Sunteți pe pagina 1din 17

TEMA 4.

CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND IMPORTUL BUNURILOR

1. Generalităţi aferente importului de bunuri, servicii, lucrări


2. Contractarea operaţiilor de import
3. Regimul vamal al importurilor
4. Contabilitatea drepturilor de import
5. Contabilitatea operaţiilor aferente importului direct de bunuri
6. Contabilitatea operaţiilor aferente importului indirect de bunuri

1. Generalităţi aferente importului de bunuri, servicii, lucrări

Importul, ca categorie economică, identifică cumpărarea pentru economia naţională de


bunuri şi servicii din alte ţări. Se efectuează în conformitate cu prevederile Legii reglementarii de
stat a activității comerciale externe, Legii cu privire la tariful vamal, Codului vamal, Codului
fiscal ş. a. acte normative.
Obiecte ale importului sunt mărfurile procurate pentru vânzare ulterioară consumatorilor
autohtoni, materia primă şi materialele, utilajul de consum productiv pentru satisfacerea
necesităţilor antreprenoriale proprii de producție ale importatorului, alte valori materiale şi
nemateriale, precum şi rezultatele activităţii intelectuale.
Beneficiarul intern, în dependenţă de obiectivul importului, poate fi producătorul
produselor, ce necesită materie primă pentru derularea procesului de producţie sau întreprinderea
specializată în operaţiuni de comerţ exterior, a cărei scop constituie achiziţionarea mărfurilor
pentru revânzare consumatorului intern, acţionînd pe cont propriu sau în calitate de comisionar
(mandatar, agent).
Importatorul trebuie să cunoască şi să respecte normele de ordin administrativ. Potrivit
art. 14 din Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe faţă de mărfurile
importate se fixează următoarele cerinţe:
1) Mărfurile importate trebuie să corespundă prevederilor cuprinse în documentele
normative de standardizare, inclusiv cerinţelor de ordin tehnic, farmacologic, sanitar, veterinar,
fitosanitar şi ecologic stabilite în Republica Moldova;
2) Evaluarea conformităţii, precum şi certificarea mărfurilor importate sînt
reglementate de legislaţia naţională şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte;
3) Mărfurile periculoase din punct de vedere tehnic, farmacologic, sanitar, veterinar,
fitosanitar şi ecologic sînt supuse, la import, unui control special în modul stabilit de
legislaţia naţională şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Se interzice potrivit art. 15 al actului analizat importul de mărfuri:
a) neconforme standardelor naţionale;
b) nemarcate sau neînsoțite de certificate de conformitate emise de organisme de
certificare abilitate în conformitate cu legislaţia naţionala şi cu tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte;
c) interzise pentru utilizare ca fiind periculoase;
d) cu defecte ce prezintă pericol pentru consumatori;
e) care prezintă pericol pentru securitatea naţională, sănătatea oamenilor, regnul
animal şi vegetal, mediu etc.
Importul de mărfuri, în scopul organizării contabilității, se structurează după diferite
criterii rezultate din formele de derulare (criterii similare exportului):
Tabelul 4.1
Clasificarea operațiilor de import
Criteriul Formele
Modalitatea  Import direct

1
de derulare  Import indirect
Termenul  Import de bunuri cu plata pînă la livrare (în avans parțial, în avans
de decontare integral)
a mărfurilor  Import de bunuri cu plata după livrare (în termen convenit, pe credit
comercial)
Modalitatea  Import cu decontare prin acreditiv documentar
de decontare  Import cu decontare prin incasso documentar
cu furnizorii  Import cu decontare prin efecte de comerţ (cambii)
externi
Condiţiile  Import realizat în condiţia FCA – Free Carriage (Franco – transportator)
de livrare a  Import realizat în condiţia CPT – Carriage Paid TO (transport plătit
mărfurilor până la ...)
 Import realizat în condiţia CIP – Carriage and Insurance Paid TO
(transport şi asigurările plătite pînă la ...) ş. a.
Natura  Import de mărfuri generale (bunuri de larg consum)
mărfurilor  Import de mărfuri complexe (echipamente tehnologice)
Tipul  Import de servicii independente
serviciilor  Import de servicii conexe fluxului de bunuri

Fiecare din criteriile menţionate de diferenţiere a importului îi oferă metodologiei


contabile a operaţiunilor particularităţi, probleme specifice fiind ridicate la nivelul conturilor
utilizate, la modul de calcul şi percepere a sumelor corespunzătoare, la derularea operaţiunilor
economico-financiare, fiecare propunând o tratare diferenţiată a problemelor de esenţă aferente
unei sau altei forme de import.
Regimul economico-financiar vizează sub raportul implicaţiilor contabile, în principal,
probleme referitoare la relaţiile economice, fluxul mărfurilor importate şi relaţiile financiare ale
importatorului.

2. Contractarea operaţiilor de import

Importurile sunt reglementate din punct de vedere juridic de următoarele categorii de


contracte:
- contracte încheiate la extern cu unităţile producătoare;
- contracte încheiate la intern cu beneficiarii mărfurilor importate;
- contracte interne şi/sau externe încheiate cu agenţi economici care prestează servicii ce
asigură derularea normală a importului (transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare,
sortare şi ambalare, control al calităţii mărfurilor, asigurare, intermediere etc.).
Contractele încheiate la extern cu unităţile producătoare reglementează principalele
drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la actul de vânzare-cumpărare internaţională de
bunuri şi conţin clauzele pe care le conţin orice contract extern încheiat supus regulilor şi
uzanţelor stabilite prin dreptul comercial internaţional, aspectele de natură juridică şi economică
fiind reglementate de organisme speciale.
Contractele încheiate la intern cu beneficiarii mărfurilor importate asigură
reglementarea principalelor drepturi şi obligaţii ale părţilor participante la actul de vânzare-
cumpărare al bunurilor provenite din import. Aceste contracte, fiind încheiate la intern, sunt
reglementate prin legislaţia comercială naţională, prezentînd aceleaşi clauze pe care le conţine
orice contract încheiat între două persoane juridice autohtone (părţile contractante, obiectul
contractului, termenele şi modalităţile de plată, obligaţiile părţilor contractante, durata
contractului, soluţionarea litigiilor, clauze speciale şi dispoziţii finale.
Contractele (interne/externe) încheiate cu agenţi economici care prestează servicii sunt
destinate să asigure furnizarea de servicii necesare derulării normale a importului, servicii

