiecare participant să țină două sfori și nu doar una.

Introduceți încă un bull ring și creați contextul ca aceste două bull ring-uri să se intersecteze.

Legați la ochi câțiva participanți.

După finalizarea activității, puteți începe procesarea cu ajutorul întrebărilor de la sfârșitul acestei
secțiuni.

Întrebări de procesare/debriefing:

Care era sarcina pe care trebuia să o realizați? Ați reușit să realizați sarcina cu succes?

Cum v-ați simțit în timpul acestei activități? Ce v-a plăcut? Ce nu v-a plăcut?

V-ați simțit ca o echipă? Argumentați!

Puteați să realizați sarcina fără vreun membru din echipă?

De ce era nevoie să vă atingeți scopul? 

Ce ai învățat sau observat despre tine în această activitate?

Ce ai învățat sau observat despre alții în această activitate?Cum ați lucrat împreună?

Ce a fost provocator?Cum ați respectat, inclus și ați încurajat membrii echipei să participe?

Ce ai schimba dacă ai avea ocazia să repeți această activitate?

Care crezi că sunt principiile care ghidează acest grup care pot fi luate din această activitate și folosite
în viitor în cadrul grupului?

4.Asezarea impreuna
Scop: Cooperare, distractie, energizare

La inceput, jucătorii se grupează in perechi stând spate in spate cu coatele agatate. Perechile vor
incerca să se aşeze cu fundul pe sol, fără a desprinde bratele. Dupa 2-3 aşezări si ridicări reuşite,
perechile se grupează câte două si incearcă să facă exercitiul cu patru jucători sprijiniti spate in spate
si bratele agătate. Se trece apoi la 4 perechi, pentru ca in final toată grupa aşezată spate in spate să
se ridice si să se aşeze deodată.

5.Legătura
Spațiu team building: indoor sau outdoor

Participanți: 4-12

43
Echipamente necesare: sfoară lată se pot folosi și eșarfe

Timp: 20-30 minute

Pentru acest joc toți participanții trebuie să stea așezați într-un cerc, cu fața în interior. După ce toată
lumea e pe poziție se vor prinde de mâini. Acum trainerul va veni la fiecare și îi va lega de
încheieturile mâinilor.

După ce toată lumea e legată trainerul va da câteva jocuri de îndeplinit. De exemplu:

Împachetarea unui cadou

Să construiască un pod

Să toarne o cană cu apă pentru fiecare persoană din grup etc.

Rezultate așteptate:

Setarea obiectivelor

Colaborare

Rezolvarea problemelor

Comunicare

6.Căutăm comoara
Materiale necesare:  o carte poștală ilustrată pentru fiecare echipă, hârtie colorată, lipici, o foarfecă.

Scopul acestei activități este de a stimula lucru în echipă și luarea eficientă a deciziilor.

Pregătire și facilitare:

Grupul se împarte în echipe mai mici (care își pot lua și un nume). Trebuie să pregătiți jocul în
absența participanților. Pregătiți atâtea cărți postale câte echipe aveți. Daca aveți 2 echipe atunci 2
cărți postale. Pe spatele cărților poștale  lipiți o hârtie de culoare diferită și veți notă pe fiecare din
ele câte un proverb sau un citat celebru, care se referă la munca în echipă (solidaritate, prietenie,
participare responsabilă), transformându-le astfel în adevărate “comori”. Apoi decupați toate cărțile
poștale în același număr de bucăți. Bucățile, cu excepţia  unei  singure din fiecare carte poștală, vor fi
ascunse în locuri diferite, pe raza unui anumit teritoriu.

Echipele trag la sorți bucățile rămase. Echipele trebuie să plece în căutarea ”comorii” lor. Câștigă
echipa care recompune cel mai repede cartea poștală. În final, conducătorul de joc are posibilitatea
de a discuta despre valoarea comorilor descoperite (semnificația textelor), întrebând participanții
cum au colaborat în cadrul echipelor.

Regulile jocului:

fiecare echipă trebuie să găsească și să recompună numai cartea poștală având culoarea trasă la
sorţi;

echipele își stabilesc în secret un anumit semnal sonor (lătrat, zgomot de motor, fluierat etc.);

44
se desemnează un culegător (singurul membru al echipei care are voie să ridice din ascunzătoare
bucățile de comoară);

restul membrilor echipei formează grupul de căutători, care la semnalul de începere a jocului se
răspândesc pe teren;

în momentul în care o bucățică de carte poștală aparținând echipei a fost descoperită, respectivul
căutător poate chema culegătorul echipei numai emițând semnalul sonor secret;

câștigă echipa care compune cel mai repede cartea poștală.

Când toată lumea a fost impărțită pe echipe și a înțeles regulile dați startul activității.

Întrebări de procesare/debriefing:

Ce ați avut de făcut?

Cum ați lucrat în echipă?

Ați dus la final sarcina?

Ați adoptat o strategie anume? Care?

A funcționat? De ce da? De ce nu? Ce ați făcut când ați observat?

Ce v-a plăcut la această activitate?

Cum vi s-a părut ”comoara”?

Cum v-ați simțit?

Ce ați observat la modul în care ați lucrat?

Cu ce situații din viața de zi cu zi ar putea să semene acest joc?

Ce descoperii, lecții învățate sau semnificați ați putea găsi în acest joc?

Ce puteți spune despre mesajele pe care le-ați găsit pe cărțile poștale? Ce ați putea reține pentru voi
personal din aceste mesaje?

Ce credeți că veți folosi pe viitor din ceea ce ați descoperit în această activitate?

45