2
reprezentate de: transport pe parcurs intern şi/sau extern, prelucrare, sortare şi ambalare, control
şi certificare a calităţii mărfurilor, asigurare etc. În funcţie de naţionalitatea prestatorilor de
servicii (autohtoni sau străini), contractele încheiate prezintă caracteristicile şi clauzele principale
ale contractelor interne sau externe de vânzare-cumpărare. La particularităţi se referă: lipsa
obiectului material al contractului, modalitatea concretă a efectuării serviciilor (diverse tipuri de
transport), apartenenţa naţională a partenerului...
Contractele economice încheiate cu furnizorii externi cuprind ca element esenţial preţul
bunurilor negociate într-o anumită condiţie de livrare potrivit prevederilor INCOTERMS 2010,
de regulă:
- EXW (Ex Works – „franco-fabrică”), ce presupune că importatorul recepţionează
mărfurile la depozitul exportatorului (furnizorului), care nu răspunde de transportarea şi
îndeplinirea formalităţilor vamale la export;
- FCA (Free Carriage – „franco-transportator”) – vânzătorul va aduce marfa,
îndeplinind formalităţile vamale, la locul convenit şi o va transmite unui cărăuş stabilit de
cumpărător (FOB - echivalentul la transportarea maritimă sau fluvială);
- FAS (Free Alongside Ship) - vînzatorul își îndeplinește obligația de livrare în
momentul în care marfa a fost pusă de-a lungul vasului, pe chei sau pe șlepuri, barje sau pe bac,
în portul de încărcare convenit, toate costurile și riscurile de pierdere sau deteriorare a mărfii
sunt suportate din acel moment de cumpărător. Termenul FAS implica obligația cumpărătorului
de vămuire a mărfii pentru export și nu trebuie folosită în cazul în care cumpărătorul nu poate să
îndeplinească direct sau indirect formalitățile de export. Acest termen poate fi folosit numai
pentru transportul maritim sau pe apele interioare;
- CPT (Carriage Paid TO – „transport plătit până la...”) – vânzătorul are obligaţii
similare condiţiei FCA, însă achită cheltuielile de transport până la punctul de destinaţie indicat
(CFR, CIF - echivalentul la transportarea maritimă sau fluvială);
- CIP (Carriage and Insurance Paid TO... – „transport şi asigurări plătite până la...”) –
vânzătorul are obligaţii similare condiţiei CPT şi suplimentar suportă cheltuieli de asigurare a
încărcăturii;
- DAT (Delivered at Terminal) - vînzatorul livrează și descarcă din mijlocul de transport
la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu cumpărătorul. Terminal înseamnă orice loc, cum ar
fi: chei; depozit; stradă; cargo terminal; terminal CFR. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru
livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca noțiunea de Terminal
sa fie foarte bine precizata. DAT acoperă formalitățile de vămuire la export dar nu include costul
formalităților de vămuire la import;
- DAP (Delivered at Place) - vînzatorul livrează mărfurile în mijloacele de transport
adecvate la locul stabilit cu comparatorul. Vînzatorul acoperă toate costurile pentru livrarea și
descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca noțiunea de Terminal să fie
foarte bine precizată. In cazul în care vînzatorul suportă costuri legate de descărcarea bunurilor la
destinație, acesta nu are dreptul să refactureze aceste costuri cumpărătorului. Este recomandat ca
noțiunea de LOC sa fie foarte bine precizată. DAP acoperă formalitățile de vămuire la export,
dar nu include costul formalităților de vămuire la import;
- DDP (Delivered Duty Paid – „franco destinaţie plătit”) – vînzătorul va aduce marfa
supusă formalităţilor vamale nedescărcată din transportul sosit la dispoziţia cumpărătorului în
locul de destinaţie indicat.
Preţul constituie alt element fundamental şi e influenţat în principal de parametrii
calitativi ai bunurilor şi de condiţia de livrare acceptată de ambii parteneri. În contract sunt
înscrise moneda în care e exprimat preţul, preţul unitar şi total pentru întreaga cantitate
contractată.

3
3. Regimul vamal al importurilor

Mărfurile se plasează în regimul vamal de import care reprezintă regimul în care


mărfurile introduce în teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după
ce au fost plătite drepturile de import prevăzute de legislaţia în vigoare şi după ce au fost
perfectate toate actele vamale. Vămuirea mărfurilor importate se efectuează în biroul vamal, în
raza de activitate a căruia se află agentul economic (importatorul) sau în alte locuri stabilite de
legislaţia în vigoare. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de import prevede aplicarea
reglementărilor tarifare (aplicarea drepturilor de import, altor plăţi) şi drepturilor netarifare
(restricţiile cantitative (cotarea), licenţierea şi certificarea).
Etapele operaţiunii de vămuire sînt următoarele:
1) Realizarea operaţiunilor prealabile vămuirii  - acţiunile vamale precedente vămuirii şi
plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub o anumită destinaţie vamală, după cum
urmează:
 prezentarea la organele vamale de frontieră a mărfurilor şi mijloacelor de transport,
precum şi documentelor însoţitoare ale acestora;
 controlul vamal al mijloacelor de transport la birourile vamale de frontieră;
 transportarea mărfurilor şi mijloacelor de transport pînă la locul de destinaţie. Mărfurile
sunt transportate de la biroul vamal de plecare pînă la biroul vamal de destinaţie conform
procedurii de tranzit T1, care se desfăşoară în conformitate cu Normele metodologice
privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova,   aprobate prin
Ordinul Serviciului Vamal nr. 310-O  din  04.08.2017
2)  Depozitarea provizorie  - procedură prin care mărfurile (inclusiv cele care la
momentul introducerii în ţară nu întruneau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru a li
se acorda o destinaţie aprobată de organele vamale) se păstrează în locuri autorizate, fără
achitarea drepturilor de import, impozitelor şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
pînă la plasarea acestora într-un anumit regim vamal sau o altă destinaţie aprobată de organele
vamale.
Procedura de depozitare este reglementată de Ordinul  Serviciului Vamal nr. 230-O  din 
28.06.2007 .
Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în baza declaraţiei sumare, care
se completează conform procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal nr. 185-O din
25.05.2006 referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declaraţiei sumare.
3)  Declararea.
Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se efectuează de către declaranţi
sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, la
încheierea procedurii de tranzit sau în termen de 20 de zile de la data depunerii declaraţiei
sumare.
Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în
detaliu sunt stabilite în Ordinul Serviciului Vamal nr. 346-O  din  24.12.2009.
Declaraţia vamală se depune pentru fiecare document de transport. 
Pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de import se cere prezentarea organului
vamal de către importator a următoarelor documente:
o declaraţia vamală întocmită potrivit Normelor tehnice privind imprimarea,
utilizarea şi completarea declaraţiei vamale;
o certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat
cu atribuirea codului fiscal;
o certificatul de înregistrare, eliberat de organele de statistice abilitate, cu indicarea
codului de înregistrare;
o Contractul şi(sau) copia lui;
o Factura, invoice şi alte acte, cu indicarea cantităţii, valorii mărfurilor şi altor
informaţii privind mărfurile importate;
o Foaia de trăsură (CMR ş. a. ) cu indicarea tipului de transport (rutier, aerian,
feroviar etc.);
o Declaraţia pentru valoarea în vamă, în cazul cînd aceasta se completează;
o Certificatele de origine şi de conformitate ale mărfurilor şi alte certificate, după
caz;
o Procura eliberată persoanei fizice împuternicite cu vămuirea mărfurilor;
o Alte documente, necesare vămuirii, conform legislaţiei în vigoare.
Actualmente Declaraţia vamală se depune la organele vamale fiind însoţită de acte care
confirmă datele înscrise în declaraţie, dar minimum de următoarele acte obligatorii: 
a) factura; 
b) documentele de transport;
c) actele permisive, necesare pentru acordarea liberului de vamă.

4. Contabilitatea drepturilor de import

La importul mărfurilor organele vamale realizează procedura de vămuire şi de încasare a


datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicînd şi măsurile de politică economică.
Drepturile de import sunt prezentate de taxe vamale, taxa pe valoare adăugată, accize şi orice alte
sume cuvenite statului. Drepturile vamale se calculează în Declarația vamală și Calculul
procedurilor vamale.
În conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal marfa se consideră importată dacă
importatorul respectă toate cerinţele prevăzute de legislaţia vamală la importul de mărfuri pe
teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost supusă taxei vamale. În cazul în care taxa
vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se consideră importată, ca şi cum ea ar fi
fost supusă taxei vamale, cu respectarea procedurilor corespunzătoare de import a mărfurilor,
prevăzute în legislaţia vamală.
Taxa vamală constituie plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea
pe sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. Cadrul juridic al taxei vamale e reglementat
prin Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997, Codul vamal al
Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, Regulamentul privind modul de declarare a
valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 974 din
15.08.2016.
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională (deosebită), care la rândul ei, se divizează în:
a) taxa specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în
condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile
producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor
mărfuri la preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul
importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor
materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici
pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau
similare;
c) taxa compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor,
la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii,
dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale
producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori piedici pentru
organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.
De taxa vamală sunt scutite mijloacele de transport folosite la transporturi
internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri precum şi obiectivele de aprovizionare
tehnico - materială, echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea
acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau procurate în străinătate în legătură cu
lichidarea defecţiunilor, în sumă stabilită de actele legislative corespunzătoare; mărfurile
introduse pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar; mărfurile introduse pe sau scoase de
pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii); mărfurile introduse provizoriu
sub supravegherea vamală în cadrul regimurilor vamale respective; mărfurile care se importă
provizoriu în zonele liberei iniţiative pentru a fi prelucrate şi ulterior exportate; publicaţiile
periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţământului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice
pentru instituţiile preşcolare, de învăţământ şi curative.
Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfurilor calculată în
Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor.
Valoarea în vamă se determină prin metodele:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfa identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfa similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate se consideră metoda determinării valorii în
vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală
nu poate fi aplicată, se folosesc celelalte metode succesiv, dacă valoarea în vamă nu poate fi
determinată prin metoda precedentă, iar metodele din literele d) şi e) se pot aplica în orice
consecutivitate la dorinţa declarantului. Valoarea în vamă include:
1. preţul tranzacţiei în valuta contractului (preţul efectiv plătit sau care urmează a fi plătit
vînzătorului);
2. cheltuielile cumpărătorului: comisioanele şi alte servicii de intermediere (cu excepţia
comisioanelor pentru procurarea mărfii); costul containerelor, ambalajului; cheltuieli de aducere
a mărfurilor pînă la locul destinaţiei (transport, încărcare, descărcare, prelucrare, asigurare ş. a.).
(Prin noţiunea "comisioane pentru achiziţionarea mărfii" se înţeleg sumele plătite de către un
declarant agentului său pentru ca acesta să-l reprezinte în străinătate la cumpărarea mărfii).
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declaraţiei vamale. Taxa
vamală se achită de declarant pînă la prezentarea declaraţiei vamale. În momentul perfectării
documentelor vamale se permite plata numai a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în
avans. Poate fi achitată în numerar sau prin virament.
De exemplu, conform Tarifului vamal integrat marfa analizată mai jos se impozitează cu
taxa vamală de 10% la importul acesteia din Turcia.
Poziția tarifara: 
160431000
Denumirea mărfii:
Caviar
Cota taxei vamale: 10% 
(Conform acordurilor de comerț liber cu tarile CSI taxele vamale de import în comerțul cu
acestea nu se aplica)
Cota taxei vamale conform Acordului de Asociere: 0%
Pentru produsele originare din Uniunea Europeana
Cota taxei vamale conform Acordului de Comerț Liber dintre RM si Republica
Turcia: 10% 
Pentru produsele originare din Turcia
TVA: 20%
Acciz: 25% Valoare in lei
Poziția tarifara deplina: 160431000 01 Caviar 
CEFTA Cota preferențiala:
Conform prevederilor Protocolului Adițional la Acordul de Amendare si Aderare la Acordul
Central European de Comerț Liber (CEFTA) se aplica taxa vamala 0% la importul in Republica
Moldova a produselor originare din tarile-membre (CEFTA) din 11.02.2011
Mărfurile importate sunt obiect a impunerii cu taxa pentru procedurile vamale,
calculată potrivit Legii menţionate. Pentru mărfurile cu valoarea în vamă de la 100 la 1000 euro
se calculează pentru plată – 4 euro, iar peste 1000 euro – 0,4% din valoarea în vamă, dar nu mai
mult de 1800 euro.
Taxa pe valoare adăugată la import se calculează şi se percepe în conformitate cu
Titlul III din Codul fiscal „Taxa pe valoare adăugată”, Legea pentru punerea în aplicarea a
titlului III din Codul fiscal, Regulamentul cu privire la taxa pe valoare adăugată. Potrivit art. 109
alin. (1) din Codul fiscal termenul obligaţiei fiscale privind T.V.A. e consideră data declarării
mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării – data depunerii de către
importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau
la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un
extras din contul bancar.
Valoarea impozabilă a mărfurilor importate potrivit art. 100 alin (1) din Codul fiscal
constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, precum şi
impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri, cu excepţia T.V.A.
Importul mărfurilor, serviciilor în Republica Moldova efectuat de agenţii economici se
impozitează cu T.V.A. la cota-standard în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor
şi serviciilor importate, la cote reduse în mărime de 8% pentru mărfurile, importate şi/sau livrate
pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000,
300640000, 300660000, 300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014,
401511000, 481890100, 900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000,
pentru gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, la producţia din zootehnie
în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată, la
zahărul din sfeclă de zahăr.
Se scutește de T.V.A. cu drept de deducere importul pe teritoriul ţării a mărfurilor,
serviciilor destinate: proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova
de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este
parte; proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul
granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
Se scutesc de T.V.A. fără drept de deducere livrările stipulate în art.103 (mărfurile
introduse pe teritoriul vamal şi plasate sub regimurile vamale de tranzit, transformare sub control
vamal, antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;
mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare. Dacă la
realizarea exportului suma T.V.A. pentru marfa respectivă a fost restituită, scutirea de T.V.A. nu
se acordă. Nerestituirea T.V.A. se confirmă printr-un certificat emis de Serviciul Fiscal de Stat;
mărfurile plasate sub regimul vamal de admitere temporară şi produselor compensatoare după
perfecţionarea pasivă, conform reglementărilor vamale ș. a.
Subiecții impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai T.V.A., li se permite deducerea
sumei T.V.A. la mărfurile, serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru
efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător numai în
cazul achitării T.V.A. la buget pentru mărfurile, serviciile menţionate în conformitate cu art.115.
La drepturile de import se referă şi accizele. Modul de aplicare a accizelor e prevăzut în Titlul IV din
Codul fiscal. Potrivit art. 123 alin. (3) accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de
către subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit. b) pînă la depunerea declaraţiei vamale sau pînă
la data prelungirii termenului de plată. În cazul în care pentru importul de mărfuri nu se percep
drepturile de import, mărfurile se consideră importate ca şi cum ar fi fost supuse drepturilor de
import, cu respectarea reglementărilor stabilite de legislaţia vamală pentru regimul vamal de
import.
Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii
potrivit cotelor:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau
de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în considerare impozitele şi taxele ce
urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
Baza impozabilă a mărfurilor importate e valoarea în vamă a mărfurilor (fără TVA şi
accize) determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi
achitate la momentul importului, dacă cotele accizelor pentru mărfurile importate sunt stabilite
ad valorem în procente.
Potrivit art.123 alin (5) mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum
final,  cum ar fi votca, lichiorurile şi alte băuturi alcoolice, vermuturile şi alte vinuri din struguri
proaspeţi, alte băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi 220600, divinurile,
comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj
pentru consum final, procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii
Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu
“Timbru de acciz”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor sau
pînă la importarea acestora. Modul de procurare şi de utilizare a “Timbrelor de acciz” este
stabilit de către Guvern.
Nu sînt marcate obligatoriu cu timbru de acciz:
a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la
0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri;
b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea;
c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal,
admitere temporară, magazin, bar şi restaurant duty free.
Accizele nu se achită la importul mărfurilor supuse accizelor definite ca ajutoare
umanitare, în modul stabilit de Guvern; la introducerea şi/sau livrarea pe teritoriul Republicii
Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi
oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele organizaţiilor
internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de
către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor
organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu
ei, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor străini şi apatrizi cu
reşedinţa permanentă în Republica Moldova.
Taxe ecologice. Plata pentru importul mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează
poluarea mediului se calculează în conformitate cu art.11 al Legii nr.1540-XIII din 25.02.1998
privind plata pentru poluarea mediului şi cu Anexa nr. 8 a aceleiaşi legi:
1)  art.11  stabileşte plata pentru produsele ambalate în ambalaj primar din materiale
plastice (specificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), ambalaj primar
compozit, ambalaj primar din aluminiu (clasificat la poziţia tarifară 7612). Plata se achită în
prealabil sau la momentul plasării sub regim vamal de import şi se stabileşte după cum urmează:
a) pentru produsele ambalate în ambalaj din materiale plastice, a cărui capacitate este: 
  – sub 1 litru – 0,18-0,75 lei; 
  – de la 1 litru la 3 litri – 0,85-1,00 lei; 
   – peste 3 litri – 1,50 lei; 
b) pentru produsele ambalate în ambalaj primar compozit, cu capacitate: 
    – sub 0,9 litri – 0,30-1,00 lei; 
    – de peste 0,9 litri – 1,25-2,00 lei; 
c) pentru produsele ambalate în ambalaj primar din aluminium, cu capacitate: 
- sub 1 litru – 0,15-0,30 lei; 
- peste 3 litri – 0,38-0,56 lei;
2) anexa nr. 8 conţine lista mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea
mediului şi normativele de plată pentru importul lor.
Tarife pentru servicii terminal vamal. Aceste servicii nu sunt reglementate legal, dar la
practică se aplică în mod ilegal. Tarifele sunt stabilite de deținătorii de terminale:
a) tarife pentru parcare:
 vehicule cu/fără remorcă cu o capacitate care nu depășește 3 tone:
- pentru prima zi – 180 lei;
- pentru zilele următoare – 90 lei pe zi;
 vehicule cu remorcă care depășesc 3 tone:
- pentru prima zi – 250 lei;
- pentru zilele următoare – 150 lei pe zi;
c) tarife pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor:
 manuală – 300 lei pe tonă;
 mecanizată pentru un palet standard – 30 lei;
 mecanizată pentru un palet nestandard – 50-100 lei;
d) tarife pentru depozitarea mărfurilor în depozit localizat în zona de control vamal –
500 lei pentru 24 ore.

5. Contabilitatea operaţiilor aferente importului direct de bunuri

Cadrul organizatoric al importului direct este dat de participanţii:


- furnizorul extern de mărfuri
- unităţile de prestare a serviciilor internaţionale
- beneficiarul intern.
Beneficiarul intern poate fi unitatea producătoare care importă materie primă şi materiale
necesare derulării activităţii de producţie, unităţile cu orice tip de alte activităţi (inclusiv de
producţie) care importă obiecte de mijloace fixe, active nemateriale, obiecte de mică valoare şi
scurtă durată necesare desfăşurării normale a activităţii şi care nu sunt destinate vânzării.
Operaţiile de import se evidenţiază în contabilitate similar operaţiilor de aprovizionare a
unităţilor economice cu bunuri pe piaţa internă, însă internaţionalul implică unele particularităţi
în evidenţă. Evidenţa operaţiilor de import e încărcată suplimentar cu înregistrări aferente
calculării şi plăţii taxelor vamale, procurării valutei străine pentru achitarea cu furnizorii străini
şi alţi antreprenori implicați în afaceri. Organizarea contabilităţii depinde de termenul de
decontare (cu plata anticipată, cu plata la vedere, pe credit comercial) şi modalităţile sau formele
de decontare (acreditiv, incasso, efecte de comerţ).
Fluxul informaţional al importului direct presupune existenţa documentelor (contractul
internaţional, facturile furnizorilor, scrisorile de transport, certificatele de origine, de calitate,
poliţa de asigurare, declaraţia vamală, declaraţia valorii în vamă, calculul procedurilor vamale,
contracte de păstrare a încărcăturii, ordine de plată, deconturile de avans aferente plăţii
drepturilor de import, documente bancare (cerere de procurare a valutei străine, ordine de plată),
documente privind lipse şi deteriorări etc.
Bază pentru ţinerea evidenţei bunurilor materiale importate şi mişcării acestora servesc
documentele primare perfectate în mod corespunzător:
 Facturile întreprinderilor furnizoare (invoice) acceptate, specificaţiile,
duplicatele sau chitanţele comunicaţiilor feroviare de încărcături, conosamentele, facturile avia;
 Actele de recepţie ce atestă recepţia stocurilor (valorilor) în porturi sau
depozite;
 Actele comerciale aferente lipsurilor, surplusurilor, deteriorărilor
stocurilor de mărfuri şi materiale;
 Actele de recepţie ale expeditorilor străini, ce atestă mişcarea stocurilor
în afara ţării ş.a.
Bunurile importate se înregistrează în contabilitate la valoare de intrare care în
dependenţă de tipul activului se determină în baza prevederilor SNC „Stocuri”, SNC „Imobilizări
corporale și necorporale”. Diferenţele de curs valutar aferente operaţiilor în valută străină şi
soldurilor conturilor curente în valută străină se constată potrivit prevederilor SNC „Diferențe de
curs valutar și de sumă”. Importul direct presupune folosirea conturilor 211, 213, 111, 121, 123,
5212, 2242, 234, 2441 ş. a. pentru reflectarea faptelor economice.
Plata furnizorilor externi se face în valută. Valuta achitată se transformă în lei la cursul
de schimb oficial al BNM al zilei corespunzătoare.
Plăţile efectuate în vamă, plăţile pentru transportul intern se efectuează numai în
monedă naţională.
O categorie distinctă de decontări în derularea importului o constituie decontările
rezultatele din nerespectarea clauzelor contractuale de părţile contractante cu privire la
cantitatea, calitatea, sistemului bunurilor, termenul de livrare, neavizarea sau neavizarea
oportună a cumpărătorului privind expedierea bunurilor ş. a. Aceste momente conduc le plata
de către vinovaţi a amenzilor, penalităţilor care se reflectă în contabilitatea plătitorului ca
cheltuieli, iar la beneficiar ca venituri.

Contabilitatea importului direct cu plata după livrare în momentul convenit


Deci valoarea în vamă sau preţul extern de import include: a) preţul net al mărfii
(preţul extern) b) cheltuieli de transport pe parcurs extern; c) cheltuieli conexe transportului
mărfurilor importate pe parcurs extern; d) cheltuieli de asigurare şi alte cheltuieli pe parcurs
extern.
Pentru exemplificare vom considera că, au fost importate materiale potrivit declaraţiei
vamale în condiţia de livrare FCA (vînzătorul transmite bunurile unui cărăuş stabilit de
cumpărător).
Tabelul 4.2
Date privind importul materialelor
Elemente de calcul Valoarea în Valoarea în
USD MDL
1) Valoarea externă 17200 221622
2) Transportul extern - 5154
Valoarea în vamă 17200 226776
3) Taxa pentru proceduri vamale - 0,4% din valoarea în vamă - 907,10
4) Taxa vamală 5 % - 11338,80
Cost de achiziţie în vamă 17200 239021,90
TVA – 20% - 47804,38
Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare 4 EUR 65,38
Servicii terminal, inclusiv TVA 20% 300
Servicii prestate de brokerul vamal, inclusiv TVA 20% 600

Taxa pentru proceduri vamale 226776x0,4/100=907,10 lei.


Taxa vamală 226776x5/100=11338,80 lei.
Întreprinderea a achitat preventiv drepturile de import din conul curent în monedă
naţională – 60000 lei. Titularului i s-a acordat avans pentru achitarea diferenţei aferente
drepturilor de import – 150 lei.
Cursul valutar:
 La întocmirea declaraţiei vamale - 12,8850 MDL/USD;
 La plata furnizorului extern - 12,748 MDL/USD.
Cursul euro la data perfectării Declarației vamale – 16,3456 MDL/EUR.

1. Achitarea preventivă a TVA şi taxelor vamale:


Debit contul 234 „Alte creanţe curente”, subcontul 2343 „Creanţe privind alte operaţii”
- 60000 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională” - 60000 lei.
2. Eliberarea avansului titularului pentru achitarea diferenţei aferente drepturilor de
import:
Debit contul 226 „Creanţe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanţe ale titularilor de avans”
- 150 lei
Credit contul 241 „Casa” - 150 lei.
3. Înregistrarea materialelor importate:
Debit contul 211 „Materiale” - 221622 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în
străinătate” - 221622 lei.
4. Înregistrarea cheltuielilor de transport în baza facturii:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 5154 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
- 5154 lei.
(poate fi aplicat contul 544)
5. Înregistrarea TVA deductibilă aferentă materialelor importate:
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” - 47804,38 lei
Credit contul 234 „Alte creanţe curente” - 47804,38 lei.
6. Înregistrarea taxei vamale
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 11338,80 lei
Credit contul 234 „Alte creanţe curente” - 11338,80 lei.
7. Înregistrarea taxei pentru proceduri vamale:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 907,10 lei
Credit contul 234 „Alte creanţe curente”, subcontul 2343 „Creanţe privind alte operaţii”
- 856,82 lei
Credit contul 226 „Creanţe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanţe ale titularilor de avans”
- 50,28 lei.
8. Înregistrarea taxei pentru prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 65,38 lei
Credit contul 226 „Creanţe ale personalului”, subcontul 2261 „Creanţe ale titularilor de avans”
- 65,38 lei.
9. Acceptarea pentru plată a facturii fiscale pentru servicii terminal:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 250,00 lei
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” - 50,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
- 300 lei.
(poate fi aplicat contul 544)
10. Acceptarea pentru plată a facturii fiscale pentru serviciile prestate de brokerul vamal:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
- 500,00 lei
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată” - 100,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
- 600 lei.
(poate fi aplicat contul 544)
11. Achitarea facturilor pentru servicii terminal și servicii prestate de brokerul vamal:
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în
străinătate” - 900,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” - 900,00 lei.

12. Achitarea valorii materialelor importate:


Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în
străinătate” - 219265,60 lei
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” - 219265,60 lei.
13. Se contabilizează diferenţa de curs valutar favorabilă aferentă decontărilor cu
furnizorul străin:
Valoarea în lei la data primirii 17200 x 12,8850= 221622,00 lei
Valoarea în lei la data plăţii 17200 x 12,7480 = 219265,60 lei
Diferenţa de curs valutar 2356,40 lei
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5212 „Datorii comerciale în
străinătate” - 2356,40 lei
Credit contul 622 „Venituri financiare”, subcontul 6221 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
- 2356,40 lei.
14. Se achită datoria pentru serviciile de transport
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”
- 5154 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” - 5154 lei.
Dacă au fost suportate cheltuieli de transport intern diferenţiat de cel extern, acestea sunt
contabilizate similar prestărilor de servicii locale:
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211XX „Cheltuieli de transport-aprovizionare”
Debit contul 534 „Datorii faţă de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”,
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”.

Contabilitatea importului direct cu plata anticipată


Dacă în contract se prevede clauza aferentă plăţii anticipate totale sau parţiale a
importului, atunci în contabilitate pe lîngă operaţiile specificate anterior se înregistrează:
- transferarea avansului în valuta contractată în contul importului ce urmează să
fie efectuat prin Debit 2242 Credit 243;
- compensarea avansului la primirea mărfurilor de la furnizorul străin cu datoria
faţă de acesta prin Debit 5212 Credit 2242.
Diferenţe de curs valutar pot fi constatate la conturile 224, 5212 după caz.

Contabilitatea importului direct cu plata prin acreditiv


Pentru deschiderea acreditivului plătitorul prezintă la banca care îl deserveşte cererea de
acreditiv în care indică: conturile plătitorului, beneficiarului şi băncilor participante, perioada
valabilităţii acreditivului, lista şi denumirea documentelor, în baza cărora se va utiliza
acreditivul, numărul şi data contractului cu privire la efectuarea decontărilor prin acreditiv,
denumirea mărfurilor. Deschiderea acreditivului se face pe seama surselor proprii Debit 2441
Credit 243 sau surselor împrumutate Debit 2441 Credit 511. Contabilitatea primirii mărfurilor,
plăţii drepturilor de import se efectuează similar organizării contabilităţii importului direct cu
plata la vedere. Achitarea datoriei faţă de furnizorul străin prin acreditiv se reflectă prin Debit
5212 Credit 2441. Plătitorul primeşte de la bancă extrasul de cont şi borderoul de utilizare a
acreditivului remis de către beneficiar prin banca sa. În operaţiile de decontare prin acreditiv se
constată diferenţe de curs valutar, care se trec la veniturile sau cheltuielile activităţii financiare.

Contabilitatea importului direct pe credit comercial


În tranzacţiile internaţionale în lipsa fondurilor financiare ale importatorului se recurge la
importul pe credit comercial. Creditul comercial este aplicabil, în special, la importul bunurilor
complexe, însă obiect al importului menţionat pot fi şi mărfurile generale. Acordând un credit
importatorului, exportatorul percepe pentru bunurile exportate o dobândă pe durata de
imobilizare a resurselor sale.
Faţă de importul cu plata ulterioară în termen convenit, importul pe credit comercial
prezintă particularităţi financiar - contabile:
1. Obiect al tranzacţiilor de acest gen sunt preponderent mărfuri generale cu
termen de creditare până la 1 an. Plata, de regulă, se face integral la termenul indicat în
contract, care este reflectat şi în factura comercială.
2. Creditul comercial primit presupune plata dobânzii furnizorului, care se
calculează după formula dobânzii simple negociabile.
3. Dacă în contractul extern se specifică că plata mărfurilor importate pe
credit comercial este posibilă de a fi anticipată din iniţiativa importatorului, atunci
acesta din urma beneficiază de o reducere de preţ - discount.
4. Plata importului pe credit comercial se poarte face şi prin efectele de
comerţ.

Suplimentar schemei de contabilizare a operaţiei de import cu plata după livrare în


termen convenit se calculează dobânda prin Debit 714 sau 712 Credit 5212 şi se achită simultan
cu contravaloarea livrării sau tranşelor.

6. Contabilitatea operaţiilor aferente importului indirect de bunuri

În practica mondială o pondere esenţială a tranzacţiilor de import sunt realizate indirect


prin intermediari, ce înregistrează un flux informaţional-conceptual diferit de importul direct.
Funcţie de intermediar pot îndeplini diverşi agenţi economici. În conformitate cu Codul
civil [art. 1190 (1)] este titular de drepturi şi obligaţii de intermediar comercial persoana care
desfăşoară activitate profesională pentru alte persoane, fără împuterniciri permanente în bază de
contract, de intermediere a contractelor de achiziţionare sau vînzare de bunuri sau de titluri de
valoare, de asigurări, de operaţiuni bancare, de transport de bunuri, de închirieri de bunuri ale
circuitului comercial.
Codul civil prevede încheierea diferitor tipuri de contracte de intermediere (Tabelul 4.3).

Tabelul 4.3
Contractele aferente intermedierii în comerţul exterior
Articolul
Tipul
Conţinutul contractului din Codul
contractului
civil
o parte (intermediar) se obligă faţă de cealaltă parte (client) să Art. 1179
Contractul de
acţioneze în calitate de mijlocitor la încheierea unui sau mai alin. (1)
intermediere
multor contracte între aceasta şi terţ
Contractul de agentului comercial i se încredinţează împuterniciri Art. 1199
agenţie permanente de intermediere sau de încheiere de contracte alin. (1)
comerciale cu bunuri şi servicii în numele şi pe contul altei
întreprinderi (principal)
Contractul de o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de Art. 1030
mandat a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin alin. (1)
acceptarea mandatului se obligă să acţioneze în numele şi pe
contul mandantului
Contractul de o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume Art. 1061
comision propriu, dar pe contul celelaltei părţi (comitent), iar acesta să alin. (1)
plătească o remuneraţie (comision)

Codul civil [art. 258 (1)] stabileşte că reprezentantul reprezintă de sine stătător şi
permanent interesele întreprinzătorului la încheierea actelor juridice în vederea gestionării
afacerii.
Mandatul conferă numai împuternicirea de a încheia acte de administrare şi conservare.
Potrivit art. 1041 (1) din Codul civil bunurile dobândite de către mandatar, în numele său dar pe
contul mandantului sunt considerate în raport cu creditorii mandatarului, bunuri ale mandantului.
Aceste acţiuni sunt legate de căutarea partenerului pentru încheierea operaţiilor de vânzare-
cumpărare a mărfurilor, găsirea clienţilor sau executanţilor anumitor servicii.
În nume propriu acţionează numai comisionarul. Actul juridic încheiat de către
comisionar cu un terţ dă naştere unor drepturi şi obligaţii numai pentru comisionar, indiferent de
faptul că comitentul este numit sau a participat în afaceri.
Dreptul de proprietate asupra bunurilor în toate cazurile aparţine importatorului,
indiferent de faptul implicării intermediarului. Dependent de condiţiile livrării şi momentul
trecerii dreptului de proprietate către cumpărătorul real, bunurile pot fi înregistrate la intermediar
în contul extrabilanţier 921 „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” până la
transmiterea încărcăturii comitentului (aflării spre exemplu la depozit).
Importatorul real trebuie să acorde intermediarului remuneraţie pentru serviciile de
intermediere prestate. Serviciile oferite de intermediari rezidentului se consideră servicii prestate
pe teritoriul RM şi nu determină particularităţi contabile faţă de ordinea generală acceptată.

Exemplu. Potrivit contractului de comision intermediarul importă pentru un


beneficiar intern mărfuri, fiind cunoscute:
 preţul extern al mărfurilor - 13000 USD;
 cheltuielile de transport - 2340 lei;
 taxa vamală 10 %;
 comision vamal/taxa pentru proceduri vamale – 0,4 %;
 TVA – 20 %;
 comisionul intermediarului 5% din preţul extern net.
Potrivit contractului comisionarul din surse proprii achită datoria faţă de furnizor şi
încasează datoria de la comitent după aprobarea dării de seamă.
Evoluţia cursului USD faţă de moneda naţională la:
 primirea mărfurilor (declaraţia vamală) - 11,7280 MDL/USD;
 plata furnizorului extern - 12,0470 MDL/USD;
 aprobarea dării de seamă - 11,9345 MDL/USD.

Tabelul 4.4
Datele declaraţiei vamale
Elemente de cheltuieli Calcul USD MDL
Valoarea de procurare 13000x11,7280 13000 152464
Cheltuielile de transport 2340
Valoarea în vamă 154804
Taxa vamală 10 % 154804x10/100 15480,40
Comision vamal/taxa 154804x0,4/100 619,22
pentru proceduri vamale
0,4 %
TVA 20 % (154804+15480,40+619,22)x20/10 34180,72
0

Date aferente procurării de către comisionar a valutei străine


Transferarea a 13000 USD
la cursul de vânzare comercial 12,0800 MDL/USD- - 157040,00 lei
Înregistrarea în contul curent a 13000 USD
la curs de vânzare oficial 12,0470 MDL/USD - 156611,00 lei
Diferenţa de curs valutar favorabilă aferentă procurării valutei străine - 429,00 lei
Comisionului cuvenit băncii pentru procurarea valutei străine (0,5%) - 783,05 lei.
Operaţia examinată se contabilizează în ordinea elucidată în Tabelul 5.

Note

Tabelul 4.5
Corespondenţa conturilor în tranzacţia de import în comision
Documentul Comisionar Document Comitent Suma
N Conţinutul operaţiilor
justificativ ul (lei)
d/o economice Debit Credit justificativ Debit Credit
1. Plata drepturilor de import Ordin de 2343 242 50280,34
plată
2. Se facturează la intern
mărfurile importate
(cheltuielile de
achiziţionare a mărfurilor):
a) preţul de cumpărare Invoice 22142 5212 Invoice 217 52142 152464,00
Darea de
seamă
b) cheltuieli de transport Factura 22142 544 Darea de 217 52142 2340,00
(Factura) seamă
fiscală
Scrisoarea de
trăsură
c) taxa pentru proceduri Calculul 22142 2343 Darea de 217 52142 619,22
vamale procedurilor seamă
vamale
d) taxa vamală Calculul 22142 2343 Darea de 217 52142 15480,40
procedurilor seamă
vamale
e) TVA Calculul 22142 2343 Darea de 5344 52142 34180,72
procedurilor seamă
vamale
3. Înaintarea cererii băncii Cerere de 245, 242 Darea de 157040,00
pentru procurarea valutei procurare a seamă
2343
străine în sumă de 13000 valutei
USD (curs de vânzare
comercial 12,080
MDL/USD)
4. Înregistrarea în contul Ordin de 243 245, 156611,00
curent a sumei procurate plată 2343
în valută (curs de vânzare
oficial 12,047 MDL/USD)
5. Reflectarea diferenţei de Notă de 22142 245, Darea de 714 52142 429,00
curs aferentă operaţiunii de contabilitate 2343 seamă
procurare a valutei străine
6. Reflectarea comisionului Ordin de 22142 242 Darea de 713 52142 783,05
cuvenit băncii pentru plată seamă
procurarea valutei străine
(0,5%)
7. Plata furnizorului extern Ordin de 5212 243 152464,00
plată
(Payment
order)
8. Înregistrarea diferenţei de Notă de 22142 243 Darea de 722 52142 4147,00
curs valutar nefavorabilă contabilitate seamă
aferentă decontării cu
furnizorul străin
9. Plata serviciilor de Ordin de 544 242 2340,00
transport plată
10. Prezentarea facturii fiscale
pentru servicii de
intermediere (calculul
datoriei):
a) Comision 5 % din Factura 22141 6113 Factura 217 52141 7757,42
155148,50 lei fiscală fiscală
(13000x11,9345)
b) TVA aferentă 20% Factura 22141 5344 Factura 5344 52141 1551,48
fiscală fiscală
11. Încasarea (plata) Ordin de 242 22142 Ordin de 52142 242 210014,39
contravalorii importului şi plată plată
cheltuielilor accesorii de la
importator (comitent)
12. Încasarea (plata) Ordin de 242 22141 Ordin de 52141 242 9308,90
comisionului de plată plată
intermediere de la
importator (comitent)
Încheierea operaţiilor de intermediere presupune perfectarea dărilor de seamă în formă
liberă.

S-ar putea să vă placă și